Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)

1907-07-24 / nr. 200

XbommeR­aS Eahsst­emm București, Str. Stravopolios 15 Reprezentant general pen­tru România al fabricei Act. Gesellschaft Dresdner Gas­­motoren-Kabrik vorm Moritz Hille, din Dresda Prin aceasta­­ vă exprim mulțu­mirile mele pentru satisfacția care am obținut de la Motorul care am cumpărat de la Dv. și care merită de a fi recomandat că cel mai per­fecționat și cel mai economic, căci are un mers regulat și liniștit și fără zgomot, având o consumație de benzină foarte puțină, cu un cuvânt sunt mulțumit de Motorul cumpărat și vom­ consilia cunoș­tințele mele, precum și prietenii mei, de a cumpăra numai aceste Motoare, de­oare­ce până astă­zi am avut deja 2 Motoare de alte sisteme și nu mi-au dat rezultate pentru satisfacția mea ca cel cum­părat de la D-voastră. Primiți, vă rog, stima și mul­­țumirele mele. .­. Petrescu % Co. \/www\ DOHRE SE SCOT DI­IM­NI CU 3 LEI ISMIL se plombează și se pun SSS^cu 5 LEI de către : Doctorul In chirurgie dentară * •ȘTEFAN BOVEANU; . NED2C — CRIBttaC — DENTIST < București > Strada VIITORULUI No. 61 Colț cu strada Romană Vindecarea boalelor prin metoda naturalistă In institutul medico-naturalist —— mărit cu o nouă clădire al —­D-r.lui HENRY GRASSMAff Sstrati«. Mircea­ Voda. 73 (tramvay la poartă) — Hidroter spin complectă — cuprincând cura lahman și Kühne Băi, saline și de plante aromatice instala țlujux’ de aparate speciale cu aer supra-în­călzit, remediu contra rheumatis­­melor, nevralgiilor si gutter ••BAI BE SOABE­: suverane contra neurasteniei, boalelor nervoase de stomac și anemiei —MASAGIU și ELEGTÉICITATE - 5*> fecALE NERVOASE — ȘI­SIFILITICE (Lumești) consultă »Dedal Doctorul ttONRU No. 217, Calea Moșilor, No. 217 Orele consult. 10—12 și 4—6 Șampania pentru Logodne, Nunți, Botezuri, Petreceri, etc. Șampanie bună cu 2.90 Butelia mare ! Împăcat gusturile cele mai exigente. Se expediază zilnic la ori­ce localitate in toată țara în colete poștale de 3 până la 8 Butelii și cu Calea Ferată in lăzi de 6 până la 30 Butelii. Adresați comenzile cu o carte poș­tală depozitului S. G. Șerbănescu, sub Hotel Regal, str. Academiei 26. 708 Dr. C. Alexandrescu-Dersca Asistent al Clinteai a Hl-a Medicală­­ Prof. dr. I. Nanu-Muscel) Rămâne toată vara in Capitală Consultațiuni crij—7VI d. a. I STRADA MELODIEI ^ROSSETTI) 681 LEMNE DE FOC CBB UȘCA.TE 32 LEI MIA Aduse la domiciliu MARELE DEPOU ,HACK IENOFF, Str. Viitor 32 (gara Filaral) Telei­ 19­89 — Greutate garantată — Căruțele sunt plum­bate. 1951 DJI ARENDAT 1400 POGOANE În moșia Cacova, comuna Mor­­teni, județul Dâmbovița, o jumă­tate de oră depărtare de gara Găești. Există acarete. A se adresa la d-na Oătunescu, str. Teilor 21. Intre orele 8—8. 742 Doctorul DEUTSCH Special in boale interne, sifili­tice (lumești) și de piele No. 36, Strada Bărâției No. 36 vis-a-vis de Biserica Bărăției Consult, de la 8—9 si 1—4 p. m. 595 INSTITUTUL Schewitz-Thierrin — Fondat in anul 1847 — continuă, sub direcțiunea d-lor G. G. Longinescu, profesor universitar și G. Thierrin, absolvent al Facultatea de Științe și ajutați de acelaș corp pro­fesoral ca și în trecut, tradiția for­mată timp de 60 ani. București,­­ 33 Strada Scaune,­­ 33 690 SE CAUTĂ pentru fabrica de zahăr Ripiceni un amplasat de biuron cunoscând bine limba germană, franceză și română. Oferte, împreună cu referințe, se vor adresa direct fabricii. 721 Vilegiatură Pension Marienhof. Felsfi-To­­mes, la 10 km. de Predeal, posi­­ție admirabilă, camere 2—2 și eure; coroane pe zi cu 2 paturi; pen­siune complectă 3-50 coroane pe zi. Informațiuni la ziar._____745 clîmpuri și mm BIJUTERII NOUI șI UZATE aur, argint, briliante, diamante, sma­ragde, mărgăritare, etc. și monede antici. Plătim prețuri bune. Scot amanete. Chemat viu la domiciliu. 5. CONSTANTINESCU strada Carol 58 (vis-a-vis de Pesak) 710 Marți 24 Iulie 1907 notăm că avem gimnasii și mai populate, fără a mai vorbi de li­cee unde având 8 clase numărul elevilor este mult mai mare. Casa școalelor ar putea face abstracție de o sumă oare­care din încasările acestea, și să stabilească o percentualitate în folosul bibliotecelor populare, ce s'ar înființa pe lângă fie­care gimnazii­ ori liceu, mergând în acest mod cu pași repezi spre progres, având în vedere și do­­națiunile bine-voitoare ce vor face particularii, comunele, autorii,etc. Biblioteci populare mai mari s'ar putea Înființa pe lângă uni­versitățile din Iași și București, servite de taxele studenților uni­versitari. In modul acesta cred că s'ar putea Începe­ bine-înțeles rămâne ca chestiunea să fie studiată de cei în drept. In străinătate bibliotecile popu­lare au ajuns departe, dată fiind vechimea lor, citez bibliotecile co­munală și pontificală din Bologna, având ambele aproape un milion de volume. Să sperăm și noi!... F. Begnescu, Giurgiu. O CXIGEZA.HJE JPE ZI Cine nu privește schimbarea in amor cu o distrugere a amorului, nu cunoaște amorul. Moartea pictorului Grigorescu D. Julia Pop, directorul ziaru­lui «Bucarester Tagblatt», fost e­­lev al școalei de Belle-Arte și pro­fesor, ne trimete următoarele : «Prin moartea lui Grigorescu, țara pierde ne cel mai­­ mare pic­tor al seii. După moartea lui­ A­­man, Tătărescu și Henția (unul din cei mai geniali pictori ai ge­nerației mai tinere, a­ cărui moarte prematură a trecut aproape neob­servată de marele public) nu ne rămăsese de­cât Grigorescu, ma­rele Grigorescu cum îi numeau cunoscătorii artei.­­Ceea ce făcea forța lui Grigorescu, era înainte de toate coloritul pânzelor sale precum și acel nespus parfum poe­tic, ce se detașa din tablourile sale. Ca pictor de gen și de tipuri, Grigorescu era neîntrecut, dar cea ce a făcut mai cu deosibire ma­rea reputație a artistului, sunt composițiunele sale din timpul răsboiului, in care artistul a în­trunit un înalt sentiment patrio­tic cu o desăvârșită concepțiune artistică. Operele lui Grigorescu sunt atât de numeroase, în­cât ar fi cu grei să fie enumerate una cu una. De origină modestă, fost uce­nic la un meșter care avea de specialitate zugrăvirea cu fiori a cuforilor de lemn cum se obicș­­nuia altă dată, Grigorescu a ră­mas toată viața sa modest, devo­­tându-se numai scumpei sale arte. Se cade ca țara, care perde prin moartea marelui artist pe unul din fiii ei cei mai iluștri­, să se a­­rate recunoscătoare către acela care a reprezentat cu atâta maeș­­trie tipurile românești și paginele ilustre ale istoriei sale, și de a­­cea cred că toți românii vor fi de acord să ceară pentru ilustrul unori funeralii naționale“. Mișcarea în corpul medical Am publicat deunăzi, pe scurt, re­partiția medicilor reușiți la ultimul concurs de medici de spitale jude­țene. Publicăm azi din nou­ această repartiție, după numirile definitive. Au fost numiți: G. Rusovici, medic comunal la Brăila, în locul al treilea de medic comunal, ocupat provizoriu de d. dr. Florescu, care trece la locul al pa­trulea In mod provizoriu. G. Gostea, la spitalul județean din Câmpulung, in locul d-lui P. Vișoianu. Iulian Popișteanu, la T.­Măgurele, in locul vacant. N. Stăvrescu, la spitalul județean Copăceni-Mogoșești, din jud. Ilfov, In locul d-lui G. Costea. Tadeu Bogdanovici, la spitalul ru­ral Cocioc, din jud. Ilfov, In locul d-lui B. Drăgoșescu. Anghel Daniel, la com. Slatina, in locul vacant. Gh. Angelescu, in postul de al 2-a medic la Focșani, în locul d-lui dr. A. Lungu, care ocupă acest post pro­vizoriu­. Petre Cazaca, la Drăgășani, In lo­cul d-lui dr. G. Srteanu. Nicolae Hasnaș, la com. Sulina, post pe care 1l ocupă provizoriu. I. Zinbel, la com. Panciu, însărci­nat și cu serviciul spitalului acelei comune, în locul d-lui dr. D. Gri­­goriu, care ocupă acest post provi­zoriu. P. Florescu, la com. Zimnicea, în locul d-lui dr. G. Polihroniade, care ocupă acest post provizoriu. Ion Mănescu, la spitalul județean Urziceni, însărcinat și cu serviciul medical al circ. I din județul Ialo­mița, în locul d-lui dr. C. Nanu. Al. Calcăndraur, la Mihâileni, în­sărcinat și cu serviciul spit, acelei comune, din jud. Dorohoiu, în locul d-lui dr. Arghir Babeș. George Repezeanu, la spit. jude­țean Broșteni, însărcinat și cu serv. medical al circ. IV (Suceava), in lo­cul d-lui dr. Lazăr D. Atanasescu, care ocupă acest post provizoriu. Ion Mumuianu, la spit. rural Obe­­deni (Vlașca), în locul d-lui dr. St. Alessiu. Const. Brăileanu, la spit. rural Ne­grești (Vasluia), in locul d-lui dr. I. Drăghici. Const. Pandelescu, la spit, județ. Mălăești, însărcinat și cu serv. me­dical al plășei Mijlocu (Fălciu), in locul d-lui dr. T. Teodoru, care ocupă acest post provizoriu. Iosif Ettinger, la spit. județean Slobozia, însărcinat și cu serviciul medical al circ. III (Ialomița), in lo­cul d-lui dr. G. Sculi. Vasile Iorgulescu, la spit. rural Ba­­badag (Tulcea), în locul d-lui dr. Titu Mănescu, care ocupă acest post provizoriu. Iacob Vicol, la spitalul rural Dă­­mienești, din jud. Roman, post care îl ocupă provizoriu. M. Conn, la spitalul județean Băl­­cești, însărcinat și cu serviciul me­dical al plășei Olu-Oltețu-de-jos, din jud. Vâlcea, în locul d-lui dr. Petre Iordăchescu, care ocupă provizoriu a­­cest post. Ghica Daniilescu, la spitalul jude­țean Pechea, însărcinat și cu servi­ciul medical al circ. Siret, din jud. Covurluiu, în locul d-lui dr. I. Ma­ne­scu. Mihail I. Șerbănescu, la com. Mă­­cin, însărcinat și cu serviciul spita­lului acelei comune, precum și cu ju­mătate din plasa Măcin, jud. Tul­cea, în locul d-lui dr. E. Belzoni, care ocupă acest post provizoriu. Alexandru Culianu, la com. Med­gidia, însărcinat și cu serviciul spi­talului acelei comune, In locul d-lui dr. Pop. Ionel Periețeanu, la spitalul jude­țean Negoești, însărcinat și cu ser­viciul medical al plășei Amaradia, din jud. Dolj, în locul d-lui dr. Ien­­culescu, care ocupă acest post pro­vizoriu. Const. Nanu, la spitalul județean Bechet, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Jiu-de-Jos, din jud. Dolj, în locul d-lu­i dr. Slăvișteanu, care ocupă acest post provizoriu. Nicolae Donescu, la com­. Hârșova în locul d-lui dr. I. Andreiaș Șepti­­lici care ocupă acest post provisoriu. Constantin Vrabie, la spitalul ju­dețean Ianca, însărcinat și cu servi­ciul medical al circ. II din județul Brăila, în locul d-lui dr. I. B. Pe­­riețeanu, care ocupă acest post pro­vizorie. George Soru, la spitalul rural Dră­­goești, din jud. Olt, în locul d-lui dr. Iorgulescu. G. Giuriadis, la spitalul județean Brabova, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Dumbrava, din jud. Dolj, în locul vacant. P. Vișoianu, la spitalul județean Monteoru, din com­. Pogoanele, jud. Buzău, în locul vacant. G. Nistor, la spitalul județean Bâra, însărcinat și cu serviciul medical la circ. Siretu-de-Sus, din jud. Roman, în locul d-lui Al. C. Belort, care o­­cupa acest post provizoriu. C. Sculi, la spitalul rural Parincea, din jud. Bacău, în locul d-lui V. Botez, care ocupă provizoriu acest post. M. Câmpeanu, la spitalul Măică­­nești, însărcinat și cu serviciul me­dical al circ. II din jud. R­­ Sărat, post ce il ocupă provizoriu. Florea Penescu, la spit. județean Războeni Valea-Albă, însărcinat și cu serv. medical al circ. Războeni, din jud. Neamțu, post ce îl ocupă pro­vizoriu. Lucian Scupievski, la spit. rural Slatina, însărcinat și cu serviciul medical al circ. IV din jud. Suceava, in locul d-lui D. Răpeanu. Ion Rădulescu, la spit. județean Lădești, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Cerna, din județul Vâlcea, în locul d-lui V. Căzănescu, care ocupa acest post provizoriu. Șt. Alessiu, la spit. com. Isaccea, însărcinat și cu serviciul medical al circ. Isaccea, din jud. Tulcea, în lo­cul d-lui D. Pașcanu. Titu Ionescu, la spitalul județean Ungheni, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Braniștea, din jud. Iași, în locul d-lui G. Popovici, care ocupa acest post provizoriu. Dumitru R. Mihăilescu, la spita­lul rural Măzăceni, din jud. Argeș, în locul d-lui dr. Petre Popescu,care ocupă acest post provizoriu. Basile Drăgoșescu la spitalul ju­dețean Adunați-Buzești, însărcinat și cu serviciul medical­al circ. IV, din jud. Vlașca, în locul vacant. Ion Moga, la spitalul județean Da­rabani, însărcinat și cu serviciul me­dical al circ. Prut, din jud. Dorohoi, in locul d-lui dr. Adrian Romanescu, care ocupă provizoriu acest post. Alexandru Budescu, la spitalul ju­dețean Vânju-Mare, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Blahnița- Câmp, din jud. Mehedinți, în lo­cul d-lui dr. Șt. Florian, care ocupă acest post provizoriu. Arghir Babeș, la spitalul județean Bivolari, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Turia, din jud. Iași, în locul d-lui dr. Dumitru Gr. Ia­­mandi, care ocupă postul provizoriu. Constantin Ciocâlteu, la spitalul județean Burila-Mare, însărcinat și serviciul medical al plășii Blahnița­­de­ Jos, din jud. Mehedinți, în locul d-lui dr. C. Demetrian, care ocupă acest post provisoriu. N. Ionescu, la spitalul Zvorâștea, însărcinat și cu serviciul medical al plășei Siret, din jud. Dorohoiu, în locul d-lui V. Popovici, care ocupa acest post provizoriu. Andrei Iliescu, la spitalul județean Lespezi, însărcinat și cu serviciul medical al circ. Lespezi, din jud. Suceava, post pe care îl ocupa pro­vizoriu. C. Marinescu, la spitalul județean Pătărlagele, însărcinat și cu serviciul medical al plaiului Buzău, în locul d-lui Al. Th­amis, care ocupă acest post provizoriu. I. Urzică, la spitalul județean Su­­hărău, însărcinat și cu serviciul me­dical al circ. Suhărău, din jud. Do­rohoiu, în locul d-lui I. Moga. C. V. Ionescu, la spitalul județean Voinești, însărcinat și cu serviciul medical al plășii Stavnic, din jud. Iași, in locul d-lui Emilian Buzenchi, care ocupă acest post provizoriu. 1. Drăghici, la spitalul județean Fălciu, însărcinat și cu serviciul me­dical al plășei Prut din jud. Fălciu, In locul d-lui dr. Țolica, care ocupă acest post provizoriu. Max Heberling, la spitalul județean Baia-de-Aramă, însărcinat și cu ser­viciul medical al plaiului Cloșani, din jud. Mehedinți, în locul d-lui dr. C. Bolintineanu, care ocupă acest post provizoriu. ________­pitaliștii germani englezi în­­cheerea unui împrumut de 125 milioane franci pentru construc­­țiuni de căi ferate. Etalonul dirijabil francez ,,La Patrie“ a făcut­ o nouă excursiune de-asupra Parisului. La excur­siune au luat parte și două de­putați, membrii ai comisiunilor Camerei pentru buget și armată.­­, Sub­ supravegherea unei co­­misiuni prezidată de prof. G. Baccelli se fac acum la Roma ex­periențe cu un ser pentru vinde­carea tuberculozei in toate gra­dele, descoperit de doctorul Sa­muele Cuccurullo, din Torre An­nunziata. VII SI­ 1­A. 2­2*JE 21 Păstrarea, untaiul.—Se spală untul bine și se usucă. Se fărimă și se pune in oale. Oalele le așe­zăm in cazane mari pline cu apă, încălzim apa până la fierbere, lă­săm să se răcească. Apoi scoatem oalele. In chipul ăsta untul se poate păstra multă vreme. INSTRUCȚIA MILITAM la școlile primare Prin introducerea în școlile noastre a instrucției militare, se străvăd mari foloase, dacă ea s’ar face intr’un mod rațional, după un program și o me­todă în așa chip, în­cât să nu se sdruncine nici fizicul celui îndatorat a o face, nici moralul lui, nici mer­sul regulat al instituției școlare pro­priu zisă. Printr’o instrucție militară școlară rațională, copilul se transformă într’un mic oștean hotărât a-și da viața la nevoe pentru apărarea patriei. Instruit odată pe așa tărâm, lui i se pare că dispune tot atât de bine de forțe ca și maturul soldat. Mersul lui e mai sprinten, pașii lui capătă o cadență simțită, văzul lui câștigă mai multă agerime, cu­getarea lui ia un mai mare avânt, iar atențiunea un plus de încordare ; sufletul lui arde de o mai vădită în­flăcărare pornită numai din dragostea de a se prezenta pe cât posibil mai cavalerește ; în fine toate acțiunile lui se săvârșesc mai ușor, mai expe­ditiv, tocmai așa precum se datorește și se cere cetățeanului român. Printr’un așa sistem rațional, nici ordinea și disciplina pe care se înte­meiază o educațiune aleasă, nu sunt scutite de a lua un avânt mai pu­ternic. Mai mult, copilul, odată instruit militărește din școală, e scutit de chi­nurile la care ar urma să fie supus pe timpul înrolării lui în armată, unde luni întregi abia se pune în po­ziție să Învețe întoarcerile la dreapta ori la stânga, lovind chiar și partea economică prin perderea timpului pen­tru învățarea lor. Fie cărturari, fie necărturari, ti­nerii la vârsta de 21 ani, învață cu mult mai anevoios instrucția mili­tară ca cei din vârsta școlărească. Am făcut dovada, punând pe unii alături de alți și m’am convins pe deplin de adevărul celor spuse. Mișcările gimnastice școlare obici­nuite, fiind în desacord cu cele pur militărești, situația adulților trecuți prin școală nu se poate ușura, și prin urmare, ajunși militari, ei se prezintă mai tot așa de puțin mlă­­dioși ca și camarazii lor necărturari. Aceasta se dictează pe de altă parte și de vârstă, care impune involuntar împărțirea gândurilor, ceea­ ce la co­pilul din școală nu se observă , ast­fel că odată cu terminarea cursului primar, el a armat și militărește, iar ceea ce i mai trebue ca să fie desă­­vîrșit soldat, este trupul voinicului și pe care, de­sigur, il va căpăta după trecerea câtor­va ani. Reiese clar din cele arătate că: In­strucția militară aplicată de pe băn­cile școalei își are o rațiune de a fi și că prin urmare trebue a i se da atențiunea meritată. Defectuositatea actualei or­ganizații Aceasta vine pur și simplu din lipsa unor elemente anume pregătite precum și din aceia a unui program bine chibzuit. Cel d­ intâi si obstacol insă e cel mai de căpetenie și care trebui întâmpi­nat în primul rând. Poate fi planul inginerului cât de bun, clădirea însă nu prezintă o trăi­nicie, dacă executorii lucrării sunt loviți de nepriceperea de a executa. Așa stăm și in cazul de față, căci se naște întrebarea : La ce bun ne putem aștepta noi, când instructorul X sau Y, soldat cunoscut în sat ca îmbuibat de viții, fără nici o pricepere în ale școalei, fără nici o logică în vorbirea româ­nească, dar bogat în schimonosisme, radicalisme ori străinisme, i se în­credințează frageta și mlădioasa ge­nerație pentru a fi instruită și edu­cată militărește ?­­.. Oare, nu contribue aceasta la dă­­răpănarea morală a copilului sau la degenerarea limbei ori la Înăsprirea relelor obiceiuri ?.. Se știe că militarul are un anumit rol în Stat, acela de a se lupta in­potriva dușmanului patriei lui. Co­pilul din școală se dresează și el în acest scop, dar dacă explicațiunea nu i se face cât se poate de bine, apoi atunci cum mai stăm cu partea mo­­rală-religioasă ? Din lipsa unei pregătiri serioase, instructorul se mulțumește a striga: „Să dai cu ce-oi găsi în dușman, leat“, iar dușmanul acela nelămurit bine, dar socotit de copil a fi adesea chiar camaradul lui ce i-a adus vre­un neajuns și pe care Crist îl apără, intră d’a dreptul în cadrul dușmanilor care merită răzbunare !.. Oare, greșalele unor explicări ne­sănătoase nu ne vor pregăti ele scene de resbunare în­potriva celor ce nu le-ar merita?.. Oare, copilul, nelămurit bine, dar îndârjit continua înpotriva unui duș­man, nu se va transforma într’o fiară doritoare de a vărsa sânge în ori­ce moment, fie chiar al așa zisului lui dușman din casă, ori mai bine al fra­telui lui cu care s’a supărat ?­.. Fără sentiment moral-religios ca și fără cel patriotic, nu se poate pune o garanție pe siguranța unui stat. Unul din ele amenință pe cel­ l’alt, iar ca să le ții în acord, trebue să fie un meșter patentat. Ei bine, acel meșter numai instruc­tor militar nu poate fi cu pregătirea ce o are , și noi... din nenorocire... ne-am apucat să zidim cu meșteri care nu se pricep de­cât la sport ! Lucrul se prezintă cu atât mai trist, cu cât și serviciul de control imediat superior (plutonierii) n’are un quan­tum de cunoștințe mai mare ca al instructorilor. Militari fiind și unii și alții, el nu­ știa de­cât militărește, pe câtă vreme aci e vorba să știe școlărește­­militărește , cu alte cuvinte să țină bine seama că în fața lor nu se află oameni mari, ci niște copii școlari, cărora să li se vorbească într’o limbă cu totul alt­fel de­cât cea pur mili­­tărească, și prin urmare să se lucreze cu ei potrivit vîrstei și puterilor. Așa precum se observă astăzi, unde se ordonă copiilor o încordare și o sforțare dintre cele mai condamna­bile, cu siguranță că în curând vom asista la tristele consecințe întâlnind în calea noastră niște caricaturi bur­toase sau cu pieptul umflat și pânte­cele stârcit, cu capul ghemuit între umeri, cu căutătura sălbatică și în­dreptată în a lua cerul cu asalt, și în nne cu mersul tropăitor pe întreaga talpă a piciorului, adică așa precum au fost dresate din copilărie, dar nici de cum să privim la niște ființe demne de admirat prin mersul lor maestos, sprinten și ușor. Cumpăna e cea mai dreaptă mă­sură , iar cel ce se sforțează în mod brusc s’o calce în picioare, nu numai că greșește, dar și păcătuește. Eu n’am înțeles și nu înțeleg ca în cei 4—5 ani de școală să fac din copii un om desăvârșit, ci numai să îndrumez, să pregătesc, să aprind pofta de a se instrui și cârmui el în­suși cu timpul. Cum dar se pretinde ca într’un sin­gur an, copilul să învețe aproapeji tot ceea ce se cere unui ostaș atât ca teorie cât și ca aplicare?.. Nu e aceasta o sforțare prea mare?.. Nu lovește ea în mersul progresiv al școalei propriu zisă ?.. Dar secțiunile nesăbuit de mari și predate fără nici o normă, nu vor a­­duce cu vremea o scârbă și o plicti­seală generală?.. De­sigur că, da. Secțiunea „Cunoașterea gradelor“ de ex. mi-a atras atențiunea în spe­cial la o școală. Nu numai că nu se spusese copii­lor și nu li se arătase probe de ga­loane ori trese, dar după ce unul a înșiruit în mod mecanic (singurul, care cine știe prin ce minune învă­țase) toate semnele dinstinctive de la fruntaș până la M. S. Regele și fără nici o deraiere către mici lămuriri, după trei pomelnice, s’au obligat cei­­l’alțî copii să spună lecția unul câte unul și neștiind, tot ast­fel unul câte unul au fost scoși la arest, rămânând băncile goale. Am luat atunci apărarea școlarilor, am micșorat lecțiunea aceia in a cu­noaște numai 3—4 grade cip explică­rile trebuincioase, copiii au învățat repede și ast­fel arestul a rămas vă­duv de clientelă. Și instructorul în chestiune se pre­zintă ca fruntaș printre colegii lui vecini­­.. De­sigur, că de n’așî fi intervenit lecțiunea aceasta ar fi fost o tortură timp de două ore și fără nici o reușită. Acum, că lecțiunea a fost prea mare, vina este a programului încăr­cat peste măsură, iar că ea nu se putea învăța, răul se atribue sistemei defectuoase întrebuințată in predare la armată și de la care instructorul și-a apropiat-o. Dar mă întreb: Ce-ar fi făcut plu­tonierul dacă s’ar fi aflat de față ? Negreșit că ar fi aprobat pe ins­tructorul său, ar fi calificat pe șco­lari de leneși și ar fi insistat să fie aspru pedepsiți. Numai așa se explică excesele care au provocat discuțiuni aprinse in plin Parlament. Din norocire însă acești factori de control—asemenea subalternilor lor in chestiuni metodice.—trec numai ca niște meteore prin cele mai multe sate, ast­fel că nu li se dă atât timp spre a-și manifesta asprimea lor mi­­litărească. Și e natural . Când instrucția militară are nouă lecții pe lună și când în cercul unui plutonier sunt 27 de școli, în 27 de sate, la distanță minimă de 5 k­ilo­­metri depărtare, mă prinde mirarea, cum acest factor ar putea inspecta trei școli in două ore, adică într’o lecție, ca ast­fel să împace art. 31 din Regulament, de cât numai sbu­­rând ? !.. Ori, lăsându-se la largul lui, el nu mai poate inspecta o școală cel puțin odată pe lună și în așa caz se calcă regulamentul, ceea­ ce ar im­pune reținerea din leafă. Rămâne clar stabilit că atribuțiu­­nea plutonierului e mărginită numai în trecerea lui accelerată prin fața frontului școlar, de unde primind un sgomotos „Trăiți“ să fugă repede la școala satului vecin. * » * Câte­va vorbe despre cele două bro­șuri militare, le cred suficiente. Numai cine nu cunoaște și n’a avut ocaziune să viziteze mai des școlile primare—in special cele de la sate—nu-șî poate da seama câte ne­ajunsuri intimpină dascălul în chestia cărților și celor­ la alte rechizite școlare. Trebue să se știe că de multe ori chiar și peste un sfert din contingen­tul școlar urmează tot anul fără cărți, fie săraci fie bogați. Ce e mai de neinsemnătate—un cost de 10 bani — nu se poate procura într’un an de zile. In așa împrejurare contribue mult și sfatul, că țăranul încă socotește școala ca o instituțiune care­ î seque­­strează copilul aproape 5—6 ani de zile fără profit. Iar dacă nu putem să ajungem a căpătai copiii cu ceia ce lor le este de neapărată trebuință in școală, cum dar să mai impunem și aceste broșuri militare al căror cost se ridică la p­ost aproape ? Și ce anume câștig­au școlarii de pe urma broșurilor în cauză, pentru ca să mai facă și atare jertfă bă­nească ? E drept că prima broșură cuprinde câte­va bucăți de citire și poezii destul de frumoase atât ca formă cât și ca fond. Ei bine, acelea se puteau intercala în citirea lor de toate zilele și cu un plus­ de cel mult 10 bani peste cost. Cât privește bucățile muzicale din text, ele ar fi putut fi tipărite pe o foae deosebită și vîndută învățătorilor cu 10 — 15 bani, ori date gratuit bibliotecilor școlare de către onorabila Casa școalelor. Vorbind pentru a doua broșură, «Ma­nualul Regulamentar», nu­­ înțeleg rațiunea ei de a intra în mâinile școlarului, de­cât spre a plăti 1 leu și 20 de bani. Se știe că tablourile își perd din valoarea lor dacă stau continuu în fața copiilor. Ei bine, broșura aceasta fiind în­cărcată numai de tallouri,­­ele fac impresie numai la prima vedere, iar explicările din josul lor neînțelese de copii, nici nu-i interesează ; prin ur­mare toată cartea își are însemnăta­tea ei numai câte­va momente doar. Altceva ar fi dacă s’ar da numai câte un exemplar fie­cărui instructor și cu obligațiunea ca , după învățarea pe teren a unui exercițiu să se arate copiilor și tabloul din manual, dân­­du-se explicările trebuincioase, fiind­că broșura în cauză nu e de­cât o călăuză a instructorului iar nicide­cum a școlarilor. Cu așa procedeu, școlarii ar câștiga ceva și fără să mai fie impuși la o nouă taxă. Sunt încă multe neajunsuri și vor mai fi atunci când se vor începe e­­xercițiile de tragere în țintă. Unele din ele prezintă în aparență o neînsemnată importanță, dar a­­dunate mai la un loc, constituesc obstacole sdruncinătoare în mersul progresiv al școalei propriu zisă, în fizicul și moralul școlarilor. Acestea toate impun o imediată a­­tențiune și prin urmare o urgentă reformă organizatorie. Alt­fel, suntem căzuți—după spusa legendarului— în pățania meșterului Manole că : Ce ziua lucra, Noaptea se surpa , cu deosebire numai că : Ceia ce învățătorul Adunat-a într’o lună, Instructorul risipește Intr’o zi din săptămână. G. Rsidulescu, învățător in CopăceniT­ da Sus. (Va urma). Mișcare în poliție In polițiile din țară s’au făcut următoarea mișcare: D. Popescu, comisar cl. IlI-a, a fost înaintat comisar cl. II-a la Brăila în lo­cul d-lui Groholschi. D. I. Cristescu a fost numit co­misar cl. IlI-a in locul d-lui Po­pescu. D. G. Mandragiu, sub-comisar cl. Il-a, înaintat sub-comisar cl. I-a la Galați, în locul d-lui Gh. Condrache, retrogradat cl. II-a. D. Șt. Tâmpău a fost numit sub-comisar cl. IlI-a în aceeași poliție în locul d-lui tupor demi­sionar. D. I. Păcuraru, sub-comisar cl. 111-a la Focșani, a fost înaintat comisar cl. II-a șef al poliției O­­dobești. D. Gr. Lăzărescu a fost numit sub-comisar cl. IlI-a in locul d-lui Cristodorescu, în poliția R.­Sărat. D. I. Dumitrescu a fost înain­tat sub-comisar cl. I-a in poliția Capitalei, iar d. D. D. Gost­escu a fost numit sub-comisar, afară, de dramele , romanele lui Zola. Intre cărțile dubioase și primej­dioase ar fi înșirate in Index ur­mătoarele: Gur de Maupassant, Pierre Loti, Xavier de Montépin, Richepin,Beaudelair,Paui Bonrget, René Maizeroy, Catulle Mendés, Gyp.Mirbeau, 'Lemonier, de Rosny, Paul Margueritte,Alexandre Hepp, Seribe, Hugues, Le Roux. Henri Houssaye. Cherbuliez, Alfred de Musset, Edmond About, Henri Becqufi, ceí douí Goncourt. Fer­dinand Fahre, IIuysmans,Péladan, Paul de Kock, Georges Ohnet, Octave Feuillet, Emile Richebourg, Adolphe Beist, Ernest și Alphonse Daudet. Paul Dálaire,Henri Gre­­ville, Theodore de Banville, Gus­tave Droz, Ponson du Terrail, AlDhonse Karr, Hector Malot, și chiar și scrierile nevinovate ale lui André Theuriet. ---............................................................— ȘTIRI Ílí) STRÜMTATE — Prin postă — Din Brașov ni se scrie că, proprietarul ungur Szilagy din comuna apropiată Ürmös, a fost Împușcat de un necunoscut, din cauză că era un cămătar fără milă. V Ziarele maghiare anunță că în noaptea de Jour o bandă de țigani au intrat in castelul con­tesei Iancovici din Geszt. Perso­nalul de serviciu i-a primit cu focuri de revolvere. Țiganii au fugit în sat unde au jefuit casele a­lease țărani. Poliția din Nyitra a arestat o bandă de țigani no­mazi, cari aveau cu ei 9 căruțe și numeroși cai. „*„ D-na Woelfling - Adamovici, de care s’a divorțat fostul archi­­duce Leopold-Salvator de Austria, lucrează la «Memoriile» ei, cari vor apare în curând în volum. Ziarele maghiare anunță că Vineri s’a petrecut în orașul Pecs din Ungaria o dramă sângeroasă. O femee cu numele Rosa Heres­­zter a împușcat din gelozie pe a­­mantul ei,vagiistrul Varadi­ Plim­­mer, care era căsătorit, iar după aceea s’a sinucis. In anul 1908 se va deschide la Viena o expoziție internațio­nală de arhitectură. ,*, In orașul Nagy-Karoly din Ungaria se va inaugura la toamnă o statue a lui Ludovic Kossuth, fostul guvernator al Ungariei la 1840-49. ,*, Unele ziare maghiare anunță că testamentul defunctului patri­arh­ sârbesc Brankovici este făcut împotriva statutelor bisericei sâr­bești din Ungaria și­m­­potriva or­donanței Împărătesei Maria Te­resa, numită „Declaratorium Illy­­ricum“. Conform acestei legi pa­triarh­al nu poate dispune in testamentul său de­cât de jumă­tatea averei sale, iar cea­l­altă ju­mătate va rămâne pe seama bise­ricii. Testamentul lui Brankovici, fiind făcut su contra acestor dis­­posiții va fi atacat și probabil a­­nulat. *.* Cea mai mare parte din zia­rele su­­bești vorbesc despre apro­piata demisie a guvernului Pasici. Unele ziare cred că este apro­piată nu numai căderea cabinetu­lui, ci și a regimului radical care a predominat până acum. ... «Novoie Vremia» consideră convențiunea de pescuit încheiată între Rusia și Japonia ca un act primejdios din punct de vedere economic și politic, căci va per­mite japonezilor invazia litoralu­­lui rus din oceanul Pacific. .% Din Peking se anunță că guvernul chinez tratează cu­m a-tribl­i-vi­di an­ abona li ziarul UNIVERSUL singurul ziar independent, imparțial și cel mai răs­pândit din țară, cel mai bine informat și cel mai in curent cu întreaga mișcare politică, economică și financiară din țară și străinătate. Corespondenți spreciali în : Paris, Berlin, Londra, Viena, Budapesta, Roma, Sofia, Constantinopol, etc., etc. CU ÎNCEPERE DE LA 1 AUGUST Ziarul „UNIVERSUL“ dă următoarele însemnate premii abonaților sei: 1) Un mare premiu de....................................................... 1.500 LEI 2) 2 premii de câte ........................................ 250 LEI 3) Trei loturi întregi ale Lotăriei de Stat Român, pur­tând No. 52.583, 52.594 și 53.599, pentru loteria alf­a. 4) 5 premii de câte ..."................................... . . 100 LEI 5) 4 premii de câte....................................................... 40 LEI 6) 10 abonamente pe un an la „Universul“.................... ISO LEI 7) 10 abonamente pe 6 luni. ........................................91.50 LEI 8­­10 abonamente pe 3 luni................................................. 46 50 LEI Câștigul rezultat pentru fie­care din loturile ad­ sus arătate, va fi atribuit abonatului care la tragerea premiilor noastre va fi câștigat lotul respectiv. In cazul cel mai noru­­­m, AAfK jOitfAFIk 77 Tä,‘0‘ cos se poate câștiga övv’iVW,? JuJCdil adică cu nimic se poate câștiga O­VVF.K­U, EXOKti.v De asemenea toți abonații primesc gratuit Unversul Literar, ziar săptămânal, care conține, pe lângă o bogată materie literară, și o frumoasă ilustrație în color­. Pe lângă acestea abonații vor mai primi gratuit un frumos roman întitulat: FIUL LUI LUDOVIC XVI sau COPILUL­ REGE. Abonamentele la UNIVERSUL sunt cele mai ieftine PENTRU 1 AN LE1 18 I PENTRU 6 LUNI LEI 915 I PENTRU 3 LUNI LEI 4­65 Abonații, spre a participa la tragerea premiilor de mai sus, vor primi Pentru un an SS bonuri de premii. Pentru ș­ase luni 10 bonuri; Pentru trei luni S bonuri de­ premii JEL­­A­X Scenă conjugală. Nevasta, cântând la piano.—Ah, ași vrea să-mi petrec viața cân­tând... să fiu­ o păsărică !... Bărbatul, sătul de cicăleală.—Și eu o... pușcă. _________ „Universul“ in provincie (De la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 21 Iulie. BOTOȘANI.— Sinucidere.— Locuitorul Ioan Ungureanu, din satul Cernești, com. Todireni, lip­sea de acasă încă de la 9 Iulie cu­rent. Copiii săi au crezut că e dus la lucru prin alte localități ca de obiceiu. In seara de 19 Iulie cu­rent un miros greu de cadavru i-a făcut să caute prin grădină spre a se convinge de unde provenea. Care nu le iu mirarea când au dat peste cadavrul tatălui lor spân­zurat de un vișin intr’un dudon mare, de unde nu se vedea nimic in curtea caselor. Cadavrul ajun­sese deja în putrefacție. Din cer­cetările făcute, rezultă că numi­tul era alcoolic în ultimul grad și că singur și-a curmat viața. Cazul s-a comunat parchetului care cer­cetează. R.­VALCER. —Împușcat. — Din noapte necunoscuți ucigași au descărcat mai multe focuri de pușcă asupra lui Petre Giurescu în locuința sa in comuna Rusă­­nești într’o stare disperată care inspiră serioase îngrijiri. Victima a fost transportată la spitalul din Ladești.Autorii n’au fost încă des­coperiți. S’a deschis o anchetă. SIN­AI­A.­Preumblare prin­­țiară.—Azi de dimineață la orele 9 și jum., A. S. R. Principele Ferdinand a facut o preumblare pe jos, prin oraș singur. La orele 12 s’a reîntors la palat. Tot azi după amiază, A. S. R. Principesa Maria Însoțită de mica Princesă Elisabeta, în automobil, s’au dus pînă in com. Breaza. In drum spre Sinaia la întoar­cere s’a oprit la palatul principe­lui Bibescu din Posada, făcînd o vizită Principesei Maria Bibescu, unde au luat­ ceaiul. La orele 8 seara s’au reîntors la Sinaia. Expulzare.—Niculae Lăcătuș, de fel din com. Lissa, comitatul Făgăraș (Transilvania) a fost gă­sit tară rost de către autoritățile din localitate. Poliția îi dresează actele pen­tru a fi expulzat. Evadat prins. — După cum v-am anunțat telegrafic, din a­­restul poliției locale a evadat un arestant anume Ghiță Termentu, de fel din com. Breaza (Prahova). Poliția priind în urmărire, a fost prins era de către jandarme­ria din Breaza și adus poliției din orașul nostru. IBI 1­11 TOATA LUMEA Cărți oprite. — Cu privire la noul Syllabus publicat de curând, în urma discuțiilor din germania, un ziar francez dă curioase amă­nunte asupra cărților franceze, din Index, a căror citire este oprită catolicilor. Numai se pune întrebarea dacă acele amănunte sunt adevărate. Ast­fel ar fi cu totul oprite : Balzac (toate scrierile), Béranger (cântecele), Dumas Tatăl și Fiul (toate romanele), tot ast­fel Geor­ge Sand. Dintre romanele M Victor Hugo ar fi cuprinse în Index : Notre Dame de Paris și Miserabilii. Tot ast­fel ar fi oprite scrierile despre spiritism ale lui Allan Kardec, multe opere de-ale lui Lamartine, întregul dicționar al lui Larousse, povestele lui Henri Murger, a­­proape toate cărțile lui Renan, o­­perile lui Eugene Sue și Voltaire, INFO­­MAȚIUNI LUNI. ♦ Pentru tot timpu­l ve­rii, administrația „Uni­versului“ primește abo­namente lunare, atât în țară cat și in străinătate, incepind din ori ce zi. In țară abonamentul pe o lună costă 1.50 lei, in străinătate 3.50. ♦ D. Ion Kalinderu, adminis­tratorul Domeniului Coroanei, a plecat aseară cu acceleratul de Roman. ♦ D. Virgiliu C. Ursache a fost numit impiegat în direcțiunea cre­ditului agricol, în locul d-lui loan P. loan, demisionat. ♦ «Monitorul Oficial» de er. Du­minică publică locurile vacante la școalele primare rurale. Toți absolvenții sau absolven­tele cu diplomă de capacitate cari ar vroi să ocupe cu titlu provi­zoriu aceste locuri, trebue să se prezinte la ministerul instrucțiu­­nei publice, în ziua de 12 August a. c. í. Atragem serioasa atențiune a d-lui diriginte al oficiului telefo­nic central, București, asupra mo­dului cu desăvârșire insuficient și păgubitor intereselor publice, cum funcționarele acestui serviciu își îndeplinesc datoria. ’ Erî dimineață fiind chemați de două ori la aparat, din Sinaia, de­și am stat 40 de­ minute cu recep­torul la ureche, ne-a fost imposibil cu toate insistențele noastre, să comunicăm, pentru, motivul că funcționarele in servici­i au găsit că e mai comod să comunice ofi­ciului Sinaia că noi nu răspundem! Reclamațiuni contra acestui ser­viciu primim zilnic numeroase, din partea publicului și credem că ar fi vremea să se pue ca­păt uritelor apucături și neglijen­ței ce domnesc la oficiul telefonic central. ♦ In cursul lunei­­ Iunie a. c., s’a tăiat, în județul Bacau, pen­tru consumațiunea publică : 71 boi, 134 vaci, 48 junei, 62 junce, 12 mînzați, 4 mânzate, 34 viței, 15 vițele, 16 berbeci, 257 miei, 4 iezi și 9 porci. O D dr. Culianu, inspector al serviciului sanitar, va pleca zilele acestea în localitățile Podul Tur­cului și Nicorești, din jud. Te­­cuciu, pentru a face două anchete profesionale. O M. S. Regele a semnat decre­tul prin care se aprobă budgetul extraordinar al exproprierilor co­munei București, ast­fel cum a fost votat de consiliul comunal în ședința de la 28 Martie 1907. ♦ D. Stoianescu, prefect de Ia­lomița, obținând un concediu de 45 zile, d. N. E. Negreanu, direc­torul prefecturei, a fost autorizat să gireze afacerile special județene. ♦ D. G. I. Dinescu a fost numit inspector comunal la plasa Făl­cii­, județul Fălciul. ♦ ín cursul lunei Main­ a. c., s’a pus in fabricațiune și s’a fa­bricat următoarele cantități de petrol și derivatele lui: Bacău : 254,852 kgr. țiței, 19,450 kgr. benzină, 197,213 kgr. petrol, 11,472 kgr. ulei, 2065 kgr. cocs și 44,402 kgr. rămășițe. Buzeü : 49,578­ kgr. țiței, 886 kgr. benzină, 14,783 kgr. petrol, 2,319 kgr. ulei și 20,511 kgr. ră­mășițe. Constanța: 3.888.919 kgr. țiței, 937.284 kgr. benzină, 1.107.720 kgr. petrol, 71,853 kgr. uleiu și rămă­șițe 1.767.592 kgr. Covurluiu: 23.675 kgr. țiței, 2895 kgr. benzină, 8241 kgr. pe­trol, 3267 kgr. uleiu, și 7835 kgr. rămășițe. Dâmbovița : 4.587.765 kgr. țiței, 610.731 kgr. benzină, 1.284.875 kgr. petrol, 66.180 kgr. uleiu, 3300 kgr. cocs și 2.367.733 kgr. rămășițe minerale.­­ Simt rugați d-niî abo­nați, cari fac reclama­tion! sau­ cer schimbări ile adresa,să bine-voiască a trim­ite la Ad­ție tot­­de-odată și eticheta pe care este imprimată zil­nic adresa, pentru a se putea da curs repede re­­clamațiunilor și a nu se face întârzieri­ cu trim­e­­terea ziarului In noua a­­dresă. ♦ Era, împlinindu-se șeapte ani de la moartea tragică a profeso­rului Ștefan Mihăileanu, s’a ce­lebrat­ din inițiativa societăței macedo-române din Capitală un parastas la biserica sf. Gheorghe Nou. Lupa serviciul divin, un grup de tineri macedoneni, în inimile cărora rămăsese neștearsă amin­tirea lui Mihăileanu, s’au dus la cimitirul Bellu, depunînd o co­roană pe mormîntul regretatului patriot. ♦ Am primit ieri memoriul pre­zintat de Albanesia de toate con­fesiunile­ conferinței de la Haga. Vom reveni. ♦ Cetim următoarele în «Gazeta Transilvaniei» : Era, 2 August, la 4 ore jum. p. m. s’a ciocnit mo­torul 119, care mergea spre gară cu tramvaiul 5501 care venia dins­pre gară, lângă grădina Schwarz, intre stația «Fragorăsc» și gara (Brașov). In motor se aflau afară de mași­nist, fochist și conductor încă 10 călători, în mare parte din Româ­nia, cari voiau să plece spre Bucu­rești, tramvaiul transporta marfă. La cotitura dinspre gară, moto­rul ca de obicei, a dat semnalul și a parcurs încă vre­o câți­va me­tri, când de­odată apare în față tramvaiul. Catastrofa era imi­nentă­. Două călători au sărit no­rocoși din motor, iar in momen­tul ciocnirei au sărit și mașinistul cu fochistul, cari în caz contrar ar fi fost teribil mutilați de partea de dinainte­a tramvaiului, care a pătruns în motor, distrugându-l. Sunt patru răniți, dintre cari și o damă din România. Primul a­­jutor l’au dat nenorociților lucră­torii și funcționarii de la căile ferate’. Cercetarea în contra vino­vaților o conduce comisarul de poliție Reinisch, care a sosit ime­diat la fața locului». ♦ Din Salonic ni se scrie că d. X. Bațaria, inspectorul școalelor românești din vilaetele Salonic și Yeskueb, a fost grav bolnav, în urma unei intoxicări. Actual­mente d-sa este pe deplin resta­bilit. ❖ I. P. S. S. Mitropolitul Me­­țianu de la Sibiu a adresat o te­legramă de condoleanță vicarului patriarhiei de la Carlovăț, în ur­ma morții patriarhului Branco­­vicî.­­ «Românul de la Pind» anunță următoarele : Ni se scrie că d-niî Para și Kol­­mansky, consuli ai Austro-Unga­­rieî și Rusiei la Salonic, au vizi­tat in cursul săptămânei trecute comunele românești Caterina, Ve­­ria, Doliani, Xiroîivad și Selia. Ei s’au interesat de aproape de soarta românilor, și de suferințele fără seamăn la cari sunt expuși din partea bandelor și comitete­lor grecești. Pretutindeni populația româ­nească le-a făcut o primire din cele mai bune. • Vorbind zilele trecute despre războiul de țesut, inventat de d-ra Miller-Verghi, am spus că prețul războiului e de 30 lei. E aci o mică eroare; războiul se vinde cu 36 de lei. • La Bursa Muncei a fost era o întrunire de patroni și lucră­tori de încălțăminte. S’a ales o delegațiune care să se prezinte d-lui ministru de răz­­boiu spre a­ cere ca parte din furniturile de incălțăminte mili­tare să se dea și micilor patroni de încălțăminte. ♦ Veteranii grade inferioare au ținut era, în sala Amiciția, o în­trunire sub președinția bătrinului caporal Mihai Marin. Au vorbit d-niî căpitan Marinescu, sergent Stanică Dorojan (fost consilier comunal al Capitalei) și maior Baidac, discutând asupra intere­selor veteranilor. 0­arî după amiazî s’au întrunit în sala băilor Eforiei membrii corporației croitorilor din Capi­tala. Au luat parte la întrunire un număr mic de patroni și lu­crători și au discutat asupra unor lacune din legea meseriilor. S’a hotărit să se mai­ fie o la­­trunire. « Erî s’a celebrat o leturghie cu parastas in biserica Sf. Spiridon­­■ Nou, pentru odihna sufletului de­­m­netei principese Irina Ghica, fiica fostului prim-ministru G. Gr. Cantacuzino, decedată acum un an, de către P. S. S. arhiereul Sofro­­nie Craioveanu, asistat de parohul bisericei, părintele N. Ștefănescu Nicoreanu, cu întreg clerul acelei biserici. IM TâMPiul I­MM CAPITALA Logofeție sau pungășie . Acum câte­va zile, serviciul Siguranței a fost înștiințat de un fapt destul de însemnat al cărei autor trebuia să se găsească adă­postit prin Capitală. D. I. M. Stein, arendașul mo­șiei și pădurel de la Piua-Petri, din jud. Ialomița, reclamase Si­guranței că logofătul său Mitru Ștefănescu dispăruse din serviciu cu o sumă de 1000 lei pe care i-o dăduse pentru plata unor lucră­tori din pădure. Pus în­­ urmărire, Mitru Ștefă­nescu, care dăduse logofeția pe pungășie, a fost dibuit în Capi­tală pe când încerca să se anga­jeze la un alt arendaș. Asupra pungașului , s’a găsit o mare parte din suma furată și azi va fi înaintat parchetului de Ia­lomița, care de asemenea ceruse urmărirea cinstitului logofăt. Urmărirea unui potem­kinist în urma supravegherei speciale sub care au fost puși foștii ma­rinari de pe vasul rus. «Potemkin», stânjeniți în libertatea lor, mulți din ei caută să scape de controlul autorităților și fug de prin locu­rile pe unde se adăpostiseră de la venirea lor în țară, spre a se as­cunde în alte orașe. De fapt, după nouile dispoziții ministeriale, potemkiniștii nu pot trece dintre localitate într’alta fără învoirea autorităților polițienești și cei cari contrariu acestor dis­poziții riscă a fi ex­­ ti­neri, poliția CapiP l j­t , științată de «finist^f dae să puna in urmărire unul din potemkiniștî, Petru M­aioride s­­pre care se crede­­ , si ascun_­zând în Bucure P f ii d la moșia d-lui Iacob ‹ jȘ din jud_ Roman, îndată ce va ^ prins) potemki­nistul va fi expulzat. Accident de tramvaist La întretăerea bulevardului Carol cu calea Moșilor, un acci­dent neînsemnat de tramvai și a pricinuit era spre seară, puțină emoție printre pasageri și cei câți­va trecători. Vagonul cu No. 7 al tramvaiu­­lui electric, venind din spre obor, a lovit cu putere o căruță cu un cal, ce venea din spre piață pe calea Moșilor. Conducătorul că­ruței, Dumitru Badea, din strada Simbolului­­i, a putut sări la timp și a scăpat neatins. Amân­două hulubele căruței, s’au ru­pt însă in ciocnire si calul a fost izbit peste picioarele de dinapoi și rănit. De­oare­ce căruțașul pretindea că accidentul s-a întâmplat din cauza conducătorului vagonului și avea pretenții de despăgubiri, afacerea a ajuns la circumscipția 10, care a deschis o anchetă, încercare de furt Poliția a fost înștiințată era di­mineață de o îndrăsneață încer­care de furt, comisă în cursul nopței și împiedicată numai mul­țumită alarmei dată la vreme. G­rciumarul Sotir Vasile, din str. Verzișori, adusese de cu ziuă un butoi cu vin și-l lăsase pe trotuar, în fața prăvăliei, cu gând să-l bage a doua zi în pimniță. Pungașii din mahala puseseră însă butoiului cu totul alt gând și, peste noapte, câți­va din ei au și încercat să ia butoiul de-a ros­togolul din ușa cârciumei. A făcut, se vede gălăgie butoiul rostogolit pe caldârâm, de-a atras atenția sergentului din post, care a prins de veste și s’a luat după pungași. Aceștia Însă, iuți de pi­cior, au isbutit să se facă nevă­zuți prin curțile vecine. Serviciul siguranței a luat acum măsuri pentru urmărirea punga­șilor. Pungășie țigănească .N’au trecut nici cinci zile de când am vorbit de o pungășie la fel cu cea pe care o povestim azi și, ca atunci și azi, ne întrebăm cum de se nai fu­tițgăai nai*2 «ari

Next