Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)

1907-10-14 / nr. 282

e®l. I. Basarabescu ți locot.-col. C. Hepites. Candidații sânt: Cap. 6­ Arhip, din reg. 5 ; M. Statulescu, din reg. 9 ; N. Opran, din reg. 1 și D. Braviceanu, de la comandamentul corpului I de ar­mată. Asasinatul din b­uciniști.— Inspecție militară Caracal. 12. — De către frații Ștefan și Dincă Filip însoțiți de Grigore Tudor, toți din comuna Bucinișa, a fost asasinat cu lovi­turi de cuțite consăteanul lor Ion D. Pupăză, pe când acesta se în­torcea seara­ de la cârciuma lui Vasile Iniescu, din acea comună. Căzui raportat parchetului, s’a transportat la fața locului de pro­curor Petrescu-Dâmbovița, însoțit de d. inspector comunal Petro­­vici, care a arestat pe asasini. Cauza este că numitul Pupăză ceruse fraților Dincă suma de iei Üri ce tatăl acestora ii datora cu o poliță încă de acum 3 ani.­­ D. general Gigurtu se află în inspecția trupelor din localitate. Hoț bălul.­Inspecție Constanța. 12.—De cât­va timp plasa Silistra Nouă e bântuită de hoți de vite cari, trecând in mod fraudulos frontiera, fură vitele de aci, trecându-se in Bulgaria. Ern noapte vestitul hoț de cai Ilie Constantin, originar din Bul­garia, trecând granița, a furat niște cai din Cuzgun. Pe când se pregătea să plece cu caii furați, se scoală proprietarul lor, anum­e Constantin P.­ Constantin, și cu o lovitură de ciomag trântește pe hoț, apoi căutându-l, găsește la •1 un revolver și un cuțit. Hoțul o ia la goană, trecând din nou in Bulgaria. Cu această ocazie țin să adaug că numărul granițelor pentru paza frontierei este insuficient, și cred că autoritățile, vor lua măsuri de Îndreptare. — "Eri a sosit in localitate ma­iorul Kirițescu, inspectorul militar școlar, însoțit de inspectorul­ șco­lar Ionescu și un inspector vienez, inspectând compania micilor do­robanți din localitate, apoi, cu au­tomobilul, însoțiți și de prefectul Vârnav, gr ani dus la Caraaurrat, unde majoritatea elevilor sunt nemți, inspectând­­ școala și micii dorobanți, lipsa j de vago­ane.­ Inspec­ție.­Cota apei Galați, 12.—In urma simțitoa­rei lipse de vagoane ce se con­stată:" o delegație a Uniunei co­merciale și industriale compusă din d. Madgiaru, parașcol. Uniune! și d-nii Schwab și Dinerman, se vor prezintă d-iul ministru al lu­crărilor publice mgându-i să pue la dispoziția comercianților din localitate vagoanele de cari aü »evoc și din a căror lipsă suferă mult comerțul.. Pe de alta parte angrosiștii și esportatorii au Înaintat Camerei de comerț o petiție prin care se arată ceea­ ce ei îndură din cauza acestei lipse. — D.contra-amiral Koslinski care se află la Constanța în inspecția diviziei de mare se va înapoia ia fta­iațî in ziua de 17 cor. — Vedetele au­ ajuns azi la Se­­verin. Tot azi dinsele vor pleca luând drumul spre Galați. La arsenalul marinei se acce­lerează montarea celor 2 moni­toare. — Cota Dunărei este de 0.86. .Întrunirea clasei1 valorilor din Galați Galați. 12.—Comitetul partidu­lui conservator de sub șefia d-li. Victor Macri, s’a întrunit astă­­seară in localul cluburri și a luat următoarele hotărâri in ceea ce privește organizarea partidului. Se va înființa o gazetă zilnică al cărei comitet de redacție ve fi compus din d-nii avocați Gh.Ca­­ram’ni, Virgil Bluisach­e, Const. For­­m­esen, Const. Calim­ski, T. A. Bădăran, l>mmsianu. D. Pris­­n­ilă, I. E. Vasiliu, V. Patriciu, L. Gantacuzino, V. Con­stantinescu și St. Teodore­scn. După aceasta d. Const. Cal­­musk’i a fost ales director al clu­­bu­ m, O. T. Bădăran casier, și colonel Mateescu și Gh. Car­amf­­i chestori. Ii'a încredințat contenciosului politic lista persoanelor cari ur­mează a fi înscrise in s­isteme elec­torale și s’au ales șefii de culori Însărcinați cu propaganda politică .in oraș. După aceea s'a numit o "comi­sie pentru verificarea «estim­­ei fi­nanciare al duhului, compusă din d-nii colonel Mateesm, X. Cons­­tatitiuia și N. Filipide. Duminecă, la orele 3 d. a., are loc întrunirea conservatorilor cari refuză să recunoască­­ șefia d-lui Victor Macri. Subscris­e«nto8 holerei.—Ale­gere tie doi <*ga!.—V. zî­t aj<i­ l­ui P. Carp.-Ranin­îf file despre­­ sîinieici erou ă-rei Malaxa.— Veces - Div­erse iași. 12. — Călătorii sosiți din Basarabia dau următoarele amă­nunte despre ibucuirea holerei la­­ Chișinău­. Primul caz s’a constatat Marți, anume la un magazin de mode din str. Simoia. Vidiana e o lucrătoare modistă. ” .ala pare a fi fost introdusă in fin­șin­ău 4e către o doamnă ce­­ si.'iso din orașul Kiev. .Ute versiuni spun, că și in alte lo­calități din­ Basarabia s’ar fi ■constatat cazuri de holeră. Lucrul însă nu este confirmat oficial. In urma isbucnirea holerei la Chișinău, s’a hotărât la Ungreni o carantină de 5 zile. De asemeni pentru Luni a fost convocat consiliul de igienă al o­­rașului Iași pentru a lua măsuri in contra introducerea holerei in localitatea noastră. E vorba ca primăria din Iași să afișeze d­iferite dispoziții, sfă­tuind pe cetățeni de a lua măsiu­­­rile necesare in contra epidemiei.­­ — Prof. P. Rășcanu a fost ales delegatul facultății de litere la senatul universitar. — Azi, cu trenul de 1, a sosit la Iași d. P. Carp, iar cu trenul de 9 seara pleacă spre Țibănești. — Cu toate cercetările făcute de parchet nu s’a putut stabili adevărata cauză care a făcut pe­­ d-r.a Malaxa să se sinucidă. Biata fată a lăsat o scrisoare și fratelui săn pri­fi care spune că se sinucide, de­oare­ce nu voește să trăiască ca o simplă croito­reasă. — Aici a venit vestea că poli­țaiul orașului din N­așî, d. Al. Donea, a murit. — Persistă versiunea că fostul bancher Josef Leff, fiul decedatu­lui din Vaslui, a dispărut intria­­devăr din țară, de oare­ce ar fi­­ comis oare­cari nereguli. Printre­­ altele e vorba de niște polițe de complesență, pe cari le-ar fi primit I. l­eff și pe cari le-ar fi sculaptat la o bancă din Bucureștii. Familia lui Leff insă desminte etirea dispariției, fiind chiar in tratative de împăcare cu creditorii­­ fostului bancher.­­ D. col. Musteați, care a fost numit din oftenu apărătorul col. Mărășescu, a refuzat această dem­nitate. Mare incendiu In stația Ro­­șiori Roșiori, 12.— An­, la ora 1« 7 Și 35 dim., un incendiu s-a declarat la rezervorul de păcură din stația Roșiori. Pompele locale aliat absolut in­suficiente față de incendiul care mistua cu furie castelul asupra căruia este așezat rezervoriul. Șeful stației, Vișoianu, a cerut telefonic pompete din T.­Mugurelu și Alexandria pentru apărarea stației. A sosit șeful diviziei din­ Pi­tești, Chehaia, care a luat măsuri ca să se circumscrie efectele in caz de revărsare a celor 69 tone de păcură aflată în reservoriu. Aproape de locul incendiului sunt de o întindere de vre-o 6— 700 metri lemne și cărbuni. Focul s’a întins și aci. E mare temere de explozia re­­zervoriului. Cauzele incendiului nu se cu­nosc încă. Roșiori. 12.—Incendiul declarat la rezervoriul de păcură din sta­ția Roșiori a fost localizat com­plect. Temerea ca rezervorul o va exploda este exclusă, de­oare­ce toată păcura s’a scurs in interio­rul castelului prin niște conduc­toare unde a fost consumată de flăcări. Pagubele sunt enorme. Căușele par a fi negu­jmța pompajului. Amănunte urmează. Ministrul bulgar Stanciov la Sinaia.—Audiențe.— Consfă­tuirea de la castelul S’eleș Sinaia. 12. —Aseară cu­ trenul Arad a sosit in localitate, d. prim ministru Sturdza, însoțit de mi­nistrul de externe al Bulgariei, Stanciov. D-lor au­ descins la hotel Sinaia. — Azi a sosit cu trenul acce­lerat de Tr. d. Mișu, agent diplo­matic al României la Sofia. D-sa a mers la castelul Peleș unde a fost primit in audiență de M. S. Blegele.­­Iar. azi in orele 11 luna. au fost primiți in audiență de M. S. Re­gele d-nii Sturdza și Stanciov, cari au­ fost reținuți la dejun. La orele 3 s’a ținut o consfă­tuire sub preșidenția M. S. Re­gal­ui. A­pă­ seară cu trenul accelerat de 6,16 m., au­ părăsit Sinaia d-nii prim-mi­nistru Dim. Sturdza, mi­nistrul bulgar Stanciov și âlișu, agent diplomatic. Alesere Tg.­J­ek. 13.—Iată rezultatul ba­­lotagiului alegerilor comunale : Lista liberală, 89 voturi, aleasă, cea conservatoare 75 voturi, anu­late 9. mmm agenției mm DIN STHSDIATATZ Co­n­­viilic­sc­en­ța Imparanu­l­ui Austriei Viln­a, 12.— De­oare­ce con­valescența­ împăratului face con­tinue progrese, publicarea buleti­nelor nu se va mai face. Mârturisirea unui­­ pion Paris. 12. — Ziarele află din Tulon ca ofițerul de marină ares­tat sub acuzarea de sustragere de acte, a mărturisit că a sustras și vindut acte de ale ministerului de marină având nevoie de bani pentru a satisface dorințele aman­tei sale. Catastrofa din Italia Hcagio di Calabria, 12.—La Casa Novo <1’Africa 22 case s’a­­i prăbușit, 10 amenință cu prăbu­șirea. E’au scos de sub dărâmă­turi 6 grav răniți și un ucis. La Africe numeroase case sunt crăpate, 2 persoane au fost ușor rănite. La Bova Superioare și Bova Marina, aproape toate casele au avut­ stricăciuni. In conmitere P­ocea Porte, San Lorenzo și Bagaladi casele au suferit de asemenea mari strică­ciune La Ga­dori­a, închisoarea s’a prăbușit, prizonierii au scăpat me­­atinși, ei au­ fost transportați la Gerace. Președintele consiliului și mi­nistru de interne d. Giolitti, a dispus ca trupele să fie trimise in comunele cari au avut de su­ferit de pe urma cutremurelor de pămint spre a da ajutoare. De a­­sem­enea un vas de război că va pleca­ de a lungul coastei spre a da ajutoare satelor de pe lângă mare, cari au avut de suferit de pe urma cutremurelor. A­r fi m­itropolițt la Drama Constantinopol, 12.—Patriar­­hatul ecumenic a numit, pe mi­tropolitul di­n Vama, Neofit, ca girant al mitropoliei din Drama.­­XLEC­UME ?l £ nCOL&2 £ ale ziarului ,,­imremut“ DIN STREINATATE Împăratul Wilhelm și proce­sul Harden Berlin. 12.—Din însărcinarea împăratului, la procesul H­arden- Molilve asistă un stenograf al Reichstagului, spre a putea, după fie­care ședință, să fie prezintată Împăratului o amănunțită dare de seamă pe care el o citește singur. De asemenea și eonii sânii cri­minal Treskow a fost însărcinat să asiste la ședință spre a ra­porta apoi asupra parței crimi­nale a afacere!. Aparatul de zburat al fraților Wright Berii». 12.— Frații americani Wright, inventatorii mașinii de zburat, care stătuseră câte­va săp­­tămâni aoi ca să trateze cu dife­riți industria și ■ [UNK]vânzarea invenției lor, s’au­ întors la Paris, fără a fi încheiat nimic, de­oare­ce el refuză a face experiențe cu apa­ratul lor înainte d­e iscălirea con­tractului de vinzare. Refuzul lor e motivat de fap­tul că aparatul le este atât d­e simplu în­cât poate fi imitat în­dată ce a văzut­ din Turcia și aderează cu cea mai mare satisfacțiune la dorința Pu­­­terilor de a se pune un sfârșit acțiunei bandelor. Serbia dorește c­a aceste reforme să se întindă și la sangiacurile din vilaetul Corsovo, rămase până acum în afară de acțiunea refor­matoare și unde serbii sunt ex­puși la mai mari rele de­cât aiurea. Contra campaniei marocane Pans. 1­2.— Federațiunea so­cialistă a Seriei a ținut un me­eting de protestare in contra cam­paniei marocane. Deputații Vaib­­­ont, Déjeanic și Rom­net au vorbit afirmând că această campanie putea să aibă drept rezultat un conflict european. Meetingul a­­doptă reproducând resoluțiunila congresului de la Stuttgarts. Școala tip poliție tib­erască­ Constantinopol. 12.— Ziarele anunță crearea unei școale de po­liție, sub conducerea unui maior belgian. Oraș atacat de Mulny-Haf­l Londra, 12.—Ziarele află din Gibraltar că în noaptea trecuta Mulav­ flajid a atacat Mogadorul. Vasele de războiu ale amiralilor Aube și Desaix au deschis focul; atacatorii au suferit perderi con­siderabile. Mai mult de o mie de oameni din armata lui Abdul- Aziz au fost debarcați îndată pen­tru a întări garnisoana. Un comunicat bu­cu­resc despre vizita lui Slanciov la București Sofia. 12.—Următorul comu­nicat se trimite din Sofia : Scornirile răspăndite de oare­­cati ziare pretinzând că mi­nistrul Stanciov intre altele ar avea ca misiune să reguleze la București neînțelegerile surve­nite cu oc­azimea serbărilor de la Plevna, sunt cu totul ne­fondate, asemenea neînțelegeri neexistând. K­ultanul și boala Impăratu­­lu­i Austriei Vie­na. 12.—Ziarul „Politische Corespondenz“ spune că Sulta­nul, in timpul boallor împăratuka Francise Josef, i-a adresat o tele­gramă, exprimându-i mâhnirea sa ca împăratul a căzut bolnav, pre­cum și bucuria sa acum în urm­ă că împăratul merge spre bine. Despre demisia a două mi­niștri austriaci Viena, 12.­Clubul junilor­ c­eh" a consimțit la de­misiunea proiec­tată a miniștrilor Rabak și Fort; aceștia in urmă au presentat ba­ronului Beck demisiunea lor. Pentru inundați Paris, 12.—Camera a adoptat in unanimitate un credit de ș­ase milioane pentru victimele inun­­dațiunilor. Despre apărarea națională la Camera franceză Paris. 12.— Deputatul Gau­thier des­voltă o interpelare asu­pra apărărei naționale. Amintește emoțiunea opiniunei publice in lunie trecut, în urm­a demisiunei a trei genereți, Hagron, Michel și Metzinger. Oratorul analizează în urmă cartea lui Humbert ci­tând unele din revel­ațiu­nile aces­tuia ; amintește încheerea cărței lui Humbert care spune că Franța nu este apărată și cere ministru­lui să declare dacă Humbert este sau nu calomniator. Oratorul adaugă că indisci­plina în armată este o cauză de desorganizare pe care Hum­­bert nu a semnalat-o și face alu­­siune la anarhia denunțată in ma­rină prin raportul lui Monis. De­putatul Messinia protestează în contra afirmăril­or lui Humbert asupra relei stări a fortărețelor de est. Dinsul le-a găsit pe acestea în bună stare ca și toate lucrările semnalate defectuoase de către Humbert, a cărui bani credința a trebuit sa fie surprinsă. S-a lu­crat enorm în acele locuri unde de doui ani­­ de zile s'au cheltuit 250 milioane. Messiriy conchide că unu 'trebuie să se alarmeze lu­mea și să nu se arunce panica. (Ap­­anse) După ce vorba­ de Girod­­ care reproșează lui Hașron și lui Mi­­ebei de a fi părăsit­­ postul lor de onoare in schimbul unei exce­lente retrageri, se știe la tribună ministrul de­­ razboiü Piequart in scopul, zice dinsul, de a asigura țara. Ministrul reproșează lui Humbert că nu a pus destulă re­serve în destăinuirile sale și apoi afirmă : „Suntem apărați și bine apărați !“ (Apiausa).­In­ urmă Pi­­cquart protestează in contra zise­lor lui Humbert despre un pre­tins faliment al artileriei noastre; acest cuvint va uimi in mod du­reros pe bravii soldați cari se luptă in Maroc­­ (apiause). Pi­­cquart cite­ște rapoartele ofițerilor de la Casablanca, in cari se cer­tifică ca mitralierele au funcționat in mod perfect. După 13124 car­tușe trase toate piesele erau in bună stare. De asemenea artile­ria de munte a funcționat per­fect. Este fals că noi am fi infe­riori, in ce privește mitralieusele, mai cu seamă in raport cu Ger­mania. miGRAMLE PISTIILELE ale ziarului ,,Universul“ Senii ® la timpul a`pres Admiterea scumpire­­i pân­ei la Ploești. — Msi surî în vederea holerei Ploești. 12. — In urma cererea brutarilor convocați ia primărie și a discuțiunilor ce au avut loc, primarul a admis scumpirea pânei cum am comunicat astă­zi. — Consiliul de higiena, în fața numeroaselor cazuri de holeră din Basarabia, a ținut astă­ seară șe­dință, luând energice dispozițiuni pentru salubritatea ocarului și pre­venirea epidemiei. A hot­ărit de a­­semenea ca, în caz de isbucnire a holerei în oraș, baraceie de izo­lare să se instaleze la azilul de infirmi. Neînțelegeri între ambasadori în chestia reformei judiciare în Macedonia Viena. 12. — Se anunță din Constantinopol că conferința am­basadorilor a decurs fără ca să se ia vre­ o hotărî­re, de­oare­ce am­basadorul englez a adus în discu­­ția de chestiuni care n’aveau ni­mic de-a face cu reforma judi­ciară. Ast­fel s’a perdut in mod ne­folositor patru ore. Conferința a fost amânată fără ca ambasadorul francez să fi pu­s ETm mwwi «tai Saîiîe ia finpaî Răspun­sul Serbiei în chestia, m steed »i­­ean si Belgrad. 12.—Primul ministru Pasici a prezint­at miniștrilor Aus­­tro-Ungariei și Rusiei răspunsil la nota privitoare la reformele ma­cedonene. Guvernul șerb, prin a­­­ceastă notă, mulțumește Puterilor pentru interesul ce poartă soartea și egalităței popoarelor creștine Duminecă 14 Octombrie 1907 PROCESUL MOLTKE - HARDEN ZSI-ia.» In­ O mare impresiune . Violente explicații între Moltke și Har­den ; părerea experților; pro­babila achitare a lui Harden {Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Berlin, 12.—Și azi, o mulțime enormă de lume se grămădește in împrejurimile localului tribu­nalului. S'a desfășurat un mare aparat polițienesc care trebue să rețină pe curioși la intrările loca­lului. Deschizându-se audiența, preșe­dintele ordonă să se introducă martorul așteptat pentru azi, prin­țul Eulenburg. Insă prințul lipsește și azi. Gmstl­ierul sanitar Generych declară că Eulenburg e în pat incapabil de a se presenta însă primește să fie interogat de un comisar, în locuința sa. Avocatul Bernstein insistă pen­tru ca Eulenburg să fie obligat a compare. Harden cere ca, în tot cazul, să se facă o confruntare între martorul Boll­hart, și Eulenburg. După o scurtă pausă, tribunalul decide ca martorul Bollhart să fie trimis acasă la prințul Eulen­­burg, însoțit de comisarul Tres­­kow. După o oră, comisarul Tres­­kow se întoarce anunțând că prin­țul Eulenburg refuză să primească pe martorul Bolthart. (Mare im­presiune). Berlin, 12.—Avocatul Gordon insistă asupra propunerei sale de a se interoga contele Lynar ■și contele Hohenau precum și împăratul. Generalul Moltke roagă ca per­soana împăratului să fie pe cât posibil lăsată la o parte. De asemenea și Harden e de părere că interogatorul împăra­tului ar contribui la lămurirea a­­facerei. Intre acestea, sosește comisarul Treskow cu știrea despre refuzul [Telegramele particulare ale ziarului »■Universul»­ Numărul morților în cata­strofă Roma, 12.—In diferite puncte ale Calabriei se repetă cutremu­rele. Numerul morților sa calcu­lează până acum la 300 dintre cari 250 numai in satul Ferruz­zano, care a fost complet distrus. Guvernul a­ luat energice mă­suri de ajutoare și de salvare, trimițând bani, trupe și vase de resboiu. Regele a trimis o sută de mii de franci. Suveranul va vizita locurile de­zastrului. Mai multe guverne au trimis «ALBOLO» mm%m nm EXCELENT CONSERVATOR«­ SEMINULUI De vtnzare numai la Reprezentanta Gen­erala H73 Fabrica LESSEL, bu­iniști TASTETAS­ sI ARAJVTATA O. I. BONNET a­ Comp.­, Lyon Specialități pentru rochi, calități superme extragaratutate. Toate astăsurile noastre au țesute pe fișieră firma noastră C. I. Bonnet, Lyon, a se feri de unii lățimii ordinare. 1157 tut da citire proiectului notei co­lective. Energicul discurs al lui Lungar, la Cameră, contra ungurilor Viena. 12.—In ședința de azi a Camerei austriace, di­scutând­u-se in prima citire, compromisul aus­­tro-ungar, a luat cuvântul docto­rul Lueger care, după ce a ară­tat, câte­va neajunsuri ale com­promisului, a început să vorbea­scă de politica Ungariei, care nu este alt­ceva de­cât o tactică de șantagiști. Oratorul ilustrează cu exemple politica ungurească către națio­nalități, cari sunt tratate intr’un mod cu adevărat de necrezut. ^Naționalităților li s’a făcut cu neputință exercitarea mandatului lor și nu in mod liniștit și paci­fic ci prin­­ violență brutală. (A­­lusiune la cașul Vaida, care pro­­vorb­ii sgemoioase 8. pî. fiu so din pa­r­­tea creștinilor sociali). Oratorul trece apoi la garan­țiile constituționale, cari, după părerea sa, sunt în legătură cu compromisul, căci Austriei nu poate să-i fie indeferent de a ști că in Ungaria este un rege care stă pe tron nu numai prin gra­ția lui Dumnezeu­ ci și prin aceea a lui Kossuth. Oratorul, după ce vorbi și de chestiunea militară, trecu la aceea a posturilor de ambasadori, ocu­pate prea adese­ori de unguri. Ci­tează exemplul lui Pallavicini, ambasador la Constantinopol, care e un maghiaron de speța cea mai urilă. — Când am fost la București — urmează Lueger—am făcut prin el o ciudată experiență. „Știț­ că m'am dus la Bucu­rești spre a stringe relațiuni cu oamenii politici de acolo, spun aceasta pe față, fără ocolire, căci am simpatie pentru români. Ce nu s’a făcut atunci pentru ca să fiu împodicat d’a călători, eu însă tot m’am dus la București și am vorbit acolo cu Pallavicini care mi-a zis . ..— Dar știți că se putea pro­duce o nenorocire, o mare văr­sare de sânge ? „— Dar cine ar fi trebuit să-și verse sângele ? îl întrebai. ..— Colonia maghiară din Bu­curești, care e foarte numeroasă, răspunse din stil. Dar ce vorbești, escelență, ai observai, sunt prea puțini ma­ghiari în București. Cei mulți sunt evrei maghiari și in ce pri­vește pe aceștia nu e pericol că au să-șî verse sângele, (ilaritate). Viena.”­ 2.—Lueger continuă a ataca politica ungurească, in sgomotoasele aplause ale Camerei. — Eu n’am strigat nici o dată. Să ne despărțim de Ungaria! dar am zis în­tot­dea­una : Să ispră­vim o dată cu această clică de evrei maghiari, cu această clică trădătoare ! „A ne despărți de Ungaria ar însemna a lăsa să ni se închidă în față porțile spre Orient. Nu aceasta o voim ci cerem ca să fim mereu gata de lupta cea mai înverșunată cu evreii maghiari“. Păduri în flacăra Belgrad. 12.—Din interiorul țarei se anunță noul incendiu de păduri. Pădurile mănăstirea Ka­­îenie din districtul Levne, eva­luate la milioane, sunt în flăcări. De asemenea și pădurile Statului de la Baranja, districtul Podinje și pădurea Turskovo, din distric­tul Kzica. Ministrul agriculturei a dat or­dine severe spre a se evita noul incendii de păduri, cari in anul acesta au pricinuit până acum pagube enorme. Catastrofa din Italia [Telegramele Agenției Române) Roma, 13. — Ziarul „Messa­­gero“ zice că toată partea Italiei care a fost pustiită de dezastrul de la 1903 este in mare alarmă, temându-se de un nou cutremur. Amănuntele despre dezastrul din arondismentul Gerace au produs o nemăsurată impresiune. Oame­nii de știință relevă că at­um, ca și în 1905, cutremurul a fost pre­cedat de o lungă erupțiune a vul­canului Stromboli, care a încetat în urmă subit. Ca și în 1905, cu­tremurul a fost simultan și­ cu mari ploi de toamnă, cari au tre­buit să umple profundele crăpă­turi ale pământului de origină vulcanică și pătrunzând în pă­mânt, s-au întâlnit, probabil, cu comunicațiuni de-ale vulcanului. Se crede că numărul morților ar fi de 300 dintre cari 250 la Ferruzzano iar vre-o 50 în cele­­l­alte părți ale țărei. R­ăniții sunt aproape o mie. Generalul Aliprandi, coman­dantul diviziunii din Catanzaro, se va duce la locurile dezastrului. Până atunci a împărțit o mie de corturi militare. După o depeșă din Gerace s’ar fi scos de sub dărâmături vre­o 212 cadavre la Ferruzzano, unde numărul morților și răniților s’ar sui la 500. La Santeuremia , familia în­treagă a fost acoperită de dărâ­mături de unde au fost toți scoși cu viață însă în condițiuni foarte grave. Ziarul „Popolo Romano“ spune că guvernul a ordonat să se con­state de către biuroul teh­nic fi­nanciar întinderea pagubelor pen­tru a putea repede, să facă o de­grevare de impozite a principelui Eulenburg de a primi o confruntare cu Bok­hart. Avocatul Bernstein ia cuvântul declarând, într'o lungă cuvântare, că trebuia să se insiste asupra ci­tarea lui Eulenburg, de­oare­ce principele Bismark a spus în mod lămurit lui Harden că Eulenburg e un pederast. Pentru orator, vor­bele din Bismark sunt pe trei sfer­turi o dovadă. El conchide decla­rând ca e evident că Eulenburg se teme de posibilitatea ca mar­torul să o recunoască. Gordon răspunde declarând că atitudinea lui Eulenburg e perfect corectă. Oratorul depune atestatul me­dicului expert Peppmann care de­clară că Eulenburg­ suferă de o dilatație a inimei pricinuită de gută și că deci nu poate să se expue emoțiunilor audienței la tribunal. Harden insistă pentru ca Moltke să expună motivele con­gedierei sale­­ asupra rostului nu vrea să insiste de­oare­ce dacă ar vrea, ar putea să citeze cuvintele spuse in această privință, direct lui în­suși, de către membri ai casei imperiale. Berlin, 12.—Moltke, in mij­locul unei vii atențiuni,declară că nu este obiceiul de a se da pradă publicităței intimitățile militarilor. De aceea zice numai că a cerut concediu necrezând de cuviință să rămâe în apropierea persoanei împăratului în urma calomniilor aruncate contra sa de către Har­den. " Cariera mea de 22 de ani a fost in mod brusc întrerup­t d­e acele articole. De aceea rog Curtea să bine-voiască a ține socoteală de aceasta in măsurarea pedepsei pe care o va da acuzatului. Harden protestează in mod viu contra cuvintului de calomnie. Președintele îl invită să-și păs­treze calmul. Berlin. 12.—Ascultarea mar­torilor a fost azi terminată. Mâne Încep pledoariile. Principele Eu­lenburg n’a fost interogat. Intre contele Moltke și Harden au avut loc azi violente expli­­cațiuni, cu prilejul cărora amin­­doi țipaă in gura mare și bateau cu pumnii in masă. Audiența de azi s’a terminat cu ascultarea părerilor experților celor două părți auspra homose­xualității. Dr. i­irschfeld, din partea lui Harden, declară că a căpătat con­vingerea că la Moltke există o deviațiune de la normă în viața sensibilă. Expertul Merzbach, din partea lui Moltke, e de părere contrarie; acesta are un conflict cu apărăto­rul lui Harden, Bernstein, care tăgăduiește lui Merzbach com­pe­­tința asupra chestiunei. Curtea hotărăște să renunțe la ascultarea lui Merzbach de­oare­ce acesta și-a format părerile sale în afară de depozițiile martorilor. Comandantul militar major Hül­sen declară că are cunoștință că Eulenburg și Moltke au fost con­­gediați din cauza svonurilor că sunt­omosexuali. După mersul de până acum al dezbaterilor, părerea generală e că Harden va fi achitat­ telegrame de simpatie guvernului italian. Situația în locurile bântuite e agravată acum prin isbucnirea unor mari furtuni cu ploi toren­țiale. Cauza catastrofei de la Fer­ruzzano Roma, 12. —Galastrofa de la Ferruzzano a fost pricinuită de prăbușirea unui munte care după a doua zgudui­tură a îngropat lo­calitatea. Din cauza vreme! rele e a­­proape cu neputință de a se pu­tea ajunge până la locul dezas­trului.....«arata­­«» • ■agaaagsawwin"»" < Eveoim­em­eie din Rusia (Telegramele agenției Române) Desmlațive Petersburg. 12.—Știrile date de ziarele streine că clădirea ad­­ministrațiunea poliției ar fi fost sub­minată, este in mod oficial des­­mințită. Trenuri atacate Petersburg, 12.—La Kutais, o bandă armată a atacat trenul de poștă, asasinând pe un jandarm și rammt pe atț­ patru și rapina poșta ; de asemenea, lângă Elisa­­betgrad, trenul de poștă a fost a­­tacat însă atacatorii au fost res­pinși. [Telegramele particulare ale ziarului « Univers­ul») Revoluționar spânzurat Berlin. 12. — Telegramă din Petesburg.—Se anunță din Mos­­kova că micul burghez Gorbus­­chin, care fusese condamnat la moarte prin spânzurătoare de că­tre tribunalul militar, pentru îm­potrivire cu arma contra poliției și Încercare de omor asupra unui gardist, a fost executat azi dimi­­mineață. Ziariști amendați.—Candidat­­ electoral arestat Viena,, 12. — Se anunță din Odessa că redactorii ziarelor de acolo au fost condamnați de către guvernator la amenzi de câte o mie de lei, din cauză că au pu­blicat numele candidaților pentru Dumă ai partidelor Stângei și Ca­­deților. Candidatul partidului cadeților, Nikolsky, a fost arestat. Scandalul de la Curtea cu jart­ieri, la Curtea cu jurați s'a petrecut un incident care a făcut sensație în culoarele palatului. Se judeca procesul unui cri­minal aîi cărui apărători erau d-niî avocați Stâmbuleanu și Radu D. Rosetti. Pe când d. Stâmbuleanu se pre­gătea să vorbească, președintele Curței, d. Spiridon Stătescu, a­­trage atențiunea apărătorului să fie concis și să nu se depărteze de la chestia în discuție. Dar abia începu apărătorul să vorbească și președintele il și în­trerupe cu vorbele : — Iți iau cuvântul pentru că nu te mărginești la chestie. Atunci, d. avocat G. Mandy, care se afla pe banca juraților, se scoală și spune președintelui că, de­oare­ce jurații nu’s lumi­nați, să bine-voiască a lăsa pe apărător să se explice. Președintele apostrofează pe d. Mandy sub cuvin­t că n’are drep­tul să intervin, un jurat ne tre­buind să iasă din rezerva sa,­­ la care d. Mandy ripostează că jurații sunt judecătorii și că tocmai președintele trebue să se ție in rezervă. D. Spiridon Stătescu înfuriat declară atunci dizolvată Curtea cu juri. D. avocat Radu D. Rosetti, pro­testează atunci cu energie contra acestei dizolvări, pe care o nu­mește un «adevărat scandal». Președintele s-a formalizat de aceste cuvinte și a cerut darea în judecată a fi-lui Radu Preset­ti. SPECTACOLE Azi, Sâmbătă 18 Octombrie 1901 TEATRUL NAȚIONAL. — „Sherlock Holmes“. CASINO de PARIS.—Surorile Blazek. TEATRUL BOULEVARD - EFORIE. Cinematograf. TEATRUL EDISON. — Varietăți. CIRCUL SIDOLI. — Cinematograf. NĂSCUȚI ȘI MORȚI Pe ziua de 12 Octombre 1907 Născuți 20. Morți 14, adică : Veniamim Laza­­rovici 2 ani m­m., Ion Georgescu 47 ani, Celine Kandónn 74 ani, Gheorghe Anica Petre 6 ani, Rozina I. Brăteanu 54 ani, Maria S. Gh. Rădulescu ü zile, Sevastița C. Georgescu născ. moartă, Gh. Costea 60 ani, Lazăr Naumescu 65 ani, Bertha S. Ti­er­dan 06 ani, Du­mitru N. Vasile 2 fani, Niculina P. A. Săndulescu 2 ani, Ec­at. D. Ioan 12 ani, Al. G. Pascu 23 ani. ___­ ­VvVWW\VVVWV^VvVV\A \ Teatrul Kapsaal — OPERA — JIAIfiâ iiiiyr — IV OPERA — L UCIA Miercuri 31 Octombrie Bilete la Agenția Teatrală, J/'nn Peder. ETABLISEMENT EDISON O­e ser­iea mai elegantă și noti mtri Întreprindere în Aria Cinematografică Mare succes!! Astă­ seară, Sâmbătă 13 Octombrie Mare ițeprezentațiune începutul la orele 9 seara precis -------------------------------­— ■’CTltiEa.a. să­ptămâ­n­i. — X mi VTF, I T A I V T E Í ț. Ul Ladsnozii La trifniâfii UI (tornat Latfoiratiin­,­­ Strada Reală« Astă­zi, Sâmbătă, 13 Octombrie 3 Mari Reprezentațiuni Extraordinare Prima la orele 4—5 jum., a doua la 5—7 jum., seara de la orele 9—li Daf de fenomenul și cel mai per­fecționat aparat de GINESáTOGMF condus de un specialist adus din Paris și cu vederile cele mai noi și ne mai văzute in București cu concursul Surorilor BLAZER fenoman al naturii,artiste­i doze ne mai văzuia PROGRAM SCHIMBAT ! Cu inima zdrobită de durere aduc la cunoștința rudelor și prietenilor n­e re­pa­rabi­la perdere ce am suferit prin încetarea din viață a prea iubitului și în veci neuitatului meu părinte m kl KAUXISCO decedat în vârstă de 65 anî, in ziua de 11 Octombrie a. c. și rog­os toți cârî l’au cunoscut să asiste la servi­ciul funebru ce se va oficia Sâmbătă 13 cor., orele 2 p. m., în biserica Sf. Nicolae dintr’o zi (str. Academiei), de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban-Vodă (Bellu). Const. L. I­­auinescu­. Aceasta ține loc de ori-ce altă în­științare.­­v­ifaSmwmm M CRAIOVA Se cer oferte pentru cinsî­zescî mii klg.­itta, bună calitate, franco gara Craiova la fabrica de Cărămidă P. Andreescu Fă, Craiova. 1178 AVII Biserica ce s’a construit­­ din nou­ In satul Podul-Lupci, pendind­ da co­muna Ciocănești Serni din județul Ialomița, se va sfinți In Ziua, de 28 Octombrie a. c. Această biserică e construită de antreprenorul Ghiță I. Bondan din Ploești, iar sfințirea se va face tot de d-sa. Rugăm pe pioșii creștini de a ne însoți la această sfințire de biserică. Pomi reditori și Trandafiri cele mai bune calități din străinătate. Brazi și ori­ce soiuri de arbori de­corativi pentru grădini, parcuri și alee. Chrisanteme cu floarea mare. Ga­roafe înflorite și ori­ce flori și plante în ghivece. Se efectuiază cele mai fru­moase lucrări din flori naturale tăete : Buchete de nuntă, Buchete pentru ori­ce ocaziuni, coșulețe cu flori, jar­diniere, coroane, etc. Se primesc de­corații de plante, ocazionale și lunare. Construiri de parcuri și grădini după planurile cele mai moderne. Florăria și Grădinăria ÎVl­ JIETH. Str. Clemenței 14. Telefon 19/61. 1177 i Analize coin^kcit de «rină ] | spate (flegmă), sânge, lapte, su­l [gastric, secrețiuni, fecale,paraziți [ | tumori, găsirea microbului, si­fi­l­­­uisului, etc., execută [ Laboratorul Dr. G. RoJîHI I Singurul dr. in medicină specia­­­ list cu practică de Laborator de 14­­ ani. L­*e 10 ani Șeful I Laborator. Spital. Filantropia.­­ Str. I. C. Brătianu 5. Tele­ti. Cel mai mare laborator particular da BASTSg&mC Sâili la liens Bulevardul Elisabeta No. 6 In­­partament frimos — Strada Sărindar 7 — Imobilul reconstruit acum, având saloane mari, potrivit pentru biuroni ci meresele și industriale. 1165­­ cSííimi — pa — Se ÎNCHIRIAZĂ si se VINDE SLVIGAIXIA 1172 Calea Rahovei 42S Mare ocaziissta De vbizare o casă mare, Ungă. Ateneul și Grădina Episcopiei, având 15 odăi si dependințe. Afec­­­tate la Credit. Prețul vinzărei aä.DOi lei cu datoria Creditului. Informațiuni Agenția Universală, str. Ilegală II, Bucuresti. 1174 Dr. L. Mayersohn Laureat al facultăței de medicina din Paris Elev al profesorului SEBILEAU Specialist pentru boale precum și pantru O­PERA­Ț­I­UJ­­i I de MAS, GÂT și URECHI — Concultatiuni de la 2—­sp.m. — 53,—Calea MOȘILOR,—53 (lângă grădina Sf­t. Gheorghe) 9007 MODELE dIN PĂRII Alexandrina 107, CALEA VICTORIEI, 107 Anunță distinsa sa clientelă că s’a înapoiat din Paris, aducând cele mai frumoase modele de pă­­lărie, ultima creațîune a modei parisiene. Vizitați bogatul magasin I­­ ,,ALEXAM)În 1­940 -1143 Se cere de urgența Lei 200.000, 100.000 fiș 40 mii, bine asigurat In centrul Capitalei. Cores­pondență directă , oferta se va depune la mun yu Gurtșîi F. POSORMY sflr. tr. Zăranu s’a reîntors în Capitală Strada Bancei Naționale No. 1 ■1117 Doctorul C. Porto I Șeful clinicei boalelor nervoase întorcându-se din străinătate ’și reia consultațiunile de fecale Bervessa­i mesial» și «îesiroterapie de la 5—7 p. m. Str. Cantacuzino (Polonă) 130 La sűminislrata ziiartM S5III¥I1SÍI,éí W SE CAUT A CIRCUL SIDOLI Rizislo Rîjfsi vitajis High-Life. Program pentru familii Beneficiul maestrului G. MOCEANU, cu concursul elevilor sei Program schimbat în 6 părți. Seria 9. De remarcat : „Vederi din Spania“ și „Penitenciarul Minorilor“. Prețuri po­pulare.—­Mâine. Duminecă, la orele â p. m., matineu p. familii cu prețuri pe ju­mătate. Seara Scene Picante. ’ MIRCSEOFIS și Chiraia [ Vase pentru strâns urina­si Instrucțiuni se g | trimit gratuit________­_____9~S * mm de fi­ vii GAL tînar și farn eusttr pentru serviciul expediției — ZIARELOR — ITTas. Pentr­u depozitul J­­UG­OSina vînzare al unei in­­semnate fibrici de Mașine Agricole un bun condu­cător, independent, activ și versat întru dirijarea unei interprindari da acest fel. Se oferă salariu bun și par1­ticipare la beneficiu. Ofertele se vor adresa la cutia poștală No. 182, sub inițialele W. S.700. Cunoștința lim­bilor române și germane e necesare. 1176 D-r­il Mărculescu După o strfigă călătoria în sirim­îhia, un­­­e a vizitat aliciația principale asatra W­ill GM-lRMl S’a reîntors în Capitală — Ö0 -r- Calea MOȘILOR — 90 Consult. 8—­9 a. m. și 1—4 p. m. 1116 toate cercurile ama „REFORMA CHAT WOOD­ SJ­ARE âe VINZASE or preț grantagies A se adresa la Româno-Ame­­ricană, str. Lipscani 12. 1180 BBNKSETE,—BHKÜM'lilTiäStS, — ZmSMBm și ori­ce BUMM corporale ss •vixKo.ecă. cta. ,B.Thermiogen ------De vinzare la toate Drogueriile si Farmaciile------­"Ep­SIEC^TM5 ■EXPLOATARE DE PARARI­SISMSIÎ: Bifada Ho. 19, TeleSpa 14180 DEPOZITE 1 ?0S £ 2lja *"*"• lâi­gi *aimea Tliilia B#lîn aer8 51­­ și Șoseaua Jianu, colț cu Șoseaua Dorobanților­­. v. 1 28 2é.50 23 M­1S1H0 cît PAUS L e 28 28 SC 25 Lei 29 27 25 LEI 32 SC 28 Lemnele se descarcă lângă căruță, pentru așezatul în pivniță trimitem după cerere un om cu coșul plătindu-se un left la mia de Kgv. in plus. Lemnele sunt foarte uscate­, tăiate in lungimea de 28 centimetri și spini fecale. Având în depozit in permanență depuse 4.609 vagoane leșine, suntem în măsură a preda ori­ce cantitate fără întârziere. In entru stabilimente (ca hoteluri, restaurante, cafenele,­ etc.) și comenzi mai mari se acordă rabat. 786 De Predat mST BERERIA|­­® S8| din Calea Victoriei No. 126 cp tot mobilierul necesar atât pentru Beverie cât și pentru Restaurant,, și mobilier pentru grădină. Tot inventarul se află in bună­ stare. Se predă din cauza plecărei unuia dintre tovarăși. Chiria este plătită până la Sf. Gheorghe. A­ se adresa direct. 1 T'nirp,T*“< r- r» r- tv T T- t J-C.MRÍE. Uö HOCH} A C SB S\ăih.C3-

Next