Universul, decembrie 1907 (Anul 25, nr. 330-357)
1907-12-08 / nr. 337
> ANIL XXV.im.—Sâmbătă 8 Decembrie 1907* Fondator: LUIGI GAZZAVILLANCELE DIM URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI./<■/VW j 5 bani In România.—10 bani în stăînătate -7- 11. Strada Brezoianu în, Bucure — Palatul expoziției agricole din Mitchell (Dakota de sud).— (Vezi explicația) Imediat, în urma depunerei raportului lui, au fost concediați 20 de profesori universitari. Guvernul, în urma avisului lui Kurtwinsky, a trimis un avertisment rectorului. ___________ O CVOE’ZAME PE ZI Omul rău se perde prin partea sa cea bună, omul bun prin partea sa cea rea. ________ Calendar pe anul 1007 Ortodox Vineri, 7 Decembrie.—Păr. Ambrosiu și Sf. Filotea Catolic Vineri 20 Decembrie.—Amon Râs. soarelui 7.50.Apusul 4.37 București, 7 Decembrie. tapotma atelismului cu prilejul publicării proiectului de monopolizare a cârciumelor de la sate,, s’a desbătut chestiunea dacă și întrucât se iau și în alte țări măsuri având ca scop de căpetenie înfrânarea alcoolismului și a imoralității. S’au adus exemple de prin diferite state, mai depărtate și mai apropiate, și s’a văzut că de multe ori măsurile în acel scop sunt foarte aspre și, mai ales, cu strășnicie aplicate. Ziarele de peste munți publică acum cuprinsul unei circulări pe care episcopul diecezei Aradului a adresat-o preoților și învățătorilor din eparhia sa, și în care, pe lângă îndemnurile păstorești bine-înțelese, se cuprinde și un rezumat al legislații ioi, actualmente în vigoare in Ungaria cu privire la înfrânarea alcoolismului. Nu va de puțin interes a se cunoaște și la noi cari sunt aceste măsuri și dispozițiuni, se se aplică în statul vecin de mai mulți ani, unele chiar de 20 de ani și mai bine, iar altele de vr’o patru ani încoace. Se interzice copiilor, băeților sub 15 ani și fetelor sub 14 ani nu numai de a frecventa birturile, dar chiar de a lua parte la petreceri publice de dans (joc, horă). Acei cârciumari cari vor fi dovediți că au primit în localurile lor copii sub vârsta arătată, de asemenea și părinții sau tutorii unor astfel de copii, se pedepsesc cu amendă în bani până la 100 coroane sau cu închisoare până la 5 zile. Gârciumarii trebuie să aibă afișată această dispoziție în localurile lor sub aceeași pedeapsă. Pe datorie n’are voe să vinză nimeni băuturi decât cel mult până la suma de 4 coroane. Ceea ce ar trece peste această sumă nu se poate pretinde pe cale legală. Această dispoziție de asemenea trebue să fie afișată în toate localurile în cari se vind băuturi spirtoase; în caz contrar cârciumarul este amelidat. .Nu e permis a se deschide cârciumă în apropiere de biserici și de școale. In decursul slujbelor bisericești, precum și in timpul și pe drumul procesiunilor religioase, cârciumele și toate localurile în cari se vînd băuturi spirtoase trebue să fie închise. Acela care se arată în public în stare de beție scandaloasă, e pedepsit cu amendă. Tot cu amendă e pedepsit și acela care «cu intențiunea îmbată pe altul», precum și cârciumarul care mai dă să bea unui om deja în stare de beție. Acei cârciumari cari cad de repetite ori în această vină, sunt pedepsiți cu retragerea licenței pe timp de la 3 luni până la un an. Circulara episcopului din Arad amintind toate aceste măsuri și dispozițiuni, cere preoților și învățătorilor ca să propage întemeierea de «societăți culturale» al căror scop să fie abținerea de la băuturile amețitoare precum și «întărirea credincioșilor în moravurile cele bune și luminarea lor în cele economice».—N’ar strica nici la noi o asemenea propagandă. POLITICĂ EXTERNĂ Leopold 11 și poporul său Situația în Belgia este foarte critică. Intre regele Leopold și poporul eaű există un conflict care din zi în zi ia proporții mai îngrijitoare. Se știe că de mult afacerea Gongului despărțea Parlamentul belgian de Leopold II. Regele înțelegea să cedeze Gongul Statului belgian, dar să păstreze un drept de control asupra acestei colonii, pe când Parlamentul cerea ca el să aibă ultimul cuvânt în ce privește administrația Gongului pentru ca el să nu scape de sub controlul reprezintanței naționale a centrului. De ani de zile nici regele nici poporul său nu voiau să cedeze în această chestie, de ani de zile, se discuta și se negocia fără ca să se poată ajunge la vre un rezultat." Leopold II, care prin activitatea și energia sa a asigurat Belgiei această splendidă colonie, susținea că Congar fiind opera sa personală, el are dreptul să hotărască in ce condiții va fi anexat statului Belgian, iar Parlamentul la rîndul sau susținea că fără a contesta meritele Regelui nu poate să fie în această chestiune călăuzit de bunul plac al monarhului ci că trebue să adopte soluția potrivită cu interesele națiunei și cu principiile admise în orice stat constituțional. Acest conflict, deși foarte vioi, păstrase până astăzi proporțiile unui conflict legal. Ambele părți se menținuseră la limitele celei mai stricte constituționalități.ceea ce dă însă de câtva timp conflictului cu totul o altă înfățișare, e că Regele a eșit cu totul din terenul legalităței și a constituționalității. El refuză să mai stea de vorbă cu miniștri, nu mai vine prin Belgia decât din când în când și atunci pentru câteva ceasuri, el declară pretutindeni că nu admite în afacerea Congolui o altă soluție decât a sa! și are în toate o atitudine autocratică absolut protilnică cu rolul său de suveran constituțional. Ceea ce e mai grav e că pe când tratează afacerile publice cu acest dispreț intr’adevăr suveran, umple lumea cu zgomotul scandalurilor sale familiare. Trăește lângă Paris în castelul de la Lormoy cu o tînără femee, baronesa de Vaughan, are cu dînsa doi copii din care unul de doi ani și altul de 2 luni, dăruește acestor copii câte 30 de milioane in chiar momentul în care refuză fiicei sale, principesa Luisa de Coburg, câteva zecimi de mii de lei ca sa poată scăpa din mâinile cămătarilor bijuteriile mamei sale, trece colosala lui avere pe numele baronesei de Vaughan și a copiilor ce i-a avut cu dînsa la vîrsta de 75 de ani. D. Vandervelde, cunoscutul deputat socialist, a fost interpretul intregei opinii publice din Belgia când mai zilele trecute a înfierat în Parlament purtarea lui Leopold II ca suveran, ca tată și ca om. Și lucrul e cu atât mai ciudat cu cât până acum Leopold II fusese tipul suveranilor constituționali. Viața lui privată lăsa de dorit, dar el știuse să scape măcar aparențele. De asemenea toată lumea știa că face afaceri, că este un om de afaceri genial, deși adesea era amestecat în afaceri ce nu erau tocmai de o corectitudine exemplară, dar i se ertau toate acestea fiind-că Belgia profita de pe urma bogăției sale. Bruxelles se desvolta sub imboldul afacerilor ce el conducea. Belgia își înzecea însemnătatea în lume prin întreprinderile ce el organiza in Congo. Propășirea Belgiei decurgea din speculațiunile acestui om de afaceri încoronat. Astăzi el ne dă însă priveliștea unui moșneag căzut in mrejele unei femei lacome. Din figura lui impunătoare, cu toate defectele ei, nu mai rămâne decât părțile unite, trăsăturile antipatice. Nu mai este Leopold II. e caricatura lui, o caricatură caraghioasă și odioasă. Ce trist sfirșit! ..Poporul belgian nu pare de loc dispus să mai sufere această nenorocită stare de lucruri și oamenii politici din Belgia se gândesc deja ca în interesul însăși al dinastiei să pue pe bătrânul rege sub interdicție și să încredințeze frînele puterei care au ajuns la Lormoy pe mâinile baronesei de Vaughan, principelui Albert, moștenitorul tronului. _______ LGț D. din «mm (Corespondență particulară a «Universului») Budapesta, 4 Decembrie. BrÎnsura în contra naționalitățtilor Președintele Ligei generale maghiare a convocat la locuința sa toate societățile culturale maghiare pentru a se sfătui ce este de făcut in fața agitațiunilor din ce în ce tot mai puternice ale naționalităților in contra națiunei maghiare. La aceasta consfătuire au fost de față numeroase persoane distinse din societatea maghiară. Cel mai aplaudat a fost discursul fostului ministru Coloman Szell, care a constatat mai întâi că ,,primejdia poate fi numai parțială,căci imperiul maghiar și supremația rasei maghiare nu pot fi primejduite nici o dată“. După aceea Szell a mai adăugat: „Politica naționalistă este grija Statului, însă societatea trebue să-i dea ajutor. Aparențele de primejdie ce s’au arătat acum sunt urmarea slăbirii puterii de Stat, ceea ce inspiră îndrăsneala tendințelor de desfrânare, cari sunt din belșug alimentate de principiile socialiste“. Fostul prim-ministru a făcut apel la ajutorul societăților culturale maghiare pentru ca guvernul să poată crea un sufragiu fără de periclitarea maghiarismului. Sinuciderea unui medic Alalt veri după amiazi s-a sinucis unul dintre cei mai cunoscuți medici din capitală, dr. Alexandru Szabó. El și-ia tras trei gloanțe de revolver in pept, dar mai avu atâta putere ca să cheme pe servitori cari să aducă un medic. Ajutorul medical nu mai fu de nici un folos. dr. Szabó încetă din viață după câteva minute. Asupra acestei sinucideri senzaționale ziarele dau următoarele amănunte : Dr. Alexandru Szabó, în vârstă de 42 ani, se trăgea dintr’o familie bună și se bucura de o stare materială bună. El s’a căsătorit acum vre-o zece ani. Din această căsătorie s’a născut o fată, care e actualmente în vîrstă de 8 ani. Acum un an dr. Szabó se înamora de văduva Landauei, pe care o și luă în căsătorie după ce se divorța de soția sa. Astă vară isbucni ceartă între cei doi soți, cari se și despărțiră. Această despărțire fu pentru dr. Szabó o grea lovitură și ne mai putând-o suporta, s’a sinucis. Crișșa CRIMINALA abandonare a unui copil (Prin poștă dela coresp. nostru particular) Iași, 5 Decembrie. Un fapt pe cât de curios, pe atât de criminal s’a compil în orașul nostru și este în cercetarea parchetului.’ Este vorba de abandonarea unui copil de către o tânără streină, în vârstă de 16 ani, venită special pentru aceasta la Iași, din orașul ei natal, Viena. La comiterea sălbătăciți există și un complice, fost pe vremuri funcționar public și care — după zisele tinerei femei— are cea mai mare răspundere in această întâmplare, Iata amănunte : Tereza Printz, o fată nespus de drăguță, avea vîrsta de 15 ani, când a căzut în mrejele unei dragoste nenorocite, pe urma căreia a rămas însărcinată. Apropiindu-se vremea când trebuia să nască, tânăra femee, — de rușine sau de teama părinților ei—a plecat din Viena, refugiindu-se la Pașcani. Cât timp a stat în acest oraș, nu pot preciza: ’ . Știu însă, că deși dintr’o familie bună, totuși Tereza, din cauza lipsei de mijloace, a fost silită, mai cu seamă după ce a născut, să primească un post de servitoare. Sunt vr’o 8 zile de când Tereza Prinț, ținând în brațe copilașul său, și-a făcut apariția în orașul nostru. De la gară, s’a dus direct la oțelul Dacia, din str. Mare. Aici a stat închisă în casă vr’o 2 zile, până când, prin intermediul unui chelner, a făcut cunoștiința unui tânăr, fost pe vremuri funcționar. Tereza a împărtășit acestuia dorința de a se debarasa de copil aruncându-l în leagănul deschis al institutului Grigorian, lucru de altfel permis, bine-înțeles numai legalminte... Ce s’a mai petrecut intre cei două, nimeni nu poate preciza. Se știe numai, că în loc de a se preda copilul institutului Grigorian, el a fost găsit aproape înghețat in gangul unei case din strada Branu. Copilul a fost dus la spital unde i s-a dat ajutoarele medicale și apoi internat la institutul Grigorian. Cine a depus copilul In strada Lanu nu se poate afla. Tereza Prinț susține că ea s'a încrezut in fostul funcționar și i-a încredințat copilul spre a’l depune în leagănul institutului. Fostul funcționar ,însă (nu se știe din ce motive) a înșelat buna ei credință și a aruncat copilul pe stradă. D. prim-procuror începând cercetările, a mai aflat următoarele: In ziua chiiar când copilul a fost aruncat, Tereza Prinț s-a urcat în tren, îndreptându-se spre Burdujenî, probabil spre a trece granița. Fiind oprită și readusă la Iași, dinsa a fost condusă la institutul Grigorian spre a-și recunoaște copilul. Aci a urmat o scenă emoționantă, deoarece tânăra femee, regăsindu-și pruncul din mulțimea celor 80—90 copilași câți se găsesc acolo, a isbucnit în hohote de dlftas și apoi a leșinat. Numai cu multă greutate a putut fi readusă la viață, și îndepărtată de la micuțul copil, care de altfel se află încă greu bolnav Cercetările în această afacere urmează a fi făcute de către d. prim procuror în persoană. Coresp. Palatul expoziției agricole din Mitchell (Dakota efesul) (Vezi ilustrația) In luna Octombrie a fost terminat Palatul expoziției agricole din Mitchell din Dakota de sud (Statele Unite nordamericane). Pentru împodobirea fațadei și a cupolelor s-au întrebuințat exclusiv boabe de porumb. Seara, palatul este iluminat pe dinafară cu 2500 lămpi electrice. __________ Evementele din Rusia — Serviciul nostru telegrafic — Procesul Stoessel.—Declarații senzaționale Berlin, 6.—Telegramă din Petersburg. In cursul procesului contra generalului Stoessel s’au făcut de către generalul Kuropatkin destăinuri senzaționale in chestia întăririlor Portului Arthur. Generalisimul rus a declarat că Port Arthur era foarte slab întărit și că lipseau cele mai elementare unelte de apărare. Specialistul Schwartz ceruseră întru lucrările complete de apărare ale Portului-Arthur suma de 429.000.000, insă în loc să se întărească Port-Arthur, cum trebuia, s’a creiat portul Dalny, a cărui realizare a înghițit sume mari de bani, paralizând in schimb tot ce se putea face pentru Port Arthur. Europatkin spune că s-a propus guvernului rus să se vindă pentru suma de 260.000.000 portul Dalny și Port Arthur Chinei, însă ministrul de finanțe s'a opus acestui proect. Una din cauzele dezastrului rus a fost reaua înțelegere în cheltuelile ce s’au făcut și distribuirea acestor cheltueli pe locuri care s’au întărit fără să aibă vre-o valoare strategică. In jurul boalei țarinei Berlin, 6.—'Telegramă din Petersburg. Se știe că de câteva zile țarina este foarte grav bolnavă. Boala ei se datorește, după cum o afirmă medicii cu precizie, unor stridii pe cari le-a mâncat. Medicii spun că modul cum sunt păstrate diferitele mâncări ce se dau țarului și țarinei este și cauza boalei de azi a țarinei. Se ține minte că acum câțiva ani și Țarul a fost foarte rău bolnav de stomac , boala lui s’a datorit exact aceloraș împrejurări ca și acelei pe urma cărora suferă astăzi țarina. Expulzări de evrei -Telegramă din Pe Berlin, Getersburg. Ziarul ,,Golov Moscoy“ spune că guvernul a dat ordine foarte severe ca toți evreii din Vladivostok să fie expulzați. Profesori anarhiști Berlin, 6.—Telegramă din Odessa. In urma unui ordin, senatorul Ivarzwinsky a făcut o inspecție la Universitatea din localitate. Imediat ce a sosit în Odesa, senatorul s-a dus dea dreptul la Universitate. El a constatat că majoritatea profesorilor universitari se ocupau cu propaganda socialistă și anarhista. SOLEMNITATEA DE LA„CASA DIACONESELOR“ Inaugurarea noului sanatorii!!. — Serbarea sfârșitului de an Eră dimineață ordinul protestant „casa Diaconeselor“ a serbătorit sfârșitul anului. Cu această ocazie s-a făcut și inaugurarea unui nou pavilion pentru îngrijirea bolnavilor, alăturat la vecinul sanatoriu. Atât sanatoriul cât și „casa Diaconeselor“ se află situate în șoseaua Ștefan cel Mare No. 46, în câteva corpuri de clădiri. Serbarea de eră, la care a asistat pe lângă câțîva membri ai coloniei austriece și germane, și A. S. R. Principesa Maria, a început la orele 11 prin inaugurarea noului pavilion de bolnavi. Pastorul Ernst Schmeisser după ce a făcut sfințirea localului, a ținut o cuvîntare arătând necesitatea ce s’a simțit de a se mări sanatoriul, față de marele număr de bolnavi ce primesc îngrijire. A. S. R. și invitații au vizitat apoi acest sanatoriu, care îndeplinește toate condițiunile unei astfel de instituționi. De aci, conduși de superioara „case“, A. S.R. și întreaga asistență au trecut în corpul principal al clădirei unde s’a făcut rugăciuni, cu răspunsuri de cor. Pastorul E. Schmeisser a ținut o predică, iar d. Oscar Müller a dat citire dărei de seamă de mersul acestei instituțiuni. La sfirșit s’a dat binecuvintarea. A. S. R. a trecut apoi în saloanele de sus, unde s'a servit o mică gustare. La orele 1 solemnitatea s’a terminat. La plecare A. S. R. Principesa Maria a fost fotografiată în grup cu persoanele ce au luat parte la serbare, de către atelierul fotografic „Julieta“. h. mmm mw sjmjhii {Prin poștă, da la corespondentul nostru particular) Dorohoiu, 5 Decembrie. Erî și astăzi Curtea cu jurați a judecat pasionantul proces privitor pe cunoscutul arendaș Jean Dimitropol, din Balinti care, în ziua de 13 Septembrie acest an, împins de fatalitate, a descărcat un foc de revolver asupra fostului sciü servitor Dumitru Paladi», rănindu-l la umărul drept. Curtea este compusă din d. A.Suciu, consilier al cursei de apel din Iași, ca președinte, asistat de d-nii I. Liciu, membru de ședință și D. Tomida, judecător supleant. Ministerul public e reprezentat prin d.procuror Laurențiu Pillat. Partea’ civilă, Dumitru Palade, complect însănătoșit de rana ce căpătase, s’a prezentat asistat de d. avocat Ernest Canano. Arendașul Jean Dimitropol e apărat de d-ni 2 avocați Alex. A.Stoeanovici, G. G. Burghele și Leon Ciogolea. Grefiere d. C. I. Franc. In sala Curte e o afluență enormă. Se precede la formarea comisiunei juraților care se compune din d-nii G. Gașpar, G. Dobreanu, G. Șerban, T. Popescu, P. Balinsky, P. Cuparencu,, S. Popp, V. Mihăilescu, A. Io unescu, S. Dron, Dumitru Florescu și Ariton Gasparovici. 1D. președinte la interogatoriul d-lui Dimitropol, care descrie fatala întâmplare ce-l aduce înaintea juraților. D-sa zice că pe Dumitru Palade îl concediase din cauză că era o fire violentă și obicînuia să se îmbete deseori. Din cauza aceasta Palade prinse o ură împotrivă, venea să ceară lucruri ce nu i se cuvineau și sfârșia uneori prin a-l amenința. In fata la zi de 13 Septembrie, pe la amiazi, Dimitropol aflându-se în docar pe câmp, calea îî fusținută de Dimitrie Palade , care’i atacă, voind să scoată o armă din cizmă spre a’l dobori. Atunci ea continuă a spune d. Dimitropol — aflându-mă în legitimă apărare și spre a scăpa de atac, am tras un foc de revolver spre a intimida pe agresor, însă din nefericire glonțul îl atinse la umăr. Se precede apoi la ascultarea martorilor cari sunt în număr de vreo 45. De notat că nici unul din martori n’a asistat la scenă. Mai toți martorii afirmă că Dumitru Palade avea darul beției și atunci când se îmbăia provoca certuri și bătăi. Unii din martori aduc chiar exemple cum Palade a băiat niște oameni fără nici un motiv. Câțiva martori arată că și d. Dimitropol, om bun și drept cu acel din slujbașii cari își cautau de treabă, se purta aspru de tot cu acei pe cari îi prindea nefăcând treabă. Pe unii din aceștia îî bătea. A fost în special remarcată depoziția martorului Teodor Pricopie cum că jumătate de oră înainte de a se întâmpla crima, s’a întâlnit pe câmp cu Dumitru Palade, care l’a întrebat dacă n’a văzut pe arendașul Dimitropol. Pricopie i-a răspuns că nu l’a văzut, însă la rându-i l’a întrebat ce nevoe are de el. Palade a zis: „Am cu el o treabă!“ Peste jumătate oră a avut loc crima , prin urmare rezultă că Palade căuta pe Dimitropol și găsindu-l l’a atacat, iar acesta din urmă, spre a se apăra, l'a rănit cu un foc de revolver. Erî, ascultându-se toți martorii, ședința a fost ridicată la orele 6, amânându-se desbaterile pentru astăzi. La deschiderea ședinței s’a dat cuvântul d-lui avocat Ernest Canano, reprezentantul părței civile, Dumitru Palade. D-sa începe prin a descrie atât pe d. Dimitropol cât și pe Palade, spunând că și unul și altul erau oameni violenți. Amintind cazuri când Dimitropol batea pe unii slujbași, trage concluzia că d-sa, fără a fi, atacat și neaflându-se în legitimă apărare, a împușcat pe Palade. Analizează împrejurările în timplăre, spunând că acuzatul a comis faptul, nu pentru a se apăra, ci pentru a se răzbuna. D. procuror Laurențiu Pillat a ținut un rechizitor substanțial, descriind faptul cu cuvinte cari au impresionat auditorul și cerând un verdict de condamnare, întrucât Dimitropol s’a făcut vinovat de crimă. Apărarea în frumoase pledoarii, a spulberat susținerile ministerului public, arătând că nu se aduc dovezi în sarcina acuzatului. Terminându-se pledoariile, se face rezumatul. Curtea se va pronunța și-și va da decizia Vineri, 7 a. c. Coresp UTÎRI DIN STIINATATE — Prin poștă — Guvernul austriac va emite o serie de mărci poștale nouî cu ocazia jubijeulu de 60 ani de domnie a Împăratului Francisc Iosif. Ziarele din Viena anunță că arhiducele moștenitor Francisc Ferdinand, va face împreună cu familia sa după Anul nou o călătorie în Elveția, care va dura or’o șease săptămâni. Japonia are de gând să-șî întărească trupele in Coreea, in vederea activităței revoluționarilor și bandelor. Zilele acestea au fost asasinați 20 de coreeni, membri ai unei organizații japoneze. ,*. Poliția din Petersburg a făcut descinderi în birourile ziarului «Sierotina» și in locuințele redactorilor. 20 de persoane au fost arestate. Din Colonia se anunță că două pungași au atras într-o prăvălie goală pe un factor poștal însărcinat cu distribuția mandatelor poștale și, după ce l’au rănit, i-au luat banii’și au fugit. Tânărul Bergmann din Radowel (Germania),a rănit pe stradă cu un foc de revolver pe o văduvă in vârstă de 42 ani, care nu răspundea la amorul său și apoi s’a sinucis. ... Peste câteva zile parlamentul englez se va ocupa cu desbaterea proiectului de lege, prin care se interzice copiilor fumatul. Unul din paragrafii acestui proiect prevede amende mari în bani pentru acei cari dați copiilor țigarete sau tutun. Copii înșiși cari vor fi prinși de organele poliției, că fumează, plătesc ca primă pedeapsă suma de" 40 shilingi. In Chur, (Elveția), poliția a arestat mai mulți misionari mormoni din America, deoarece făceau propagandă pentru învățăturile lor pentru femeile elvețiene. Acești mormoni fură expulzați din Germania. »*. Ziarele din Agram anunță următoarele : Ernest Trankovicî, era calfă în marea prăvălie a lui Birnbaum din Carlsburg. Amândouă sunt croați, însă pe când proprietarul prăvăliei este croat adevărat, calfa lui a fost numai de origine croată, acuma însă e «patriot» maghiar. Intr’o zi a spart casa stăpânului, a furat 6000 cor. și a fugit intran oraș, petrecând o săptămână întreagă tot Intr’an chef cu femeile. Poliția iusă i-a dat de urmă și l’a pus la închisoare. Când a fost Întrebat ce l-a îndemnat să fure, Trankovici a răspuns mândru: «Patriotismul meu însuflețit m'a îndemnat! Stăpânul meu e creat și urăște pe maghiari, dar eu îmi iubesc fierbinte patria și urăsc din suflet pe dușmanii națiunei. N’am voit decât să mă răsbun la chipul acesta, măcar pe unul dintre ei!“. Parchetul a autorizat înmormântarea. 1 . 1 Construirea unui palat de justiție.—Consiliul județului Buzau, in sesiunea sa ordinară din luna Noembrie a votat construirea unui palat de justiție in Buzau, în marginele sumei de lei 200 de mii. Se crede că acest palat se va construi in str. Banului, alături de palatul administrativ. Teatru. —In serile de 8, 9 și 10 Decembrie curent, în sala teatrului Moldavia, buzoeniiî. vor avea ocaziunea să admire pe celebra noastră tragediană Agatha Bârsescu-Radovici in neîntrecutele sale creațiuni: «Iuditha» (Iuditha și ludoferi), «Rodope» (Inelul lui Gyges) și «Hamlet». It.VAI,CER. — Accident.— Fata Ioana Gheorghe Mihai, ia etate de 20 ani, din Vaideeni, acest județ, fiind cu vitele ia pășune pe plani in sus, a alunecat de pe o piatră și a căzut în apa Recea, din Recea-Racovița, unde a și încetat din viață. TUT.CEA. — Școală, de adulte.—Din inițiativa d-lui institutor Hamza, s’a înființat in localitate o școală de adulte, care a început a funcționa pe lângă școala de băeți No. 4, pusă sub conducerea d-nei Iordăchescu și a d-rei Lucreția Angheluță. Erî s’a făcut cu solemnitate deschiderea cursurilor. Când <§. Hamza a vorbit despre importanța școalelor de adulți, demonstrând asistenței că acolo unde este cultură și ilujește luxul înfloresc gospodăriile. Cuvinte alese și bine simțite a mai spus d-na Mascani, profesoară la externat, vorbind cu însuflețire despre «Istoria neamului românesc» pe aceste locuri și rolul femeei române in Dobrogea. Apoi d. Hamza a predat institutoarelor recensământul adultelor făcut de d-sa. Ciocnirea de vapoare. Pe când vaporul «Imbros», sub pavilion german mergea spre Salina, a ajuns din urma remorcherul «Elispondos», care trăgea după sine două șlepuri. Din cauza unei manevre greșite, vaporul a lovit șlepul «Veneția» încărcat cu cereale,fâcându-i mai multe stricăciuni. Puternica lovitură a făcut ca șlepul să fie dat de mai impotmolinduse, de unde după multă muncă a putut fi scos continuându-si cască spre Sulina. Din pricina loviturei vaporul «Imbros» și-a făcut o mare gaură la proră, d’asupra liniei de plutire. Acest vapor neputând naviga pe mare, vă intra in docuri pentru reparații. I’urt însemnat—Am comunicat telegrafic știrea că un furt de 5.029 lei s’a comis in localitate. Revin cai amănunte . Scara trecută supusul turc Ivanciu lari, de 19 ani, se afla in casa bătrânului Teodor Dumitru, de pe str. Griviței 13, stând de vorbă cu acesta." La un moment numitul bătrân scoate din sân 3 pungi cu bani pe care se pune sub saltea, in prezența lui Ivanciu. După câteva minute, bătrânul, fiindu-i sete, iese până in sală să bea apă ; in acest timp Ivanciu se repede la locul unde văzuse că bătrânul ascunsese banii și ia cele 8 pungi reașezându-se la locul săui. Teodor Dumitru, reintrând in casă, mai stă puțin de vorbă cu Ivanciu, după care acesta pleacă să se culce la odaia sa din aceiași curte. Peste noapte bătrânul sculându-se se uită să vadă dacă banii sunt la locul lor și a văzut că lipsesc. Aleargă îndată la odaia lui Ivanciu, insă nu-i găsește căci el plecase de cu seară. Bătrânul Tudor așteptă până dimineață când vine și da destin* poliției care se pune imediat la urmărirea hoțului) reușind a descoperi la un prieten al său brutar cu care urma să plece a doua zi in Macedonia. Banii au fost găsiți ascunși după niște saci cu făină și au fost predați intacți păgubașului. Descoperirea hoțului se datorește vigilentului comisar I. Mitulescu, care a lat urgente măsuri pentru prinderea lui, mai înainte de a pleca sau a cheltui banii furați. Ivanciu Iani a fost înaintat parchetului, care l-a depus în arestul preventiv. GIURGIU. —• Reclamația unor săteni. — Zilele trecute d Anastasiu, inspector comunal al plășei Glavacioc a anchetat reclamația sătenilor din Buleasca, reclamație, prin care aratau că după răscoale ii s'ar fi luat de administrația moșiei 700 kile de product mai mult. D. inspector a sfătuit pe săteni să se adreseze justiției. De la cercul militar.— Festivalul artistic ce urma să se dea in saloa nete cercului militar spre a se veni in ajutorul copiilor să întâmplăm din țară (Prin poștă de la coresp.noștri) „ Miercuri, 5 Decembrie BUZĂ. — Sinucidere. — O telegramă laconică a autorităței comunale din Vintilă-Vodă, comunică că femeia Stana Gh. Ungureanu, din acea comună, suferind de mai mult timp de pelagră, s’a spânzurat elîn noapte de o grindă din odaia sa. 53 Minu asîndrată ROMAN SOCIAL de CAROLINA SMEEMra O PARTEA A TREIA Amor și sacrificii .I Sări din pat,ină pe dânsa un topot și, deschizând un scrin, luă » sticluță în care era o apă mirositoare, și stropi fața țăranului. Acesta aftă odată lung și deschise ochii. Văzând pe acea nobilă creatură «șa aproape de dânsul, observându-i toate mișcările cu îngrijorare și, cu o dragoste ca de fiică, simți că i se topește inima și izbucni într’un plâns copilăresc. — Lasă-me, zise dânsul. Nu sunt vrednic să mă atingi. Amelia zimbi cu tristeță. — De ce vorbești așa? Cumnatul meu te aertat și eu te era de asemenea. — Ești un înger. Insă d-ta,nu știi ce-am mai făcut. Ea-1 privi speriată, fără să înțeleagă. — Ce-a mai făcut? Țăranul se ridică și’și împreună mâinele. — Nu-țî spun, pentru că o să fugi de mine. Trebue însă să știi că venisem aci cu gând d’a ucide pe bărbatul d-tale. Amelia se îngălbeni de moarte. — Dar n’o sa faci asta, nu, zise dînsa cutremurându-se. Biasul are mare vină, știu ; însă dacă nu’țî e milă de dinsul, o să’ți fie de mine. Vrei ca fetița mea sa rămână orfană de fată ? Vrei ca eu să mor ? „Uite, dacă moartea mea e d'ajuns. pentru răzbunarea d-tale, sunt gata. Lovește ! Voi muri fără să țip, iasă jurăm! că o să cruți pe fiica mea și pe tatăl ei. Tonio aftă lung și-și strânse capul între mâini. — Să te omor pe d-ta, care ești atât de bună și nevinovată! Cum poți să-ți închipui?... — Cruță pe bărbatul meu și pe mama lui! — Dar nu vezi ce-ați făcut el din mine, din Natalia? Ah ! nu pot, nu pot, să nu-î disprețuesc, să nu-i urăscă... — Tonio! — Știu unde se află acum Natalia? Contesa tresări și roși. — Ah ! vezi, zise Tonio cu un zimbet amar,numai cât te gândești la ea și ești cuprinsă de indignare. — Nu, respinse contesa cu blândeță, eu îm simt, decât compătimire, o mare milă. — Știi unde e dânsa ? bolborosi Tonio. — Da, stih. Tonio se rădicase cu greutate însă îndată căzu pe fotoliu. — Așa’mi e de foame gemu ei. Contesa scoase o ușoară esclamare, luă iîe pe o măsuță de noapte, câteva pișcoturi, umplu un pahar cu o licoare tare dintr’o elegantă sticluță de cristal și le dădu țeranului. — Ia astea, zise dinsa , e puțin dar nu să te susțină întru câtva. El o privi cu încurcătură. Nu îndrăznia să întindă mâna. Amelia ’s apropia paharul de buze. Tonio bău cu lăcomie îm vreme ce o expresie de nespusă fericire i se respândia în față. Apoi, fără să zică o vorbă, apucă pișcoturile cari în câteva clipe furii înghițite, își întinse mânerei aspre către Amelia. — Și eu voiam să’ți fac reui bolboroși din suî. Amelia zimbi. — D-ta n'o să’mi faci nici un zeu, pentru că ești hun, pentru că ai inimă. O să erți pe bărbatul meu cum eu iert pe Natalia de zeul ce mi-a făcut, și, cine știe, poate o să isbute ș a o readuce pe calea bună. Membrele lui Tonio tremurară. — Eu ? zise dinsul cu un ton ciudat. — D-ta. Și sunt sigură că n’o să refuze de a te asculta. Uite, să-ți spun... Povești pe scurt tot ce se întâmplase Natalie". Tonio asculta foarte agitat. — Ah !ce sânge curge oare în vinele acestei nenorocite? zise dânsul cu o voce tunătoare. Contesa își împreună mâinile in semn de rugăminte. — Tăcîș ar putea să te audă cineva. Nu învinovăți astfel pe fiica d-tale. — Nu-mi este fiică... — Ce vorbești ? — Adevărul. Natalia e fiica nebunei, dar nu știu cine e tatăl ei. Am gasit'o sub o tufă din grădina mea, când era mică, i-am dat numele meu, am crescut’o ca și cum ar fi fost a mea. „Munceam numai, pentru ea, cu siguranță că într’o zi avea să fie sprijinul bătrânețelor mele și ale nevestei mele. „In loc de asta, dânsa a adus în casa mea desonoarea, blestemul și moartea. Nu am dreptul să o pedepsesc ? — Nu; nu poți sâ-țî iei acest drept. Mai bine e să cauți a o readuce pe calea cinstei și a muzicei. „Sunt sigură că moralul nu î e cu totul stricat. Sâ-I vorbești de mama ei, și o să părăsească viața pe care o duce acum. O să ve reved întorcându-ve în căsuța d-voastră pentru ca să lucrați încă via și pământul și ca să ve rugați împreună pe mormântul soției d-tale. Tonio, foarte agitat, cu trăsăturile feței sgârcite, nu răspundea. Contesa nu putea de sigur să ghicească ceea ce se petrecea în inima țăranului. Crezu că l’a convins și, apropiindu-se de un săltar, scoase de acolo mai multe bilete de bancă și i le întinse. — Ia, zise dânsa, se poate să ai nevoe. — Nu pot, nu pot, ai făcut încă prea mult pentru mine. — Nu-mi refuza această favoare, pe care ți-o cer în numele copilei mele și pentru amintirea soției d-tale. Dânsul nu răspundea. Se înăbușea. — Haide, insistă Amelia cu blândețe, încercând a pune banii in mâna lui Tonio. Nu e bine să te disperezi așa. Nu trebue să refuzi... Tonio era să răspundă, când d’o dată Amelia se repezi la ușe și trase zăvorul. — Ce este? întrebă țăranul îngrijit. Ea își duse un deget la buze și arătă fereastra. — Pleacă, pleacă îndată ! - De ce . (Va urma) * Simt rugați il nit abonați, cari fac reclamațiuni sau cer schimbări de adresă, isi bine-voiasc si a trimite la Ad ție totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunii lor și a mi se face întârzieri cu trimiterea ziarului la noua adresă. >Jy