Universul, decembrie 1907 (Anul 25, nr. 330-357)
1907-12-04 / nr. 333
Regina văduvă Sofia a Suediei și nora ei regina Victoria Calendar pe anul 190“ Ortodox Luni, 3 Decembrie.—Păr. Sofonia Catolic Luni, 16 Decembrie.— Adelaida Râs. soarelui 7.48.— Apusul 4.33 București, 3 Decembrie. Un eranisit istoric Intr’un articol publicat în numărul nostru cu data de 10 Noembrie, vorbind de apropiata deschidere a Parlamentului și de însemnătatea sesiunii, spuneam : «Este vorba, în adevăr, de o nouă întocmire a vieții satelor, care în repedea desvoltare a Statului român, a rămas îndărăt; este vorba să se croiască un drum nou pentru întărirea și înălțarea României.La buna rezolvire a acestei probleme sunt interesate nu numai cele cinci milioane de țărani, sunt interesați nu numai arendașii și proprietarii; este interesată toată suflarea din țară : comerțul, industria, meseriile, inteligența. Interesul trece chiar granițele țării; în momentul acesta și în tot timpul cât se vor desbate marile chestiuni la ordinea zilei, atențiunea Românilor de pretutindeni e îndreptată, asupra noastră». In același articol, arătând marea activitate desfășurată în vederea chestiunii agrare atât de partidul liberal care se află la guvern cât și de partidul conservator din opoziție, ziceam : ,,Activitatea aceasta dovedește că partidele noastre de guvernământ au deplină conștiință de răspunderea lor și se străduesc din toate puterile să-și îndeplinească datoria. „Țara poate deci aștepta cu încredere desfășurarea Intrărilor. «Parlamentul va avea mult de lucru în apropiata lui sesiune. Vor fi desigur discuții mană. Munca va fi însă rodnică și suntem încredințați prin ea satele noastre vor ajunge la o nouă vieață, sănătoasă și folositoare tuturor». Avem’astăzi marea mulțumire de a vedea că așteptările noastre, isvorîte din interesul binelui obștesc, s’au împlinit.. Amândouă partidele noastre de guvernământ, după o luptă dusă bărbătește și dintr’o parte și din alta, au ajuns la înțelegere și și-au dat mâna asupra părții celei mai grele a chestiunii agrare. Proiectul învielilor agricole, care statornicește și rînduește relațiunile dintre săteni și proprietari, s’a alcătuit prin buna înțelegere a amânduror partidelor și va fi votat de reprezentanții lor din Parlament. Cine înțelege însemnătatea problemei cu nenumăratele interese în joc; cine își dă socoteală de urmările grave ce ar fi avut, în aplicare, o lege făcută numai de un partid fără consimțământul și în contra celuilalt, vede numaidecât marea însemnătate a acordului stabilit între partidele de guvernământ. Ne aflăm în fața unui eveniment istoric ce va avea o înrîurire hotărâtoare asupra mersului țării. Negreșit, au trebuit să se se facă și dintr’o parte și din alta jerte spre a se ajunge la această înțelegere, dar cu atât mai prețios este rezultatul și cu atât mai mare trebue să fie recunoștința țării către șefii și fruntașii partidelor noastre de guvernământ. Ele au dat dovada celui mai înalt patriotism lăsând la o parte orice considerațiuni și urmând înțeleptul Îndemn al Regelui, care nu de mult a spus : «Jertfele care se cer nu vor fi niciodată prea scumpe, dacă vom izbuti a atinge acest țel dorit, adică dezvoltarea prosperității noastre agricole și restabilirea încrederei reciproce între toți fiii țărei. «Reînoesc, dar, din adâncul inimei Mele, apelul Meu către toți, pentru o patriotică conlucrare la deslegarea greutăților ce stau înaintea noastră. «înălțați-vă inimele și dați țărei o pildă mai mult, că în împrejurări grele, nimic în gândul d-voastre nu stă mai presus decât mântuirea și mărirea scumpei noastre Românii» . HotorlM Paris (Corespondență specială) Paris, 28 Noembrie. Guvernul francez și alcoolismul Unul dintre flagetele care fac ravagii în Franța și contribue, ca și la noi, la degenerarea rasei, este fără îndoială alcoolismul. Această stare de lucruri îngrijește desigur foarte mult pe cei care-și dau bine seama cât de funește sunt resultatele acestui flagel. De aceia nu sunt decât vre-o câteva zile de când parlamentul francez a luat nouă măsuri pentru combaterea alcoolismului. Printre aceste măsuri sunt, și limitarea și reglementarea debitelor de băuturi. Conform nouei legi, numărul cafenelelor, cârciumilor și ai tuturor debitelor care vând alcool, licheuluri alcoolice și aperitive, altele decât cele fabricate din vin, a fost fixat de comune și departamente, iar la Paris pe arondismente, la unu pentru ’200 locuitori și mai mult, la trei pentru 600 locuitori, etc. Este de notat că prin noua lege se iau măsuri care lovesc în băuturile cu drept cuvânt alcoolice, în băuturile care otrăvesc organismul, in timp ce vinul e protejat. De altminteri de la mișcarea uriașă a podgorenilor francezi și până acum s au luat numeroase măsuri în favoarea vinului, iar acum guvernul caută să-l introducă cât mai mult în alimentația poporului, fiind o băutură igienică și convenabilă pungea oricui. Francezii s’au convins că vinul se impune,și din punct de vedere economic și din punct de vedere igienic. Din punct de vedere economic, pentru că Franța e ocupată pe o mare întindere de renumite vii, cari sunt o sursă de bogăție pentru țară, iar din punct de vedere igienic, pentru că vinul natural, are efecte bune asupra organismului. E constatat că el mărește puterea de digestiune a stomaebului, redeșteapta memoria, redă forțele fizice pierdute, etc., fapt pentru care medicii ii și prescriu bolnavilor în convalescență și în tratamentul multor boali. E adevărat că există și în vin alcool, și că acest alcool’ vatămă de asemenea organismul când e în cantități mari, dar nu e comparat cu absintul, spirtul, țuica, balamacul, și mai stiu eu cum se zice, care conțin alcool in doză mare și liber, pe când nu vin doza a mica și micșorată de aciditatea acidului. Un general francez asupra armatei germane „Noua revistă“ din Londra, care a publicat acum câteva săptămâni un studiu al unui general german asupra armatei franceze, a cerut acum generalului francez Bonnat să’șî dea părerea asupra armatei germane. Generalul Bonnat scrie că Franța spre a’șî menține armata în acelaș grad de forțe ca cel al Germaniei, ar fi trebuit să sporească un loc să micșoreze serviciul activ, pentru că, scrie Bonnul, nașterile in Franța ,rămân staționare. Armata germană prezintă deci azi un efectiv total de 635.000 oameni, adică cu un spor de 200.000 oameni asupra efectivului ce avea a doua zi după războiul de la 1870. Concluzia articolului merită în special de a fi remarcat: «Dacă germanii, scrie generalul Bonnal, au dreptul de a fi mândri de armata lor,ar greși dacă ar crede că ea nu poate fi bătută. «Orgolioasa armată, de la 1588 și Marea armată de la 1812, se credeau neînvinse, și totuși au trebuit să cadă și una și alta cu toată puterea lor, sub povara erorilor consecutive ale unui plan grandios, dar de neîndeplinit în sensul că el întrecuse posibilităței propriei lui epoce.» Acest articol, scris cu mult spirit de nepărtinire, va stirni desigur în Germania polemici aprinse, întrucât generalul Bonnal recunoaște meritele armatei germane, dar nu vrea să se compromită declarându-se de neînvins. 1. Costescu mare din țară există un singur fel de abecedar, acesta oficial. Anul acesta s-a publicat un nou concurs pentru abecedar și cărțile de citire. Comisiunea care va cerceta lucrările prezintate s’a format. Din această comisiune d-nul profesor Bogdan Duică face parte și totdeodată este președinte. In această calitate d-sa a găsit nemerit sa dea câteva povețe de modul cum ar trebui alcătuit un bun abecedar. Ideile emise în lucrarea d-sale „Păreri despre abecedare și publicată de ministerul instrucțiunei, au fost susținute și verbal de d. Bogdan Duica, la societatea institutorilor, unde d-sa voia să audă și părerile celor care urmează a prezintă lucrări pentru concurs. D. Bogdan Duică afirmă că-i pare rău că nu este institutor spre a pune în practică ceea ce afirmă în teorie. Se declară dela început partizan convins al cuvintelor normale, intrucât acesta e metodul cel mai realist. E mai natural a porni dela un cuvânt complect—cuvânt normal—decât de la parte, eăe, după cum copilul, în vorbire învață cuvinte întreg!, tot așa trebue urmat și in scriere. Pe copii! să-î învățăm scrierea limbei prin sentiment care nu ni-i oferă decât cuvintele normale. Metodul cuvintelor normale e și practic (Rechner). O scriere frumoasă atârnă de deprindere mare, de aceia nni! scriu urât, iar alți! frumos. Spre a nu fi prea mult ocupat copilul și spre a nu răpi din jocurile sale, să i se dea de scris cât se poate de puțin. Elevi! să scrie numai cuvinte complecte și literile să nu fie scoase din cuvinte decât cu deprindere. Sâ se dea copiilor cât se poate de puține forme, un singur fel de literă să fie, iar nu ca acum când avem patru feluri de litere (literă mică de mână, literă mică de tipar, literă mare de mână și literă mare de tipar),. După ce întregul alfabet va fi predat cu un singur fel de literă, să se predea atunci și celelalte feluri in comparație. Susține cu căldură că în școală să fie și câteva ore în care sa se predea învățământul practic, adică convorbire cu elevi asupra a tot ce ei au văzut, dându-li-se explicațiunile necesare. Acestea ar fi așa numitele lecțiuni libere. Să tindem ca să ajungem inainte cu copiii, spre a citi bucăți întregi, deci formare de istorioare spre citire, chiar când s'a învățat numai o grupă de câteva litere (7—8). Tot ce va fi în abecedar să aibă apropiere de viața de toate zilele a copilului, să fie material din viața lui, o pătrundere mai vie, sentimentală, fie pentru tratare, fie pentru ilustrații dramatice. Materia Abecedarului trebue sa fie împărțită în 2 părți : una pe care elevul o cunoaște și alta pe care trebue să-l învățăm. Formatul abecedarului să fie mai mare, mai prezentabil, hârtie albă, groasă spre a fi accesibilă ilustrațiilor care ar trebui să fie opere de artă cunoscute sau lucrate ad-hoc. Acestea să închipuească scene și situatiuni bogate, fără însă sa fie prea încărcate. D. Ciocârlie, mulțumind d-lui Bogdan Dincă, că a dat ocazia de a discuta chestiunea compunerea unui abecedar pentru începător, se declară contra cuvintelor normale întru cât acest metod cere desemnarea obiectelor și o prea multă intenție a lor. D-sa spune că institutorul în clasa I e preocupat numai de citirea mecanică. Mai bine e să dăm copilului puțin și sigur de cât mult și care să-l împovăreze. Ar trebui căutat mijlocul prin care să ajungem la o citire bună, astăzi fiind constatat că mulți elevi nu pot citi cum trebue chiar în clasele superioare. D. Bogdan Duică zice că metodul cuvintelor normale chiar cu desemnarea e introdus în Germania și cum acolo dă rezultate bune, copilul fiind acelaș vom obține și noi succese cu acest metod. Spre a face pe copil să crească cât mai repede mecanic nu e decât deprinderea. D. Borgovan arată cum într-o școală germană din Capitală, metodul întrebuințat de dascăl era acela al silabismului, totuși elevii știau să citească bine și aceasta datorită interesului, entusiasmului și răbdării propunătorului. Deoarece orele erau înaintate uit, pe credintele Șunn p_ CHESTIUNEA ABBCEDARUL UZ OFICIăl După cum a fost anunțat, Join 29 Noembrie a. c. s'a ținut la societatea institutorilor ședința adunarei generale extraordinare, cu care ocaziune de profesor G. Bogdan Duică și-a desvoltat conferința : „Păreri asupra abecedarului“. Se știe că în toate școalele prime a hotărât ca continuarea discuțiunilor asupra acestui important subiect — alcătuirea unui noi abecedar~să se continue Jouă 13 Decembrie, la școala de băeți No. 1 General Adrian. Secretar tragere« premiilor filsraM Gftl&torlUbr Ek, Duminecă, la orele 10 dimineața, s’a făcut la administrația «anului nostru tragerea premiilor ,V»rdate abonaților la „Ziarul Călătoriilor“. Iată rezultatul: ȘoJua mașină de cusut a fost câștigată de d-na Elena Popovici, strada Gramont, loco, cu No. 307. O pușcă de vânatoare și» două țevi a fost câștigată de d. Gh. Dumitrescu, Brăila, cu No. 238. ■ Un gramofon american cu 6 cântece a fost câștigat de d. N. Theodorescu, loco, cu No. 941. I Un girafofon Duplex a fost câștigat de d. Sava Drăghiceanu, schela Gura-Ocniței, prin sfergoviște, cu No. 165. k © pușcă Flobert a fost câștigată de d-na Ecaterina Poescu, str. 13 Septembrie 76 loco, No. 24S. il REFORMA ustimei macedonene Serviciul nostru telegrafic . Puterile și reforma Budapesta. 2.—Ziarul „Pester Lloyd“ află din cercurile poltice bine informate ale Vieneirmătoarele cu privire la refornele din Macedonia: Cercurile oficiale de aci sunt învinse că Poarta s’a simțit sigită prin introducerea și crearea unor nou organe administrative în Turcia, precum crearea inspectoratului jandarmeriei, impunerea unui număr de ofițeri europeni :ât și introducerea controlului fianciar, prin faptul că aceste reorme erau cu totul streine depiritul turcesc. Nu va fi însă tot astfel cu reforma justiției ce se va realiza în curind. Până atunci turcii nu erau pregătiți pentru admiterea uunor instituții europene, dar reforma justiției va găsi terenul pregătit și spiritul public turc Numai apt întru apreciarea foloasele se pot procura, cuceririle civilizației. După ce se va fi elaborat proectul de reforme complet, el va fi supus tuturor reprezentanților puterilor și numai după aceea va fi înaintat și Forței spre aprobare. Turcia nu va mai opune nici o resistență ci va primi cu bucurie această reformă, menită să-i asigure și mai mult prietenia puterilor. Acordul Germaniei, Austriei și Angliei Budapesta.2.—Er, ambasadorul german din Constantinopol,baronul Marschall von Biberstein, a avut o lungă întrevedere cu ministrul de externe al Austriei și azi dimineață ambii au luat dejunul in casa baronului d’Aehrenthal la Viena. Ziarul „Pester Lloyd, vorbind de aceste întâlniri și de cordialitatea ce domnește intre reprezentanții celor două imperii, spune : Este sigur după cât aflăm, că subiectul principal al convorbirelor nu a putut fi altul decât reforma în Macedonia. E fapt cert că baronul Aehrenthal a fost încredințat de sprijinul pe care îl va da Germania Austriei in această privință, și de hotărirea de a face de astădată ceva trainic pentru Turcia. Sultanul nu se poate simți câtuși de puțin atins de realișarea mai grabnică a unei reforme care nu poate să fie decât folositoare . E sigur că Sultanul va încerca în principiu să se opună, insă această opoziție va fi mai mult de formă. Cu toate acestea, în măsurile ce se vor lua, se va prevedea și această resistență și cazul unei opuneri a guvernului turcesc: întoarcerea baronului Marschal von Biberstein la postul sau din Constantinopol, de unde lipsește de aproape 6 luni, va contribui în mare parte la primirea și aplicarea cât mai neîntârziată a reformelor, mai ales când se știe ascendentul pe care ambasadorul Germanie il are asupra celorlalți w a*,o [UNK]>r» «»ITA'***if*» AA '”»AiV ¥ In al,ii>3'æ n<&t ;*■*>#,«?* ambasador, in calitatea sa de decan al corpului diplomrafic din Constantinopol. Baronul Marschal va reuși, cu ajutorul tuturor diplomaților, să convingă pe Sultan ca necesitatea reformelor și în această sarcină va avea autorizația și aprobarea complectă a puterilor interesate. Se va arăta totodată forței, cât de greu s’ar putea decide puterile să recurgă la măsuri coercitive. Ar fi dat în interesul demnității imperiului otoman să înțeleagă acest lucru la timp și să ușureze sarcina puterilor. In aceeași ordine de idei se poate s pune cu siguranță că și Anglia este în perfectă înțelegere cu acest mod de a vedea, mai ales, acum în urma petrecerei împăratul german Sneighcliffe Castle și a întrevederilor ce au urmat în palatele de la Windsor și Buckingham. I se adeveresc, impun aplicarea pedepsei cu moarte față de generalul Fock, întrebat de președinte de unde posedă atâtea detalii, generalul Breley a declarat că, văzând lipsa de supunere a diferiților ofițeri superiori și prevăzând o catastrofă, a făcut o anchetă pentru a putea ajuta in urmă la stabilirea responsabilităților. De la șmM da feăsil Mo. 4 Erî la orele 2 după amiază s’a făcut deschiderea primului teatru școlar urban, la școala de băețî No. 4 din Gapitala, de sub direcția d-lui N. Opireanu. In sala de sus a localului s’a construit o scenă anume pentru aceasta. Reprezentațiile vor continua odată pe fiecare lună, iar din fondul ce se va strânge se va înzestra școala și vor fi ajutații elevii sărăci. Sala și galeria erau tipite de elevi și de părinți ai elevilor. D. Spireanu, directorul școalei și organizatorul acestor reprezentații, arată într’o scurtă cuvântare greutățile prin care a trecut la organizarea acestor serbări și foloasele ce vor aduce mai târziu în desvoltarea gustului artistic la elevi și părinți. După aceasta a urmat spectacolul care se compunea din coruri, bucăți mini de piese și diferite monoloage comice, recitate de elevi. Serbarea a avut un succes neașteptat. Printre spectatori se aflau d-nii Sinișteanu, sub-directorul învățământului primar și Th. Speranță, profesor. La orele 4 serbarea s’a terminat Rusenescu. VJV SFA.T -PÎEZ ZI JP exitra piscicultori. — In luna asta se face tăiatul trestiei și a papurei în lacuri. Se rupe ghiața la lacuri si se fac găuri in ghiață. In luna asta se urmăresc si vidrele. ialr salrea socialiștilor Muncitori socialiști de la „România Muncitoare“ s’au întrunit erî d. a., un mare număr în localul lor din calea Victoriei No. 91. D. Frimu vorbește de reformele agrare ale guvernului, pe cari le desaprobă. Zice că țăranii vor rămâne în robie ca și până acum. Guvernul nu dă nici o libertate clasei muncitoare de a se manifesta. La Regie lucrătoarele cunoscute ca făcând parte din organizație sunt persecutate. La Tărcău, lucrătorii d-lui Costinescu sunt exploatați, etc. Crede că muncitorii trebue a se organiza într’un partid politic. D. Ghețu, avocat, vorbește de organizarea proprietăței la noi in țară și arată că aceasta este usurpată de la țărani. Exprimă nevoia de a se lumina clasa muncitoare. N. G. Georgescu zice că muncitorimea de la orașe este exploatată ca și cea de la țară. Racovky a fost împiedicat de a mai ține predici pentru luminarea acestora din același interes. Arată foloasele cooperativelor, propune înfințarea unui bazar al muncitorilor. Susține votul universal. D. Al. Constantinescu vorbește contra corporațiilor, pe care le socotește că încalcă constituția țărei. Scăparea muncitorilor e in sindicate și socialism. D. Bujor, vorbește de reformele propuse de guvern. Zice că din toate reformele, inima aceea a trusturilor va fi de folos. Celel’alte vor înșela încă odată pe muncitori. Muncitorii se vor dezrobi prin ei însăși, și vor fi atunci și mai de folos lor și țărei chiar. S’a propus la urmă și s’a votat o lungă moțiune pe care o rezumăm în aceste rânduri . In privința chestiei țărănești repetă moțiunea de la Martie și 12 August o., în care se cerea : reluarea moșiilor stăpânite azî fără acte de proprietăți, desființarea arendașilor, maximum de arendă, revizuirea tocmelilor agricole, reforma impozitelor și a administrației, izlazurile comunale, reziliarea actualelor contracte de muncă, expropierea moșiilor de la 500 lot. în sus, în folosul țărănimea, introducerea votului obștesc. Protestează azi contra trădarea intereselor țărănești, denunță ca dușmani pe conservatori și liberali cari au împușcat pe țărani, in privința muncitorimei orășenești cer : desființarea obligativitățea legei meseriilor , înființarea legei de ocrotire a femeilor și minorilor în fabrici și ateliere, înființarea unei legislații a muncei, creiarea instituții de asigurare contra accidentelor. Repaosul duminical complect, creiarea unui inspectorat al muncei alcătuit și condus de organizațiile muncitorești. In privința scumpirei alimentelor, recomandă lupta pentru urcarea salariilor , protestează contra impostretelor indirecte, a taxelor vamale asupra alimentelor de prima necesitate. Care administrației comunale să ia măsuri contra acaparări ce se face pe seama consumatorilor săraci, chiamă muncitorimea la luptă pașnică dar fără preget pentru cucerirea votului obștesc.. * •întrunirea se termină la orele 6 seara. II. »*. Din Berna se anunță îoă adunarea federală a ales ca preșident al confederației pe 18ß8 pe consilierul federal Brenner (Bassel), radical, și ca vice-președinte pe Zempo (Lucerna), catolic-conservator. .*. Medici cari au examinat la Paris pe trădătorul Ullmo au conchis, ca acesta este absolut răspunzător de actele lui. uump va fi trimis zilele aceste de la Paris la Toulon unde se va începe instrucția. T. Știri din Berlin spun că, în călătoria sa în insula Corfu, împăratul Wilhelm va fi însoțit de împărăteasă și principesa Victoria. In împrejurimile orașului Karlowitz, un câine turbat a mușcat nouă persoane, cari au fost transportate la institutul Pasteur din Viena. »*, Principele Alfons, fiul infantei Eulalia a Spaniei, care locuește la Paris, s’a logodit cu principesa Beatrice de Cioburg, într’o scrisoare particulară din Trapezunt, se spune că mișcarea pentru reforme ce se observă în Asia mică, este produsă mai mult de scumpirea traiului. Sunt temeri de mari tulburări pentru Ianuarie și Februarie când vor fi terminate proviziile de merinde ce se mai găsesc azi. »*. Se anunță din Königsberg că s’a hotărît strămutarea rămășițelor pămintești ale marelui filosof Emanuel Kant în cavoul princiar al domului din acel oraș, unde i se va rădica un monument artistic. ... Un ziarist care a vizitat în închisoare pe soții Godd, ucigașii de la Monte’Carl o, spune că soțul declară că va cere grație numai pentru soția sa, el fiind sătul de lume. Soția lui spune că va muri cu plăcere știind pe soțul sau liber. Totuși, ce-o să se fisfacu el fără mine, cu beția de care e stăpânit? adaogă dânsa. frațuii Simi — Prin poștă — Din Londra se anunță că fabrica de iarbă de pușcă de la Rynoca, lângă Barnslay, a fost distrusă de o explozie. Au fost cinci morți și câțiva răniți. Alți 80 de studenți din Kiev au fost exilați pentru că au luat parte la recentele dezordine de la Universitate. Ministrul instrucției a ordonat redeschiderea Universităței înainte de sărbătorile Crăciunului. Ziarul parizian «L'Intransigeant» anunță că primul ministru francez Clémenceau se va recăsători în curând cu o doamnă din înalta societate pariziană, ilustră prin vocea și frumusețea ei. Pretinsa încălcare a graniței ungare de către grăniceri Ziarul unguresc «Ești Visag» din Budapesta a anunțat acum câte va zile că un grup de 10 grăniceri români au trecut granița ungară și după ce au pătruns într’un sat au intrat cu forța în casele ungurilor pe care ’î-a bătut și în urmă au luat cu ei peste graniță pe un notabil ungur’ din acea localitate. Bineînțeles că știrea aceasta— pe care am dat-o la timp—a fost primită cu zâmbete, mai ales că e încă in mintea fiecăruia fantastica poveste ungurească cu călătoria miniștrilor români prin Ungaria. Când însă corespondentul nostru din Budapesta’ne-a făcut cunoscut că un’ deputat a adus această chestiune în fața parlamentului ungar sub formă de interpelare, cerând să se rînduiască o anchetă și să se facă o intervenție diplomatică, am căutat să ne interesăm de acest fapt. Ne-am adresat decis ministerului de interne, care ne-a făcut cunoscut că nu știe nimic despre cele afirmate de ziarul unguresc. Pe de altă parte întâlnind pe d. comandant al’ grănicerilor și" întrebându-i despre această pretinsă trecere a grănicerilor noștri în Ungaria, d-sa ne-a desmințit categoric faptul. Nici un grănicer n’a trecut granița. Prin urmare știrea ziarului unguresc e o simplă poveste ca și cea de astă vară cu vizitele tainice ale miniștrilor noștri. ti. Evenimentele din teia Serviciul nostru telegrafic Victimele foametei Berlin. 2. — „Corespondența rusă“ din Petersburg comunică următoarele asupra situației din diferitele guvernăminte: In guvernământul Uila domnește foametea; sunt peste 102 mii de oameni care se sting cu încetul din cauza lipsei de hrană. In Kambo situația este mult mai rea anul acesta decât anul trecut și locuitorii vor să emigreze spre alte țări în speranța că vor găsi hrană mai cu ușurință. Tot astfel bântue foametea și în diferite alte guvernăminte de lângă Ural. Grave deposițiî în procesul generator Berlin. 2.—Ziarul „Localanzeiger“ primește din Petersburg o telegramă din care rezultă că in procesul generalului Stössel s’au făcut grave depoziții de către generalul Bieley, comandantul artileriei din Port-Arthur. Generalul Bieley a arătat cât de vinovat s’a facut generalul Fock nesupunându-se ordinelor lui Stessel. Lucrurile nesvăluite de comandantul artileriei, dacă minmmm meseriașilor din Galați (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Galați, 2 Decembrie Azi d. a. s'a ținut în sala Alcazar o întrunire a lucrătorilor și a patronilor meseriași spre a protesta contra legei meseriilor. ’ !]Au luat parte mai multe sute de meseriași. Președinte al întrunire! a fost proclamat d. Manole Mihăilescu, care mulțumind pentru cinstea ce i se face și arătând in puține cuvinte neajunsurile ce meseriașii îndură din partea corporațiilor, dă cuvintul meseriașului .Ștefan Bulache. [ Acesta aduce laude comitetului 1 Organisator al întrunire de azi, arătând că scopul întrunirei este de a se cimenta lupta contra corporațiilor și a legei meseriilor. Arată cât de puțin însemnat este rolul agenților de corporații, și susține că marele ateliere constitue o concurență neleală în paguba meseriașilor. Vorbește apoi meseriașul Magardici, care arată de asemeni câte au de îndurat meseriașii din cauza abuzurilor ce se comit de către agenții corporațiilor. După d-sa vorbește d. Dumbravă care propune unirea tuturor lucrătorilor și maeștrilor fără deosebire de naționalitate și împreună să ceară representanților de Covurlui un parlament, modificarea legei meseriilor. Vorbește apoi meseriașul Zamfir Ioan care spune că legea trebue desființată întrucât corporațiile așa cum sunt conduse azi nu sunt decât grupări politice; legea e barbară și masculă și nu poate fi folositoare meseriașilor întrucât Statul se amestecă în administrație corporațiilor. Propune formarea de sindicate, singurele cari apără interesele muncitorime. Termină făcând apel la conlucrarea tuturora contra legei meseriilor și cere înființarea asociațiilor libere. Vorbește anoî d. Andrei Ionescu care spune că în întrunirea de azi se face procesul legei meseriilor, proces prin care legea va fi condamnată. Să cerem cu toții desființarea acestei legi care anală asupra libertății de cugetare și acțiune a muncitorimei și propune să ceară guvernelor legi protectoare pentru muncitorii de orice breaslă. Meseriașul Ion C. Dumitru, după ce arată și d-sa dezavantaginie legei meseriilor pentru meseriași și muncitori, citește o moțiune prin care se declară că cei întruniți azi, cer nu numai desființarea legei meseriilor, dar cer înființare de legi prin care să se îmbunătățească starea muncitorime. Moțiunea prevede următoarele îmbunătățiri : 1) abrogarea legei meseriilor; 50 Brtaara Mirată ROMAN SOCIAL de CABOURA INVSIÜNZZIO PARTEA A TREIA Amor și sacrificii ; II Nebuna sări în picioare scoind un strigăt lugubru. — E fiica mea! fiica mea ! reetă dînsa. ~~ Ei, trebuia s’o ții cu d-ta, ■ebuia s’o înăbuș! când era în ișa. Iată cum am ajuns Ain vasa fiice! d-tale și colo in cimilir sunt două sermane moarte urî cer răsbunare contra eî, aide, du-le d'aei! O sguduia furios fără ca neana să dea semne de durere. Ea speia mereu : — Sunt mama ei, mama ei, pa tatăl ei l-am ucis. Dânsul e îngropat tot acolo ! Haha ! Acest rîs sinistru speria pe Tonio, care o lăsă din mâni. Nebuna se apropia de el. — înapoiază-mi fiica ! Vreau pe fiica mea ! o vreau! — Du-te de-o caută, blestemata exclamă Tonio «“respingând-o cu scârbă in vreme ce ochii i se injectau de sânge. Nebuna căzu jos scoțând țipete foarte ascuțite și sbătându-se intro criză nervoasă. Tonio o rupse de fugă peste câmpuri spre a nu mai auzi acele țipete care-i zdruncinau creerul. Dacă ar mai fi stat lângă ea, ar fi strâns-o de gât, pentru că era acum cuprins de o dorința ciudată, imperioasă d'a face pe cineva să sufere. Nu hotărâse unde să se ducă insă fără voie se îndreptă spre cimitir. D'o dată se opri. Un om cu fața respingătoare, cu un zimbet cinic pe buze, venia sărind înaintea lui. Era Șchiopul. Tonio își aminti îndată că dânsul fusese prima cauză a nenorocirilor sale, deoarece el îl înștiințase de fapta Nataliei și el îi arătase un vinovat care nu era cel adevărat. Revăzându-l acum înainte, cu zîmbetul obicinuit pe buze, simți o împunsătură la inimă și se cutremură. Ar fi voit sa sară asupra lui, să-l strivească, să-i sfâșia bestiala-i figură cu călcâiul. Insă se stăpâni. Numai fulgerile ce-l țâșnia și din ochi îl vestiau furia. In vremea asta, Șchiopul înainta uitându-se țintă la acel necunoscut , care se oprise ca să-l aștepte. Dânsul nu recunoștea pe țăran, așa de mult se schimbase acesta. Era acolo un doc pustiu, departe de orice locuință. D’o narte se aflau niște grămezi foarte înalte, de petre de construcție; de cealalta parte erau niște castani mari doborâți de secure. . Șchiopul se afla acum numai la doi pași de Tomio. — Eu, bunule om, a rătăcit drumul ? il întrebă. — Cunosc bine drumul, răspunse țăranul cu dinți strânși. Șchiopul îl privi cu temere. — Ești de pe aci ? — S’ar putea... Șchiopul își zise : — Dar eu cunosc pe omul acesta. Unde l’am mai văzut ? „Numai barba lui mă încurcă, dar glasul... Și aproape îndată se lovi peste frunte. — Ah i dar d-ta ești Tonio ! Ce dobitoc sunt. Și puțin de râs. Țăranul simți încă o dată trebuința de a’l stringe de gât insă din nou se stâpîni. Voia să capete de la el informațiuni. — Eu, da , eu sunt, răspunse Tonio. — O ! tovarășe, se vede că aerul închisorii nu ți-a plăcut și ți-a luat vânt... Tonio dădu din umeri. — Te înșeli. Am la mine foaia de liberare. — Cum ? Ți-ați dat drumul ? — Ce e de mirare în asta! Mi se pare că societatea e pe deplin satisfăcută de paguba ce i-am făcut. Mă întorc acum la locuința mea. — N’o să găsești pe nimeni ca să te primească. — Știu asta ; de aceea mă bucur că te-am întâlnit, pentru că am a’ți vorbi. — Mie? — Tocmai. — Poți să-mi vorbești, tovarășe. Dar cred că o să da! ceva de băut. — Mai târziu. Acum șezi aci. Tonio se așeză pe un trunchiu de copac. Șchiopul făcu o strîmbaturä, căci locul acela nu-l convenia de loc. — Sa spune, tovarășe, n’ar fi mai bine la cârciumă ? — Eu cred că e mai bine aci. Șchiopul înțelese că cu Tonio nu era chip de stăruit și se așeză și dînsul. — Mi se pare că închisoarea ți-a schimbat gândurile, zise dânsul cu voce aspră. — De ce ? — Mai înainte te purta cu mine ca și cu un câne, iar acum nu te superi zicându-țî tovarășe. Tomi o reși așa de tare încât schilodul crezu ea o să tabere acum pe ei, insă țăranul isbucni intr’un rîs care părea un sughiț. — Și tu ești oarecum vinovat eu m’am dus la temniță, zise el cu glas răgușit. — Eu, iată acum ! Vrei să fac un bine și autocări. Dar eu te-am înștiințat că fiica ta făcea dragoste cu unul din tinerii de la vila Raineri. Știam eu cu care ? „Ai fost un prost că n’am așteptat să’l prinzi în colivie și apoi, în loc să trag cu pușca, ști! ce ași fi făcut eu ? Tonio nu răspunse. Șchiopul urmă: — Eu aș fi scos o sumă mare de bani de la ace! filfssonî, căci Natalia nu mai avea nimic de perdut. Și ați fi trăit bine cu toți!. Acum știi ce-a ajuns Natalia? Dinții lui Tonio se bișnira, în vreme ce ochii Șchiopului exprimau o nespusă mulțumire de suferința țăranului. — Ge-a ajuns? Dacă ști", spune-mi tot, pe crucea lui Dumnezeu, sau astfel e rău de one. Șchiopul dădu din umor. — Poftim! Va să zică tot așa a rămas! Amenințări și iar amenințâri. Tomio horcăia și avea spumi la gură. — Spune... spune... Șchiopul înțelese că dacă întârzia un minut, se ispravia cu dînsul. Schimbarea feței țeranului era spăimântătoare. . (Va urma) Sunt s’îîg’îiți d-niî abo» mați, cari fac reclamațiuni sau cer schimbări de adresă, să Mnevoiască a trimite la Ad-ție totde-odată și etichieia pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri ,ca trimiterea ziarului la noua adresă.