Universul, ianuarie 1907 (Anul 25, nr. 1-29)
1907-01-28 / nr. 26
* Pretendentul la tronul Persiei.—(Vezi explicația) vs.VI.« , Calendar pe anul 1907 Ortodox Sâmbătă, 27 Ianuarie. — 1 Sf. loan Gura de aur f la Soîic Sâmbătă, 9 Febuarie.— Apolonia Soarele răsare 7.28. apune S.32 București, 27 ianuarie. CEVINTAREA D-LUI SÂ ¥A ROMANESCO In darea de seamă ce am publicat asupra adunării generale a soc. Agrare, am spus ca președintele acestei societăți, d. Sava Șomanescu a rostit o cuvîntare și am promis că vom reveni asupra ei. " Facem loc aci importantei vorbiri a d-lui Șoprănescu: „""ara noastră trece, a zis d-sa, printr’o adevărată criză, politică, economică și socială. Slăbirea partidelor noastre politice, neînțelegerile ivite in sinul fiecăruia iintrTnsele, consecințe ale schimbărei regimului nostru constituțional, au adus lipsa de echilibru intre diferite puteri ale Statului, și au provocat o stare de lucruri îngrijitoare, pentru garantarea intereselor noastre, precum și pentru liniștea și viitorul țarei. „Nesiguranța instituțiilor noastre, desele schimbări și neînțelegeri ivite în partidele politice face ca bărbații noștri de valoare, cu avere, cultură și moralitate, să se desintereseze de interesele țarei. „in toate congresele noastre, după cum ați putut observa, onorată adunare, nota, predominantă a fost lipsa de administrație sau, mai bine zis reaua administrație, din cauza unei complecte lipse de control, precum și, situațiunea disperată a țărănimei noastre, mai cu seamă in partea de sus a Moldovei. , „Prin modificarea Constituției și introducerea funcționarilor, pensionarilor și elementelor orășenești, s’au înlăturat proprietarii rurali și s’au înlocuit cu elemente mari, necunoscând adevăratele interese ale țării și nefiind pregătite pentru o viață politicii, nu au putut aduce nici o îmbunătățire relelor de cari suferim, nici controla îndeplinirea datoriilor de către aceia, cărora legea le-au încredințat averea, onoarea ți viața noastră. „Astfel după 22 ani de experiență, după 22 ani de lupte perdute in căutarea mijloacelor de a garanta libertatea alegerilor, după ce am trecut prin îngrijitoare crize financiare și alte neajunsuri în viața economică a țarei, am ajuns la convincțiunea că depărtarea noastră de la regimul Constituțional din 1866, slăbește organizația noastră politică, și nu corespunde adevăratelor interese ale țarei. „Societatea agrară,urmărind mersul și desvoltarea Statului nostru in diferite direcțiuni ale vieței publice încă de acum 6 ani de zile, a arătat necesitatea de a revenii asupra modificărei Constituției votată in 1866, și astăzi suntem fericiți a constata că chiar partidul liberal, promotorul și autorul modificărilor introduse în 1884, propune prin resoluțiunea voluta, de congresul ținut în ziua de 14 ianuarie 1907, necesitatea de a reveni asupra acestor modificări.11 Iată cuprinsul acelei resoluțiuni : „Partidul național liberal exprimă dorința vie de a reintra cât mai curând in așezământul politic preiat in 1866 care a înălțat România ca factor de cultură și de progres intre națiuni11. Aceia ce se petrece azi la noi, s‘a întâmplat în toate Statele Europei, cari din diferite motive au fost silite a se depărta de la primul lor așezământ politic, și care «pre a’și regăsi firul perdut a revenit la primul lor tip de organisare (la prima Constituire)“. Hm ANGLIA (Cores?, partisHÎară a ziarului «Universal») londra, 23 ianuarie. Japonia nu vrea r i zboä. Prin presa europeana s’a împrăștiat svonul ca Japonia ar fi trimis Statelor Unite un ultimatum, cu privire la afacerea școlilor din Anglia. In legătura cu acest svon, o agentie telegrafică de aci publica urmatoarele declarații ale vicontelui Hayashi, ministrul de externe japonez : ,.Japonia nu se gândește, de loc la războiul cu Staele Unite, dar Kaneko, membru al Camerei pairilor și fost trimis extraordinar in America explică lipsa de sentimente războinice ale Japoniei cu aceste cuvinte : „Japonezii înțeleg pe americani mai bine decât înțeleg americanii pe japonezi Cea mai mare parte din înalții funcționari japonezi au fost educați în America și au studiat instituțiile americane. Ei încearcă acum a face pe .poporul japonez să ..prețuiască principiul controlului curții fedederale asupra statelor despărțite de uniune. Sentimentul moral al Japoniei îl interzice a se ridica înpotriva unui bine-facator. Or, Japonia își datorește situația ei între marile puteri, Americe". „De altă parte, neînțelegerile cu China și cu Rusia au pus în primejdie interesele japoneze, dar adesea Japonia a cedat spre a evita războiul și aceste guverne ii erau ostile, pe când Japonia știe că cei mai buni prieteni ai ei sunt America , și Anglia, și nu se poate gândi la un războiu“. In același timp Tokima Jókai, președintele comisiei petițiilor din camera japoneză și amic intim al marchizului Ito, a făcut următoarele declarații: „Marchizul Ito a spus săptămîna trecută că simpatiile Angliei și Americei făcuseră posibilă ridicarea Japoniei la rangul de mare putere civilizată. Un războiu cu America ar distruge alianța Angliei cu Japonia și Germania ar începe să intrigeze în Extremul Orient. Japonia ar fi atunci cu desâvîrșire izolată ea își dă seama că Anglia și America ar constituesc siguranța între puteri. Ea mai știe că nici Anglia nu ar putea rămîne isolată și ar fi o adevărată sinucidere politică pentru Statul japonez dacă și-ar primejdui alianța cu Anglia și și-ar îndepărta simpatiile americei“. Acord diplomatic în aceiași chestiune „Times“ afla din Washington următoarele: La începutul controversei, cu Japonia prezidentul Roosevelt s-a gândit că se poate ajunge la un acord satisfăcător pentru Japonia și acceptabil pentru California. In fiecare din mișcările lui prezidentul a fost stinjenit de indiscrețiile reprezentanților Californiei și de ziarele cu știri senzaționale. Săptămâna trecută aiai cu seamă circulau știri contra posibilității războiului. Construirea unor fortificații în insula Hawai, construire hotărită înainte de izbucnirea conflictului, a pus foc ierber de pușcă. Se poate crede că cu toate aceste svonuri de război și prezidentul Roosevelt a isbutit, pe cale diplomatică, să ajungă la un acord cu Japonia a cărui publicare ar fi prematură. Forcing. CRONICI FEMININE Femeile industriașe din Chicago In luna aceasta se va tine la Chicago (America) un congres al femeilor, cari se ocupă cu industria. La acest congres, care va dura patru zile, vor fm parte înainte de toate, sacielâine «Womens Trade Union League of American și «The Chicago Womens club», apoi reprezintante ale altor reuniuni din America și din alte țari. Scopul principal al acestui congres este clarificarea actualei situațiuni a femeei ca factor economic si financiar, precum si schimbările in viața familiară si socială, cari sunt in legătură cu aceste. In prima ședință la ordinea zilei este tema: «Tratamentul intregei probleme din punct de vedere al femeilor». După aceeea «Aptitudinea industrială a femeei si țărmurirea ei prin particularitatea fiziologică si anatomică a sexului feminin» si in sfirsit «Avtitudinea industrială a femeei in legătură cu funcțiunea ei socială ca mamă a nouei generaliuni». In ședința a doua se vor discuta intre altele : «In ce situație se află femeea in fața actualului sistem industrial?“ si «Cât de mare este numărul femeilor in industrie», ete. In ziua a treia se va discuta împărțirea muncei intre bărbat si femee si se va motiva pretențiunea la scafă egală. Congresul va fi încheiat printro expoziție de mașini si aparate de siguranță, precum si de diferite mijloace pentru buna stare si recreația lucrătoarelor. De asemenea va fi și o expoziție de Lucrări de mână din toate țările Americei. ______ Olimpia. Conferința d-stil isesea [De la corespond, nostru special) Iași, 25 Ianuarie Am telegrafia! era despre frumoasa conferință ținută de d. C. Disescu, ministru! instrucțiune publice, la Teatrul Național din Iași. Sala era plină de tot ce orașul nostru are mai distins, în special de doamne din elită, membre ale societate! Crucea Roșie, tn beneficiul căreia, d. Disescu a ținut frumoasa conferință. Subiectul tratat a fost „Femeile și războiul“. Distinsul conferențiar începe prin a invoca numele ilustru al Carmen Sylver, creatoarea Crucei Roșii, vorbind și de mărețul fapt al Unirea principatelor. Intrând în fondul chestiei, d. Disescu demonstrează că războiul e un fapt accidental, așa cum sunt in natură fenomenele neprevăzute, curaj fulgerul, vijelia, etc. Existența noastră, zice d. Disescu, comportă, firește, dreptul de apărare, lupta pentru traiü e o condiție esențială a vieței, și străduința pentru căpătarea unui loc în societate, aduce, fatalmente, conflicte, lupte. Nimeni nu afirmă că războiul e un ideal, dar a i tăgădui necesitatea ar fi să negăm dreptul de apărare inerent omului. După aceasta d. Disescu arată cât de revoltătoare e nedreptatea așa de deseori legată de războiu, și cât de mare e nedreptatea care de multe ori sfidează bunul simț, chiar logica cea mai simplă. Tocmai aci,— zice ilustrul conferențiar—începe rolul înalt, frumos al femeei, care poate face să dispară elementul deplorabil al nedreptății. Vorbește despre gloriosul 1877, și evoacă cu entasiasm numele femeilor ,cari au urmat pe luptători pe câmpul de războii. Arată pe larg rolul „Cruce! Roși!“ și emite ideia unei pregătiri a unei școli pentru educarea femeilor menite a face parte din legiunea nobilă a Cruce! Roșii. Calitățile cerute pentru rolul generos al femeiei în timp de războiii este: voința, bunătatea, iubirea de aproapele, cari calități sunt — susține d. Disescu — intr’o măsură mare la femeea română. D. Disescu sfârșește conferința in aplauzele unanime, citind cugetarea Carmen Sylver: „E mult mai frumos a scăpa oameni de mâna morții decât a-i da pe mâna morței“. Uiereanu triburi Tabera Catedrele de muzica vocali Chestiunea catedrelor de muzică vocală a început și la noi să devină importantă și să atragă atențianef» discuțiunea oamenilor noștri cari se gândesc la o mișcare muzicală sănătoasă, educativă și națională. M’am bucurat foarte mult când am văzut că ziarul „Universul“ a găsit loc și pentru asemenea materie, publicând articolul unui domn Marbot, care cerea cu mare dreptate, ca maeștrii de muzică să poseadă și cultura generală pe lângă specialitate. E foarte adevărat că lipsa de bună considerațiune pentru muzică și maeștrii de muzică, atât din partea elevilor, părinților și chiar a diriguitorilor, se datorește în mare parte faptului că maeștrii din muzică in majoritate, s’au mărginit la specialitatea lor, adesea ori și aceea insuficient pregătită. Față cu un asemenea adevăr netăgăduit, mi s’a părut, foarte curioasă riposta d-lui N. I. Niculescu, publicată in „Universul“ de la 20 c. In adevăr d-sa susține că nu prin certificate se asigură cultura, pentru că s clase gimnaziale s’ar fi făcând ușor, iar 7 clase liceala nu dau decât o educație incomplectă. Apoi, dacă se pot face noi 4 clase gimnaziale, cu atât mai mult are dreptate d. Marbot când cere maeștrilor de muzică să aibă mrea» cultura unuia care posedă un atare certificat. Dacă nici atâta nu an, i.și Închipue oricine cum va putea Un profesor să’șî facă datoria față de elevii lui superiori in culturii generală, față de importanța catedrei lui și față de rolul lui educator in școală și în societate. D. Niculescu nu este contra culturei generale pentru’ discălul de muzică, dar zice că n’are nevoi de certificate, aducând ca argumente pentru a generaliza și fixa o regulă câteva excepțiuni fericite ca celebrul Enescu și Dinieu cari nu au certificate, și totuși au o cultură generală. El bine, câți Enescu sau Dinicu avem i, țară și câți dintre concurenții pentru examenul de capacitate ce se vor prezintă acum, au înțeles că, lipsindu le certificatele, și-a și însușit cultura generală ? Cu ce se poate proba că și-a însușit vre-o cultură generală acel care nici măcar un certificat de 4 d. secundare nu are. Există intre condițiunile acestui examen de capacitate vre una care să garanteze și să probeze, fără certificate, cultura generală a vreunui concurent ? Nici una. Nu există printre condițiunile examenului de capacitate nici o singură chestiune și nici un singur mijloc de a putea constata cultura generală a concurenților, fie de ar avea sau nu certificate. Din răspunsurile ce el vor da cu privire la specialitatea lor muzicală, nimic nu poate trăda o cultură generală decât doar forma mai mult sau mai puțin literară a expunerea noțiunilor muzicale, dar și aceasta ar fi un mijloc foarte slab și insuficient. Afară de aceasta, pentru ce acest vot de blam la adresa profesorilor care eliberează diplome și certificate, doveditoare până la un punct, că posesorii lor au o cultură oarecare. Dacă certificatele nu probează intra nimic că posesorii și-au însușit cutare cultură, atunci nu numai certificatele de gimnaziu și liceu trebuesc desconsiderate ci dasigur și mai ales in artă, nu trebue să se țină seamă nici de certificatele ori diplomele Conservatorului. Vedeți unde ajungem cu o asemenea teorie? Ștergeți dar dintre condițiile de prezintare la examenul de capacitate pentru catedrele de muzică vocală și certificatele de principii și armonie. Ștergeți tot și cereți un singur lucru : Să probați că puteți fi muzicanți bani și mai presus de toate dascăli buni. Dar se învârtesc toți într’un cerc vițios și nimeni nici nu vrea să pomenească despre faptul că pentru a fi dascăl de muzică, nu e destul de a fi muzicant ci trebue să fii și dascăl. Iată adevăratul teren pe care trebue pusă chestiunea, catedrelor de muzică. Nu este suficient să știi a cânta cu vioara ori pianul, pentru a putea fi și bun profesor de vioară ori piano. Nu e tot una a fi muzicant, ori chiar compozitor, cu a ști să predai un cântec, o noțiune muzicală ori un instrument. Nu confundați aria muzicală cu meșteșugul de a prada muzica. Or, meșteșugul de a preda lecțiuni de orice ramură se învață cu totul pe altă linie. Fără pedagogie, fără studii practice și teoretice speciale,de melodică aplicată, fără principii didactice rezultate din experiențele trecutului, cu un cuvânt fără a învăța meseria de dascăl, nu poți avea pretenție de capacitate didactică. Condițiunile actualului examen de capacitate pentru muzica vocală, sunt pentru capacitate muzicală nu și didactică. Se va obiecta că pentru aceste condiții e și facerea unei lecțiuni cu copiii, în fața comisiunei. Ve dați seama ce absurdă este această condițiune, când concurenții n’au învățat nicăeri modul cum să facă o lecție și când nici membrii comisiunei n’au de unde ști cum trebue să fie o lecție bună ? Ceea ce se cere în mod serios la aceste examene de capacitate pentru catedrele de muzică, nu mai corespunde cu cerințele timpului și ale progresului. Se cere esențial ca un candidat să știe principii și armonie și suplimentar să se poată ajuta ia predarea Cântecelor, cu vreun instrument, puțină vioară sau puțin pianos. ex., iar ca parte de cea mai infimă importanță... o lecțioară cu copiii. De ce nu spuneți verde lurnel ce însemnează „Principii și Armonie“. De ce faceți atâta caz de aceste două materii Abecedarul și gramatica muzicii. Că ambele sunt absolut, strict necesare, e indiscutabil.. Dar în care ramură, din învățământ ,poți ajunge profesor numai cu cunoștința abecedarului și gramaticei ? In care ramură specială, geografie, matematică, etc., poți deveni profesor de geografie știind numai materia geografică din 4 clase primare, ori poți ajunge profesor de matematică numai dacă probezi că știi cele 4 operațiuni fie și demonstrate, plus puțină algebră ? Pentru ce tuturor profesorilor și învățătorilor li se cere cultura generală probată întâii cu certificate, apoi acelaș lucru probat la examenul de capacitate, apoi cultura specială a cutărei catedre și peste toate: partea pedagogică teoretică și practică ? Progresul nu va mai îngădui a deveni profesor de muzică numai cu cunoștințele speciale muzicale, iar condițiunile de cultură generală și mai ales cele pedagogice să fie înlăturate. Necesitatea unor asemenea cunoștințe o simt toți, după ce iaid catedrele, căci o pățesc in clasă făcând bărbierie pe capul copiilor. Aceștia, neavând unde să-și dobândească cunoștințele metodice necesare, mai citesc ceva de prin cărți, sau se mulțumesc a face câteva cântece cu copiii după ureche și pentru parări, precum și a expune în mod rigid câteva noțiuni teoretice, dintr’adevăr seci și fără nici o noimă. I. G. Demetrescu-Iași, rectorul univerității și directorul seminarului pedagogic, împreună cu bătrânul și valorosul maestru de muzică AL.Podoleanu, au ințeles de mult această necesitate și acolo, la seminarul pedagogic, se lucrează și în această direcțiune. Până mai deunăzi nici celorlalți profesori de curs secundar și chiar primar, nu li se cereau atâtea condițiuni. A venit însă timpul să se înțeleagă mai cu rost locul de pe catedră. Tot așa și în materie de predare a muzicei. Cred că este o greșeală a se mai ține acest examen de capacitate pentru catedrele de muzică până se va înființa o școală normală de muzică anume pentru pregătirea elementelor care voesc a se destina catedrei. Progresul ne împinge de la spate. E momentul ca d. ministru al instrucțiunei să suspende cu desăvârșire asemenea examene incomplecte și insuficiente și să se numiască de urgență o comisiune compusă din 10-12 muzicanți și profesori, cunoscători ai pedagogiei, cari să-î prezinte un memoriu referitor la înființarea unei secțiuni pedagogice la Conservator, sau și mai nemerit, a unei școale Normale de muzică, in care să se predea și cunoștințe generale și speciale de muzică și mai ales pedagogia muzicală, chiar acestor candidați la examene de capacitate. Absolvenții unei asemenea școale să f Se de azi înainte numiți maeștri de muzică la diferitele catedre. Cu asemenea profesori de muzică, în mai puțin de zece ani, se va schimba cu desăvârșire fața lucrurilor, iar mișcarea muzicei educativă și națională va prinde, rădăcini serioase, dând resulate considerabile. Atât deocamdată. ——MuranoER •» o -io Grrr*. n—-... O CU&22H A.J.EPEZZ Vrăjmașii isi dau mâna de ajutor și se au bine numai in timpul când doarme dracul. Mișcare in corpul medical In corpul medical s’a făcut următoarea mișcare : D. dr. Thoma Voiculescu, medic secundar la spitalul județean din Tg.Jiu, a fost transferat in aceeași calitate la spitalul comunal „Filantropia“ din Craiova. D. dr. Dim. Ștefănescu, medic secundar al spitalului „Pada“, din Craiova, a fost confirmat in această funcțiune. D. dr. I. Periețeanu, medic secundar la spitalul Filantropia, din Craiova, a fost transferat la spitalul județean din Tg.-Jiu, in locul d-lui dr. Voiculescu. D. dr. Virgil Ionescu a fost confirmat in postul de medic secundar al spitanului județean din Călărași. DT. dr. Al. Pișcă a fost numit medic secundar al spitalului județean din Pitești, în locul d-lui dr. C. MarinAcu, care ocupa acest post provisoriu. D. dr. I. Trăileanu a fost confirmat in postul de medic secundar al spitalului comunal „Grecescu“ din T.-Severin. Dr. dr. Gh. Bârzănescu a fost confirmat in postul de medic secundar al spitalului comunal din Constanța. D. dr. Gh. Nistor, medicul circumscripției I-a din Brăila, a fost numit doctor secundar al secției 11-a din spitalul comunal din Brăila, în locul d-lui dr. Vladimir Nicolaevici. D. dr. Oprea Somnea a fost confirmat in postul de medic secundar al spitalului județean din Buzău D. dr. Virgil Protopopescu a fost nnitut medic secundar al spitalului județean din Caracal, in locul d-lui dr. Mihail I. Vera. D. dr. Arminiu Hesselman a fost numit medic secundar al spitalului comunal „Pavel și Ana Cristea“ din orașul Bacău, în locul d-lui dr Solomon Iamandi. D. dr. D. R. Mihăilescu a fost numit medic secundar al spitalului „Constantinescu“ din Ploești, In locul d-rei dr. E. Slăvescu. D. dr. Oscar Popescu, medic al spitalului județean și al circ. 4 Adunați Butești jud. Vlașca, a fost transferat in postul de medic secundar al spitalului județean Tirgoviște, in locul d-lui dr. N. Popescu. D. N. Popescu, medic secundar provizoriu al spitalului județean Târgoviște, a fost numit medic secundar al spitalului județean din Dorohoiu, in locul d-lui dr- Alexandru Calcantraur. D. dr. Vladimir Nicolaevici, medic secundar al spitalului Brăila, a fost transferat in postul de medic al circumscripției 1-a medicale din jud. Brăila, in locul d-luî dr. Gh. Nistor. D. dr. C. Filipescu a fost numit medic al spitalului județean Adunații Rulești jud. Vlașca, și însărcinat și cu serviciul medical al circ. 4 în locul d-luî dr. Oscar Popescu. l roicu deirtii! la Iranul Persiei — Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație portretul principelui persian Mirza, care a ațâțat o răscoală in contra propriului silă frate, actualul Șah al Persiei. “din bucovina” (Gdresa particulară a ziarului «Universul») Cernăuți, 24 ianuarie Infinițirea studenților universitari român. Am arătat că in sala Armoniei din piața Principală s’a decis ca pârlă Marți, președinții societăților academice „Junimea“, „Dacia“, „Bucovina“ și „Academia Ortodoxă“, să se prezinte la locuința d-lui Sextil Pușcariu, profesor de limba română la Universitatea din localitate. După cât am putut afla aseară președinții societăților academice„Dacia“ și „Bucovina“, Vă fi presentat cu însărcinarea din partea membrilor lor, că doresc o înfrățire fără de orice condițiune din partea celorlalte societăți. Fiecare societate să lucreze mai departe în sensul ei. Societățile academice „Junimea“ și „Academia Ortodoxă“, au trimis numai delegați, deoarece nu s’a putut ține încă întruniri cu membrii soc. acad. „Academia Ortodoxă“ — după cât aflu — se supun ori și cărei condițiuni vor fi puse. Iar societatea academică „Junimea“ pune următoarea condițiune : „Ca membrii societăților academice să fie departe de orice influență politică“. Această condițiune pusă din partea societățeii academice „Junimea“ se crede că duce cu greu la o înfrățire. Căci studenții de aci sunt deprinși a face politică. Societatea acad. „Dacia“ este in ajutorul partidului „democrat“ Român, iar „Junimea“ in cel al partidului „Național Roman“. Se speră că in curând se va aduce o resplvare acestei chestii atât de însemnată. Mișcarea doctoraliin Bucovina După cum am anunțat in unul din numerele precedente partidul democratcreștin din Viena, va ține în curând adunări electorale in orașele din Gurahumora și Rădăuți, desvelind programul partidului lor. După cum afla Duminecă 3 Februarie a și avut loc in Rădăuți. La această adunare au sosit din Viena consilierii de Curte Armann și Geismann. Primirea făcută, a fost foarte cordială. Deja în stațiunea Hadicfalva au fost întâmpinați de o deputațiune de unguri locuitori in Hadicfalva. In sala de „Tir“ au fost la vre-o mie de persoane, intre cari și un mare număr de Români. Ca prim orator luă cuvintul cons. de curie Gessmann, salutând pe cei presenti in numele social-democraților-creștini al partidului din Austria de jos si in numele primarului orașului Viena dr. Lueger. Desfășurându-și programul, arată că primul princip al partidului este „de a păstra pacea intre națiuni și de 3, respecta meritele naționale ale celorlalte partide“. După acesta vorbi consilierul de curte Gessmann. La fine se primește o resoluțiune în care se salută cu bucurie aparența social-democraților creștini în Bucovina, in speranță că mandatul german al comunelor rurale, va fi susținut de un candidat creștin-social. Luni aă ținut întrunire în Gurahumora.* Tot Duminică în 3 Februarie, s’a ținut în Gurahumora o adunare electorală, din partea învățătorilor numitului district. La această adunare s’a luat în perspectivă ca candidat pentru districtul Gurahumorului, inspectoral școlar Isidor Dolinschi. Comitetul soc. române de cântare „Armonia“ Noul comitet s-a constituit în următorul mod : Președinte: Teodor Bujor, director la gimnaziul III de Stat (Român); vice-președinte : Ștefan Scaiîal, copist la comit, țării; secretar : George Prelici, supleant la școala reală; casier Alecu Procopovici, supleant la gimnaziu și Nic. Stinghe, stud. în teologie ; bibliotecar : Aurelian Moldovan, stud. fii.; econom : Mihai Pitel, înv. superior ; membri fără funcție : George Mandicevschi, profesor de muzică, Eufrosina Tauber, învățătoare, Ioan Broșu, stud. în teol. și Numitor Litvinîuc, copist la poliție, atomi. OSÂNDIREA unui falsificator de bancnote [Prin poștă de la corespond. nostru particular) Focșani, 25 Ianuarie La timp v’am făcut cunoscut că un falsificator de bilete de bancă a 100 lei a reușit a pune în circulațiune un bilet fals de 100 fei, cumpărând o pereche de boi în oborul din Focșani, înșelând un țăran anume N. Petcu, din Voloșcani, iar altă dată în Odobești a încercat să schimbe un asemenea bilet la magazinul de lipscănie al lui Aizie Grumberg, înșelând pe soția sa Rifca. Cercetările continuând in mod serios, s’a prins banda de falsificatori, cu tot materialul pentru fabricare. Dați judecății, ei au fost condamnați de trib. Putin cum urmează: La 5 ani și la câte 500 le amendă in folosul Statului și la câte 6 luni interdicția tuturor drepturilor civile și politice ; D. Buruiană, St. Coca, Vasile M. Popa și Nicolae Coca, zis Vifor, Nicolae D. Tache, pentru tăinuire la 6 luni și o zi, și toți solidar la 150 lei cheltueli de judecată Băncii Naționale a României. suscrisul IMPEIÜATULUI WILHELM Corespondentul nostru din Berlin ne-a telegrafiat zilele trecute cuprinsul unui discurs pe care l-a ținut împăratul Wilhelm de pe balconul palatului spu, in fata unei mari mulțimi de oameni. Iată textul acestui discurs luat după ziarul „Berliner Tagebiau“: „Vă mulțumesc, d-lor, pentru omagiile pe cari mi le-ați adus și pentru aceea că v’ați făcut datoria națională. Mă alătur la cuvântul cancelarului imperiului, Bülow, care a zis că Germania poate deja călări, dacă o pune cineva în șeu. Noi voim nu numai să călărim, ci să călcăm în picioarele cailor tot ce ni se pune în cale. Lăsați-mă să încheie cu un cuvint de poet, pe care-l spune Kolwitz marelui principe electoral în piesa lui Kleist, „Principele de Homburg“ : „Ce te impoartă, dragă, regula după care dușmanul se bate, când se află înaintea ta plecându-și toate drapelele. Regula care-l bate este cea mai sublimă ; am învățat arta de a învinge. „Acum am învățat arta ca să învingem și avem darul ca s’o esercităm și de aici înainte“. „Cred că aceste cuvinte au o deosebită demnitate și pentru ziua de astăzi și sper că n’a fost numai un avânt patriotic“. Cuvintele împăratului au fost primite de mulțime cu mari ovațiuni. False contrabande de tutun Am publicat că agentul Regiei, Lupu Bercescu, din com. Bolirlinul din Deal, jud. Ilfov, a fost arestat fiind că înscena contrabande de tutun în scop de a incașa primele ce se cuvin descoperitorilor de contrabande. D. judecător Lahovari de la cab. 3, continuând instrucția, a descoperit că acest Bercescu avea ca complice pe un alt agent anume Gh. Albescu care a și fost arestat eri. Tot eri au mai fost arestați și locuitorii Ghiță Dodiță și Niță Marin ambii din comuna Bolentin. Cel d’intâi ascundea in casele oamenilor tutun, iar cel de al douilea făcea,pa denunțătorul, bineînțeles că ei au fost puși la cale de cei doi, agenți, cari le-au promis că vor împărți cu el primele. Cercetările continuă și se crede că mai sunt și alți agenți cari se îndeletnicesc cu astfel de isprăvi. T "xjw’swilt Ciment pentru porțelan.— Pentru a lipi porțelanul sau vase de pământ sparte, ia o soluție subțire de gumă arabică, pune o in apă și aruncă puțin ipsos înăuntru, apoi amestecă bine, până se îngroașă cu crema. Cu ajutorul unei pensule mici unge hliburile încălzite, potriveste-le bine împreună și ține le strinse până ce se usucă bine cimentul. OFRANDE PENTRU ORBI Listă de subscripție No. 1, încredințată d-nei Maria Boxhall : Suma din urmă:9774 lei; G. Lan, geveril 100 lei; Etienne Vernette, Béziers, Franța 50 lei ; Lina Goldsmidt 75 lei ; Ae.Gesellschaft IT. F. Eckert, Berlin 200 lei ; Ganz & Co. Budapesta 200 lei; A. Bajae, Sidncourt, Franța 30 lei ; Johann Skladal 20 lei; Marshall, Sensa-Go., Gainsboré 507 lei și 50 l.; Frau M. Morăwitz-Franck, Viena 100 lei ; Gustave Mornand 100 lei ; Frau Hauptmann Breyer, Ulm 100 lei ; total 11256 lei și 50 l.; Anastase Ionescu, R.Vâlcea 5 lei ; Loc. „Fulgerul“ a birjarilor din Capitală 200 lei; d-na George Ventura 200 lei ; din partea direcțiunii contribuțiunilor indirecte (minii, finanțelor) confiscați ca mit? 12 lei ; Zmirele Comp. 100 lei ; Carol H. Oppler 500 lei ; subscripție întreprinsă de d. Ilie Grigorescu, moșiei Singureni-Billa 120 lei; Speier „Jubileul“, Iași 30 lei ; D. Georgescu, chirisligiu, Corabia 100 lei ; Adriana N. G. Talian, Buftea 5 lei; Hamilton Withe Marie, New-York 252 lei și 50 b.; M. Th. Georgescu, Iași (conferință la Circul Sidoli) 51 lei ; Mendel Melixohn, Fălciu 301 lei ; d-na Athena Papadopol 100 lei; d-ra Marie Bulculescu 10 lei ; d-na Anna Mihail Deșliu 26 IcT; Nicolae B. Proca, Murgeni 20 lei ; Soc. .,Ecoul“, Călărași 15 lei ; produsul serbării soc. de gimnastică „Aurora“ din București 5*98 lei și 20 le.; d-na Vasile Zacovitz 100 lei; trimes de d. Steuermann, Iași (din vînzarea broșurilor „Luisa“ de Carmen Sylva, 100 lei ; Ana Marie Văcărescu 500 ti ; C-tin Cuparescu, DorohnI 5 lei; Ghimpovici Hermann, Mălini 10 lei; Ghimpovici Iancu, Mălini 10 lei ; George Dinescu & l; Bogdan, locu 11 lei ; Deutscher Missionsverein, Galați 40 lei ; George B. Sachelarie 2ei ; Nilly Rosenthal, Galați 2 lei; I. Leon Spireanu, Caracal 5 lei ; inginer N. Ștefănescu, Galați 50 lei. corpuri sluitoare CA MEU A. Ședința de la 26 Ianuarie Ședința se deschide la orele 2 jura. sub preșidenția d-lui Gr. Triandafil. D. Bibescu roagă guvernul să vină in ajutorul familiilor de țărani din jud. Muscel, cari au fost înzăpeziți. D. președinte: se va comunica cererea d-v. d-lui ministru de interne. Se admit indigenatele d-l or David Buiu, Câmpeanu Avram, Zides Kör Ser, Ruse Nicolae și Carol Moises. D. Pascal Toncescu depune o cerere a învățătorilor din jud. Ialomița pentru sporirea salariilor, mai ales că se creiază catedre noul la universitate. D. ministru C. Disescu spune că in proectul de lege al învățămintului superior s’au strecurat unele erori. Roagă a oeea o suita in secții manuscrisul d-sale. D. președinte: se ia act de Îndreptările semnalate de d. ministru. D. ministru I. Lahovari roagă Camera să voteze recunoașterea macedonenilor cari așteaptă de mult timp. Se ia în discuție legea jandarmeriei. D. Bilciurescu, raportor, dă citire proectului de lege. In discuția generală, d. Rășeanu vorbește la articolul 18, d. Lascăr Antoniu, vorbește tot la același articol, cerând ca în cazul asimilărei ofițerilor de jandarmi cu ofițerii din armata activă, să se ia măsuri ca să fie scoși de sub autoritatea penală a ministerului de interne, căci in cazul de azi, ofițerul poate fi expus a-și perde cariera. D. prim ministru G. Gr. Cantacuzino zice că sunt deja luate garanțiile necesare. La art. 20 d. Georges întreabă dacă dispoziția interzicere! de a fi comercianți se aplică și ofițerilor de jandarmi. D. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino arată că articolul se aplică și ofițerilor. La art. 25, d. Lascăr Antoniu propune un amendament, relativ la instrucția teoretică a jandarmilor, în sensul ca această instrucție să se facă numai la școala ce se va înființa pe lângă comandament. D. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino, arată că această școală specială se va înființa mai târziu, când vor fi fonduri. D. Lascăr Antoniu retrage amendamentul. La articolul privitor la montă, zice că este rău [UNK] că nu se dă cal tuturor jandarmilor, spre a se putea transporta repede. Altfel, cere să li se dea drumul gratis pe căile ferate, în județul lor. D. prim-ministru G. Gr. Cantacuzino arată că in fiecare an se cumpără noul cal pentru trebuințele jandarmeriei. La articolul privitor la plata de un leu pe zi pentru calul jandarmului, d. Antoniu cere să plătească numai pentru un cal. D. prim-ministru dă explicații. D. Bilciurescu, raportor, zice că plata se face pentru ceilalți cal dacă ofițerul are mai mult de două cal, ca și în armată. Articolul se admite nemodificat. La art. 58, d. Victor Filoti cere a se prevedea că procesele-verbale ale jandarmilor pot fi prefăcute atunci când au fost dovedite că sunt neexacte sau eronate. Se admit toate articolele, afară de art. 58, pentru care se așteaptă amendamentul d-lui Filoti. Se votează proectul de lege al convențiunei a II-a de la Berna. Se mai votează indigenatul d-lor Berman Justein. Se ia în discuție art. 58 din legea jandarmeriei. D. ministru I. Lahovari zice că amendamentul poate fi primit cu observația ca procesul verbal al jandarmului să fie semnat de 2 persoane ca martor dar să poată fi încheiat și fără martori, când martorii nu pot fi găsiți la momentul oportun. D. I. Brătescu zice că este prea mare libertate a lăsa jandarmilor puterea de a încheia procese verbale fără proba contrarie. Articolul 58 rămâne cum era, făcându-i-se o mică rectificare și anume: aceste procese verbale vor putea fi combătute prin toate mijloacele de probă. Proiectul, pus la vot, se admite în total. Se votează indigenatele d-lor : Carol Schuler, Stef. Petrovici, Lazarovici, I. Boncu, Leon Schönfeld, Michail Stern Statu, Ton Balasiu, Haim Schor, Ermand Cromberg. D. președinte al consiliului depune proiectele de legi , prin care se autoriză Eforia spitalelor din București a ceda ministerului de interne, din proprietatea sa din jud. Ialomița, două hl. teren spre a se construi spitalul rural „Regele Carol“ și pentru schimbarea numelui comunei Gornetu- Cuib, jud. Prahova. Ședința se ridică la orele 5. SEVATVE Ședința de la 26 Ianuarie Ședința se deschide la orele 3 și 10 m„ sub președinția d-lui N. Economu, vice-președinte. Prezenți 82 din senatori. Pe banca ministerială se află d. ministru I. Grădișteanu. D. N. Gezianu, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege admis de Cameră, pentru înființarea unei case de pensiuni și ajutor a funcționarilor inferiori, lucrătorilor și amenilor de serviciu de la navigația fluvială română și de la șantierul naval din T.-Severin. Proiectul se ia în considerare fără discuție. La art. I d. C. Olănescu spune că in principiu ideea acestui proiect e pună. Proiectul însă prezintă multe acue. Nu se spune in el cum se vor da pensiunile, ce quantum se va ia și la cine se va da. Nu trebue ca aceste puncte principale să fie lăsate a fi stabilite in urmă. Ele trebue hotărîte in Parlament și de aceea ar trebui ca proiectul să fie mai intim complectat în acest sens și apoi luat in discuție. D. al lucrurilor^pisblieáiiíspune cât aparență observat HJiyuț' Olan^darsare întemeiată. Nii^e^piiäe^ijisS stabili prin lege un budget, care se va stabili după resursele ce va avea acea casă, de către cei puși in fruntea lor. Dar aceasta e și o casă de ajutor și nu se pot prevedea dinainte ajutoarele pentru cazuri de accidente, iar pensiunile se vor stabili dupe veniturile acestei instituțiuni. Nu putem amâna proiectul prin care se facem bine unei categorii de mici funcționari. D. C. Olănescu spune că și d. ministru de războiu a prezintat un astfel de proiect, dar in el se prevede cazurile când se acordă ajutor. Insistă asupra amânării proiectului. Discuția se închide. Articolul 1 și următoarele se admit nemodificate. Legea in total se admite cu 39 bile albe contra 18 negre. Se admite fără discuție proectul pentru înființarea unei judecătorii a ocolului Ialomița din jud. Dâmbovița. Se admite fără discuție proectul pentru modificarea articolului 166 din Codul comercial, in sensul că societățile care au un capital de la 1 milion de lei în sus (nu numai până la 5 milioane ca in vechiul articol) nu pot avea acțiuni mai mici de 21 Q lei fiecare. D. Th. Raiea cere să i se amâne interpelarea, la ordinea zilei, asupra neorinduelilor din administrația mănăstirei Ciolanu din eparhia Buzăului, din cauză că nu i-a sosit toate dosarele de care avea nevoe. Se admite amînarea până ce interpelatorul va studia toate dosarele. Ședința se ridică la orele 4 anunțându-se cea viitoare pe azi la orele obicinuite. „Universul în praviișie" [De la corespondenții noștri part.) Joud, 25 Ianuarie. CALA51ASÎ. — Furt.—Ion Gh. Dumitru, din acest oraș, ducându-se astăzi la fabrica de pălării a d-lui Z. Goldstein, de pe str. Știrbei-Vodă ca să încerce o pălărie, șterpeli 2 duzine de mănuși de damă. D. Goldstein, observând hoția, Ta dat pe Dumitru pe mâna sergentului, care Tai condus la poliție. GIURGIU. — Conferință.—Id fals, unui public numeros si nes în ateneul local, dr. G. Mihăilescu și-a dezvoltat conferința intitulată „Știința și Credința“. Crima din Pietroșani—Era, pe la 7 jum. seara, a încetat din viață ciobanul Nicolae Crăsnaru in urma bătăei ce a suferit de la tovarășul său Ion Gorbeanu, din Pietroșani care a dispărut. Descoperirea autorului finul furt.—Am anunțat în numărul trecut că de la d-na Janeta, Covler, se furase 200 lei. Reclamând poliție! d. sub-comisar Miînteanu ,și agentul M. Ionescu reuși să dovedească ca autor pe servitoarea d-lui Leon Franco, unde d-na Covler se găsea in gazdă. Servitoarea, ce se numește Ioana G. Bucur, a declarat că banii îl găsise prin casă și că 100 lei îî depusese în Casa de economie, iar 100 lei îî cheltuise. Dezertor ce se predă singur.—Azi s’a prezintat poliției locale soldatul dezertor Alexandru Mangă din reg. 4 de roșiori. Bătue gravă. — Soldatul Boșman C. din reg. 5 Vlașca, a reclamat poliției că a fost bătut azi noapte de către soția lui și Gință Uriașu, socrul șeii. Mișcarea le la primărie.— D. Toni Petrescu a fost numit, pe ziua de 1 Februarie ajutor de arhitect la primăria locală in locul d-lui G. Atanasiu. D. Marin Nițescu a fost transferat din postul de supraveghetor al curățitului gunoaelor, în acel de ajutor compiabil în locul d-ui Marin Iliescu care trece în locul său. PIOEȘTI. — Ajutoare pentru săraci.—Am comunicat acum câteva zile că d-nil N. St. Stănescu, directorul prefecturei, și I. I. Curelescu, farmacist, au luat laudabila inițiativă de a strânge prin subscripție bani de pe la diferite persoane caritabile, cu cari să se cumpere lemne pentru săraci. Gerul aspru din iarna aceasta a făcut ca într’o... singură zi să se adune sume însemnate. Până acum s’au împărțit la 250 de săraci de prin diferite colțuri ale orașului, douăzeci și două de stânjeni lemne. Distribuirea s’a făcut din casă în casă, de către d-ni. Curelescu și N. St. Stănescu, secondați de d. Piduard Kovalschi, inginer și de corespondentul acestui ziar.. In casele nenorociților sărmani vizitate de noi, am descoperit mizerii peste imaginațiunea omenească. Unii zăceau fără să aibă doctorii, lemne sau mâncare ; alții muriseră de mizerie și ai lor n’aveau cu ce să îngroape cadavrul,un institutor care mulți ani al vieții sale și i-a consacrat pentru luminarea generațielor viitoare, fu reformat din învățămînt pentru cauză de boală tuberculoză pulmonară și acum împreună cu o soție și cinci copii, fără nici un venit de nicăeri, îndură cruda mizerie , o preoteasă rămasă văduvă .Prind după ea șase minori, duca viață întunecată, soția și copiii unui profesor mort, își petrec zileleu ochii inundați de lacrimi neavînd ,ele trebue și multe alte de aceste dureroase categorii. La toți li s’au . lat lemne și bani." Bucuria ce sim,iau în sufletele lor, era dintre cele mai mari. Dar câți de aceștia n’au remas fără a fi văzuți !.. Cei cari s’au grăbit să ajute cu osolul lor pe nenorociții săraci sunt următorii. Câte o sută iei d-na Siena L. Elefterescu, N. Vasiliu, G. Bărbulescu și Max. Schapira. Câte c incî zece lei, D. Buicu." G. Stoenescu et Râmniceanu. Câte 40 lei Frații Patmos, V. Vlădescu și Frații Stassopol. Câte 20 lei I. G. Alexiu,nginer G. Eterie, Pavel P. Panțu, 3. Ceruleanu, Dobrescu et Ciocoiu, 3. Nicolescu, M. Predingher, Ion I. Aurelescu, Ed. Kovalschi, d-na. Zoe Scorțeanu, T. Șt. Stănescu, *3. Constantinescu, Vicențiu Z. Livorschi, Jean Rosenzweig, Ștefan Păsculescu, Simion G. Bădulescu, doctorul Marsulius și indescifrabil. Câte 15 .ei, Nicolae Hristodorescu, tăbăcar. 3âte 10 lei, D. Munteanu, M. Săvulescu, Mitică Constantinescu, Casasíim, J. Leon, J. Nedelcovici, T. Ionescu-Pescaru, N. L. Segalia, Ivanciu Petrescu-Conachiu, Mi "Sabetay, Samuel Iancu, Zigler, G. S. Ni Juarez Jlovillâ