Universul, ianuarie 1908 (Anul 26, nr. 1-29)

1908-01-15 / nr. 13

fchiPpa Lița Panait, in vârstă de TO de ani. din *n­ Teilori — D. Ogar Popescu a fost con­firmat primar al comunsi Habuciu, iar Gostică Cristache, ajutor de primar. Trecerea a 1­ 1 nn Tache le­nescu prin gara Craiova Craiova, 13. — La orele 5 și 40 minute, d. Tache lone cu cu d-na a sosit cu trenul fulger in gara Craiova. Peronul gării era înțesat de membri fruntași ai clubului con­servator, între cari am remar­cat De domnii Nicu Oroveanu, Goste’a R. G­eblescu, Mișu Chin­­tescu, Nicu Murgășanu, Ștefan Rusenescu, Nic.Ghiițu, Grig. Stoe­­ne­scu și alții. D. Nic. Rioșeanu a oferit d-nei Ionescu un buchet de fiori. D. Tache Ionescu s’a întreținut cu cei de față, asupra semănătu­­­rilor din țară și asupra impresiu­­nei ce le-a făcut votarea legilor învielilor agricole. Relativ la cele petrecute la clubul conservator din Capitală d-sa spune că nu se­­ a­­rată de joc impresionat. Politica veche a murit și ln lo­cul ei trebue să facem loc unei politici democrate. Avînd o con­vorbire cu baronul Aerenthal, ministrul de externe al Austro- Ungariei din Viena, asupra poli­ticei generale, acesta, care nu este partizanul votului universal, re­cunoaște ca sistemul politic din­ trecut trebue schimbat». Apoi d. T.lonescu, atinge chestia participării in consiliul superior al agriculturii a d-lui Barbu Styr­­bei, D. Tache Ionescu, declară că d-sa a adus serviciu marei pro­prietăți. Trenul fiind gata de plecare d. Tache lonescu și-a luat­ rămas bun. D-nii Nicu Oroveanu, Const. N. Geblescu, Nicu Murgășeanu și Mih. Chintescu însoțesc pe d. Tache Ionescu până­ la gara Sla­tina. Maltratare.—Foc.—Cazuri de anghina —Tâlhărie.—Mușcat de o pisica turbată­ fast. 13.— Teodor Niculescu, din Gorun, a maltratat și rănit de moarte pe săteanul Neagu Ștefă­­nescu. Pricina e pentru niște fi ani. El a fost arestat, iar victima dusă la spital.­­ Poliția de siguranță a arestat într’o casă suspectă din str. Mo­rilor pe un oare­care Vasile­ Po­­vincia. învinuit că acum un an ar fi făptuit o crimă la Hârlău. S’a început cercetări. — Un foc a pricinuit însemnate pagube la cârciuma lui Ștefan An­­dreescu, din Poieni. — D. Lațcai, funcționar la con­sulatul austro-ungar din Iași a fost transferat la acelaș consulat din Varna. — In oraș s’a constatat mai multe cazuri de angină. E svonul că școlile vor fi în­chise pentru zece zile. — O pisică turbată a rănit grav pe băiatul Ștefan Alexandr­escu, de lângă Huși. A fost adus la Iași și internat în spital. — In str. Labirint s’a săvirșit astă noapte o tâlhărie, fără ca au­torii să de iacă aflați. — Astă­zi,s’a răspândit un svon grav anume că in târgușorul Ră­­ducăneni s'ar fi iscat serioase a­­gitații printre săteni. Cercetând prin telefon la auto­­ritați­e in drept m’am convins că știrea e lipsită de ori­ ce adevăr: întrunire înnncîtoreasca. — Furturi.—Scandalagii. — Hoț de lemne Galați, 13.—Asta­zi se va ține la societe «înfrățirea» din piața Negri o întrunire a muncitorilor. Va lua parte și o delegație din București. — Astă-noapte 2 indivizi s’au in­trodus in uzina Ferme. Fiind sim­țiți de­­ paznicul uzinei și acesta chemând in ajutor pe sergentul lin post, unul din cei 2 indivizi, anume Alexandru Anastase Necu­­lau, a fost prins și înaintat po­liției. — A fost arestat Ion Sofronie, pentru furt de lemne, in gara No. 8. — Au fost arestați Lázár Ma­nale, Ion Manole și Vasile Galian, din Lozoveni, pentru scandal. For­pus. — Calcat de tram­vai — Hoț. — Ancheta ursul atentat Brăila. 13.— Azi dimineață un foc a isbucnit la proprietatea fe­­meii Tudorița Ionescu, din str. Ștefan cel Mare No. 191. Făcându-se cercetări s’a găsit în nodul casei maldărî de stuh, stropiți cu gaz. A fost arestat fiul numitei, a­­nume Manole, bănuit a fi autorul dării de foc. Casele și mobila sunt asigu­rate. — Tramvaiul No. 15, condus de­­sam­putantul Ikim Vasile, a lovit în bulevardul Carol,­ne un evreu surdo-mut, in etate de­ 70 ani. Victima a fost trimisă la spital. — A fost înaintat parchetului grădinarul Slave Peteu, implicat intr’un furt. — Mâine, pleacă in anchetă ju­dele de instrucție, însoțit de sub­stitutul Bilciurescu, in comuna Lacul-Rezi spre a reconstitui a­­tentatul împotriva lui Mihai Mol­­doveanu, primarul acelei comune. BIN STfI AmĂTATS Noul declarații ale lui Björnson cu privire la chestia naționa­lităților din Ungaria Budapesta. 13.— Ziarul ,.Az Ujsag“ publică un interview avut la Rum­a de un colaborator al să­u cu marele dramaturg Björnstjerne Björnson. Björnson, care suferă în mo­mentul acesta de o ușoară bron­șită, a ținut totuși­ să răspundă la­­ întrebările ziaristului ungur asupra ultimului său­ studiu a­­supra naționalităților din Ungaria El a delarat că informațiunile cele mai prețioase­­ el a căpătat de la un funcționar sas precum și din diferite surse din Ungaria. Björnson spune că chestiunile naționale ale diferitelor popoare il interesaseră to­deauna, fără insă a se da o atențiune deosebită. A început insă­­ă se ocupe mai de aproape de aceste chestiuni, după ce citise un articol a­u­pra oprimarea rutenilor și polonezilor." Și alune" a avut prilejul să­­ fie că și in Ungaria naționalită fie sunt apăsate. Björnson spune că n'a iubit nici­odată prea mult pe aceia cari propovaduese in muc prea griji­­gios pacea pe profesioniștii pa­­cei ; dar iubește și mai puțin pe aceia care, ca contele Apponyi,­­redică pacea in afară și oprimă­­ poarele ia el acasă. Această duplicitate a lui Ap­ponyi T a iritat intr'atâta încât nu Ta eubit abține de a adresa­­ cu­­­­noscuta scrisoare conferinței din Ilaga. Intervievatul declară că el nu avea de gând să se facă campio­nul libertatei absolute a naționa­lităților din­­ Ungaria, cu atât mai mult cu cât fusese totdeauna un amic al Ungariei. Când insă s’a convins că Un­garia oprimă naționalitățile, cari au și ele dreptul la viață, a crezut că nu poate remâne nepăsător. „Admit, zice Björnson, o Ungarie independentă și un stat unitar ungar, dar cu con­diție ca să garanteze în ace­lași timp libertatea popoarelor cari îl al­cătuesc. „Cu politica națională așa cum e înțeleasă și făcută azi de­ guvernanții ei, Austro-Un­­garia sta pe un vulcan. „Să vie însă momentul de­cisiv al luptei, se va vedea atunci că nu va fi numai o luptă de presă, ci o luptă de sânge. ” Visul unei Ungarii mari e un vis primejdios pentru maghiari. „Bacă vor să internerze vii­torul statului lor pe baze so­lde, maghiarii trebue să lase absoluta libertate de cultivare în limba lor celor­l­alte națio­nalități. „De nu­ o mare primejdie îi va amenința din partea ra­sei slave, in care zace o enormă forță de cugetare și acțiune. El­ ’personal, sunt ’ convins că viitorul e al slavilor ! Dar asta să n’o scrieți la ziar, căci ar putea să fie primejdios^. Björnson spune apoi că el trăește din literatură și că, prin urmare face sacrificii când se sus­trage de la aceasta pentru a scrie articole și studii politice, care nu­ pot aduc absolut nici un beneficiu­. Dacă a făcut totuși aceasta e pentru că a considerat-o ca o da­torie umană, și singurul câștig care l-a avut a fost satisfacția mo­rală de a fi căpătat aprobări din toate părțile. Ziaristul ungur aducând vorba de socialiști, Björnson a zis : „ Eu sunt socialist cu trup și suflet, căci viitorul e al socialiș­tilor, dar nu mă împac cu ati­tudinea lor, care nu e de­loc po­litică. Socialiștii fac o politică proastă. Privitor la evrei, Björnson s-a exprimat in chipul următor : — Iubesc pe evrei pentru ca­litățile lor superioare și in afa­cerea Dreyfus se știe că am lup­tat alăturea de el. ..Dar nu iubesc pe evreii un­guri, de­oare­ce ei sunt de par­tea apăsătorilor“. Ziarist slovac condamnat de unguri Budapesta. 13.—Ziaristul slo­vac Johan Rekuska a fost con­damnat de către curtea cu jurați la 6 luni închisoare și 600 co­roane amendă, pentru un articol publicat in ziarul ..Slovensky îzeny“ cu prilejul aniversărei a 40-a de la încoronarea lui Franz- Iosef. Articolul spunea că slovacii s’ar fi bucurat și el de această aniver­sare a împăratului dacă, in acești 40 de ani el n’ar fi avut să su­fere apăsarea din partea ungu­rilor. „Despotismul maghiar, sfirșia articolul, va mai chinui și apăsa poate cât­va timp poporul slovac, dar nu va reuși să-î nimiciască conștiința națională. Serbia refuzând a extrăda pe complotiștii muntenegreni Belgrad. 13.—Guvernul mun­tenegrean a făcut din nou de­mersuri pentru a obține de la Serbia extrădarea studenților mun­tenegreni implicați in complotul contra dinastiei muntenegrene. Guvernul sârbesc a respins insă prin reprezentantul său­ di­plomatic la Cettinge că nu poate satisface această cerere de­oare­ce nu există o convențiune de ex­trădare. Zvonuri de apropiata retragere a baronului Aehrenthal Viena. 13. — Baronul Aeh­­renthal, ministru­ de externe al imperiului, se află într’o situație foarte încurcată. I se atribuie, anume, baronu­lui Aehrenthal faptul că intre Austro-Ungaria și Germania există in momentul acesta o încordare. Cauza acesteia stă in reformele macedonene. Se știe că Austria și Rusia aveau până acum mandatul de a rezolva chestiunele privitoare la reforma in Macedonia. Sultanul, visul s’a opu­s mereu reformelor proiectate și dacă în cele din urm­ă a consimțit la unele imbu­­nătătiri, aceasta s'a făcut numai in urma oare­căror presiuni. Vara trecută, prin intervenția regelui Eduard, cele două Puteri Înțelese hotărâră o lărgire a re­formelor macedonene. Sultanul s'a opus cu atât mai mult la aceste nou­ velei­tați ale puterilor înțelese, cu cât credea sau știa că nu toate Puterile eu­ropene sun­t de acord in această privință. Sultanul a crezut că Germania nu vede cu ochi buni lărgirea a­­cestor reforme, după îndemnul Angliei, cu toate că împăratul Germaniei personal a sfătuit in reped­e rândur" pe Sultan sa ce­deze la cererile Puterilor interp­­re^ate in Macedonia. Totuși actuala încordare din­tre Germania și Austria, pare a pune chestia sub altă lumină. Ger­mania regretă că Austria s'a an­gajat prea departe în Macedonia și că prin aceasta scoate casta­nele din foc pentru Anglia. Arh­iducele Franz Ferdinand ar fi căpătat această impresie cu prilejul Vizitei sale la Berlin și cum părerea sa personală nu se deosebia in această privință de aceea a cercurilor germane, ar­­h­iducele pare a fi ajuns la con­vingerea că acțiunea baronului Aehrenthal i- Baleau , n’ar co­respunde necesităților reale ale situației. in asemenea împrejurăr’" nu e exclu­s putința ca arhiducele să se fi gândit la un eventual suc­cesor al baronului Aehrenthal. Și vizita recentă a contelui Tinin, fost prim­-ministru și conserva­tor de mare autoritate, se prea poate să fi avut oare­care legă­tură cu eventualitatea unei schim­bări la ministerul de externe aus­tro-ungar. Faptul că contele Thun, pe când era prim-ministru austriac se pusese in conflict cu Germa­nia, nu e o piedică. De atunci a trecut multă vreme și lucrurile s’au schimbat. Contele a avut prilejul să se în­tâlnească anul trecut cu împăratul Wilhelm la Norderney, și cum ghiața fusese ruptă, i s’a putut face un semn ca să se ducă a­­nul acesta la Berlin. Contele s’a dus și se știe că nimirea ce i s’a făcut acolo— eși vizita sa n’avea nici o apa­rentă politică—putea fi de natură a provoca deducțiuni și apropieri de tot felul. Amănunte asupra incendiului din Portland Londra. 13.— Telegramă din New­ York. Asupra incendiului de oli din Portland, se mai anunță că palatul municipal, căzut pradă flăcărilor, costase 15 milioane de franci. Au ars­ cu desăvârșire arh­i­­vele municipale, cari cuprindeau toate dosarele și registrele comu­nale pe timp de 100 ani. Otrăviri din greșală intr’un spital Berlin. 13.­La spitalul ,,Hotel- Dreit“ din Marsilia, a murit pe neașteptate o bolnavă în virstă de 50 de ani, anume Marguerite Duteuil, prezentând toate simp­­tomele unei otrăviri acute. In locul unui purgativ, se ad­ministrase bolnavei, din greșeală, o soluție de phenol. Două alte femei s-au îmbol­năvit de asemenea prezentând a­­celeași simpum­e. Groaznică nenorocire .­­ lu­cratori călcați de tren , mulți alți răniți. Berlin, 13. — Telegramă din Petersburg. In stația Tuflis de lângă Bacu, un lucrător care lucra la terasa­­ment, fu călcat și ucis de mașina unui tren. Cei­l­alți lucrători care se aflat­ in apropiere, se repeziră atunci spre mașinist amenințându-l. Mașinistul înspăimântat, dore o mare viteză locomotivei, spre a scăpa de răzbunarea lucrătorilor înfuriați. Aceștia, neputăndu-se feri la timp, 10 dintre ei fură uciși și alți câți­va răniți. 30 de cazuri au otrăvire în­Berlin. 13 —Ziarul­­,Lokalan­zeiger" anunță că la un pension de fete din localitate, 30 de eleve s-au îmbolnăvit prezintând sim­p­­tome de otrăvire. Cercetările au­ stabilit că otră­virea fusese cauzată de gazuri ar­­senioase cari se degajaseră de la niște pasări împăiate aflate în sala de muzică a pensionului. Alt înspăimântător incendia în America Londra. 1­3. — Telegramă din New­ York. — O tele­gramă »»sită din Balti­more anunță că un In­­cendiu înspăimântător a izbucnit acolo amenin­țând să ia proporții și mai uriașe ca incendiul din 1904, care a prici­nuit pagube de 350 mi­lioane de dolari. Un colosal complex de case s’a prăbușit, 4 pom­pieri au fost uciși iar un comandant și un ajutor al său sunt grav răniți. Un mare cartier se află in întregime in flacări și sunt tem**rî că dezastrul se va întinde și la alte cartiere. incaerare­a între santinele și bandiți. 5 răniți Budapesta. 13. — Se anunță din Fiume, că un grup de indi­vizi suspecți încercând să pătrundă in palatul central al poștelor, sol­dații aflați de gardă au voit sa-i împedice. Indivizi s’au repezit atunci la soldați. Aceștia au făcut uz de arme rănind pe 4 dintre agresori. Un soldat fiind rănit grav a fost transportat la spital. Turburari greviste Viena. 13. — Telegramă din Pola. Lucrătorii brutari cari s’au pus de eri în grevă, au provocat azi diferite incidente. Un grup de greviști a turnat petrol peste o căruță cu pâine în­tâlnită in oraș. O altă căruță cu pâine a fost distrusă Un alt grup a vrut să pă­trundă intr’o prăvălie și s’o de­vasteze. Ei au fost împiedicați de poli­ție, care a arestat pe mai mulți greviști­ succes, a face o agitațiune prin cazărmi. Guvernul a luat toate măsurile pentru a garanta ordi­nea publică și militară. Tunuri revolver scăpate de a se scufunda Oran. 13.—(A. R.) — Vaporul „Russie“ a plecat spre Marsilia, cu tunuri-revolver, puști impor­tante piese de comptabilitate și documente scăpate din naufragiul vasului .,Nive“. Tolstoi și proiectul prusian Varșovia, 13.—(A. R.)—Leo Tolstoi a trimis o scrisoare scrii­torului polonez Sienkiewitz, prin care blamează din toate puterile proiectul prusian privitor la ex­proprierea silită a domeniilor po­loneze din Germania. Proces politic. Holera Constantino­pol, 13.—(A. R). —Un proces a început în contra a numeroși mahometani arestați la Erzerum din causa mișcărilor lor liberale. — La locurile sfinte Islam en S­ed­­d­as numărul coșurilor de holeră urmate de moarte ș-ar fi urcând zice-se la 200 pe zi ceea ce tre­­buește atribuit Întoarcerea peleri­nilor. Criză parlamentară în Argen­tina Buenos­ A­ires. 13.— Guvernul iubindu-se de obstrucțiune și-a retras toate proectele supuse a­­probării Camerelor și a dat un decret de închidere a sesiunii. Se asigură că Camerele au intențiu­­nea de a se Întruni Luni in con­tra decretului guvernului. In a­­cest caz se va proclama starea de asediu. Trupele sunt consem­­nate , orașul este liniștit. Bursa de comerț a trimis o delegațiune pentru a felicita pe președinte. Conflict între noul ban al Croa­ției și primul-ministru ungur Budapesta, 13. — Telegramă din Agrara. Ziarul „Horvatska” anunță că, din cauza unei deosebiri de ve­deri în privința numirei unui nou ministru pentru Croația, ar fi iz­bucnit un conflict între primul-mi­­nistru Wekerle și baronul Rauch, noul ban al Croației. Primul-ministru sprijină can­didatura prefectului Janka Je­­laschek, un nepot al fostului ban, in virstă numai de 28 de ani, pe când baronul Rauch ar dori ca portofoliul ministerial să fie ocupat de o altă personalitate. Factor poștal atacat Berlin 13.­­ Se anunță din Leipzig că un factor poștal a­­nume Ruder, a fost atacat pe drum de către un individ care voia să-l jefuiască. Atentatorul a lovit pe factor cu un ciomag in cap și se pre­gătea să-l jefuiască, când auzi pași cari se apropiau. El fugi a­­tunci lăsând pe victima sa ,fără cunoștință. Autoritățile au pus un premiu pentru prinderea atentatorului. O dorință pentru vizita rege­lui României la Roma Rom­a. 13. — Se desminte in mod oficial știrea despre vizita regelui Serbiei la Roma pianul,,Na­­zione“ publică un interview cu de­­putatul Santim care a zis că e­ e con­tra venirei regelui Serbiei la Roma, d­asa exprimă cea­­ mai caldă dorință ca să vie la Roma regele Carol al României, suveranul sim­patic și strălucitul cap al națiu­nei surori a Italiei. Asupra relațiilor japono-ame­­ricane Roma. 13.—Azi ambasadorul japonez Takaira a fost primit de regele Italiei, in audientă de con­­cediu, având a pleca din Roma la sfârșitul lunei. Takaira se duce la Washington. El a declarat in­­tr’un­­ interview că pacea intre Statele­ Unite și Japonia este asi­gurată. El se duce la Washington pen­tru a face și ma strânse relațiu­­nile japono-am­erican­e. O balenă în apele Italiei Roma. 13. — se vestește din Asin­ara că marea a aruncat pe coastă o balenă anorma, lungă de 25 de metri și cântărind 20 de tone. Boala primului­ ministru en­glez. Relații încordate chino­­japoneze Londra. 13. —Primul ministru Campbell Bannerman e bolnav. — Se anunță din Tokio că re­­lațiunile intre China și Japonia sunt încordate. E temere de con­flict din cauza Manciuriei. Rusia și-a întărit fruntariile dinspre Manciuria, temându-se de ostili­tăți japon­e. Papa din nou bolnav.—Vizita escadrei rusești în apele ita­liane Roma. 13.—Papa este din nou bolnav. — La 20 Februarie s. n., va sosi la Neapole escadra rusească și va fi primită in mod solemn. Se zice că amiralul rus va veni la Roma spre a prezintă omagiu regelui in numele țarului, de a ațâța in contra lui Abdul Azis o parte din populatiune și triburile vecine cari tindeau a se întoarce către­ Abdul Azis. Mai ales după sosirea câtor­va funcționari fugiți din Rabat, cari au adus știrea despre sosirea fran­cezilor la Buzimha și de teamă că aceștia vor intra in Rabat, lo­cuitorii din Fez se pregătesc m­e­­reu urmându-se. Se vorbește de războiul sfânt. Nici un răspuns nu a sosit aci de la Halid. Mare agitație contra lui Azis Fez. 13.—(A. R.).— Scrisoa­rea atribuită lui Abdul Azii Prin care acesta ișî anunța venirea cu trupe franceze, a fost citită in moschee și a provocat o vie a­­gitațiune in popor care a obți­nut­ de la pașa predarea a 600 de puști și 6 tunuri, care au fost transportate in forturi. Fiul lui El Guebbas a trebuit de asemenea să dea arme popo­rului care era foarte iritat.. bisurátorüe lui Hafid Fez. 13.—Scrisori private pri­mite din Marakeș anunță că Ra­ft­­­­e pregătește a se căsători c­u­mea caidului Olam­. Aceasta este a șasea căsătorie a sa după ce s’a proclamat ca sultan. Locuitorii din Faz nu aprobă această con­duită. Se formează deja in Capi­tală un partid antihasidist. ȘTIRILE NOPȚII frjun­gh­ierea de la poșta centrală. O trtunghiere s’a petrecut a­­­seară la poșta centrală. Ion Ioniță Bacă,ca, de fel din com. Mâncai Pământeni, Prahova, servitor ia cantina poștei centrale in vârsta de 15 ani, in urma unei certe pe care a avut­-o cu Radu Ginescu, din același serviciu, ’a ovit cu un cuțit, in spata dreaptă, făcându’i o tăetură adâncă. Cri­minalul in urmă a dispărut. Rănitul a fost transportat ime­diat la spitalul Colțea. In urma cercetărilor făcute de circ. 2­ a, Ioniță Băcățea a fost prins și arestat. Moarte subțiri Un sergent polițienesc a găsit aseară căzut pe stradă pe un ne­cunoscut ce părea a avea vârsta de 50 de ani. Bolnavul a fost dus imediat de către polițist la circumscripția 15 de unde urma să fie trimis in căutarea vre’unui spital. Bătrânul, in timp ce i se făcea nota, a căzut in­vocatul cir­­cumscripției și a încetat subit din viață. Neputându-i-se stabili iden­titatea cercetările continuă. S 8* E <; T A CO L E Astăzi,­­ 14 ianuarie 1908 Teatrul Național. — „Enigmă“ și „Prilej ni1’. Teatrul liric.—«Cinematograf». Teatrul Bulevard (Eforie).— “Cine­matograf”, Circul Sidoli. — Mare reprezentație in folosul „S. P­A.“ M­A. H­­ JS Z, JS £ GI1 € ,IB0­,i Asw-zi, Luni, 14 Ianuarie­­ — orele 9 seara — Reprezentații me­te Ga , dați de S. U. A, sah inaltul pa­­tronagiu al A. Si. R. M­­ac­­­pexa Maria IAi6.sa.srkl Câinilor N­iofa.siți, caii J Porumb­ei 2 asraere Cl&vsxi instrâri m­onîl Prețurile : Loja 40 lei ; Par­quet 5 lei; Stal 1, 3 lei; Stal 11, 1 lei; Galeria 75 bani. 8il9iele In S. P. A 22 Pasagiu­ Rotten THEATRUL BULEVARD Luni. 14 si Marți 13 Ianuarie ReprezentațiT Briliante date da Soo. Româno Americană ds CI­NEMATOGRAF ===== De remarcat :­­­—=— almumul ia diferite vâ­sle TUNISUL Celo 7 s­tați din viața Direcțiunea dă și reprezin­tații pri­vate, cu scene picante. TMTML LYRIC Luni 14 si Marti 13 Ianuarie 1908 CINEMATOGRAF SAT" ".... OSSSxt ------- — Reprezintațiuni numai pentru BARBA ȚI ȘI DGÂMBIS tiu Kissit si daî­ si­sî Biletele la Indépendance și la Teatrul Lyric La 5 Februarie debutează la Teatrul Lyric celebrul societar de la comedia franceză, Louis Leioir, cu piesa :,un Perp Prodigi)»“. CUL Da» MARK UliPüÚ lei»Te‘dTifoc Biv TOATĂ TAB* 12461 HAGIENOFF Str. Viitor 32 (Folaret) 3 f| Lei mia prin li kile m­un­lt ADUSE LA DOMICILIU in căruțe închise și plumbuite I 8 Milioane Kii&ffr. lu permanentă j se Sn­i&ețîow ? Comenzile prin poștă sau telefon 19­63| KIBIAZI - BUCUREȘTI — Strada Blănari Str. Băcani in central comedi­al, și aproape de toate autoritățile, renovat cu totul, camere curate și confortabile. Organizat special pentru familii : Sală de așteptare la dispoziția onor d-ior vizitatori bine încălzită. Prețuri absolut modeste. Sub ad­­ministrațiunea cunoscumlui hotelier. 780 1HMT:V F1HX 1?, MA,CEIa Medic al spitalului Caritas Special in boabe de sto­mac si intestine CONSULTATIUNI 2—4 p. m. CALEA CĂLĂRAȘILOR ik 21 73­) Or, L. Mayersoh­n Laureat al facultătei de medicină din Paris Elev al profesorului SEBILEAU Specialist pentru boaie precum­­ si pentru O­P­F. R­A­T­I­F X­S de NAS, GraT și URECHI — Gansultatiuni de la 2—d­o­m — 97.—Calea MOȘILOR­—97 b­asa­m­onrie) colț cu str. Sfinților Telefon ( 83 uituize complecte ik umna spate flegmă­, sânge, lapte, su­­l gastric, secrețiuni, fecale,paraziți tumori,găsirea microbului sifi­­­asului, etc., execută Laboratorul Dr. C. ROBIN! Singurul dr. in medicină specia­list cu practică de Laborator de 14­­ ani. De 10 ani Șeful Laborator Spital. Filantropia. Str. 1. C. Brsiliani 5. Telefon Cel mai mare laborator particular de , BACTERmeki». MICROSCOPIE și SESMIE Vase pentru strâns uzina si Instrucțiuni se D-tarul TUĂSESCU Fost intern al spitalelor, medic la spitalul Filantropia • S’A MUTAT Strada Cometa, No. 28 Consultațiuni de la 3 — 5 n. m 1198 STELIAN POPESCU —f­ost judecător de instrucție — gr.VOC­AT — — Strada Antim, 34 — 1078 Bogdan Ionescu A­STOCA­T 1ST 17"îT — Orele 7—8 p. m. — 799 DH- STERIE N. C.URCU s’a mutat "Ișgp Vietra.. VII1 Koehsranse ZS — Telefon So. 17063 — i­nsultstitini cu somitățile medicale i­ Vi­nji 703 Df­ tRACLI STERIAN SPECIALIST I\ BOALE IATERRE și SIFILITICE Vecină insulc al Eforiei Spitalilor Civila Gems’ inutil rir­­ n 10-12 si de ,a 3-7 Str- BIBESCU V09A 22 (post Serban Vodă­ 1589 III 700,999 Iota! sau parțial da eu hy­­sioteca cu procent*- C"n­ve­­nab­le, l>-­ George Fliesen, mare proprietar. Ofertele se vor adresa direct fară in­termediari d­in­ llic­eu la Cosuța poștala­­ o. 5#7. Bu­cure­si ».557 SXMITORU­ l»F.­T»ST STEFAN BOVEANU și-a mutat cabinetul­­i atelierul sefi de dinți in casele sale proprii din STRADA VIITORULUI No. 01 alături de strada Romană acordând consultatiunile de la L fum. până la 12 a. m. si de la 2—6 p. m. Casa e in parter. Tramvaiul înaintea casei. _______________ 699 CASE DE FIER — OCAZIONALE — Vlad, Campini, Schimb WEIWTRAUB, Calea Văcărești ,No. 4 1452 B-1sz L­AUTINGER Medic la Spitalul de Copii Spec­ial 2 si BOALE»« COPII S’a mutat în strada Carol 53 (lângă Piața Sf. Anton) Consultatiune de la 2—3 si 4-6 1552 ’ Telefon 17/19 AAA^C^WWWV/WVVVVVVN». Dr. pini. Er Lempartj 1 Dentist de la Facultatea din Berlin" Strada Doamnei 2 - Colț cu Calea Victoriei -Doctorul DEUTSCH Speriat in boaie interne, sifili­tice (lumești) si de piele S’a mulai STR. CAROL An. 15 între Piața Sf. Anton și Biserica­ Sf. Ion Nou Consult, de la S—9 si 1—4 p. m. 1257 DR. N. OSORQVÎTZ ?1 DR. T. SILBERMANN — Ingineri chimistî — LABORATOR al CHIMII Inan­ticâ si preparativă Avan­sa­re Alimente ”” PratîuSE Industriale și MATERII PRIME AX ALISE MEDICALE IPst sa&iul Mosnám. 15 1447 Telefan 1311S BOALE LUMEȘTI (sifilis, scurgeri, răni, pete, arme) VINDECA Doctorul GRÜ­ AFELD 217, — Calea Moșilor, — 217 1268 Dr. MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris Special: BOALE SECRETE și boale de femei Consult. 1 la S și 6 la 7. Str. Carol, S1 D’asupra Farmaciei „La Arad“) Face cunoscut că tratează cu succes boaleie secrets, cât de vechi­ după metodele mai noul. 1582 CERNEALA TIPOGRAFICA bu­nă pentru ramșinele CLEI peilii VALURI care se poate întrebuința ca ZUGRAVI Sie vinde foarte eftin la UNI­VERSUL, str. Ilic­.oiauu No­i I­­ JfifiiamaasíiííaíuBOfnarlylüíi m GAUTÄ, A SE FEB! de CONTRAFACERI Cereți numai adevărata PUDRA“®» HIXAIlu­l Secretul frumuseței fabricata du MiaKOT-BOUCHEB.Parfiaew, £9, Rue Vivienne PAÎÎIS PIERDUT Un câine Alb, rasa Foeste­­rier, cu o pată cafenie la bot și cu sprâncene galbene. Răspunde la numele de Bum. Bună recompensă câne l’a­­duce la strada Brezoianu Ko. £ 7. mm m masă albe din cele mai renumite vii, iar colta anului 1903, s’au pus în vînzare cu &0 de bani litrul la depozitul ÎnssîiBl Sch­l0ff Comenzile se primesc prin poștă și telefon și se trimit la domiciliu. BIURDUL , calea Victoriei 1X0. Telefon 16/?9 Se primesc comenzi din provincii, și se trimite contra ramburs la ori­ce stațiune balneară din Țară. 561 Manu­« și C&M13 SIGI de LEMNĂRIE și in­ PADLSCHUELE București, Strada Doamnei 14 — TELEROS l­/«» — Cimpâră as Usc 1595 to © rî­ ee cantitate­a As­# Rio. 8, Strada CovacîXo. 8 Specialist in boaie : SIFILITICE (LUMEȘTI) Consultatiuni de p la 3—4 W ~ Ot/5 și 7«/2 - ma­tr’un pension CONSULT­ATIUn­­ și EXPERTIZE Chimica -Technice un bun MAESTRU cunoscând bine lăcătuș cu practica suficientă cerea independentă a stabile cu cazan. A se adresa oferta cu Chiffra „D. 300“ la acestui ziar. HeiBETrr.Br.üES Motgpeu! B! fjmiNl § W I «—iiwiiii|iiiiiHiiin Tiim—n Siti atmsmammmwawBfBt CHRISTOPH3* •Sábái ti au obținut un succes complect! Ele pot fi vâzute in funcțiune is um&toarele persosns­­ Ferdinand Amelung — — — — — b­urdujeul, |«â. iî«su»ș«uî Alexandru Rusescu­ — — — — — Com­­isia » Vlașca Frații Sigmund și Lajos Kamvert — Revista » Ialomița N. V. Fărtulescu și Ioan Marinescu — Giulești-Rusăn&ștT » R.­Vâlcea Dimitrie Sima — — — — — — M­ ereni ’ » Vl­a­șca Gr. N. Răd­ eanu — — — — —Vida Foteebejg »" Vlasea Theodor Christea — — — — —. Corbi­ța » Tecisela Tănase Ionescu — — — — — — L<­tca-Xoua » Vlașca C. T. Pindul­ eseu — — — — — — Daraști » Vlașca Rudolf firi — — — — — — — Ișalnița » Donf Jifca Ivanovici — — — — — — Obârșia » Meh,­dinți In curând se vor pune în funcțiune motoare la D-nii A­le­cu Pop­escu, Primari, lut! Vlasoa ! Dumitru Popescu, Găvănesi T.­­jud Buzei! Chr. N. Orasanu. Insurătii jud Bulla Ghi.orghe 31. Kilarez. Băi­a­­i jud Olt- Anton Gavrilescu, Giodu jud­ Dolj it­anase Petculescu, Săpunari, judațul Ialomița M. Kintescu, BoMcești jud Romanați. Singurii reprezentanți și âepezitari in Isiuasia s SOCIETATE ÎN CQIflANDITA­/urnisoH) Cur ței Regale «rrrpFSTI SCimfiEREA S2S V2RBECA CSI ..GO>* OCIDIÎX1 ” EJECTIlM HTIBIHORA filia ȘI WESCHWAÎIYA 2Sreirita.3n.tă­­ias-col-oră și Incoloro, ---------- X­­XJZSTXJZ X~iX2Z 3 ■—..■.=» si 8 vin­.are la toate farmaciile și broștuerăile In depozit la: Farmacia la «CERB» G. I>. Vasiliu, Galea. Fi*. toriei .Vo. 78. București. 1596 " mmmm si inkois­s de sistemeie: etoi FE8áTg muss, »ÜSTÖM, AVELINO, FÖSTS1 șl B&M881BS — €ii prețuri avantagio&se ^3 și in condițiuni c­e plată favorabile pentru persoane solvabile. Se găsesc la casa: BUCUREȘTI.—Strada Smiri­an No. 1O.— BUCUREȘTI si pot fi căzute in fie­­care zi de lucru la Depozitul Casei din •ida Fabrica de Chibrituri No. 10 (Filaret. .1420 02gEîsra«OTRing@ CELE MAI BUNE GRIKmOFOJLNBI Sonoritate neîntrecută! Construcțiune solidă! Exterior elegant ! = G­RAFITATE“ "Virj­ d­e £ 22. 157 ® ST­RATE MICI -BBS fiarele MĂRASIN é MWK Tîl I TLT TITÎTITITI Furnisoru! Curiel Rigaîe JbâN FIcDEH nánX HuXi­l 1 CELE MAS SUSS­­ p ® SE G­ĂSESC Lik. WT- DMLE MAFIASM M KM JEAN FEDER k &ucwest3, Sales ¥ îet © rî © 1 54 (lângă «L’indépendance Rounsaine») CA.SA. de XNCMEHJEMM RATE în condițiuni armtagioase Atragem atențiunea publicului că avem depozitul fabri­celor: Bechstein, Bösendorfer, Rentsch flapsi» Hopf­­sbach și ‘•»chiedmayer- Pianofortefa UM# (Bátronul). Această din urmă fabrică e adevărata fa­brică Schiedmayer, cunoscută la noi sub numele de : «$<­HIED­RAYER BATRANUL» și nu trebue de loc confundată cu pianele «Schiedmayer-Söhne, oferite de concurență. —Cine vrea să aibă o adevărată PIANINA Schiedmayer Bâtr­ânul să se adreseze la noi, având numai noi depozitul acestei fabrici. Toate PIOAESTIL? se vînd cu 1575 Crețurile orig­inale ale fe­bricei reparate și sereparate MECANIC­er­ia și feraria pentru condu­­unea mașini referințe subt Administrația 1591 Ultima oră Serviciul nostru telegrafic Balul filantropic al meca­­nicilor din Salina Sulina, 13.—1» seara de 12 c. a avut loc un bal dat de mecanici din Sulina, sub patronagiul d-nei și d-lui căpitan, Pocea, comisar maritim. La orele zece președin­tele­ com­itetului baiului, prin o mică cuvin­tare, a arătat foodul baiului filantropic și prestigiul de breaslă. A participat un numeros public din toate păturele sociale Sam­um era frumos decorat cu toate nuanțele de pavilioane și ilumi­nat a giorno cu elektricitate ; a­­ceasta datorită d-nor armatori Ju­­liu Spatan și Marmorisch Blanc care au dus la disposiția comite­tului două elevatoare de la care s’a furnisat ecleragiul. Petrecerea a fost foarte animată și a decurs in deplina liniște până dimineața când oubisem s'a retras cu o frumoasă amintire și cu o sporită considerație pentru corpul mecanic. Agitație republicană Lisabona. 13. — ^A. R... — Este acum dovedit că un număr oare­care de republicani și de ra­dical" pregătiseră mișcări revolu­ționare cu ocaziunea celebrării la 31 Ianuarie, a aniversării repu­blicane. Dînșii posedau revolvere, bombe și tot materialul necesar. Circuia svonul că au încercat, iasă fără Marp­t» ianuarie A.o BON GOUT COSTUME TEMESTITE CARNAVAL rochii mmm baluri mm ------K V 4 NT k UI ri)|FFf RFS------------------------­Emirate!» din Maros —Serviciul nostru telegrafic— Triburile biruite de francezi Paris. 13.—(A. R.).­­ Am­bele coloane franceze din Maroc au fost atacate de către Medraka Zetiia și Ul­aali pe un front de 5 kilometri. Inimici au fost res­pinsi cu pierderi. După o luptă de 4­ ore, francezii au avut 6 ră­niți, bure car și locotenentul Puirson­. După luptă coloanele au plecat la Meisiuna. Coloana 11to­ralului se va duce la Casablanca după ce se va aprovisiona. Falsificarea scrisorei sulta­nului Fez. 13.—(A. R.)—Scrisoarea atribuită sultanului și citită în moschee, a fost fabricată de către Ei M’Rani si de Rittani in sconul BUCUREȘTI. 8. STRADA LIPSCANI

Next