Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)
1907-07-24 / nr. 200
XbommeRaS Eahsstemm București, Str. Stravopolios 15 Reprezentant general pentru România al fabricei Act. Gesellschaft Dresdner Gasmotoren-Kabrik vorm Moritz Hille, din Dresda Prin aceasta vă exprim mulțumirile mele pentru satisfacția care am obținut de la Motorul care am cumpărat de la Dv. și care merită de a fi recomandat că cel mai perfecționat și cel mai economic, căci are un mers regulat și liniștit și fără zgomot, având o consumație de benzină foarte puțină, cu un cuvânt sunt mulțumit de Motorul cumpărat și vom consilia cunoștințele mele, precum și prietenii mei, de a cumpăra numai aceste Motoare, deoarece până astăzi am avut deja 2 Motoare de alte sisteme și nu mi-au dat rezultate pentru satisfacția mea ca cel cumpărat de la D-voastră. Primiți, vă rog, stima și mulțumirele mele. .. Petrescu % Co. \/www\ DOHRE SE SCOT DIIMNI CU 3 LEI ISMIL se plombează și se pun SSS^cu 5 LEI de către : Doctorul In chirurgie dentară * •ȘTEFAN BOVEANU; . NED2C — CRIBttaC — DENTIST < București > Strada VIITORULUI No. 61 Colț cu strada Romană Vindecarea boalelor prin metoda naturalistă In institutul medico-naturalist —— mărit cu o nouă clădire al —D-r.lui HENRY GRASSMAff Sstrati«. Mircea Voda. 73 (tramvay la poartă) — Hidroter spin complectă — cuprincând cura lahman și Kühne Băi, saline și de plante aromatice instala țlujux’ de aparate speciale cu aer supra-încălzit, remediu contra rheumatismelor, nevralgiilor si gutter ••BAI BE SOABE: suverane contra neurasteniei, boalelor nervoase de stomac și anemiei —MASAGIU și ELEGTÉICITATE - 5*> fecALE NERVOASE — ȘISIFILITICE (Lumești) consultă »Dedal Doctorul ttONRU No. 217, Calea Moșilor, No. 217 Orele consult. 10—12 și 4—6 Șampania pentru Logodne, Nunți, Botezuri, Petreceri, etc. Șampanie bună cu 2.90 Butelia mare ! Împăcat gusturile cele mai exigente. Se expediază zilnic la orice localitate in toată țara în colete poștale de 3 până la 8 Butelii și cu Calea Ferată in lăzi de 6 până la 30 Butelii. Adresați comenzile cu o carte poștală depozitului S. G. Șerbănescu, sub Hotel Regal, str. Academiei 26. 708 Dr. C. Alexandrescu-Dersca Asistent al Clinteai a Hl-a Medicală Prof. dr. I. Nanu-Muscel) Rămâne toată vara in Capitală Consultațiuni crij—7VI d. a. I STRADA MELODIEI ^ROSSETTI) 681 LEMNE DE FOC CBB UȘCA.TE 32 LEI MIA Aduse la domiciliu MARELE DEPOU ,HACK IENOFF, Str. Viitor 32 (gara Filaral) Telei 1989 — Greutate garantată — Căruțele sunt plumbate. 1951 DJI ARENDAT 1400 POGOANE În moșia Cacova, comuna Morteni, județul Dâmbovița, o jumătate de oră depărtare de gara Găești. Există acarete. A se adresa la d-na Oătunescu, str. Teilor 21. Intre orele 8—8. 742 Doctorul DEUTSCH Special in boale interne, sifilitice (lumești) și de piele No. 36, Strada Bărâției No. 36 vis-a-vis de Biserica Bărăției Consult, de la 8—9 si 1—4 p. m. 595 INSTITUTUL Schewitz-Thierrin — Fondat in anul 1847 — continuă, sub direcțiunea d-lor G. G. Longinescu, profesor universitar și G. Thierrin, absolvent al Facultatea de Științe și ajutați de acelaș corp profesoral ca și în trecut, tradiția formată timp de 60 ani. București, 33 Strada Scaune, 33 690 SE CAUTĂ pentru fabrica de zahăr Ripiceni un amplasat de biuron cunoscând bine limba germană, franceză și română. Oferte, împreună cu referințe, se vor adresa direct fabricii. 721 Vilegiatură Pension Marienhof. Felsfi-Tomes, la 10 km. de Predeal, posiție admirabilă, camere 2—2 și eure; coroane pe zi cu 2 paturi; pensiune complectă 3-50 coroane pe zi. Informațiuni la ziar._____745 clîmpuri și mm BIJUTERII NOUI șI UZATE aur, argint, briliante, diamante, smaragde, mărgăritare, etc. și monede antici. Plătim prețuri bune. Scot amanete. Chemat viu la domiciliu. 5. CONSTANTINESCU strada Carol 58 (vis-a-vis de Pesak) 710 Marți 24 Iulie 1907 notăm că avem gimnasii și mai populate, fără a mai vorbi de licee unde având 8 clase numărul elevilor este mult mai mare. Casa școalelor ar putea face abstracție de o sumă oarecare din încasările acestea, și să stabilească o percentualitate în folosul bibliotecelor populare, ce s'ar înființa pe lângă fiecare gimnazii ori liceu, mergând în acest mod cu pași repezi spre progres, având în vedere și donațiunile bine-voitoare ce vor face particularii, comunele, autorii,etc. Biblioteci populare mai mari s'ar putea Înființa pe lângă universitățile din Iași și București, servite de taxele studenților universitari. In modul acesta cred că s'ar putea Începe bine-înțeles rămâne ca chestiunea să fie studiată de cei în drept. In străinătate bibliotecile populare au ajuns departe, dată fiind vechimea lor, citez bibliotecile comunală și pontificală din Bologna, având ambele aproape un milion de volume. Să sperăm și noi!... F. Begnescu, Giurgiu. O CXIGEZA.HJE JPE ZI Cine nu privește schimbarea in amor cu o distrugere a amorului, nu cunoaște amorul. Moartea pictorului Grigorescu D. Julia Pop, directorul ziarului «Bucarester Tagblatt», fost elev al școalei de Belle-Arte și profesor, ne trimete următoarele : «Prin moartea lui Grigorescu, țara pierde ne cel mai mare pictor al seii. După moartea lui Aman, Tătărescu și Henția (unul din cei mai geniali pictori ai generației mai tinere, a cărui moarte prematură a trecut aproape neobservată de marele public) nu ne rămăsese decât Grigorescu, marele Grigorescu cum îi numeau cunoscătorii artei.Ceea ce făcea forța lui Grigorescu, era înainte de toate coloritul pânzelor sale precum și acel nespus parfum poetic, ce se detașa din tablourile sale. Ca pictor de gen și de tipuri, Grigorescu era neîntrecut, dar cea ce a făcut mai cu deosibire marea reputație a artistului, sunt composițiunele sale din timpul răsboiului, in care artistul a întrunit un înalt sentiment patriotic cu o desăvârșită concepțiune artistică. Operele lui Grigorescu sunt atât de numeroase, încât ar fi cu grei să fie enumerate una cu una. De origină modestă, fost ucenic la un meșter care avea de specialitate zugrăvirea cu fiori a cuforilor de lemn cum se obicșnuia altă dată, Grigorescu a rămas toată viața sa modest, devotându-se numai scumpei sale arte. Se cade ca țara, care perde prin moartea marelui artist pe unul din fiii ei cei mai iluștri, să se arate recunoscătoare către acela care a reprezentat cu atâta maeștrie tipurile românești și paginele ilustre ale istoriei sale, și de acea cred că toți românii vor fi de acord să ceară pentru ilustrul unori funeralii naționale“. Mișcarea în corpul medical Am publicat deunăzi, pe scurt, repartiția medicilor reușiți la ultimul concurs de medici de spitale județene. Publicăm azi din nou această repartiție, după numirile definitive. Au fost numiți: G. Rusovici, medic comunal la Brăila, în locul al treilea de medic comunal, ocupat provizoriu de d. dr. Florescu, care trece la locul al patrulea In mod provizoriu. G. Gostea, la spitalul județean din Câmpulung, in locul d-lui P. Vișoianu. Iulian Popișteanu, la T.Măgurele, in locul vacant. N. Stăvrescu, la spitalul județean Copăceni-Mogoșești, din jud. Ilfov, In locul d-lui G. Costea. Tadeu Bogdanovici, la spitalul rural Cocioc, din jud. Ilfov, In locul d-lui B. Drăgoșescu. Anghel Daniel, la com. Slatina, in locul vacant. Gh. Angelescu, in postul de al 2-a medic la Focșani, în locul d-lui dr. A. Lungu, care ocupă acest post provizoriu. Petre Cazaca, la Drăgășani, In locul d-lui dr. G. Srteanu. Nicolae Hasnaș, la com. Sulina, post pe care 1l ocupă provizoriu. I. Zinbel, la com. Panciu, însărcinat și cu serviciul spitalului acelei comune, în locul d-lui dr. D. Grigoriu, care ocupă acest post provizoriu. P. Florescu, la com. Zimnicea, în locul d-lui dr. G. Polihroniade, care ocupă acest post provizoriu. Ion Mănescu, la spitalul județean Urziceni, însărcinat și cu serviciul medical al circ. I din județul Ialomița, în locul d-lui dr. C. Nanu. Al. Calcăndraur, la Mihâileni, însărcinat și cu serviciul spit, acelei comune, din jud. Dorohoiu, în locul d-lui dr. Arghir Babeș. George Repezeanu, la spit. județean Broșteni, însărcinat și cu serv. medical al circ. IV (Suceava), in locul d-lui dr. Lazăr D. Atanasescu, care ocupă acest post provizoriu. Ion Mumuianu, la spit. rural Obedeni (Vlașca), în locul d-lui dr. St. Alessiu. Const. Brăileanu, la spit. rural Negrești (Vasluia), in locul d-lui dr. I. Drăghici. Const. Pandelescu, la spit, județ. Mălăești, însărcinat și cu serv. medical al plășei Mijlocu (Fălciu), in locul d-lui dr. T. Teodoru, care ocupă acest post provizoriu. Iosif Ettinger, la spit. județean Slobozia, însărcinat și cu serviciul medical al circ. III (Ialomița), in locul d-lui dr. G. Sculi. Vasile Iorgulescu, la spit. rural Babadag (Tulcea), în locul d-lui dr. Titu Mănescu, care ocupă acest post provizoriu. Iacob Vicol, la spitalul rural Dămienești, din jud. Roman, post care îl ocupă provizoriu. M. Conn, la spitalul județean Bălcești, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Olu-Oltețu-de-jos, din jud. Vâlcea, în locul d-lui dr. Petre Iordăchescu, care ocupă provizoriu acest post. Ghica Daniilescu, la spitalul județean Pechea, însărcinat și cu serviciul medical al circ. Siret, din jud. Covurluiu, în locul d-lui dr. I. Manescu. Mihail I. Șerbănescu, la com. Măcin, însărcinat și cu serviciul spitalului acelei comune, precum și cu jumătate din plasa Măcin, jud. Tulcea, în locul d-lui dr. E. Belzoni, care ocupă acest post provizoriu. Alexandru Culianu, la com. Medgidia, însărcinat și cu serviciul spitalului acelei comune, In locul d-lui dr. Pop. Ionel Periețeanu, la spitalul județean Negoești, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Amaradia, din jud. Dolj, în locul d-lui dr. Ienculescu, care ocupă acest post provizoriu. Const. Nanu, la spitalul județean Bechet, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Jiu-de-Jos, din jud. Dolj, în locul d-lui dr. Slăvișteanu, care ocupă acest post provizoriu. Nicolae Donescu, la com. Hârșova în locul d-lui dr. I. Andreiaș Șeptilici care ocupă acest post provisoriu. Constantin Vrabie, la spitalul județean Ianca, însărcinat și cu serviciul medical al circ. II din județul Brăila, în locul d-lui dr. I. B. Periețeanu, care ocupă acest post provizorie. George Soru, la spitalul rural Drăgoești, din jud. Olt, în locul d-lui dr. Iorgulescu. G. Giuriadis, la spitalul județean Brabova, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Dumbrava, din jud. Dolj, în locul vacant. P. Vișoianu, la spitalul județean Monteoru, din com. Pogoanele, jud. Buzău, în locul vacant. G. Nistor, la spitalul județean Bâra, însărcinat și cu serviciul medical la circ. Siretu-de-Sus, din jud. Roman, în locul d-lui Al. C. Belort, care ocupa acest post provizoriu. C. Sculi, la spitalul rural Parincea, din jud. Bacău, în locul d-lui V. Botez, care ocupă provizoriu acest post. M. Câmpeanu, la spitalul Măicănești, însărcinat și cu serviciul medical al circ. II din jud. R Sărat, post ce il ocupă provizoriu. Florea Penescu, la spit. județean Războeni Valea-Albă, însărcinat și cu serv. medical al circ. Războeni, din jud. Neamțu, post ce îl ocupă provizoriu. Lucian Scupievski, la spit. rural Slatina, însărcinat și cu serviciul medical al circ. IV din jud. Suceava, in locul d-lui D. Răpeanu. Ion Rădulescu, la spit. județean Lădești, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Cerna, din județul Vâlcea, în locul d-lui V. Căzănescu, care ocupa acest post provizoriu. Șt. Alessiu, la spit. com. Isaccea, însărcinat și cu serviciul medical al circ. Isaccea, din jud. Tulcea, în locul d-lui D. Pașcanu. Titu Ionescu, la spitalul județean Ungheni, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Braniștea, din jud. Iași, în locul d-lui G. Popovici, care ocupa acest post provizoriu. Dumitru R. Mihăilescu, la spitalul rural Măzăceni, din jud. Argeș, în locul d-lui dr. Petre Popescu,care ocupă acest post provizoriu. Basile Drăgoșescu la spitalul județean Adunați-Buzești, însărcinat și cu serviciul medicalal circ. IV, din jud. Vlașca, în locul vacant. Ion Moga, la spitalul județean Darabani, însărcinat și cu serviciul medical al circ. Prut, din jud. Dorohoi, in locul d-lui dr. Adrian Romanescu, care ocupă provizoriu acest post. Alexandru Budescu, la spitalul județean Vânju-Mare, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Blahnița- Câmp, din jud. Mehedinți, în locul d-lui dr. Șt. Florian, care ocupă acest post provizoriu. Arghir Babeș, la spitalul județean Bivolari, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Turia, din jud. Iași, în locul d-lui dr. Dumitru Gr. Iamandi, care ocupă postul provizoriu. Constantin Ciocâlteu, la spitalul județean Burila-Mare, însărcinat și serviciul medical al plășii Blahnițade Jos, din jud. Mehedinți, în locul d-lui dr. C. Demetrian, care ocupă acest post provisoriu. N. Ionescu, la spitalul Zvorâștea, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Siret, din jud. Dorohoiu, în locul d-lui V. Popovici, care ocupa acest post provizoriu. Andrei Iliescu, la spitalul județean Lespezi, însărcinat și cu serviciul medical al circ. Lespezi, din jud. Suceava, post pe care îl ocupa provizoriu. C. Marinescu, la spitalul județean Pătărlagele, însărcinat și cu serviciul medical al plaiului Buzău, în locul d-lui Al. Thamis, care ocupă acest post provizoriu. I. Urzică, la spitalul județean Suhărău, însărcinat și cu serviciul medical al circ. Suhărău, din jud. Dorohoiu, în locul d-lui I. Moga. C. V. Ionescu, la spitalul județean Voinești, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Stavnic, din jud. Iași, in locul d-lui Emilian Buzenchi, care ocupă acest post provizoriu. 1. Drăghici, la spitalul județean Fălciu, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Prut din jud. Fălciu, In locul d-lui dr. Țolica, care ocupă acest post provizoriu. Max Heberling, la spitalul județean Baia-de-Aramă, însărcinat și cu serviciul medical al plaiului Cloșani, din jud. Mehedinți, în locul d-lui dr. C. Bolintineanu, care ocupă acest post provizoriu. ________pitaliștii germani englezi încheerea unui împrumut de 125 milioane franci pentru construcțiuni de căi ferate. Etalonul dirijabil francez ,,La Patrie“ a făcut o nouă excursiune de-asupra Parisului. La excursiune au luat parte și două deputați, membrii ai comisiunilor Camerei pentru buget și armată., Sub supravegherea unei comisiuni prezidată de prof. G. Baccelli se fac acum la Roma experiențe cu un ser pentru vindecarea tuberculozei in toate gradele, descoperit de doctorul Samuele Cuccurullo, din Torre Annunziata. VII SI 1A. 22*JE 21 Păstrarea, untaiul.—Se spală untul bine și se usucă. Se fărimă și se pune in oale. Oalele le așezăm in cazane mari pline cu apă, încălzim apa până la fierbere, lăsăm să se răcească. Apoi scoatem oalele. In chipul ăsta untul se poate păstra multă vreme. INSTRUCȚIA MILITAM la școlile primare Prin introducerea în școlile noastre a instrucției militare, se străvăd mari foloase, dacă ea s’ar face intr’un mod rațional, după un program și o metodă în așa chip, încât să nu se sdruncine nici fizicul celui îndatorat a o face, nici moralul lui, nici mersul regulat al instituției școlare propriu zisă. Printr’o instrucție militară școlară rațională, copilul se transformă într’un mic oștean hotărât a-și da viața la nevoe pentru apărarea patriei. Instruit odată pe așa tărâm, lui i se pare că dispune tot atât de bine de forțe ca și maturul soldat. Mersul lui e mai sprinten, pașii lui capătă o cadență simțită, văzul lui câștigă mai multă agerime, cugetarea lui ia un mai mare avânt, iar atențiunea un plus de încordare ; sufletul lui arde de o mai vădită înflăcărare pornită numai din dragostea de a se prezenta pe cât posibil mai cavalerește ; în fine toate acțiunile lui se săvârșesc mai ușor, mai expeditiv, tocmai așa precum se datorește și se cere cetățeanului român. Printr’un așa sistem rațional, nici ordinea și disciplina pe care se întemeiază o educațiune aleasă, nu sunt scutite de a lua un avânt mai puternic. Mai mult, copilul, odată instruit militărește din școală, e scutit de chinurile la care ar urma să fie supus pe timpul înrolării lui în armată, unde luni întregi abia se pune în poziție să Învețe întoarcerile la dreapta ori la stânga, lovind chiar și partea economică prin perderea timpului pentru învățarea lor. Fie cărturari, fie necărturari, tinerii la vârsta de 21 ani, învață cu mult mai anevoios instrucția militară ca cei din vârsta școlărească. Am făcut dovada, punând pe unii alături de alți și m’am convins pe deplin de adevărul celor spuse. Mișcările gimnastice școlare obicinuite, fiind în desacord cu cele pur militărești, situația adulților trecuți prin școală nu se poate ușura, și prin urmare, ajunși militari, ei se prezintă mai tot așa de puțin mlădioși ca și camarazii lor necărturari. Aceasta se dictează pe de altă parte și de vârstă, care impune involuntar împărțirea gândurilor, ceea ce la copilul din școală nu se observă , astfel că odată cu terminarea cursului primar, el a armat și militărește, iar ceea ce i mai trebue ca să fie desăvîrșit soldat, este trupul voinicului și pe care, desigur, il va căpăta după trecerea câtorva ani. Reiese clar din cele arătate că: Instrucția militară aplicată de pe băncile școalei își are o rațiune de a fi și că prin urmare trebue a i se da atențiunea meritată. Defectuositatea actualei organizații Aceasta vine pur și simplu din lipsa unor elemente anume pregătite precum și din aceia a unui program bine chibzuit. Cel d intâi si obstacol insă e cel mai de căpetenie și care trebui întâmpinat în primul rând. Poate fi planul inginerului cât de bun, clădirea însă nu prezintă o trăinicie, dacă executorii lucrării sunt loviți de nepriceperea de a executa. Așa stăm și in cazul de față, căci se naște întrebarea : La ce bun ne putem aștepta noi, când instructorul X sau Y, soldat cunoscut în sat ca îmbuibat de viții, fără nici o pricepere în ale școalei, fără nici o logică în vorbirea românească, dar bogat în schimonosisme, radicalisme ori străinisme, i se încredințează frageta și mlădioasa generație pentru a fi instruită și educată militărește ?.. Oare, nu contribue aceasta la dărăpănarea morală a copilului sau la degenerarea limbei ori la Înăsprirea relelor obiceiuri ?.. Se știe că militarul are un anumit rol în Stat, acela de a se lupta inpotriva dușmanului patriei lui. Copilul din școală se dresează și el în acest scop, dar dacă explicațiunea nu i se face cât se poate de bine, apoi atunci cum mai stăm cu partea morală-religioasă ? Din lipsa unei pregătiri serioase, instructorul se mulțumește a striga: „Să dai cu ce-oi găsi în dușman, leat“, iar dușmanul acela nelămurit bine, dar socotit de copil a fi adesea chiar camaradul lui ce i-a adus vreun neajuns și pe care Crist îl apără, intră d’a dreptul în cadrul dușmanilor care merită răzbunare !.. Oare, greșalele unor explicări nesănătoase nu ne vor pregăti ele scene de resbunare înpotriva celor ce nu le-ar merita?.. Oare, copilul, nelămurit bine, dar îndârjit continua înpotriva unui dușman, nu se va transforma într’o fiară doritoare de a vărsa sânge în orice moment, fie chiar al așa zisului lui dușman din casă, ori mai bine al fratelui lui cu care s’a supărat ?.. Fără sentiment moral-religios ca și fără cel patriotic, nu se poate pune o garanție pe siguranța unui stat. Unul din ele amenință pe cel l’alt, iar ca să le ții în acord, trebue să fie un meșter patentat. Ei bine, acel meșter numai instructor militar nu poate fi cu pregătirea ce o are , și noi... din nenorocire... ne-am apucat să zidim cu meșteri care nu se pricep decât la sport ! Lucrul se prezintă cu atât mai trist, cu cât și serviciul de control imediat superior (plutonierii) n’are un quantum de cunoștințe mai mare ca al instructorilor. Militari fiind și unii și alții, el nu știa decât militărește, pe câtă vreme aci e vorba să știe școlăreștemilitărește , cu alte cuvinte să țină bine seama că în fața lor nu se află oameni mari, ci niște copii școlari, cărora să li se vorbească într’o limbă cu totul altfel decât cea pur militărească, și prin urmare să se lucreze cu ei potrivit vîrstei și puterilor. Așa precum se observă astăzi, unde se ordonă copiilor o încordare și o sforțare dintre cele mai condamnabile, cu siguranță că în curând vom asista la tristele consecințe întâlnind în calea noastră niște caricaturi burtoase sau cu pieptul umflat și pântecele stârcit, cu capul ghemuit între umeri, cu căutătura sălbatică și îndreptată în a lua cerul cu asalt, și în nne cu mersul tropăitor pe întreaga talpă a piciorului, adică așa precum au fost dresate din copilărie, dar nici de cum să privim la niște ființe demne de admirat prin mersul lor maestos, sprinten și ușor. Cumpăna e cea mai dreaptă măsură , iar cel ce se sforțează în mod brusc s’o calce în picioare, nu numai că greșește, dar și păcătuește. Eu n’am înțeles și nu înțeleg ca în cei 4—5 ani de școală să fac din copii un om desăvârșit, ci numai să îndrumez, să pregătesc, să aprind pofta de a se instrui și cârmui el însuși cu timpul. Cum dar se pretinde ca într’un singur an, copilul să învețe aproapeji tot ceea ce se cere unui ostaș atât ca teorie cât și ca aplicare?.. Nu e aceasta o sforțare prea mare?.. Nu lovește ea în mersul progresiv al școalei propriu zisă ?.. Dar secțiunile nesăbuit de mari și predate fără nici o normă, nu vor aduce cu vremea o scârbă și o plictiseală generală?.. Desigur că, da. Secțiunea „Cunoașterea gradelor“ de ex. mi-a atras atențiunea în special la o școală. Nu numai că nu se spusese copiilor și nu li se arătase probe de galoane ori trese, dar după ce unul a înșiruit în mod mecanic (singurul, care cine știe prin ce minune învățase) toate semnele dinstinctive de la fruntaș până la M. S. Regele și fără nici o deraiere către mici lămuriri, după trei pomelnice, s’au obligat ceil’alțî copii să spună lecția unul câte unul și neștiind, tot astfel unul câte unul au fost scoși la arest, rămânând băncile goale. Am luat atunci apărarea școlarilor, am micșorat lecțiunea aceia in a cunoaște numai 3—4 grade cip explicările trebuincioase, copiii au învățat repede și astfel arestul a rămas văduv de clientelă. Și instructorul în chestiune se prezintă ca fruntaș printre colegii lui vecini.. Desigur, că de n’așî fi intervenit lecțiunea aceasta ar fi fost o tortură timp de două ore și fără nici o reușită. Acum, că lecțiunea a fost prea mare, vina este a programului încărcat peste măsură, iar că ea nu se putea învăța, răul se atribue sistemei defectuoase întrebuințată in predare la armată și de la care instructorul și-a apropiat-o. Dar mă întreb: Ce-ar fi făcut plutonierul dacă s’ar fi aflat de față ? Negreșit că ar fi aprobat pe instructorul său, ar fi calificat pe școlari de leneși și ar fi insistat să fie aspru pedepsiți. Numai așa se explică excesele care au provocat discuțiuni aprinse in plin Parlament. Din norocire însă acești factori de control—asemenea subalternilor lor in chestiuni metodice.—trec numai ca niște meteore prin cele mai multe sate, astfel că nu li se dă atât timp spre a-și manifesta asprimea lor militărească. Și e natural . Când instrucția militară are nouă lecții pe lună și când în cercul unui plutonier sunt 27 de școli, în 27 de sate, la distanță minimă de 5 kilometri depărtare, mă prinde mirarea, cum acest factor ar putea inspecta trei școli in două ore, adică într’o lecție, ca astfel să împace art. 31 din Regulament, de cât numai sburând ? !.. Ori, lăsându-se la largul lui, el nu mai poate inspecta o școală cel puțin odată pe lună și în așa caz se calcă regulamentul, ceea ce ar impune reținerea din leafă. Rămâne clar stabilit că atribuțiunea plutonierului e mărginită numai în trecerea lui accelerată prin fața frontului școlar, de unde primind un sgomotos „Trăiți“ să fugă repede la școala satului vecin. * » * Câteva vorbe despre cele două broșuri militare, le cred suficiente. Numai cine nu cunoaște și n’a avut ocaziune să viziteze mai des școlile primare—in special cele de la sate—nu-șî poate da seama câte neajunsuri intimpină dascălul în chestia cărților și celor la alte rechizite școlare. Trebue să se știe că de multe ori chiar și peste un sfert din contingentul școlar urmează tot anul fără cărți, fie săraci fie bogați. Ce e mai de neinsemnătate—un cost de 10 bani — nu se poate procura într’un an de zile. In așa împrejurare contribue mult și sfatul, că țăranul încă socotește școala ca o instituțiune care î sequestrează copilul aproape 5—6 ani de zile fără profit. Iar dacă nu putem să ajungem a căpătai copiii cu ceia ce lor le este de neapărată trebuință in școală, cum dar să mai impunem și aceste broșuri militare al căror cost se ridică la post aproape ? Și ce anume câștigau școlarii de pe urma broșurilor în cauză, pentru ca să mai facă și atare jertfă bănească ? E drept că prima broșură cuprinde câteva bucăți de citire și poezii destul de frumoase atât ca formă cât și ca fond. Ei bine, acelea se puteau intercala în citirea lor de toate zilele și cu un plus de cel mult 10 bani peste cost. Cât privește bucățile muzicale din text, ele ar fi putut fi tipărite pe o foae deosebită și vîndută învățătorilor cu 10 — 15 bani, ori date gratuit bibliotecilor școlare de către onorabila Casa școalelor. Vorbind pentru a doua broșură, «Manualul Regulamentar», nu înțeleg rațiunea ei de a intra în mâinile școlarului, decât spre a plăti 1 leu și 20 de bani. Se știe că tablourile își perd din valoarea lor dacă stau continuu în fața copiilor. Ei bine, broșura aceasta fiind încărcată numai de tallouri,ele fac impresie numai la prima vedere, iar explicările din josul lor neînțelese de copii, nici nu-i interesează ; prin urmare toată cartea își are însemnătatea ei numai câteva momente doar. Altceva ar fi dacă s’ar da numai câte un exemplar fiecărui instructor și cu obligațiunea ca , după învățarea pe teren a unui exercițiu să se arate copiilor și tabloul din manual, dându-se explicările trebuincioase, fiindcă broșura în cauză nu e decât o călăuză a instructorului iar nicidecum a școlarilor. Cu așa procedeu, școlarii ar câștiga ceva și fără să mai fie impuși la o nouă taxă. Sunt încă multe neajunsuri și vor mai fi atunci când se vor începe exercițiile de tragere în țintă. Unele din ele prezintă în aparență o neînsemnată importanță, dar adunate mai la un loc, constituesc obstacole sdruncinătoare în mersul progresiv al școalei propriu zisă, în fizicul și moralul școlarilor. Acestea toate impun o imediată atențiune și prin urmare o urgentă reformă organizatorie. Altfel, suntem căzuți—după spusa legendarului— în pățania meșterului Manole că : Ce ziua lucra, Noaptea se surpa , cu deosebire numai că : Ceia ce învățătorul Adunat-a într’o lună, Instructorul risipește Intr’o zi din săptămână. G. Rsidulescu, învățător in CopăceniT da Sus. (Va urma). Mișcare în poliție In polițiile din țară s’au făcut următoarea mișcare: D. Popescu, comisar cl. IlI-a, a fost înaintat comisar cl. II-a la Brăila în locul d-lui Groholschi. D. I. Cristescu a fost numit comisar cl. IlI-a in locul d-lui Popescu. D. G. Mandragiu, sub-comisar cl. Il-a, înaintat sub-comisar cl. I-a la Galați, în locul d-lui Gh. Condrache, retrogradat cl. II-a. D. Șt. Tâmpău a fost numit sub-comisar cl. IlI-a în aceeași poliție în locul d-lui tupor demisionar. D. I. Păcuraru, sub-comisar cl. 111-a la Focșani, a fost înaintat comisar cl. II-a șef al poliției Odobești. D. Gr. Lăzărescu a fost numit sub-comisar cl. IlI-a in locul d-lui Cristodorescu, în poliția R.Sărat. D. I. Dumitrescu a fost înaintat sub-comisar cl. I-a in poliția Capitalei, iar d. D. D. Gostescu a fost numit sub-comisar, afară, de dramele , romanele lui Zola. Intre cărțile dubioase și primejdioase ar fi înșirate in Index următoarele: Gur de Maupassant, Pierre Loti, Xavier de Montépin, Richepin,Beaudelair,Paui Bonrget, René Maizeroy, Catulle Mendés, Gyp.Mirbeau, 'Lemonier, de Rosny, Paul Margueritte,Alexandre Hepp, Seribe, Hugues, Le Roux. Henri Houssaye. Cherbuliez, Alfred de Musset, Edmond About, Henri Becqufi, ceí douí Goncourt. Ferdinand Fahre, IIuysmans,Péladan, Paul de Kock, Georges Ohnet, Octave Feuillet, Emile Richebourg, Adolphe Beist, Ernest și Alphonse Daudet. Paul Dálaire,Henri Greville, Theodore de Banville, Gustave Droz, Ponson du Terrail, AlDhonse Karr, Hector Malot, și chiar și scrierile nevinovate ale lui André Theuriet. ---............................................................— ȘTIRI Ílí) STRÜMTATE — Prin postă — Din Brașov ni se scrie că, proprietarul ungur Szilagy din comuna apropiată Ürmös, a fost Împușcat de un necunoscut, din cauză că era un cămătar fără milă. V Ziarele maghiare anunță că în noaptea de Jour o bandă de țigani au intrat in castelul contesei Iancovici din Geszt. Personalul de serviciu i-a primit cu focuri de revolvere. Țiganii au fugit în sat unde au jefuit casele alease țărani. Poliția din Nyitra a arestat o bandă de țigani nomazi, cari aveau cu ei 9 căruțe și numeroși cai. „*„ D-na Woelfling - Adamovici, de care s’a divorțat fostul archiduce Leopold-Salvator de Austria, lucrează la «Memoriile» ei, cari vor apare în curând în volum. Ziarele maghiare anunță că Vineri s’a petrecut în orașul Pecs din Ungaria o dramă sângeroasă. O femee cu numele Rosa Hereszter a împușcat din gelozie pe amantul ei,vagiistrul Varadi Plimmer, care era căsătorit, iar după aceea s’a sinucis. In anul 1908 se va deschide la Viena o expoziție internațională de arhitectură. ,*, In orașul Nagy-Karoly din Ungaria se va inaugura la toamnă o statue a lui Ludovic Kossuth, fostul guvernator al Ungariei la 1840-49. ,*, Unele ziare maghiare anunță că testamentul defunctului patriarh sârbesc Brankovici este făcut împotriva statutelor bisericei sârbești din Ungaria șimpotriva ordonanței Împărătesei Maria Teresa, numită „Declaratorium Illyricum“. Conform acestei legi patriarhal nu poate dispune in testamentul său decât de jumătatea averei sale, iar cealaltă jumătate va rămâne pe seama bisericii. Testamentul lui Brankovici, fiind făcut su contra acestor disposiții va fi atacat și probabil anulat. *.* Cea mai mare parte din ziarele subești vorbesc despre apropiata demisie a guvernului Pasici. Unele ziare cred că este apropiată nu numai căderea cabinetului, ci și a regimului radical care a predominat până acum. ... «Novoie Vremia» consideră convențiunea de pescuit încheiată între Rusia și Japonia ca un act primejdios din punct de vedere economic și politic, căci va permite japonezilor invazia litoralului rus din oceanul Pacific. .% Din Peking se anunță că guvernul chinez tratează cum a-tribli-vidi an abona li ziarul UNIVERSUL singurul ziar independent, imparțial și cel mai răspândit din țară, cel mai bine informat și cel mai in curent cu întreaga mișcare politică, economică și financiară din țară și străinătate. Corespondenți spreciali în : Paris, Berlin, Londra, Viena, Budapesta, Roma, Sofia, Constantinopol, etc., etc. CU ÎNCEPERE DE LA 1 AUGUST Ziarul „UNIVERSUL“ dă următoarele însemnate premii abonaților sei: 1) Un mare premiu de....................................................... 1.500 LEI 2) 2 premii de câte ........................................ 250 LEI 3) Trei loturi întregi ale Lotăriei de Stat Român, purtând No. 52.583, 52.594 și 53.599, pentru loteria alfa. 4) 5 premii de câte ..."................................... . . 100 LEI 5) 4 premii de câte....................................................... 40 LEI 6) 10 abonamente pe un an la „Universul“.................... ISO LEI 7) 10 abonamente pe 6 luni. ........................................91.50 LEI 810 abonamente pe 3 luni................................................. 46 50 LEI Câștigul rezultat pentru fiecare din loturile ad sus arătate, va fi atribuit abonatului care la tragerea premiilor noastre va fi câștigat lotul respectiv. In cazul cel mai norum, AAfK jOitfAFIk 77 Tä,‘0‘ cos se poate câștiga övv’iVW,? JuJCdil adică cu nimic se poate câștiga OVVF.KU, EXOKti.v De asemenea toți abonații primesc gratuit Unversul Literar, ziar săptămânal, care conține, pe lângă o bogată materie literară, și o frumoasă ilustrație în color. Pe lângă acestea abonații vor mai primi gratuit un frumos roman întitulat: FIUL LUI LUDOVIC XVI sau COPILUL REGE. Abonamentele la UNIVERSUL sunt cele mai ieftine PENTRU 1 AN LE1 18 I PENTRU 6 LUNI LEI 915 I PENTRU 3 LUNI LEI 465 Abonații, spre a participa la tragerea premiilor de mai sus, vor primi Pentru un an SS bonuri de premii. Pentru șase luni 10 bonuri; Pentru trei luni S bonuri de premii JELAX Scenă conjugală. Nevasta, cântând la piano.—Ah, ași vrea să-mi petrec viața cântând... să fiu o păsărică !... Bărbatul, sătul de cicăleală.—Și eu o... pușcă. _________ „Universul“ in provincie (De la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 21 Iulie. BOTOȘANI.— Sinucidere.— Locuitorul Ioan Ungureanu, din satul Cernești, com. Todireni, lipsea de acasă încă de la 9 Iulie curent. Copiii săi au crezut că e dus la lucru prin alte localități ca de obiceiu. In seara de 19 Iulie curent un miros greu de cadavru i-a făcut să caute prin grădină spre a se convinge de unde provenea. Care nu le iu mirarea când au dat peste cadavrul tatălui lor spânzurat de un vișin intr’un dudon mare, de unde nu se vedea nimic in curtea caselor. Cadavrul ajunsese deja în putrefacție. Din cercetările făcute, rezultă că numitul era alcoolic în ultimul grad și că singur și-a curmat viața. Cazul s-a comunat parchetului care cercetează. R.VALCER. —Împușcat. — Din noapte necunoscuți ucigași au descărcat mai multe focuri de pușcă asupra lui Petre Giurescu în locuința sa in comuna Rusănești într’o stare disperată care inspiră serioase îngrijiri. Victima a fost transportată la spitalul din Ladești.Autorii n’au fost încă descoperiți. S’a deschis o anchetă. SINAIA.Preumblare prințiară.—Azi de dimineață la orele 9 și jum., A. S. R. Principele Ferdinand a facut o preumblare pe jos, prin oraș singur. La orele 12 s’a reîntors la palat. Tot azi după amiază, A. S. R. Principesa Maria Însoțită de mica Princesă Elisabeta, în automobil, s’au dus pînă in com. Breaza. In drum spre Sinaia la întoarcere s’a oprit la palatul principelui Bibescu din Posada, făcînd o vizită Principesei Maria Bibescu, unde au luat ceaiul. La orele 8 seara s’au reîntors la Sinaia. Expulzare.—Niculae Lăcătuș, de fel din com. Lissa, comitatul Făgăraș (Transilvania) a fost găsit tară rost de către autoritățile din localitate. Poliția îi dresează actele pentru a fi expulzat. Evadat prins. — După cum v-am anunțat telegrafic, din arestul poliției locale a evadat un arestant anume Ghiță Termentu, de fel din com. Breaza (Prahova). Poliția priind în urmărire, a fost prins era de către jandarmeria din Breaza și adus poliției din orașul nostru. IBI 111 TOATA LUMEA Cărți oprite. — Cu privire la noul Syllabus publicat de curând, în urma discuțiilor din germania, un ziar francez dă curioase amănunte asupra cărților franceze, din Index, a căror citire este oprită catolicilor. Numai se pune întrebarea dacă acele amănunte sunt adevărate. Astfel ar fi cu totul oprite : Balzac (toate scrierile), Béranger (cântecele), Dumas Tatăl și Fiul (toate romanele), tot astfel George Sand. Dintre romanele M Victor Hugo ar fi cuprinse în Index : Notre Dame de Paris și Miserabilii. Tot astfel ar fi oprite scrierile despre spiritism ale lui Allan Kardec, multe opere de-ale lui Lamartine, întregul dicționar al lui Larousse, povestele lui Henri Murger, aproape toate cărțile lui Renan, operile lui Eugene Sue și Voltaire, INFOMAȚIUNI LUNI. ♦ Pentru tot timpul verii, administrația „Universului“ primește abonamente lunare, atât în țară cat și in străinătate, incepind din ori ce zi. In țară abonamentul pe o lună costă 1.50 lei, in străinătate 3.50. ♦ D. Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, a plecat aseară cu acceleratul de Roman. ♦ D. Virgiliu C. Ursache a fost numit impiegat în direcțiunea creditului agricol, în locul d-lui loan P. loan, demisionat. ♦ «Monitorul Oficial» de er. Duminică publică locurile vacante la școalele primare rurale. Toți absolvenții sau absolventele cu diplomă de capacitate cari ar vroi să ocupe cu titlu provizoriu aceste locuri, trebue să se prezinte la ministerul instrucțiunei publice, în ziua de 12 August a. c. í. Atragem serioasa atențiune a d-lui diriginte al oficiului telefonic central, București, asupra modului cu desăvârșire insuficient și păgubitor intereselor publice, cum funcționarele acestui serviciu își îndeplinesc datoria. ’ Erî dimineață fiind chemați de două ori la aparat, din Sinaia, deși am stat 40 de minute cu receptorul la ureche, ne-a fost imposibil cu toate insistențele noastre, să comunicăm, pentru, motivul că funcționarele in servicii au găsit că e mai comod să comunice oficiului Sinaia că noi nu răspundem! Reclamațiuni contra acestui serviciu primim zilnic numeroase, din partea publicului și credem că ar fi vremea să se pue capăt uritelor apucături și neglijenței ce domnesc la oficiul telefonic central. ♦ In cursul lunei Iunie a. c., s’a tăiat, în județul Bacau, pentru consumațiunea publică : 71 boi, 134 vaci, 48 junei, 62 junce, 12 mînzați, 4 mânzate, 34 viței, 15 vițele, 16 berbeci, 257 miei, 4 iezi și 9 porci. O D dr. Culianu, inspector al serviciului sanitar, va pleca zilele acestea în localitățile Podul Turcului și Nicorești, din jud. Tecuciu, pentru a face două anchete profesionale. O M. S. Regele a semnat decretul prin care se aprobă budgetul extraordinar al exproprierilor comunei București, astfel cum a fost votat de consiliul comunal în ședința de la 28 Martie 1907. ♦ D. Stoianescu, prefect de Ialomița, obținând un concediu de 45 zile, d. N. E. Negreanu, directorul prefecturei, a fost autorizat să gireze afacerile special județene. ♦ D. G. I. Dinescu a fost numit inspector comunal la plasa Fălcii, județul Fălciul. ♦ ín cursul lunei Main a. c., s’a pus in fabricațiune și s’a fabricat următoarele cantități de petrol și derivatele lui: Bacău : 254,852 kgr. țiței, 19,450 kgr. benzină, 197,213 kgr. petrol, 11,472 kgr. ulei, 2065 kgr. cocs și 44,402 kgr. rămășițe. Buzeü : 49,578 kgr. țiței, 886 kgr. benzină, 14,783 kgr. petrol, 2,319 kgr. ulei și 20,511 kgr. rămășițe. Constanța: 3.888.919 kgr. țiței, 937.284 kgr. benzină, 1.107.720 kgr. petrol, 71,853 kgr. uleiu și rămășițe 1.767.592 kgr. Covurluiu: 23.675 kgr. țiței, 2895 kgr. benzină, 8241 kgr. petrol, 3267 kgr. uleiu, și 7835 kgr. rămășițe. Dâmbovița : 4.587.765 kgr. țiței, 610.731 kgr. benzină, 1.284.875 kgr. petrol, 66.180 kgr. uleiu, 3300 kgr. cocs și 2.367.733 kgr. rămășițe minerale. Simt rugați d-niî abonați, cari fac reclamation! sau cer schimbări ile adresa,să bine-voiască a trimite la Adție totde-odată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, pentru a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimeterea ziarului In noua adresă. ♦ Era, împlinindu-se șeapte ani de la moartea tragică a profesorului Ștefan Mihăileanu, s’a celebrat din inițiativa societăței macedo-române din Capitală un parastas la biserica sf. Gheorghe Nou. Lupa serviciul divin, un grup de tineri macedoneni, în inimile cărora rămăsese neștearsă amintirea lui Mihăileanu, s’au dus la cimitirul Bellu, depunînd o coroană pe mormîntul regretatului patriot. ♦ Am primit ieri memoriul prezintat de Albanesia de toate confesiunile conferinței de la Haga. Vom reveni. ♦ Cetim următoarele în «Gazeta Transilvaniei» : Era, 2 August, la 4 ore jum. p. m. s’a ciocnit motorul 119, care mergea spre gară cu tramvaiul 5501 care venia dinspre gară, lângă grădina Schwarz, intre stația «Fragorăsc» și gara (Brașov). In motor se aflau afară de mașinist, fochist și conductor încă 10 călători, în mare parte din România, cari voiau să plece spre București, tramvaiul transporta marfă. La cotitura dinspre gară, motorul ca de obicei, a dat semnalul și a parcurs încă vreo câțiva metri, când deodată apare în față tramvaiul. Catastrofa era iminentă. Două călători au sărit norocoși din motor, iar in momentul ciocnirei au sărit și mașinistul cu fochistul, cari în caz contrar ar fi fost teribil mutilați de partea de dinaintea tramvaiului, care a pătruns în motor, distrugându-l. Sunt patru răniți, dintre cari și o damă din România. Primul ajutor l’au dat nenorociților lucrătorii și funcționarii de la căile ferate’. Cercetarea în contra vinovaților o conduce comisarul de poliție Reinisch, care a sosit imediat la fața locului». ♦ Din Salonic ni se scrie că d. X. Bațaria, inspectorul școalelor românești din vilaetele Salonic și Yeskueb, a fost grav bolnav, în urma unei intoxicări. Actualmente d-sa este pe deplin restabilit. ❖ I. P. S. S. Mitropolitul Mețianu de la Sibiu a adresat o telegramă de condoleanță vicarului patriarhiei de la Carlovăț, în urma morții patriarhului Brancovicî. «Românul de la Pind» anunță următoarele : Ni se scrie că d-niî Para și Kolmansky, consuli ai Austro-Ungarieî și Rusiei la Salonic, au vizitat in cursul săptămânei trecute comunele românești Caterina, Veria, Doliani, Xiroîivad și Selia. Ei s’au interesat de aproape de soarta românilor, și de suferințele fără seamăn la cari sunt expuși din partea bandelor și comitetelor grecești. Pretutindeni populația românească le-a făcut o primire din cele mai bune. • Vorbind zilele trecute despre războiul de țesut, inventat de d-ra Miller-Verghi, am spus că prețul războiului e de 30 lei. E aci o mică eroare; războiul se vinde cu 36 de lei. • La Bursa Muncei a fost era o întrunire de patroni și lucrători de încălțăminte. S’a ales o delegațiune care să se prezinte d-lui ministru de războiu spre a cere ca parte din furniturile de incălțăminte militare să se dea și micilor patroni de încălțăminte. ♦ Veteranii grade inferioare au ținut era, în sala Amiciția, o întrunire sub președinția bătrinului caporal Mihai Marin. Au vorbit d-niî căpitan Marinescu, sergent Stanică Dorojan (fost consilier comunal al Capitalei) și maior Baidac, discutând asupra intereselor veteranilor. 0arî după amiazî s’au întrunit în sala băilor Eforiei membrii corporației croitorilor din Capitala. Au luat parte la întrunire un număr mic de patroni și lucrători și au discutat asupra unor lacune din legea meseriilor. S’a hotărit să se mai fie o latrunire. « Erî s’a celebrat o leturghie cu parastas in biserica Sf. Spiridon■ Nou, pentru odihna sufletului demnetei principese Irina Ghica, fiica fostului prim-ministru G. Gr. Cantacuzino, decedată acum un an, de către P. S. S. arhiereul Sofronie Craioveanu, asistat de parohul bisericei, părintele N. Ștefănescu Nicoreanu, cu întreg clerul acelei biserici. IM TâMPiul IMM CAPITALA Logofeție sau pungășie . Acum câteva zile, serviciul Siguranței a fost înștiințat de un fapt destul de însemnat al cărei autor trebuia să se găsească adăpostit prin Capitală. D. I. M. Stein, arendașul moșiei și pădurel de la Piua-Petri, din jud. Ialomița, reclamase Siguranței că logofătul său Mitru Ștefănescu dispăruse din serviciu cu o sumă de 1000 lei pe care i-o dăduse pentru plata unor lucrători din pădure. Pus în urmărire, Mitru Ștefănescu, care dăduse logofeția pe pungășie, a fost dibuit în Capitală pe când încerca să se angajeze la un alt arendaș. Asupra pungașului , s’a găsit o mare parte din suma furată și azi va fi înaintat parchetului de Ialomița, care de asemenea ceruse urmărirea cinstitului logofăt. Urmărirea unui potemkinist în urma supravegherei speciale sub care au fost puși foștii marinari de pe vasul rus. «Potemkin», stânjeniți în libertatea lor, mulți din ei caută să scape de controlul autorităților și fug de prin locurile pe unde se adăpostiseră de la venirea lor în țară, spre a se ascunde în alte orașe. De fapt, după nouile dispoziții ministeriale, potemkiniștii nu pot trece dintre localitate într’alta fără învoirea autorităților polițienești și cei cari contrariu acestor dispoziții riscă a fi ex tineri, poliția CapiP l jt , științată de «finist^f dae să puna in urmărire unul din potemkiniștî, Petru Maioride spre care se crede , si ascun_zând în Bucure P f ii d la moșia d-lui Iacob ‹ jȘ din jud_ Roman, îndată ce va ^ prins) potemkinistul va fi expulzat. Accident de tramvaist La întretăerea bulevardului Carol cu calea Moșilor, un accident neînsemnat de tramvai și a pricinuit era spre seară, puțină emoție printre pasageri și cei câțiva trecători. Vagonul cu No. 7 al tramvaiului electric, venind din spre obor, a lovit cu putere o căruță cu un cal, ce venea din spre piață pe calea Moșilor. Conducătorul căruței, Dumitru Badea, din strada Simboluluii, a putut sări la timp și a scăpat neatins. Amândouă hulubele căruței, s’au rupt însă in ciocnire si calul a fost izbit peste picioarele de dinapoi și rănit. Deoarece căruțașul pretindea că accidentul s-a întâmplat din cauza conducătorului vagonului și avea pretenții de despăgubiri, afacerea a ajuns la circumscipția 10, care a deschis o anchetă, încercare de furt Poliția a fost înștiințată era dimineață de o îndrăsneață încercare de furt, comisă în cursul nopței și împiedicată numai mulțumită alarmei dată la vreme. Grciumarul Sotir Vasile, din str. Verzișori, adusese de cu ziuă un butoi cu vin și-l lăsase pe trotuar, în fața prăvăliei, cu gând să-l bage a doua zi în pimniță. Pungașii din mahala puseseră însă butoiului cu totul alt gând și, peste noapte, câțiva din ei au și încercat să ia butoiul de-a rostogolul din ușa cârciumei. A făcut, se vede gălăgie butoiul rostogolit pe caldârâm, de-a atras atenția sergentului din post, care a prins de veste și s’a luat după pungași. Aceștia Însă, iuți de picior, au isbutit să se facă nevăzuți prin curțile vecine. Serviciul siguranței a luat acum măsuri pentru urmărirea pungașilor. Pungășie țigănească .N’au trecut nici cinci zile de când am vorbit de o pungășie la fel cu cea pe care o povestim azi și, ca atunci și azi, ne întrebăm cum de se nai futițgăai nai*2 «ari