Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)
1907-10-26 / nr. 294
ANUL XXVI—No. 294.—Vineri 26 Octombrie 1907 — Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Primăria orașului Cernăuți (Bucovina) arendate ce vor fi în vigoare în momentul punere în aplicare a legei. Proectul, ținând seamă de drepturile câștigate, rezolvă astfel chestiunea în art. 5. Contractele de arendare ce ar trece limitele puse prin această lege, încheiate înainte de punerea în aplicare a legei, vor fi reprezentate pe timpul ce ar mai rămâne până la împlinirea unei perioade de cinci ani de la data încheerelor. In toate cazurile, contractele vor fi respectate pe anul agricol început în momentul punerei în aplicare a legei. Aceasta e economia proiectului pentru arendarea moșiilor, prin care se rezolvă chestiunea trusturilor arendășești. Calendar pe anul 1907 Ortodox Joul, 25 Octombrie. — Martirul Markian și Martina. Catolic Joul, 7 Noembrie.—Engelbert. Râsul. soarelui 7.03, apusul 4.57. București, 85 Octombrie. PROIECTUL pentru arendarea moșiilor , cunoscut ca una din plîngerile țăranilor, mai ales din Moldova, era că unulte moșii mari fiind luate în arendă de aceleași persoane, ei erau siliți să primească condițiile arendașilor oricât de grele ar fi fost, căci pe care moșie s’ar fi dus pînă la depărtare de câteva peste tot aceleași condițiuni ar fi găsit. S’a vorbit mult la noi despre trusturi în general — de când președintele Statelor Unite a început cunoscuta luptă — și despre trusturile arendășești în deosebi, așa că nu mai e mumia să slifuim. E destul să spunem că: In starea de lucruri de la noi, trusturile pot da naștere la zdruncinări periculoase. In vederea aceste stări de lucruri, guvernul a alcătuit un proiect de lege pentru arendarea moșiilor, al cărui scop este să împiedice acapararea moșiilor. După art. 1 al proiectului, nimeni nu va putea, în nici un chip, să ia în arendă sau să exploateze ca arendaș mai mult de două moșii; acestea însă să nu fie vecine și să nu aibă o întindere mai mare de 4000 hectare. Efectul ce ar avea o asemenea dispoziție e vădit: în loc de puțini arendași cu întinderi de moșii colosale, vor fi mulți arendași între cari se va naște o concurență firească. Pe de o parte țăranii nu ar mai fi la discreția unui mic număr de arendași între cari înțelegerea se poate face lesne, pe de altă parte va câștiga și agricultura. Proiectul înaî conține câteva dispozițiuni menite a delășui măsura aceasta fundamentală. Contractele prin care s’ar contraveni la dispoziția din art. 1, fie direct fie pe ascuns, sunt nule de drept; nulitatea aceasta e drept public și poate fi invocată chiar de ministerul public. Cei cari vor călca legea vor fi pedepsiți cu închisoare de la o lună până la un an și cu amendă de la 26 lei până la 1000 (art. 333 c. p.). Cei cari își vor împrumuta numele spre a se înconjura legea; vor fi pedepsiți cu închisoare de la șase luni la doi ani, cu amendă de la 26 lei la 100 și cu interdicție pe timp mărginit. O chestiune însemnată e aceea de a se ști ce se va Întâmpla cu contractele de DIN AUSTRIA (Goraspondență particulară a "Universului”) Viena, 21 Octombre. Situația politicii Poimâine vor sosi aici fruntașii cehi din Praga și Brünn și vor comunica primului ministru cum doresc ei ca să fie resolvată criza miniștrilor cehi. Cehii tineri sunt pentru rămânerea ministrului dr. Pacak în postul silit de până acum și sunt pentru candidatura deputatului Prasek ca ministru de agricultură. Dacă nu se vor ivi dificultăți crisa se va resolvi în sensul acesta chiar în cursul saptămânei viitoare. Pretenția agrarilor germani de a fi representați printr-un membru în cabinet va fi luată în considerațiune la reconstruirea generală a ministerului, care va avea loc după resolvirea chestiunei pactului cu Ungaria. Până atunci va fi un provisorat în ministerul de comerț, care este făgăduit partidului creștin-social Se afirmă că un curând își va da demisia și ministrul dr. Forscht. Ziarul .,Union“ anunță următoarele: Pe când în Praga și Brünn comitetele executive ale partidelor cehe se pregătesc sâ ia o atitudine față de pact, de situația parlamentară și de chestia ministerială, primul ministru Beck este în tratative la Viena cu representanții partidelor germane și a clubului polon asupra acelorași chestiuni, dar mai cu seamă asupra chestiunei dacă trebue să se facă chiar acum o largă remaniere ministerială. De remarcat a fost lunga conferință de oli pe care primul ministru a avut-o cu deputatul baron de Bilinski care este considerat ca viitor ministru de finanțe sau de căi ferate. Deputatul dr. Herold a ținut într-o întrunire publică din Wisowitz un lung discurs asupra situațiunei politice. El zise, între altele, că este necesară o procedură comună a tuturor deputaților cehi, căci în caz contrar se va slăbi foarte mult importanța poporului ceh ia imperiu. In urma resultatului alegerilor parlamentare partidul cehilor tineri nu mai este representantul întregului popor ceh și de aceea nici nu voește să poarte singur răspunderea. De aceea el caută o înțelegere cu celelalte partide cehe pentru ca să reglementeze împreună raporturile față de guvern. Acest acord a luat până acum forme concrete. Cu toate acestea, situația politică nu este încă destul de clarificată. Reorganizarea marelui stat major al armatei Astăzi s'a publicat statutul pentru noua organizație a marelui stat-major al armatei austro-ungare. Din acest statut extragem următoarele amănunte: Șeful marelui stat major poate în anumite chestiuni să corespondeze direct —afară de ministrul comun de răsboi și—și cu cei două miniștri ai apărării naționale, cu comandantul marinei și cu comandanții corpurilor de armată, precum și cu atașații militari din străinătate. Pe viitor din statul major pot face parte nu numai absolvenți ai școalelor de răsboi, ci și absolvenți ai celorlalte școale militare. Căpitani în statul major însă pot fi numiți numai absolvenți ai școalei superioare de râsboiu. Habs. 5 bani în România.—lOi bani in străinătate REDACȚIA ȘI ROMlIUT*RAT$ v? — it. Strada Brezoianu 11 Siu Sua&&tt — PROBOOL de LS3S Art. 70.— Inspectorul agricol va fi dator să revizuiască contractele agricole, sa cerceteze condițiunile în cari ele se execută, să culeagă toate științele de cari va avea trebuință și să defere din oficiu stipulațiunile nelegale judecătorilor de ocol, cari se vor pronunța asupra lor. Art. 71. — Fie care proprietar sau arendaș este obligat a ținea 2 registre, după modelul anexat la această lege, parafale și legalizate de judecătoria de ocol. In primul — registru de partide — se va debita și credita individual fiecare țăran, după obligațiunile ce a contractat și muncile ce are de făcut; al douilea registru — care va fi cu matcă—va servi la liberarea chitanțelor de descărcare pentru muncile efectuate. Nu se va putea parafa și legaliza un registru, ce n’ar fi conform cu modelul respectiv, anexat la această lege. Art. 72. — Primarul nu va putea autentifica nici un contract agricol, mai înainte de a fi constatat că proprietarul sau arendașul s’a conformat dispozițiunilor art. 71 de a ținea cele 2 registre menționate, iar că țăranii posedă livrete, cari să cuprindă conform condițiunilor din contract, toate muncile ce au de făcut. Art. 73. — Contractele agricole se vor autentifica de autoritatea comunală și se vor trece în registrul prevăzut la art. 67, a. 2, după ce se vor citi în fața și auzul părților contractante. Părțile contractante vor declara, prin graii, că cele cuprinse în contract sunt conforme cu libera lor voință și că nu a fi nici o opunere de făcut. Contractul va fi semnat de ambele părți contractante și contrasemnat de secretarul comunei. Cei fără știință de carte pun degetul pe semnul crucei, îndeplinirea tuturor formalităților prevăzute în acest articol, se va constata prin actul de autentificare, sub pedeapsa de nulitate a contractului. O copie de pe contract se va trimite comisiunei regionale și una consiliului superior al agriculturei. Art. 74.—In fie-care an agricol, la sfârșitul lunei Ianuarie, registrele de învoeli agricole se vor verifica și încheia de primar și consiliul comunal, păstrându-se în cancelaria comunei. Autoritatea comunală e obligată a libera, după cerere, copii legalizate după toate actele trecute în registrelele impuse de prezenta lege. Art. 75. — Prefecturile sunt obligate a trimite comunelor, cel mai târziu până la 1 ianuarie al fiecărui an, registre după modelul tip anexat la această lege, formularele de contracte tipărite de ministerul domeniilor, precum și un număr îndestulător de livrete pentru țăranii domiciliați In comună. SECȚIA II Lichidarea (Răfuiala) Art. 76.—Proprietarii sau arendașii sunt îndatorați a libera fiecărui țăran individual, când și-a efectuat fiecare muncă, chitanțe din registrul cu marcă, precum și de a înscrie în livret muncile efectuate , ambele obligațiuni sub pedeapsă de a li se refuza legalizarea listelor de rămășițe. Muncile îndeplinite se vor trece de proprietari sau arendași și în livretul țăranului, iar chitanțele din registrul cu matcă, liberate de el, se vor păstra de țăran. Art. 77.—Proprietarii sau arendașii sunt datori a socoti pe țărani la sfîrșitul fiecărei campanii agricole și a depune la cancelaria comunei lista rămășițelor de muncă sau de bani, rezultând din invieli agricole. Art. 78. — Răfuiala se va face in localul primăriei. Proprietarul sau arendașul e dator a face cunoscut cu 10 zile inainte autorităței comunale ziua hotărîtă pentru facerea răfuelei. Art 79.— In caz de reclamațiune, primarul va verifica și controla dacă listele de rămășițe, chitanțele de lichidare și însemnările din livret corespund intre ele. Această operațiune se va constata printr-un procesverbal Listele de rămășițe, găsindu-se in regulă, se vor legaliza. Art. 80. — Pentru rămășițele de muncă, țăranii se pot învoi, fie a le achita în bani, fie a le executa în anul următor, dacă proprietarul sau arendașul era uzat de facultatea lăsată lui prin art. 91 de a tocmi alți muncitori în socoteala celor învoiți și neurmători. Proprietarul sau arendașul poate chiar refuza achitarea prin trecerea muncei pe anul viitor, țăranilor cari, prin rea voință sau neglijență, nu și-au îndeplinit obligațiile. Refuzul proprietarului sau arendașului trebue să fie întemeiat pe un procesverbal al primarului, constatând îndărătnicia țăranului. Achitarea în bani se va calcula după prețul cu care urma să se plătească munca învoită. Declarația în scris făcută înaintea primarului și atestată de acesta prin care țăranul se recunoaște dator pentru prețul rămășițelor de muncă, face credință înaintea justiției ca act autentic. Art. 81. — Nu se pot stipula doblazi mai mari de 5 la sută la rămășițele de muncă din avansuri bănești și din înveili agricole prevăzute prin prezenta lege. Art. 82.—Țăranii pot cere proprietarului sau arendașului ca răfuiala pentru munci să se facă odată cu răfuiala pentru pășunat sau pentru locurile luate în bani. Această răfuială va avea loc cel puțin o săptămână înainte de epoca probabilă a ridicărei recoltei de pe câmp. In caz de împotrivire din partea proprietarului sau arendașului, autoritatea comunală va proceda la răfuiala țăranilor și va încuviința ridicarea recoltei, observând formalitățile art. 14. Art. 83.— Când din cauza proprietarului, arendașului sau țăranului, socotelile nu sunt încheiate, conform dispozițiunilor art. 77, administratorul plășei, la stăruința uneia din părți și in urma prevestirii formale a părței îndărătnice, făcută prin autoritatea comunală, încheie un proces-verbal de constatare. Administratorul plășei procedează apoi la facerea socotelii, asistat de un consilier comunal și de secretarul comunei. Socoteala astfel încheiată devine obligatoare pentru ambele părți, cu drept de apel la judecătorul de ocol în termen de 15 zile. Art. 84. — Sumele datorate pentru muncă nu pot fi reținute pentru vreo altă datorie. Nu intră în această restricțiune sumele împrumutate țăranului spre a-și cumpăra instrumente și vite de muncă, întrucât aceste sume vor fi lichide și exigibile. Art. 85. — Nu se poate preface în contractări de muncă agricolă nici o datorie, care ar proveni din dar averi străine lucrărilor agricole, prevăzute în această lege. Proprietarii sau arendașii vor putea însă preface in munci agricole sumele ce au dat țăranilor, ca să-și procure instrumente și vite de muncă, dar numai cu condițiine ca aceste instrumente sau vite să fie intabulate la primăria locală, întocmai ca obiectele amanetate la Creditul Agricol. Pentru această întabulare primăriile vor avea un registru special. Dacă primarul va fi intabulat in registru alte vite sau instrumente decât acelea, pentru cumpărarea cărora proprietarul sau arendașul a înaintat efectiv țăranilor bani trebuincioși, el va fi pedepsit conform art. 123 și 124 din codul penal, iar invocala de muncă va fi nulă. Art. 86.—Dacă țăranul nu a făcut munca sau parte din muncă, pentru care se învoise, din cauză că proprietarul sau arendașul învoise o cantitate de muncă mai mare decât aceea pe care țăranul o putea efectua in realitate, atunci la răfueală, muncile neexecutate vor fi prefăcute in bani după prețurile din contract. Datoria aceasta nu va fi exigibilă de la țăran decât după dreptul comun; ea nu va aduce dobândă, până la achitarea ei, și nu va mai putea fi prefăcută in munci agricole. Art. 87.—Proprietarul sau arendașul care se va constata că cu intențiune a nedreptății pe țăran la socoteală, va fi condamnat de judecătorul de ocol la o amendă de 500 lei și la plata pagubelor cauzate țăranului, fară prejudiciul pedepselor prevăzute de art. 332 și 333 din codul penal, dacă va fi loc. Art. 88. — Nu vor putea încheia contracte nouă proprietarii sau arendașii, cari n'au răfuit pe țărani pentru anul agricol expirat. SECȚIA III Jurisdicțiuni și execuțiuni Art. 89. — Toate plângerile provenite din invoelile agricole se vor judeca de către judecătorul de ocol al locului, unde învoiala trebue să se execute, după legile în vigoare, relative la competință. Prin aceasta insă nu se va suspenda executarea prevăzută la art. 91 și art. 93. Judecata se va face de urgență. Sunt «cotite de taxele <le timbru toate actele privitoare la Invoelile agricole. Art 90.—Contractele de invoeli agricole, făcute în termenii prevăzuți de această lege, sunt executorii, fără necesitatea prealabilei învestiri. Țăranul va putea însă ulterior sa facă apel la judecătorul de ocol. Executarea contractelor se va face de către primarul local și ajutoarele sale, sau în caz de dizolvare de către comisiunile interimare. Aceștia vor chema pe datornici la lucrul pentru care s’au învoit cu contract. Când țăranul nu va fi următorroprietarul sau arendașul are drept, la concursul primarului și in prezența unui consilier comunal, să tocmească alți muncitori pentru săvîrșirea muntei, după prețurile curente în localitate și la momentul muncei, în socoteala țăranului. Acest preț se va constata prin proces-verbal de către autoritatea comunală și se va îndeplini de primar din averea debitorului, cu formele și sub rezervele art. 92. Fixarea prețului astfel făcută este definitivă. In caz când nu s’ar găsi alți muncitori, în locul celor cari n’au fost următori în executarea muncilor la cari se îndatoriseră, autoritatea comunală, după cererea proprietarului sau arendașului, va constata paguba rezultată. Procesul-verbal de constatare se va înainta îndată judecătorului de ocol, care va cita părțile în termen maximum de 5 zile de la data cererei. Judecătorul se va pronunța, dacă găsește estimația justă, sau dacă vrește a o completa prin dovezi noue sau cercetări la fața locului. In tot cazul acesta, el trebue să se pronunțe in termen maximum de 10 zile. Sentința judecătorului este fără opoziție pentru cei absenți și cu apel, numai intrucât condamnările individuale ar întrece fiecare suma de 300 lei. Apelurile se vor judeca de asemenea de urgență, cu precădere și fără opozițiune. Art. 92.— Dacă din cauză de forță majoră, bine constatată, executarea unor din muncile prevăzute în contract devine imposibilă, primarul — din oficiu — și în prezența ambelor părți chemate, va încheia un procesverbal de constatare. Proprietarul sau arendașul, în termen de 3 zile, poate face apel în contra acestui proces-verbal înaintea inspectorului agricol, care va fi obligat să facă o nouă constatare, în termen de 5 zile de la data apelului. Art. 93. _— Urmărirea și vânzarea averii debitorului, în ambele cazuri prevăzute de art. 91, se va face de către primar. Vânzarea se va face în termen de 5 zile libere de la înregistrarea procesului verbal de constatare a prețului sau de la înregistrarea ordinului de execuțiune, dat de judecătorul de ocol. Termenul va fi de 10 zile pentru cei absenți. Vânzarea se va publica printr-un afiș alipit pe ușa primăriei. Afișul va cuprinde numai ziua vânzării, suma pentru care se face urmărirea și averea urmărită a debitorului. Creditorul fixează prețul de la care începe licitațiunea. Termenul vânzării se va face cunoscut debitorului de către primar de odată cu alipirea afișului pe ușa primăriei. Contestațiunile de vânzare se vor adresa numai judecătorului de ocol și numai până în ajunul zilei fixate pentru vânzare. Ele se vor judeca fără apel. Judecătorul va putea suspenda vânzarea până la judecarea contestațiunei. Hotărârile date în urma vânzărei nu vor avea nici un efect în privința cumpărătorului. Art. 94.—Se va putea urmări oricare avere a debitorului, afară de casă și pământ dobândit prin legea rurală sau cumpărat în loturi mici în baza legilor speciale pentru înstrăinarea bunurilor Statului și a legei pentru regularea proprietății imobilare în Dobrogea, precum și averea pe care o scutește legea de urmărire. Vânzarea averii scutite este nulă de plin drept. Primarul care va săvârși o asemenea vânzare se va pedepsi cu închisoare corecțională, de la 15 zile până la două luni. Art. 95. — Oricare ar fi învoiala încheiată între proprietar sau arendaș și țăran, acesta nu va putea fi executat, nici urmărit, conform legii de față, pentru două din zilele lucrătoare ale săptămânii, Vineri și Sâmbătă, cari sunt lăsate pentru propriile sale lucrări, când le va avea de făcut. Primarul, care nu va veghia la respectarea acestei prescripțiuni, se va pedepsi cu o amendă de la 10 la 50 lei. Art. 96.—Sub rezervele art. precedent, toate zilele, în afară de Duminici și de zilele de sărbători creștinești statornicite, prin regulamentul S-tului Sinod din 18 Iulie 1874, sunt considerate ca zile obligatorii de muncă, în cari proprietarii sau arendașii au drept să ceară executarea învoelilor de muncă. Art. 97. — Când proprietarul sau arendașul nu va plăti țăranului la termenul stipulat prețul muncei făcute, sau in caz când termeni n’a fost stipulat prin contract, autoritatea comunală, îndată după efectuarea muncei, in urma unei somațiuni formale, făcută datornicului după reclamația muncitorului și in termen de 5 zile libere, va proceda la executarea debitorului pentru împlinirea prețului datorit, prin aceeași procedură prevăzută la art. 92. Art. 98.—Ori-ce pretențiuni rezultând din învoeli agricole,din ori-ce parte, se presen ü în douî ani de la expirarea termenului de răfuială, prevăzut In legea de față, dacă in acest interval n'au urmat reclamațmii. SECȚIA IV Sancțiuni și penalități Art. 99. — Primarul și ajutoarele sale, cari cu rea credință vor refuza să preceadă la executarea contractelor de munci agricole, impusă prin legea de față, se vor pedepsi cu închisoare de la 15 zile la două luni, îndatorindu-se a plăti și daunele isvorîte din acest delict. Dacă din parte le n’a fost decât o simplă neglijență, atunci vor rămîne răspunzători numai de daune către partea vătămată. Art. 100. — Primarul și ajutoarele sale cari, fie prin înțelegere cu una din părți în vederea vre unui folos, fie prin alte manopere frauduloase, vor trece peste atribuțiile lor determinate prin prezenta lege, înregistrând sau executând acte abătute de la dispozițiile legei, ori executându-le prin călcarea legei sau săvîrșind și alte abateri prevăzute în legea penală, se vor face culpabili de delictul de abuz de putere și se vor pedepsi ca atare conform art. 147 și 148 din codul penal. Art. 10l..—‘Primarul și secretarul comunei, care ar introduce vre-o modificare în contractele de învoeli agricole, în scop de a denatura stipulațiunile cuprinse în oe, vor fi pasibili, pe lângă amenzile arătate în prezenta lege, și de pedepsele prevăzute în codul bienal. Art. 102. — Primarul și secretarul comunei, cari nu se vor conforma prescripțiunilor art. . 67, 68, 72, 73 și 74 din prezenta lege, făcând ceeace legea ordonă de a face, se vor pedepsi cu amendă pănă la 1000 lei, cu închisoare de la 1 până la 6 luni, și cu incapacitatea de a ocupa funcțiuni publici. Nu se pot sustrage de la penalitatea prevăzută mai sus primarii și consilierii respectivi, sub cuvânt că ar fi primit ordine scrise sau verbale de la autorități superioare, pentru autentificarea, sau neautentificarea, pentru executarea sau neexecutarea unui act de învoială agricolă. Art. 103. — Proprietarul sau arendașul care nu se va conforma dispozițiunilor art. 71 va fi supus la amendă. Art. 104.—Acei cari ar fi suferit o condamnare definitivă la vreuna din pedepsele prevăzute în prezenta lege, la caz de recidivă, se vor supune la maximum pedepsei prescrisă pentru acea abatere. Pedeapsa poate fi și îndoită, când osânda prescrisă pentru abaterea săvârșită ar fi chiar acel maximum sau când de la prima condamnare s’a aplicat acel maximum. Art. 105. — Toate amenzile prevăzute în prezenta lege și cărora nu s’a dat o destinațiune specială se vor încasa în folosul comunei. In nici un caz ele nu vor putea fi întrebuințate pentru retribuțiuni de personal, afirmațiuni, se zice că el se îndeletnicește pe lângă niște comercianți de vite. Soția și copilașii fugarului—lăsați in voia întâmplărei — se află actualmente la Constanța. Teme. pentru MVDBLILE AGRICOLE (Sfirșit) Casieral Bsaaiassesen la New-York [Prin poștă de la coresp. nostru particular) Cernavoda, 23 Octombre. «Universul» a vorbit la timp și ne larg despre dispariția casierului Arghir Budăiănescu, care— prin diferite manopere și falsuri —a reușit să-și însușească suma de 16.000 lei, făcându-se apoi nevăzut. Sunt aproape 5 luni de când Budăiănescu a dispărut, fără ca cineva să știe de urma lui. Acum câteva zile am auzit vorbindu-se că Budăiănescu se află în New-York (America) și că ocupă un post în căile ferate de acolo. Cercetând mai departe, am aflat că într’adevar dispărutul se află la New York , însă știrea că ar fi funcționar la căile ferate, este neexactă, căci după propriile sale Âarta MoMiatmM în BUCUREȘTI Arta mobilatului așa cum este înțeleasă și prețuită in străinătate nu se cunoaște încă la noi; nici o manifestare de asemenea natură nu s'a produs încă în România și cea mai mare parte a magazinelor de mobile existente, cu toate ostenelile ce-șî dau de a se ține in curentul mișcărei artistice a mobilatului, n'au reușit a da toată desvoltarea cuvenită acestei arte noi, din ce in ce mai căutată. Așa fiind, expozițiunea ce pregătește in București celebra casă Porloss - Fix, sub competenta conducere a d-lui architect Whitter Thomson, va constitui nu numai un remarcabil progres comercial, dar un adevărat eveniment artistic de o înaltă însemnătate. Amatorii de artă vor găsi in această expozițiune un întreg vinzo ü, căci toate epocile mobilelor de stil vor fi reprezentate, în toată desfășurarea confortului lor, astfel încât se va putea face dintr’o dată alegerea mobilierului preferat, fiind-că se va înfățișa în adevărata-i lumină și in ensemblul care i se potrivește. E cu drept cuvînt foarte greu de a aprecia frumusețea unei mobile în magazine obscure, unde tot felul de stiluri se Îngrămădesc fără ordine și e din contra foarte ușor a-țî da seama de aspectul eî, într’un aranjament complect și potrivit. De altfel, atât ca perfecțiune de construcție cât și ca măestrie de amenajare, casa Portois - Fix, una dintre cele d’întâiü din lume, nu nugădue nici o comparație. Exposiția acestei case se va deschide în primul stagiu al casei Mandy, piața teatrului Național, în fostul local al clubului conservator-carpist. Lucrările sunt foarte înaintate și în curând publicul va putea s’o viziteze. Chiar de la intrare suntem plăcut, impresionați de o înfățișare cu totul specială, stilul Adams Colonial, în linii sobre și pure, putându-se recunoaște după un capitol care ese un relief deasupra ușei cu dublă deschidere: întâia cameră la mâna dreaptă este o englezească Sitting room styl Elisabeth, cu zugrăveli sobre și cu frescă îmbrăcată în mătase brodată cu fireturi ; un larg cămin se deschide pe dreapta , ținuta severă de mare puritate. Alături, un salon Louis XVI, pe ale cărui ziduri se zugrăvesc și se ornamentează motive în patru colori, toate de o nuanță foartă pală, după gustul epocei, într’un colț un cămin de marmoră cu incrustațiuni de bronz, pe care se sprijină o oglindă înaltă, deasupra ușilor panouri de mare preț încadrate cu ornamente reprezentând vase de Sèvres debordând de flori. Mai departe un imens salon Louis XV, zugrăveală albă cu cadre d'aurite , două lustre gigante de cristal împodobesc plafondul; la stânga un cămin înalt tot în marmoră; acest salon va cuprinde trei stiluri deosebite și anume un colț Empire, un altul Louis XV și al treilea Louis XVI. Trecem apoi într’o cameră englezească, stil Adams (secolul al XVIII), picturi albe și zidurile tsipisate cu mătase, tot plafonul imdobit cu desen în relief, mobilele de acajon natural englezesc de culoare maron deschis. Facem apoi o cotitură la stânga și ne găsim într’o superbă sufragerie style Empire, foarte simplă, cu nicături albe, de unde intrăm, în fund de tot, într’un biuroă englezesc, întreg în gros vert, cu aplicațiuni de lemn maron , frise tapisate ca mătase. Aci se află o canapea de culoare verde, foarte plăcută și foarte originală, model comandat de însuși împăratul Austriei. Pe culoar, la eșire, ne întîmpină o cameră de culoare în neaton închis, ale cărei ziduri sunt tapisate în hârtie și efect feerient tapit în hârtie metalică grenat, de un Aceasta e în rezumat înfățișarea acestei minunate expozițiuni de mobile și decorațiuni a casei Portois & Fix și nu vom lipsi de a da o descriere mai completă și mai amănunțită în ziua inaugurarea ____ _______ dere de un pogon, fără a cauza alte pagube. S'a avizat parchetul.Focul din pădurea as pe muntele Zmeuratu, proprietatea d-lui Irimescu, din Malaia, despre care s'a vorbit la timp, a fost localizat cu desăvârșire. Autorii nu s’au putut descoperi până acum. —w—»-a»-«.-o.Cilgamwin ■»■»!■...•.. O CUGET:IPSS ZI Ordinea umblă cu greutate și măsură, dezordinea e în loldauna grăbită. PĂDURI INCENDIATE (Prin poștă de la coresv. noștri particulari) R.-Vâlcea, 23 Octombrie Pe la orele 12 din noapte, de către necunoscuți, s’a dat foc la pădurea Sfatului «Dosul cu Morile» din Vlădești, acest județ, cantonul No. 1 Pleșca, la punctul numit «Piscul copilului». Cu ajutorul locuitorilor, focul s’a localizat imediat. A ars numai frunza căzută pe jos, pe o întrn Comisia patentată Ședința a IV-a Comisiunea s'a întrunit cricim. la ministerul de externe în a 4-a ședință. A continuat discuția generală a proiectului învoelilor agricole. O. Mateiu, deputat țăran (Bacău) arată câteva cazuri de învoeli agricole grele și spune că sunt foarte multe de acestea. Poate dovedi cu acte cele spuse. Țăranii alcătuesc cea mai mare parte a națiunei și dacă țărănimea e in neagră mizerie, țara nu poate sa meargă bine. Proprietarii ar trebui să-și dea seamă de starea lucrurilor, de primejdiile ei și să nu se opue la reforme. In ce privește proiectul, spune că el atinge toate bubele și caută să le locuiască. Așa cum stat lucrurile, până acum, țăranii își sleiesc necontenit puterile și nu mai pot să fie vite ; cu cine își vor lucra proprietarii moșiile când țăranii vor fi istoviți de puteri și nu vor mai avea vite ? încheie apelând călduros la proprietari să fie împăcuitori să se fie milă de țărănime, căci e și în interesul lor. D. C. Alimănișteanu spune că chestia agrară, veche la noi, a ajuns într'un punct greu și că trebue neapărat, să i se dea des legare. Se declară absolut pentru proiect. Vorbind de punctele în contra cărora s’au ridicat mai multe obiecțiuni—maximul arendeî, minimul prețului muncei și islazurile comunale—d-sa spune că nu înțelege de ce se critică aceste dispozițiuni. Maximul și minimul nu e o soluție ideală, negreșit, dar e necesară în starea de azi a lucrurilor, căci mergând mai departe tot ca până acum arenzile se vor îngreuna mereu iar munca se va deprecia necontenit. Islazurile comunale, fără îndoială, nu sunt o soluție admirabilă ; știința agricolă condamnă sistemul islazurilor. Dar, în situația actuală, d-sa nu vede altă soluție și trebue să fie adoptată, mai ales că ea nu jignește pe proprietari, acordîndu-li-se acestora despăgubiri. I. Al. Constantinescu aprobă în general proiectul de lege, spune însă că, după părerea d-sale, unele dispozițiuni vor trebui să fie modificate. Așa, chiar art. 1 are nevoie de o modificare, căci așa cum e se paralizează toată legea. Spune că va intra în amănunte la discuția pe articole. Drăghicescu, deputat țăran (Vâlcea), felicită guvernul pentru proiectul adus, crede însă că vor trebui făcute unele modificări. Așa, în chestia islazurilor comunale in comunele alcătuite de moșneni. D. I. Brătianu, ministru de interne, spune că lucrul se va dezbate la discuțiunea pe articole a proiectului. Ședința se ridică la orele 42 și un sfert. Ședința a 3-a Ședința s'a deschis la 3 d. a. 1 D. Iarca (Buzău) a combătut proiectul, spunând că fiecărui cap de familie să i se dea un număr de pogoane , dar islazul n’are rost. D. Enacovici a spus ca țăranul nu e muncitor nici econom. A combătut maximul și minimul, islazurile și toate dipozițiile proectului. Tot ce trebuee ca țăranul să fie făcut să muncească. i).. Panu a susținut proiectul spunând că e constituțional. Islamul e absolut necesar. Guvernul putea veni cu o soluție mai radicală: esproprierea; dar n’a făcut o, n’a creat nici măcar o servitute. Trebue să ne gândim la situație și să fim concilianți. Maximul și minimul e necesar, căci altfel am ajunge la greve agrare. D-sa analizează și respinge obiecțiunile făcute contra principalelor obiecțiuni ale proiectului. D. AL Djuvara, într’un lung discurs, spune ca nu aveam 15 Razi« neînfiatt ROMAN SOCIAL de carglika mvmmmio Iebuna de la Govena VI Fără sa respundă bărbatului său, să repezi afară și ajunse lângă corpul împușcatului în momentul când Natalia îl ridicase murmurând cu disperare : — Victor, Victor, respunde-mi; tu nu ești mart! ori altfel mor și el cu tine. Insă când fața omului fu luminată de felinar, Natalia scoase un strigăt, da mirare. Tinărul acela nu era Victor ci Armand. Natalianul recunoscu. Cum se afla dînsul în acel loc, la acea ora ? Fratele lui Victor era un om tăcut, închis în sine însuși, având o inimă nobilă, o inimă care se pătrundea adinc de afecțiuni, deși pe fața lui nu se arătau. Ajunsese la vârsta de 20 de ani, fără să fi avut o amantă. Până atunci studiile fuseseră singura lui ocupație. Insă sufletul său, desvoltat prin o educațiune fecundă și prin obicenuința prematură de reflexiune, datorită unei vieți singuratice, era capabil a primi germenul unei pasiuni pe cât de cinstită pe atât de înflăcărată . De când văzuse pentru prima oară pe Natalia, atunci când Victor spusese, că era o țărancă prea mândră de vreme ce nu’i dăduse voie să 'î sărute mâna, de atunci Armand se interesase de Natalia și simțise dorința d J’a o revedea. O revăzuse, în adevăr, fără ca ea să observe și toate revederile astea nu făcuseră decât sâ ’i întipărească și mai mult în inimă frumosul ei chip: într’o zi, întîmplarea duse pe Armand în pădure chiar prin focul unde Victor și Natalia se întâlniau de obiceiu. Curând îi ajunse la urechi vocea fratelui său N'ar fi voit să stea în ascultare însă un sentiment mai tare decât voința sa il mânji în dosul unei tufe, de unde putea să audă și să vadă tot. Ceea ce tânărul spunea fetei și ceea ce răspundea aceasta, nu lăsă nici o îndoială în mintea lui Armand, despre relațiile lor. Sărmanul Armand cunoscu acum niște chinuri sufletești de care nu mai avusese idee. Dânsul iubea pe Natalia de la prima vedere, o iubia cu curățenia primului amor, capabil de ori-ce devotament, de ori-ce sacrificiu. Știa că Victor înșela pe nefericita copilă și văzând-o acum cu ce transport se lăsa în voia Im, fu cuprins de o gelozie sâlbatecâ. I-se puse pe ochi ca un văl negru, tâmplele îi svâcneau cu furie, înțelese că în acele momente nu era bine să mai stea acolo și plecă nebun, în fugă, cu fizicul d'a se descoperi. Când ajunse la vila, fața lui era așa de schimbată, încât Amelia se duse înaintea lui, întrebându-i speriată ce are. Văzând pe Amelia, Armand se tulbură și mai muțt. Această suavă copilă avea să fie oare soția lui Victor care o înșela cu atâta nedemnitate ? Ii veni în gând să-i spue tot dar iarăși își zise că nenorocirea ar fi fost și mai mare. Știa că Amelia iubea mult pe Victor și că ar fi murit de durere. Ezitarea lui speria încă pe sfioasa copilă. — Nu-mi răspunse, Armand? Geal? — Nimic, nimic. — S'a întâmplat lui Victor vr’o nenorocire ? — Nu, nu, din contra. Îi merge foarte bine. Armand, nemai putând sâ reziste la aceste întrebări, fugi în camera sa și se incite acolo. In ziua aceea scrise dânsul acel bilet Natalie și i-l aruncase pe fereastră. Spera că Natalia avea sa ia in seamă avertismentul. Insă, precum știm, dânsa avea o încredere oarba în Victor. Biletul nu-i deranja deloc fericirea. Armand avu curând dovadă de aceasta. Atunci se hotărî să se adreseze lui Victor și în aceeași zi, când Victor propusese Natalie să fugă cu dânsul, cei două tineri se aflară singuri în grădina vilei. Dânșii se preumbiară puțin fără să vorbească nimic. Victor se gândia la mijlocuți de a duce pe Natalia la Turin fârâ a provoca prea mare scandal. Armand nu știa cum sâ înceapă vorba. In sfârșit, la un oftat al lui Victor, Armand întoarse capul spre el si-l întrebă : — Ge ăi ? — Nimic. — De câteva zile te văd prea serios, aproape posomorât ; dacă a riscat supărări, spune-mîși mie. — Te asigur că nu am nimic. Urmă o tăcere de câteva minute. Victor își făcea o țigară. Armand devenise palid. — Ascultă, zise acesta, de mult timp nu te-am mai auzit vorbind de acea țărancă. Victor tresări și-și ridică capul. — Care ? — Ei, fata aceea frumoasă, care te-a respins. Victor își plecă ochii și nu râspuns. Armand se prefăcu cu ride. — M’aș prinde că n’am reușit la nimic. Victor ridică iute capul și zîmbi. — A! perde prinsoarea, scumpul meu. — Așa dar e și dînsa ca toate celel’alte ? — Ceva mai mult decât altele, zise Victor dând acestei fraze o semnificare ciudată. — Dar tu o iubești ? — Nu zic ba. — Dar cu Amelia ce te fac! ? — Dînsa e un înger și o să-mi fie soție. Prin urmare te rog să n’o numești când vine vorba despre amoruri ușurele.... — Dar dacă țăranca te iubește serios, punând temeiit pe toate jurămintele sale ?— Nu e așa de proastă. Dînsa caută un om care să-i facă o posițiune. — Cum adică ? — Uite, dînsa nu e făcută ca să trâească între țărani ci să strălucească într’un oraș, unde curând ar deveni o cocotă de primul rang. Armand era așa de scârbit că plecă imediat de lângă fratele săi și începu a rătăci pe câmpuri ca un nebun. Era oare cu putință ceea ce-i spunea Victor ? (Va urma) cBBgagaeagagigagasagssngHBSBaaBsnaacggisaaBiKagasigggasgscgn ♦ Sunt rugați d-mi abonați, care fac reclamațîultî sau cer schimbări de adresa, să bine-voiască a trimite la Adție tot» de odată și etichheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea «la curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri cu fingaieterea ziarului la noua adresă.