Universul, ianuarie 1907 (Anul 25, nr. 1-29)

1907-01-28 / nr. 26

* Pretendentul la tronul Persiei.—(Vezi explicația) vs­.­VI.« , Calendar pe anul 1907 Ortodox Sâmbătă, 27 Ianuarie. — 1 Sf. loan Gura de aur f la Soîic Sâmbătă, 9 Febuarie.— Apolonia Soarele răsare 7.28. apune S.32 București, 27 ianuarie. CEVINTAREA D-LUI SÂ ¥A ROMAN­ESCO In darea de seamă ce am pu­blicat asupra adunării generale a soc. Agrare, am­ spus ca preșe­dintele acestei societăți, d. Sava Șomanescu a rostit o cuvîntare și am promis că vom reveni a­­supra ei. " Facem loc aci importantei vor­biri a d-lui Șoprănescu: „"­"ara noastră trece, a zis d-sa, printr’o adevărată criză, politică, economică și socială. Slăbirea partidelor noastre politice, neîn­țelegerile ivite in sinul fie­căruia iintrTnsele, consecințe ale schim­­bărei regimului nostru constitu­țional, au adus lipsa de echilibru intre diferite puteri ale Statului, și au provocat o stare de lucruri îngrijitoare, pentru garant­area in­tereselor noastre, precum și pen­tru liniștea și viitorul țarei. „Nesiguranța instituțiilor noas­tre, desele schimbări și neînțele­geri ivite în partidele politice face ca bărbații noștri de valoare, cu avere, cultură și moralitate, să se desintereseze de interesele țarei. „in toate congresele noastre, după cum ați putut observa, ono­rată adunare, nota, predominantă a fost lipsa de administrație sau, mai bine zis reaua administrație, din cauza unei complecte lipse de control, precum și, situați­unea disperată a țărănimei noastre, mai cu seamă in partea de sus a Mol­­dovei. , „Prin modificarea Constituției și introducerea funcționarilor, pensionarilor și elementelor oră­șenești, s’au înlăturat proprieta­rii rurali și s’au înlocuit cu ele­mente mari, necunoscând adevă­ratele interese ale țării și nefiind pregătite pentru o viață politicii, nu au­ putut aduce nici o îmbu­nătățire relelor de cari suferim, nici controla îndeplinirea dato­riilor de către aceia, căro­ra legea le-au încredințat averea, onoarea ți viața noastră. „Ast­fel după 22 ani de expe­riență, după 22 ani de lupte per­­dute in căutarea mijloacelor de a garanta libertatea alegerilor, după ce am trecut prin îngrijitoare crize financiare și alte neajunsuri în viața economică a țarei, am ajuns la convincțiunea că depărtarea noastră de la regimul Constitu­țional din 1866, slăbește organi­zația noastră politică, și nu co­respunde adevăratelor interese ale țarei. „Societatea agrară,urmărind mer­sul și desvoltarea Statului nostru in diferite direcțiuni ale vieței publice încă de acum 6 ani de zile, a arătat necesitatea de a revenii asupra modificărei Constituției votată in 1866, și astă­zi suntem fericiți a constata că chiar partidul liberal, promot­orul și autorul modificări­lor introduse în 1884, propune prin resoluțiunea voluta, de con­gresul ținut în ziua de 14 ianua­rie 1907, necesitatea de a reveni asupra acestor modificări.11 Iată cuprinsul acelei resolu­­țiuni : „Partidul național liberal ex­primă dorința vie de a reintra cât mai curând in așezământul politic preiat in 1866 care a înăl­țat România ca factor de cul­tură și de progres intre națiuni11. Aceia ce se petrece azi la noi, s‘a întâmplat în toate Statele Euro­pei, cari din diferite motive au fost silite a se depărta de la pri­mul lor așezământ politic, și care «pre a’și regăsi firul perdut a re­venit la primul lor tip de orga­­nisare (la prima Constituire)“. Hm ANGLIA (Cores?, partisHÎară a ziarului «Universal») londra, 23 ianuarie. Japonia nu vrea r­ i zboä. Prin presa europeana s’a îm­prăștiat svonul ca Japonia ar fi trimis­ Statelor­ Unite un ultima­tum, cu privire la afacerea șco­lilor din Anglia. In legătura cu acest svon, o a­­gentie telegrafică de aci publica urmatoarele declarații ale vicon­telui Hayashi, ministrul de ex­terne japonez : ,.Japonia nu se gândește, de loc la războiul cu Sta­ele­ Unite, dar Kaneko, membru al Camere­i pai­rilor și fost trimis extra­ord­in­ar in America explică lipsa de sentimente războinice ale Japo­niei cu aceste cuvinte : „Japonezii înțeleg pe americani mai bine de­cât înțeleg ameri­canii pe japonezi Cea mai mare parte din înalții funcționari ja­ponezi au fost educați în­ Ame­rica și au­ studiat instituțiile ame­ricane. Ei încearcă acum a face pe .poporul japonez să ..prețuiască principiul controlului curții fede­­derale asupra statelor despărțite de uniune. Sentimentul moral al Japoniei îl interzice a se ridica în­potriva unui bine-facator. Or, Japonia își datorește situația ei între marile puteri, Americe". „De altă parte, neînțelegerile cu China și cu Rusia au pus în primejdie interesele japoneze, dar adesea Japonia a cedat spre a e­­vita războiul și aceste guverne ii erau ostile, pe când Japonia știe că cei mai buni prieteni ai ei sunt America , și Anglia, și nu se poate gândi la un războiu­“. In același timp Tokima Jókai, președintele comisiei petițiilor din camera japoneză și amic intim al marchizului Ito, a făcut urmă­toarele declarații: „Marchizul Ito a spus săptă­­m­îna trecută că simpatiile An­gliei și Americei făcuseră posibilă ridicarea Japoniei la rangul de mare putere civilizată. Un răz­boiu­ cu America­ ar distruge a­­lianța Angliei cu Japonia și Ger­mania ar începe să intrigeze în Extremul­ Orient. Japonia ar fi atunci cu desâvîrșire izolată ea își dă seama că Anglia și Ame­rica ar constituesc siguranța între puteri. Ea mai șt­ie că nici Anglia nu ar putea rămîne isolată și ar­ fi o adevărată sinucidere politică pentru Statul japonez dacă și-ar primejdui alianța cu Anglia și și-ar îndepărta simpatiile am­e­­ricei“. Acord diplomatic în aceiași chestiune „Times“ afla din Washington următoarele: La începutul controversei, cu Japonia prezidentul Roosevelt s-a gândit că se poate ajunge la un acord satisfăcător pentru Japonia și acceptabil pentru California. In fie­care din mișcările lui prezidentul a fost stinjenit de in­discrețiile reprezentanților Cali­forniei și de ziarele cu știri­ sen­zaționale. Săptămâna trecută aiai cu seamă circulau știri contra posibilității războiului. Construirea unor fortificații în insula Hawai, construire h­otărită înainte de izbucnirea conflictului, a pus foc ierber de pușcă. Se poate crede că cu toate a­ceste svonuri de război și prezi­dentul Roosevelt a isbuti­t, pe cale diplomatică, să ajungă la un a­­cord cu Japonia a cărui publicare ar fi prematură. Forcing. CRONICI FEMININE Femeile industriașe din Chicago In luna aceasta se va tine la Chicago (America) un congres al femeilor, cari se ocupă cu indus­tria. La acest congres, care va dura patru zile, vor fm parte înainte de toate, sacielâin­e «Womens Trade Union League of American și «The Chicago Womens club», apoi re­­prezintante ale altor reuniuni din America și din alte țari. Scopul principal al acestui con­gres este clarificarea actualei si­­tuațiuni a femeei ca factor econo­mic si financiar, precum si schim­bările in viața familiară si socială, cari sunt in legătură cu aceste. In prima ședință la ordinea zi­lei este tema: «Tratamentul intre­­ge­i probleme din punct de vedere al femeilor». După aceeea «Apti­tudinea industrială a femeei si țărmurirea ei prin particularitatea fiziologică si anatomică a sexului feminin» si in sfirsit «Avtitudi­­nea industrială a femeei in legă­tură cu funcțiunea ei socială ca mamă a nouei generaliuni». In ședința a doua se vor dis­cuta intre altele : «In ce situație se află feme­ea in fața actualului sistem industrial?“ si «Cât de mare este numărul femeilor in indus­trie», ete. In­ ziua a treia se va discuta împărțirea muncei intre bărbat si femee si se va motiva pretențiunea la scafă egală. Congresul va fi încheiat print­ro expoziție de mașini si aparate de siguranță, precum si de diferite mijloace pentru buna stare si re­creația lucrătoarelor. De aseme­nea va fi și o expoziție de Lucrări de mână din toate țările Americei. ______ Olimpia. Conferința d-stil i­sesea [De la corespond, nostru special) Iași, 25 Ianuarie Am telegrafia! era despre frumoasa conferință ținută de d. C. Disescu, ministru! instrucțiune­ publice, la Teatrul Național din Iași. Sala era plină de tot ce orașul nos­tru are mai distins, în special de doamne din elită, membre ale socie­tate! Crucea Roșie, tn beneficiul că­reia, d. Disescu a ținut frumoasa conferință. Subiectul tratat a fost „Femeile și războiul“. Distinsul conferențiar începe prin a invoca numele ilustru al Carmen­ Sylver, creatoarea Crucei Roșii, vor­bind și de mărețul fapt al Unirea principatelor. Intrând în fondul chestiei, d. Di­sescu demonstrează că războiul e un fapt accidental, așa cum sunt in na­tură fenomenele neprevăzute, cura­j fulgerul, vijelia, etc. Existența noastră, zice d. Disescu, comportă, firește, dreptul de apărare, lupta pentru traiü e o condiție esen­țială a vieței, și străduința pentru căpătarea unui loc în societate, aduce, fatalmente, conflicte, lupte. Nimeni nu afirmă că războiul e un ideal,­­ dar a­ i tăgădui necesitatea ar fi să negăm dreptul de apărare inerent omului. După aceasta d. Disescu arată cât de revoltătoare e nedreptatea așa de dese­ori legată de războiu­, și cât de mare e nedreptatea care de multe ori sfidează bunul simț, chiar logica cea mai simplă. Tocmai aci,— zice ilustrul confe­rențiar—începe rolul înalt, frumos al femeei, care poate face să dispară elementul deplorabil al nedreptății. Vorbește despre gloriosul­­ 1877, și evoacă cu entasiasm­ numele femeilor ,cari au urmat pe luptători pe câmpul de războii­. Arată pe larg rolul „Cruce! Roși!“ și emite ideia unei pregătiri a unei școli pentru educarea femeilor menite a face parte din legiunea nobilă a Cruce! Roșii. Calitățile cerute pentru rolul generos al femeiei în timp de războiii este: voința, bunătatea, iu­birea de aproapele, cari calități sunt — susține d. Disescu — intr’o mă­sură mare la femeea română. D. Disescu sfârșește conferința in aplauzele unanime, citind cugetarea Carmen Sylver: „E mult mai fru­mos a scăpa oameni de mâna morții de­cât a-i da pe mâna m­orței“. Uiereanu triburi Tabera Catedre­le de muzica vocali­ Chestiunea catedrelor de muzică vocală a început și la noi să devină importantă și să atragă atenția­nef» discuțiunea oamenilor noștri cari se gândesc la o mișcare muzicală sănă­toasă, educativă și națională. M’am bucurat foarte mult când am văzut că ziarul „Universul“ a găsit loc și pen­tru asemenea materie, publicând ar­ticolul unui domn Marbot, care ce­rea cu m­are dreptate, ca maeștrii de muzică să poseadă și cultura gene­rală pe lângă specialitate. E foarte adevărat că lipsa de bună consid­erațiune pentru­­ muzică și ma­eștrii de muzică, atât din partea ele­vilor, părinților și chiar a diriguito­rilor, se datorește în mare parte fap­tului că maeștrii din muzică in ma­joritate, s’au mărginit la specialitatea lor, adesea ori și aceea insuficient pregătită. Față cu un asemenea adevăr netă­găduit, mi s’a părut, foarte curioasă riposta d-lui N. I. Niculescu, publi­cată in „Universul“ de la 20 c. In adevăr d-sa susține că nu prin certificate se asigură cultura, pentru că s clase gimnaziale s’ar fi făcând ușor, iar 7 clase liceala nu dau de­cât o educație incomplectă. Apoi, dacă se pot face n­oi 4 clase gimnaziale, cu atât mai mult are dreptate d. Marbot când cere maeștrilor de muzică să aibă mrea» cultura unuia care posedă un atare certificat. Dacă nici atâta nu an, i.și Închipue ori­cine cum va putea Un profesor să’șî facă datoria față de elevii lui superiori in culturii generală, față de importanța catedrei lui și față de rolul lui educator in școală și în societate. D. Niculescu nu este contra cultu­rei generale pentru’ discălul de mu­zică, dar zice că n’are nevoi de cer­tificate, aducând ca argumente pen­tru a generaliza și fixa o regulă câte­va excepțiuni fericite ca celebrul Enescu și Dinieu cari nu au certificate, și to­tuși au o cultură generală. El bine, câți Enescu sau Dinicu avem i­, țară și­­ câți dintre concurenții pentru exa­menul de capacitate ce se vor pre­zintă acum, au înțeles că, lipsindu le certificatele, și-a și însușit cultura ge­nerală ? Cu ce se poate proba că și-a însușit vre-o cultură generală acel care nici măcar un certificat de 4 d­. secundare nu are. Există intre con­­dițiunile acestui examen de capacitate vre­ una care să garanteze și să pro­beze, fără certificate, cultura gene­rală a vre­unui concurent ? Nici una. Nu există printre condițiunile exame­nului de capacitate nici o singură chestiune și nici un singur mijloc de a putea constata cultura generală a concurenților, fie de ar avea sau nu certificate. Din răspunsurile ce el vor da cu privire la specialitatea lor muzicală, nimic nu poate trăda o cultură gene­rală de­cât doar forma mai mult sau mai puțin literară a expunerea noțiu­nilor muzicale, dar și aceasta ar fi un mijloc foarte slab și insuficient. Afară de aceasta, pentru ce acest vot de blam la adresa profesorilor care eliberează diplome și certificate, doveditoare până la un punct, că po­sesorii lor au o cultură oare­care. Dacă certificatele nu probează intra nimic că posesorii și-au însușit cu­tare cultură, atunci nu numai certi­ficatele de gimnaziu și liceu trebuesc desconsiderate ci da­sigur și mai a­­les in artă, nu trebue să se țină sea­mă nici de certificatele ori diplomele Conservatorului. Vedeți unde ajun­gem cu o asemenea teorie? Ștergeți dar dintre condițiile de prezintare la examenul de capacitate pentru cate­drele de muzică vocală și certificatele de principii și armonie. Ștergeți tot și cereți un singur lucru : Să probați că puteți fi muzicanți bani și mai presus de toate dascăli buni. Dar se învârtesc toți într’un cerc vițios și nimeni nici nu vrea să po­menească despre faptul că pentru a fi dascăl de muzică, nu e destul de a fi muzicant ci trebue să fii și das­căl. Iată adevăratul teren pe care trebue pusă chestiunea, catedrelor de muzică. Nu este suficient să știi a cânta cu vioara ori pianul, pentru a putea fi și bun profesor de vioară ori piano. Nu e tot una a fi muzi­cant, ori chiar compozitor, cu a ști să predai un cântec, o noțiune mu­zicală ori un instrument. Nu confundați aria muzicală cu meșteșugul de a prada muzica. Or, meșteșugul de a preda lecțiuni de ori­ce ramură se învață cu totul pe altă linie. Fără pedagogie, fără studii practice și teoretice speciale,de melo­dică aplicată,­ fără principii didactice rezultate din experiențele trecutului, cu un cuvânt fără a învăța meseria de dascăl, nu poți avea pretenție de capacitate didactică. Condițiunile actualului examen de capacitate pentru muzica vocală, sunt pentru capacitate muzicală nu și di­dactică. Se va obiecta că pentru a­­ceste condiții e și facerea unei lec­­țiu­ni cu copiii,­­ în fața comisiunei. Ve dați seama ce absurdă este această condițiune, când concurenții n’au în­vățat nicăeri modul cum să­ facă o lecție și când nici membrii comisiu­­nei n’au de unde ști cum trebue să fie o lecție bună ? Ceea ce se cere în mod serios la aceste examene de capacitate pentru ca­tedrele de muzică, nu mai corespunde cu cerințele timpului și ale progresului. Se cere esențial ca un candidat să știe principii și armonie și suplimentar să se poată ajuta ia predarea Cântecelor, cu vre­un instrument, puțină vioară sau puțin piano­s. ex., iar ca parte de cea mai infimă importanță... o lecțioară cu copiii. De ce nu spuneți verde lurnel ce însem­nează „Principii și Armonie“. De ce faceți atâta caz de aceste două materii Abecedarul și gramatica muzicii. Că ambele sunt absolut, strict necesare, e indiscutabil.. Dar în care ramură, din învățământ ,poți a­­ju­nge profesor numai cu­ cunoștința abecedarului și gramaticei ? In care ramură specială, geografie, matema­tică, etc., poți deveni profesor de geo­grafie știind numai materia geografică din 4 clase primare, ori poți ajunge profesor de matematică numai dacă probezi că știi cele 4 operațiuni fie și demonstrate, plus puțină algebră ? Pentru ce tuturor profesorilor și în­vățătorilor li­­ se cere cultura generală probată întâii­ cu­ certificate, apoi a­­celaș lucru probat la examenul de ca­pacitate,­ apoi cultura specială a cu­­tărei catedre și peste toate: partea pedagogică teoretică și practică ? Progresul nu va mai îngădui a de­veni profesor de muzică numai cu cunoștințele speciale muzicale, iar con­dițiunile de cultură generală și mai ales cele pedagogice să fie înlăturate. Necesitatea unor asemenea cunoș­tințe o simt toți, după ce iaid cate­drele, căci o pățesc in clasă făcând bărbierie pe capul copiilor. Aceștia, n­eavând unde să-și dobândească cu­noștințele metodice necesare, mai ci­tesc ceva de prin cărți, sau se mul­țumesc a face câte­­va cântece cu copiii după ureche și pentru parări­, precum și a expune în mod rigid câte­va no­țiuni teoretice, dintr’adevăr seci și fără nici o noimă. I­. G. Demetrescu-Iași, rectorul uni­­verității și directorul seminarului pe­dagogic, împreună cu bătrânul și va­lorosul maestru de muzică AL.Podo­­leanu, au in­țeles de mult această ne­cesitate și acolo, la seminarul peda­gogic, se lucrează și în această di­­recțiune. Până mai deună­zi nici celor­lalți profesori de curs secundar și chiar primar, nu li se cereau atâtea condi­­țiuni. A venit însă timpul să se în­țeleagă mai cu rost locul de pe ca­tedră. Tot așa și în materie de pre­dare a muzicei. Cred că este o gre­șeală a se mai ține acest examen d­e capacitate pentru catedrele de muzică până­ se va înființa o școală normală de muzică anume pentru pregătirea elementelor care voesc a se destina catedrei. Progresul ne împinge de la spate. E momentul ca d. ministru al instruc­țiunei să suspende cu desăvârșire a­­semenea examene incomplecte și in­suficiente și să se numiască de ur­gență o comisiune compusă din 10-12 muzicanți și profesori, cunoscători ai pedagogiei, cari să-î prezinte un me­moriu referitor la înființarea unei secțiuni pedagogice la Conservator, sau și mai nemerit, a unei școale Normale de muzică, in care să se predea și cunoștințe generale și spe­ciale de muzică și mai ales pedagogia muzicală, chiar acestor candidați la examene de capacitate. Absolvenții unei asemenea școale să f Se de azi înainte numiți maeștri de muzică la diferitele catedre. Cu asemenea profesori de muzică, în mai puțin de zece ani, se va schimba cu desăvârșire fața lucrurilor, iar miș­carea muzicei educativă și națională va prinde, rădăcini­ serioase, dând re­­sul­ate considerabile. Atât de­o­cam­dată. ——MuranoER •» o -io Grrr*. n—-... O CU&22H A.J.E­PE­ZZ Vrăjmașii isi dau mâna de aju­tor și se au bine numai in timpul când doarme dracul. Mișcare in corpul medical In corpul medical s’a făcut urmă­toarea mișcare : D. dr. Thoma Voiculescu, medic secundar la spitalul județean din Tg.­­Jiu, a fost transferat in aceeași cali­tate la spitalul comunal „Filantropia“ din Craiova. D. dr. Dim. Ștefănescu, medic se­cundar al spitalului „Pada“, din Craiova, a fost confirmat in această funcțiune. D. dr. I. Periețeanu, medic secun­dar la spitalul Filantropia, din Cra­iova, a fost transferat la spitalul ju­dețean din Tg.-Jiu, in locul d-lui dr. Voiculescu. D. dr. Virgil Ionescu a fost con­firmat in postul de medic secundar al s­­pi­tanu­lui județean din Călărași. DT. dr. Al. Pișcă a fost numit me­dic secundar al spitalului județean din Pitești, în locul d-lui dr. C. Ma­­rinAcu, care ocupa acest post pro­­visoriu. D. dr. I. Trăileanu a fost confir­mat­ in postul de medic secundar al spitalului comunal „Grecescu“ din T.-Severin. Dr. dr. Gh. Bârzănescu a fost con­firmat in postul de medic secundar al spitalului comunal din Constanța. D. dr. Gh. Nistor, medicul cir­cumscripției I-a din Brăila, a fost numit doctor secundar al secției 11-a din spitalul comunal din Brăila, în locul d-lui dr. Vladimir Nicolaevici. D. dr. Oprea Somnea a fost con­firmat in postul de medic secundar al spitalului județean din Buzău­ D. dr. Virgil Protopopescu a fost nnitu­t medic secundar al spitalului județean din Caracal, in locul d-lui dr. Mihail I. Vera. D. dr. Arminiu Hesselman a fost numit medic secundar al spitalului comunal „Pavel și Ana Cristea“ din orașul Bacău­, în locul d-lui dr Solo­mon Iamandi. D. dr. D. R. Mihăilescu a fost nu­mit medic secundar al spitalului „Constantinescu“ din Ploești, In lo­cul d-rei dr. E. Slăvescu. D. dr. Oscar Popescu, medic al spitalului județean și al circ. 4 A­­dunați Butești jud. Vlașca, a fost transferat in postul de medic secun­dar al spitalului județean Tirgoviște, in locul d-lui dr. N. Popescu. D. N. Popescu, medic secundar provizoriu al spitalului județean Târ­­goviște, a fost numit medic secundar al spitalului județean din Dorohoiu, in locul d-lui dr- Alexandru Calcan­­traur. D. dr. Vladimir Nicolaevici, medic secundar al spitalului Brăila, a fost transferat in postul de medic al cir­cumscripției­ 1-a medicale din jud. Brăila, in locul d-luî dr. Gh. Nistor.­­ D. dr. C. Filipescu a fost numit medic al spitalului județean Aduna­ții Rulești jud. Vlașca, și însărcinat și cu serviciul medical al circ. 4 în locul d-luî dr. Oscar Popescu. l­ roicu deirtii! la Iranul Persiei — Vezi ilustrația — Dăm astă­zi ca ilustrație portretul principelui persian Mirza, care a ațâ­țat o răscoală in contra propriului silă frate, actualul Șah al Persiei. “din bucovina” (Gdresa particulară a ziarului «Universul») Cernăuți, 24 ianuarie Infinițirea studenților uni­versitari român. Am arătat că in sala Armoniei din piața Principală s’a decis ca pârlă Marți, președinții societăți­lor academice „Junimea“, „Dacia“, „Bucovina“ și „Academia Ortodoxă“, să se prezinte la locuința d-lui Sextil Pușcariu, profesor de limba română la Universitatea din localitate. După cât­­ am putut afla aseară pre­ședinții societăților academice„Dacia“ și „Bucovina“, Vă fi presentat cu însărcinarea din partea membrilor lor, că doresc o înfrățire fără de ori­ce condițiune din partea celor­lalte societăți. Fie­care societate să lucreze mai departe în sensul ei. Societățile academice „Junimea“ și „Academia Ortodoxă“, au­ trimis numai delegați, de­oare­ce nu s’a putut ține încă întruniri cu mem­brii soc. acad. „Academia Ortodoxă“ — după cât aflu — se supun ori și cărei condițiuni vor fi puse. Iar soci­etatea academică „Junimea“ pune următoarea condițiune : „Ca membrii societăților academice să fie departe de ori­ce influență politică“. Această condițiune pusă din partea societățeii academice „Junimea“ se crede că duce cu greu la o înfrățire. Căci studenții de aci sunt deprinși a face politică. Societatea acad. „Da­cia“ este in ajutorul partidului „de­mocrat“ Român, iar „Junimea“ in cel al partidului „Național Roman“. Se speră că in curând se va aduce o resplvare acestei chestii atât de însemnată. Mișcarea doctorali­­­in Bucovina După cum am anunțat in unul din nu­merele precedente partidul democrat­­creștin din Viena­, va ține în curând adunări electorale in orașele din Gu­­rahumora și Rădăuți, desvelind pro­gramul partidului lor. După cum afla Duminecă 3 Februarie a și avut loc in Rădăuți. La această adunare au­ sosit din Viena consilierii de Curte Armann și Geismann. Primirea făcută, a fost foarte cor­dială. Deja în stațiunea Hadicfalva au­ fost întâmpinați de o deputațiune de unguri locuitori in Hadicfalva. In sala de „Tir“ au fost la vre-o mie de persoane, intre cari și un mare număr de Români. Ca prim orator luă cuvintul cons. de curie Gessmann, salutând pe cei presenti in numele social-democrați­­lor-creștini al partidului din Austria de jos si in numele primarului ora­șului Viena dr. Lueger. Desfășurându-și programul, arată că primul princip al partidului este „de a păstra pacea intre națiuni și de 3, respecta meritele naționale ale celor­lal­te partide“. După acesta vorbi consilierul de curte Gessmann. La fine se primește o resoluțiune în care se salută cu bucurie aparența social-democraților­ creștini în Bu­covina, in speranță­ că mandatul german al comunelor rurale, va fi susținut de un candidat creștin-social. Luni aă ținut întrunire în Gura­­h­umora.* Tot Duminică în 3 Februarie, s’a ținut în Gurahum­ora o adunare elec­torală, din partea învățătorilor nu­mitului district. La această adunare s’a luat în perspectivă ca candidat pentru districtul Gurahum­orului, ins­pectoral școlar Isidor Dolinschi. Comitetul soc. române de cântare „Armonia“ Noul comitet s-a constituit în ur­mătorul mod : Președinte: Teodor Bujor, director la gimnaziul III de Stat (Român); vice-președinte : Ștefan Scaiîal, co­pist la comit, țării; secretar : George­ Prelici, supleant la școala reală; ca­sier Alecu Procopovici, supleant la gimnaziu și Nic. Stinghe, stud. în teologie ; bibliotecar : Aurelian Mol­dovan, stud. fii.; econom : Mihai Pi­tel, înv. superior ; membri fără func­ție : George Mandicevschi, profesor de muzică, Eufrosina Tauber, învă­țătoare, Ioan Broșu, stud. în teol. și Numitor Litvinîuc, copist la poliție, atomi. OSÂNDIREA unui falsificator de bancnote [Prin poștă de la corespond. nostru particular) Focșani, 25 Ianuarie La timp v’am făcut cunoscut că un falsificator de bilete de bancă a 100 lei a reușit a pune în circulațiune un bilet fals de 100 fei, cumpărând o pereche de boi în oborul din Focșani, înșelând un țăran anume N. Petcu, din Voloșcani, iar altă dată în Odo­­bești a încercat să schimbe un ase­menea bilet la magazinul de lipscănie al lui Aizie Grumberg, înșelând pe soția sa Rifc­a. Cercetările continuând in mod se­rios, s’a prins banda de falsificatori, cu tot materialul pentru fabricare. Dați judecății, ei au fost condamnați de trib. Putin cum urmează: La 5 ani și la câte 500 le­ amendă in folosul Statului și la câte 6 luni interdicția tuturor drepturilor civile și politice ; D. Buruiană, St. Coca, Vasile M. Popa și Nicolae Coca, zis Vifor, Nicolae D. Tache, pentru tăi­nuire la 6 luni și o zi, și toți so­­lidar la 150 lei cheltueli de judecată Băncii Naționale a României. su­scri­­sul IMPEIÜATULU­I WILHELM Corespondentul nostru din Berlin ne-a telegrafiat zilele trecute cuprin­sul unui discurs pe care l-a ținut îm­păratul Wilhelm de pe balconul pa­latului spu, in fata unei mari mul­țimi de oameni. Iată textul acestui discurs luat după ziarul „Berliner Tagebiau“: „Vă mulțumesc, d-lor, pentru oma­giile pe cari mi le-ați adus și pentru aceea că v’ați făcut datoria națională. Mă alătur la cuvântul cancelarului imperiului, Bülow, care a zis că Germania poate deja călări, dacă o pune cine­va în șeu. Noi voim nu numai să călărim, ci să călcăm în picioarele cailor tot ce ni se pune în cale. Lăsați-mă să încheie cu un cuvint de poet, pe care-l spune Kol­­witz marelui principe electoral în piesa lui Kleist, „Principele de Hom­burg“ : „Ce te impoar­tă, dragă, regula după care dușmanul se bate, când se află înaintea ta plecându-și toate drapelele. Regula care-l bate este cea mai su­blimă ; am învățat arta de a învinge. „Acum am învățat arta ca să în­vingem și avem darul ca s’o eserci­­tăm și de aici înainte“. „Cred că aceste cuvinte au o deo­sebită demnitate și pentru ziua de astă­zi și sper că n’a fost numai un avânt patriotic“. Cuvintele împăratului au fost pri­mite de mulțime cu mari ovațiuni. False contrabande de tutun Am publicat că agentul Regiei, Lupu Bercescu, din com­. Bolir­linul din Deal, jud. Ilfov, a fost arestat fiind că înscena contrabande de tutun în scop de a incașa primele ce se cuvin descoperitorilor de contrabande. D. judecător Lahovari de la cab. 3, continuând instrucția, a descoperit că acest Bercescu avea ca complice pe un alt agent anume Gh. Albescu care a și fost arestat eri. Tot eri au mai fost arestați și lo­cuitorii Ghiță Dodiță și Niță Marin ambii din comuna Bolen­tin. Cel d’intâi ascundea in casele oa­menilor tutun, iar cel de al douilea făcea,pa denunțătorul, bine­înțeles că ei au fost puși la cale de cei­ doi, agenți, cari le-au promis că vor îm­părți cu el primele. Cercetările continuă și se crede că mai sunt și alți agenți cari se înde­letnicesc cu ast­fel de isprăvi. T "xjw’swilt Ciment pentru porțelan.— Pentru a lipi porțelanul sau vase de pământ sparte, ia o soluție sub­țire de gumă arabică,­ pune­ o in apă și aruncă puțin ipsos înăun­tru, apoi amestecă bine, până se­ îngroașă cu crema. Cu ajutorul unei pensule mici unge hliburile încălzite, potriveste-le bine împre­ună și ține­ le strinse până ce se usucă bine cimentul. OFRANDE PENTRU ORBI Listă de subscripție No. 1, încre­dințată d-nei Maria Boxhall : Suma din urmă:9774 lei; G. Lan­, geveril 100 lei; Etienne Vernette, Béziers, Franța 50 lei ; Lina Golds­­midt 75 lei ; Ae.­Gesellschaft IT. F. Eckert, Berlin 200 lei ; Ganz & Co. Budapesta 200 lei; A. Bajae, Sidn­­court, Franța 30 lei ; Johann Skladal 20 lei; Marshall, Sensa-Go., Gains­­boré 507 lei și 50 l.; Frau M. Mo­­răwitz-Franck, Viena 100 lei ; Gus­tave Mornand 100 lei ; Frau Haupt­mann Breyer, Ulm 100 lei ; total 11256­ lei și 50 l.; Anastase Ionescu, R.­Vâlcea 5 lei ; Loc. „Fulgerul“ a birjarilor din Capitală 200 lei; d-na George Ventura 200 lei ; din partea direcțiunii contribuțiunilor indirecte (minii, finanțelor) confiscați ca mit? 12 lei ; Zmirel­e Comp. 100 lei ; Carol H. Oppler 500 lei ; subscripție întreprinsă de d. Ilie Grigorescu, mo­șiei Singureni-Billa 120 lei; Speier „Jubileul“, Iași 30 lei ; D. Geor­­gescu, chirisligiu, Corabia 100 lei ; Adriana N. G. Talian, Buftea 5 lei; Hamilton Withe Marie, New-York 252 lei și 50 b.; M. Th. Georgescu, Iași (conferință la Circul Sidoli) 51 lei ; Mendel Melixohn, Fălciu­­ 301 lei ; d-na Athena Papadopol 100 lei; d-ra Marie Bulculescu 10 lei ; d-na Anna Mihail Deșliu 26 IcT; Nicolae B. Proca, Murgeni 20 lei ; Soc. .,E­coul“, Călărași 15 lei ; produsul ser­bării soc. de gimnastică „Aurora“ din București 5*98 lei și 20 le.; d-na Vasile Zacovitz 100 lei; trimes de d. Steuermann, Iași (din vînzarea broșurilor „Luisa“ de Carmen Sylva, 100 lei ; Ana Marie Văcărescu 500 ti ; C-tin Cuparescu, DorohnI 5 lei; Ghimpovici Hermann, Mălini 10 lei; Ghimpovici Iancu, Mălini 10 lei ; George Dinescu & l; Bogdan, locu 11 lei ; Deutscher Missionsverein, Ga­lați 40 lei ; George B. Sachelarie 2­­ei ; Nilly Rosenthal, Galați 2 lei; I­. Leon Spireanu, Caracal 5 lei ; inginer N. Ștefănescu, Galați 50 lei. corpu­ri slu­­itoare CA­ MEU A. Ședința de la 26 Ianuarie Ședința se deschide la orele 2 jura. sub preșidenția d-lui Gr. Triandafil. D. Bibescu roagă guvernul să vină in ajutorul familiilor de țărani din jud. Muscel, cari au fost înzăpeziți. D. președinte: se va comunica ce­rerea d-v. d-lui ministru de interne. Se admit indigenatele d-l or David Buiu, Câmpeanu Avram, Zides Kör­ Ser, Ruse Nicolae și Carol Moises. D. Pascal Toncescu depune o ce­rere a învățătorilor din jud. Ialomița pentru sporirea salariilor, mai ales că se creiază catedre noul la uni­ver­si­tate. D. ministru C. Disescu spune că in proectul de lege al învățămintului superior s’au strecurat unele erori. Roagă a oe­ea o suita in secții manu­scrisul d-sale. D. președinte: se ia act de Îndrep­tările semnalate de d. ministru. D. ministru I. Lahovari roagă Ca­mera să voteze recunoașterea mace­donenilor cari așteaptă de mult timp. Se ia în discuție legea jandarme­riei. D. Bilciurescu, raportor, dă citire proectului de lege. In discuția generală, d. Rășeanu vorbește la articolul 18, d. Lascăr Antoniu, vorbește tot la același ar­ticol, cerând ca în cazul asimilărei o­­fițerilor de jandarmi cu ofițerii din armata activă, să se ia măsuri ca să fie scoși de sub autoritatea penală a ministerului de interne, căci in ca­zul de azi, ofițerul poate fi expus a-și perde cariera. D. prim ministru G. Gr. Canta­­cuzino zice că sunt deja luate garan­țiile necesare. La art. 20 d. Georges întreabă dacă dispoziția interzicere! de a fi co­mercianți se aplică și ofițerilor de jandarmi. D. prim-mi­nistru G. Gr. Cantacu­­zino arată că articolul se aplică și ofițerilor. La art. 25, d. Lascăr Antoniu pro­pune un amendament, relativ la in­strucția teoretică a jandarmilor, în sensul ca această instrucție să se facă numai la școala ce se va înființa pe lângă comandament. D. prim-ministru G. Gr. Cantacu­­zino, arată că această școală specială se va înființa mai târziu, când vor fi fonduri. D. Lascăr Antoniu retrage amen­damentul. La articolul privitor la montă, zice că este rău [UNK] că nu se dă cal tuturor jandarmilor, spre a se putea trans­porta repede. Alt­fel, cere să li se dea drumul gratis pe căile ferate, în județul lor. D. prim-ministru G. Gr. Cantacu­­zino arată că in fie­care an se cum­pără noul cal pentru trebuințele jan­darmeriei. La articolul privitor la plata de un leu pe zi pentru calul jandarmului, d. Antoniu cere să plătească numai pentru un cal. D. prim-ministru dă explicații. D. Bilciurescu, raportor, zice că plata se face pentru cei­lalți cal dacă ofițerul are mai mult de două cal, ca și în armată. Articolul se admite nemodificat. La art. 58, d. Victor Filoti cere a se prevedea că procesele-verbale ale jandarmilor pot fi prefăcute atunci când au fost dovedite că sunt neexacte sau eronate. Se admit toate articolele, afară de art. 58, pentru care se așteaptă a­­mendamentul d-lui Filoti. Se votează proectul de lege al con­­vențiunei a­ II-a de la Berna. Se mai votează indigenatul d-lor Berman Justein. Se ia în discuție art. 58 din legea jandarmeriei. D. ministru I. Lahovari zice că a­­mendamentul poate fi primit cu ob­servația ca procesul verbal al jandar­mului să fie semnat de 2 persoane ca martor dar să poată fi încheiat și fără martori, când martorii nu pot fi găsiți la momentul oportun. D. I. Brătescu zice că este prea mare libertate a lăsa jandarmilor pu­terea de a încheia procese­ verbale fără proba contrarie. Articolul 58 rămâne cum era, fă­­cându-i-se­ o mică rectificare și anume: aceste procese verbale vor putea fi combătute prin toate mijloacele de probă. Proiectul, pus la vot, se admite în total. Se votează indigenatele d-lor : Ca­rol Schuler, Stef. Petrovici, Lazaro­­vici, I. Boncu, Leon Schönfeld, Mi­chail Stern Statu, Ton Balasiu, Haim Schor, Erm­and Cromberg. D. președinte al consiliului depune proiectele de­­ legi , prin care se au­toriză Eforia spitalelor din București a ceda ministerului de interne, din proprietatea sa din jud. Ialomița, două hl. teren spre a se construi spi­talul rural „Regele Carol“ și pentru schimbarea numelui comunei Gornetu- Cuib, jud. Prahova. Ședința se ridică la orele 5. SEVATVE Ședința de la 26 Ianuarie Ședința se deschide la orele 3 și 10 m„ sub­ președinția d-lui N. Eco­­nomu, vice-președinte. Prezenți 82 d­in senatori. Pe banca ministerială se află d. ministru I. Grădișteanu. D. N. Gezianu, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege ad­mis de Cameră, pentru înființarea­ unei case de pensiuni și ajutor a funcționarilor inferiori, lucrătorilor și amenilor de serviciu de la navigația fluvială română și de la șantierul na­val din T.-Severin. Proiectul se ia în considerare fără discuție. La art. I d. C. Olănescu spune că in principiu ideea acestui proiect e pună. Proiectul însă prezintă multe acu­e. Nu se spune in el cum se vor da pensiunile, ce quantum se va ia și la cine se va da. Nu trebue ca aceste puncte principale să fie lăsate a fi stabilite in urmă. Ele trebue ho­­tărîte in Parlament și de aceea ar trebui ca proiectul să fie mai intim­ complectat în acest sens și apoi luat in discuție. D. al lu­crurilor^pis­blieáiiíspu­ne câ­t aparență observat HJiyuț' Olan^darsare înte­meiată. Nii^e^piiäe^ijisS stabili prin lege un budget, care se va stabili după resursele ce va avea acea casă, de către cei puși in fruntea lor. Dar aceasta e și o casă de ajutor și nu se pot prevedea dinainte a­­jutoarele pentru cazuri de accidente, iar pensiunile se vor stabili dupe ve­niturile acestei instituțiuni. Nu pu­tem amâna proiectul prin care se face­m­ bine unei categorii de mici func­ționari. D. C. Olănescu spune că și d. mi­nistru de războiu a prezintat un ast­fel de proiect, dar in el se prevede cazurile când se acordă ajutor. Insistă asupra amânări­i proiectului. Discuția se închide. Articolul 1 și următoarele se ad­mit nemodificate. Legea in total se admite cu 39 bile albe contra 18 negre. Se admite fără discuție proectul pentru înființarea unei judecătorii a ocolului Ialomița din jud. Dâmbovița. Se admite fără discuție proectul pentru modificarea articolului 166 din Codul comercial, in sensul că socie­tățile care au un capital de la 1 mi­lion de lei în­­ su­s (nu numai până la 5 milioane ca in vechiul articol) nu pot avea acțiuni mai mici de 21­ Q lei fiecare. D. Th. Raiea cere să i se amâne interpelarea, la ordinea zilei, asupra neorinduelilor din administrația mă­năstirei Ciolanu din eparhia Buzăului, din cauză că nu i-a sosit toate do­sarele de care avea nevoe. Se admite amînarea până ce interpelatorul va studia toate dosarele. Ședința se ridică la orele 4 anun­­țându-se cea viitoare pe azi la orele obicinuite. „Uni­versul în praviișie" [De la corespondenții noștri part.) Joud, 25 Ianuarie. CALA51ASÎ. — Furt.—Ion Gh. Dumitru, din acest oraș, ducându-se astă­zi la fabrica de pălării a d-lui Z. Goldstein, de pe str. Știrbei-Vodă ca să încerce o pălărie, șterpeli 2 du­­zine de mănuși de damă. D. Gold­stein, observând hoția, Ta dat pe Du­mitru pe mâna sergentului, care Tai condus la poliție. GIURGIU. — Conferință.—Id fals, unui public numeros si­­ n­es în ateneul loca­­l, dr. G. Mihăilescu și-a dezvoltat conferința intitulată „Știința și Credința“. Crima din Pietroșani—Era, pe la 7 jum. seara, a­­ încetat din viață ciobanul Nicolae Crăsnaru in urma bătăei ce a suferit de la tova­rășul său­ Ion Gorbeanu, din Pietro­­șani care a dispărut. Descoperirea autoru­lui fi­nul furt.—Am anunțat în numărul trecut că de la d-na Jane­ta, Covler, se furase 200 lei. Reclamând poliție! d. sub-comisar Miînteanu ,și agentul M. Ionescu reuși să dovedească­­ ca autor pe servitoarea d-lui Leon Fran­co, unde d-na Covler se găsea in gazdă. Servitoarea, ce se numește Ioana G. Bucur, a declarat că banii îl găsise prin casă și că 100 lei îî depusese în Casa de economie, iar 100 lei îî cheltuise. Dezertor ce se predă sin­gur.—Azi s’a prezintat poliției lo­cale soldatul dezertor Alexandru Man­­gă din reg. 4 de roșiori. Bă­tue gravă. — Soldatul Boș­­man C. din reg. 5 Vlașca, a recla­mat poliției că a fost bătut azi noapte de către soția lui și Gin­ță Uriașu, socrul șeii. Mișcarea­­ le la primărie.— D. Toni Petrescu a fost numit, pe ziua de 1 Februarie ajutor de arhi­tect la primăria locală in locul d-lui G. Atan­asiu. D. Marin Nițescu a fost transferat din postul de supraveghetor al cură­țitului gunoaelor, în acel de ajutor compiabil în locul d-­ui Marin Iliescu care trece în locul său. PI­OEȘTI. — Aj­utoare pen­tru săraci.—Am comunicat acum câte­va zile că d-nil N. St. Stănescu, directorul prefecturei, și I. I. Cure­­lescu, farmacist, au luat laudabila inițiativă de a strânge prin subscrip­ție bani de pe la diferite persoane ca­ritabile, cu cari să se cumpere lemne pentru săraci. Gerul aspru din iarna aceasta a făcut ca într’o... singură zi să se adune sume însemnate. Până acum s’au împărțit la 250 de săraci de prin diferite colțuri ale o­­rașului, două­zeci și două de stânjeni lemne. Distribuirea s’a făcut din casă în casă, de către d-ni. Curelescu și N. St. Stănescu, secondați­ de d. Pi­­duard Kovalschi, inginer și de co­respondentul acestui ziar.. In casele nenorociților sărmani vi­zitate de noi, am descoperit mizerii peste imaginațiunea omenească. Unii­ zăceau fără să aibă doctorii, lemne sau mâncare ; alții muriseră de mi­zerie și ai lor n’aveau cu ce să îngroape cadavrul,un institutor care mulți ani al vieții sale și i-a consacrat pentru lumi­narea generațielor viitoare, fu reformat din învățămînt pentru cauză de boală tuberculoză pulmonară­ și acum împre­ună cu o soție și cinci copii, fără nici un venit de nicăeri, îndură cruda mizerie , o preoteasă rămasă văduvă .Prind după ea ș­ase minori, duca­­ viață întunecată, soția și copiii unui profesor mort, își petrec zilele­­u ochii inundați de lacrimi neavînd ,e­le trebue și multe alte de aceste dureroase categorii. La toți li s’au . lat lemne și bani." Bucuria ce sim­­,iau în sufletele lor, era dintre cele mai mari. Dar câți de­­ aceștia n’au remas fără a fi văzuți !.. Cei cari s’au grăbit să ajute cu o­­solul lor pe nenorociții săraci sunt următorii. Câte o sută iei d-na Siena L. Elefterescu, N. Vasiliu, G. Bărbulescu și Max. Schapir­a. Câte c incî­ zece lei, D. Buicu." G. Stoe­­nescu et Râmniceanu. Câte 40 lei Frații Patm­os, V. Vlădescu și Frații Stassopol. Câte 20 lei I. G. Alexiu,­nginer G. Eterie, Pavel P. Panțu, 3. Ceruleanu, Dobrescu et Ciocoiu, 3. Nicolescu, M. Predingher, Ion I. Aurelescu, Ed. Kovalschi, d-na. Zoe Scorțeanu, T. Șt. Stănescu, *3. Con­­stantinescu, Vicențiu Z. Livorschi, Jean Rosenzweig, Ștefan Păsculescu, Simion G. Bădulescu, doctorul Mar­­sulius și indescifrabil. Câte 15 .ei, Nicolae Hristodorescu, tăbăcar. 3âte 10 lei, D. Munteanu,­­ M. Să­­vulescu, Mitică Constantinescu, Casa­síim, J. Leon, J. Nedelcovici, T. Ionescu-Pescaru, N. L. Segalia, I­­vanciu Petrescu-Conachiu,­ Mi "Sabe­­tay, Samuel Iancu, Zigler, G. S. Ni­ Juarez Jlovillâ

Next