Universul, ianuarie 1908 (Anul 26, nr. 1-29)

1908-01-24 / nr. 22

Calendar pe anul 1908 Ortodox Miercuri, 23 Ianuarie. — Martirul Clement Catolic Miercuri, 5 Februarie.—Agata Râsa soarelui 7.32.— Apusul 5.27 București, 23 Ianuarie. Edilitatea la sate Există actualmente o edili­tate a satelor noastre ? Aceasta e întrebarea ce-și pune, în­­tr’un articol publicat de «Cu­rierul administrativ», d. in­giner Smântânescu, sub-șeful serviciului de poduri și șosele «1 jud. Gorj. Răspunsul 11 știm cu to­ți: aproape nu există edilitate în satele noastre. Drumurile sunt rele; casele sunt în general rău­ construite și țăranii ha­bar n’au de igienă ; din cauza apelor stagnante, paludismul e endemic; fântânile nu sunt bine construite și apa din ele e contaminată prin infiltrații de materii organice și așa mai departe. Starea aceasta de lucruri trebue îndreptată. In ce chip? Căutând să răspundă la întrebarea aceasta, autorul spune că realizarea lucrărilor de edilitate în comunele ru­rale trebue privită în legătură cu administrația, serviciul sa­nitar, etc. Țăranul nostru ne­­având instrucția necesară, spre a-și­ da singur seamă de importanța lucrărilor de edi­litate, trebuesc măsuri pro­tectoare. Ignoranța massei sătenilor, incapacitatea și indolența ad­ministrației și discordanța ce există între diferitele legi ce trebuesc aplicate, fiind cau­zele relei stări de până acum, trebue ca acei cari sunt che­mați a îngri­ji de săteni să facă din sarcina lor un apos­tolat. „Pentru fie­care comună rurală, zice autorul articolu­lui, este nevoe de un om că­ruia, încredințându-i-se desti­nele ei, să pui și inima pe lângă inteligență întru înde­plinirea datoriei și aspirațiu­­nile lui să se confunde cu aspi­rațiile ce ar trebui să aibă to­talitatea sătenilor din acea comună. Numai atunci lucră­rile de edilitate rurală, cari dau măsura civilizației unui popor, vor prospera, chiar fără a fi nevoe de însemnate sacrificii pecuniare , numai a­­tunci se vor pune bazele unei ere noui, care va însemna pentru întreaga țară atâtea forțe reale câte comune și cătune sunt, cari forțe, com­puse la timpuri de grea cum­pănă, vor da o rezultantă ce va pune în evidență energia unui popor conștient, menit a fi respectat de vrăjmași și cu sorți de izbândă în lupta pentru trai.“ In reforma­­ administrativă ce se va face în curând, ches­tia edilității satelor trebue luată în de aproape conside­rație. ___ DIN MACEDONIA (Corespondență particulară a „Universului”) Ședință literară artistică. — De la școala comercială din Salonic. — Conferința d-lui N. Balaria.—Sărbă­toarea sârbilor. Concertul dat de Asociația muzicală din Belgrad Salonic, 1i Ianuarie. O mare lucru, când știi să-ți omori vremea în mod inteligent, mai ales zilele de sărbători. Pare că te simți nițel mai ușurat de toate greutățile săptămânei. Pe lângă aceasta, reunirea cât de deasă a tuturor membrilor unei colonii—și mai ales a coloniei noastre—o­­ face mai tenace, mai pu­ternică și poate răsbi mai lesne prin­tre enormele greutăți și piedici puse de dușman spre a-i opri desvoltarea. Iată de ce noul sub­consiliu al Aso­­ciațiunea C. D. și B. românesc din Turcia (secția Salonic) va bine me­rita de la nație prin organizarea unor ședințe literare, la ca­re ia parte toată colonia pentru ca membri ei să se în­vioreze și să-și comunice reciproc di­feritele impresii. Merită laude și a­­ceia cari prin faptele lor contribuesc la reușita acestor ședințe—mai mult șezători. In primul rînd, inspectorul școalelor, N. Balaria, și-a oferit ser­viciile sale pentru realizarea unuia din scopurile Asociațiunea, și a ținut să desvolte în două ședințe, două conferințe foarte importante. Ultima conferință ținută era a fost de o însemnătate mare. S’a tratat despre ,,Isus Hristos“ ca om, și de­și timpul a fost cam scurt, totuși, prin­­tr’o legătură de idei bine documen­tate, într’o limbă clară și expresiuni alese, a dezvoltat punctele principale din viața Mântuitorului nostru. Tot in această ședință corul, con­dus de d. maestru M. Dafin, a cântat cu multă duioșie : Știi, mândro; Auzi valea și Vânătorul de Mendelsohn. D. Balaria a recitat în dialect: Li iartă­­mă, Multiare. D. Zotta, profesor, ne-a emoționat prin poezia sa : La mor­mânt. A fost mult aplaudat tînărul Co­­ceag, recitând poezia : Tatăl nostru, de Speranță. Am petrecut vre-o două ceasuri, plăcut și inteligent. In a­­sistență am observat pe d. P. Tri­­fon, girant al consulatului român, P. S. Sa arhimandritul Agatonie,­în­treaga comunitate și întreg corpul di­dactic.* * * ■ De vr’o trei ani, de când cu lupta economică dintre Serbia și Austro- Ungaria, Serbia se silește ca să facă din orașul nostru unic debușeu de toate productele sale, precum și un drum de export. De aci sa creiază vreo câte­va case de comision pentru export. Ce e drept că importul și exportul Serbiei prin orașul nostru a luat un mare avânt, de când cu închiderea granițelor Austriei. Pe lângă acest scop economic, sârbii ar dori să facă din Salonic și un centru politic. In acest scop, cu ocazia unei serbări na­ționale Sf. Sava (Slava), de vre-o trei ani încoace, corul sârbesc din Belgrad, condus de un mare compozi­tor sârb Modtagnaut, vine aici și dă câte­ un concert, al cărui produs servește exclusiv școlilor sârbești din localitate. Anul acesta concertul orga­nizat sub patronagiul unul comitet de d-ne sârbe, (d-na lakici, d-na Pa­vlovici, vice consuloasă, etc.) și a corpului didactic sârbesc, a avut loc in sala teatrului municipal «Benz- Cub­» cu un succes desăvârșit. După concert unde s-a cântat dife­rite arii naționale sârbești foarte fru­moase, unele compuse de însuși diri­jorul, a urmat bal. In mulțime observatii pe toți reprezentanții diplomatici, reprezen­tanții autorităților civile și militare și toată elita saloniciană. Ținuta era de gală. Produsul net a fost de 3000 lei. Kara-K­m­ma. O CUGETARE PE ZI Evanghelia și libertatea sunt te­meliile nedespărțite ale adevăratei­ legislațiuni si fundamentul veșnic al celui mai desăvîrșit Stat in nea­mul omenesc. ACTIVITATEA societăței «Cultura și ajutorul femeilor» Adăposturi pentru copii. — Ancheta ministerului de domenii. — Desfiin­țarea bi­rourilor de plasare.—Ate­lierul din sf­­. Măgureanu Societatea „Cultura și ajutorul fe­meilor“, de care „Universul“ a vor­bit altă­dată pe larg, a înființat un adăpost de zi în str. Luca Zaharia No. 7, în apropiere de șos. Basarab. In acest adăpost se primesc fără nici o plată, până la vârsta de 7 ani, copiii femeilor cari lucrează prin fă­­brici și ateliere. Un personal special îngrijește de acești copii lăsați altădată toată ziua în voia intâmplărei. Copiilor li se dă mâncare de patru ori pe zi și ei sunt vizitați de două ori pe săptămână de d. dr. Burghele. O profesoară plătită de societate le dă cuvenita educație intelectuală și fizică după sistemul frabelian. * * Societatea va mai deschide în cu­rând și alte adăposturi la fel, în car­tierele uvriere și mai ales în apro­piere de Regie și la Filaret. S’a cerut ministerului de domenii să facă o anchetă spre a se vedea anume în care puncte ale Capitalei sunt concentrate mai multe lucrătoare. Datele furnizate de minister vor servi de indicii societăței pentru deschide­rea celor­l­alte adăposturi. * * * De altă parte, poliția Capitalei, ho­­arînd desființarea actualelor biurouri de plasare, această însărcinare va fi dată societăței „Cultura“. Se vor înființa de­ către societate câte un biurou de plasare de fie­care culoare și vor fi organizate ast­fel ca nici stăpânii să nu fie înșelați de ser­vitori și servitoare și nici slugile să nu sufere spoliațiunile­­ unor stăpâni nescrupuloși.* Să nu uităm a mai adăoga că so­­cietatea a mai înființat de cât­va timp și un atelier în str. Măgurele. Două maestre angajate de societate sînt la dispoziția femeilor cari ar dori să în­vețe lucrul manual. Toate acestea fără nici o plată.* * * Scriind aceste rînduri nu ne gân­dim să aducem elogii „Culture!“. Faptele vorbesc de la sine. Bles. Intervis­ui „Universului“ cu un sfîșisas diplomat asupra evenimentelor din Portugalia Directorul nostru întâlnind era pe un înalt personagiu­, care a stat mult timp în Portugalia și a fost adesea la Curtea regală din Lisabona ca a­­mic al regelui, a avut prilej să afle interesante lucruri asupra situației din Portugalia, încă de când eram în Portu­galia, a spus înaltul personagiu mi-am dat bine seama că acea țară este în stare de decadență. Multe popoare au avut asemenea momente, însă s'au recules în­dată. In Portugalia nu era spe­ranță de îndreptare : administra­ția, finanțele, totul în decădere De­și stat constituțional și cu parlament veb­ili, guvernul pro­gresist se schimba însă cu cel con­servator, spre a permite partiza­nilor alegători, care -l adusesei la putere, să se îmbogățească in paguba Statului. Banul public era risipit pe toată linia, chiar cu aprobarea parla­mentului. Finanțele s’au resimțit în primul rând și nenorocirea a făcut ca și finanțele regelui să fie sdruncinate și să se recurgă tot la acele ale Statului. In asemenea împrejurări ex­cepționale, dictatura se impunea, dictatura era dorită chiar de po­rul portugez, care era plictisit e de străbălarea administrativă, de toate jafurile cari se săvârșeau și de cari el suferea cel d’intâi. Trebuia o persoană energică care să poată face reforme în Portugalia; regele a găsit-o în per­soana lui Franco, pe care l-a în­sărcinat cu formarea cabinetului. Ast­fel se explică și încăpăținarea regelui de a­­ nu se debarasa de Franco, în care -și pusese toată speranța de a face o curățire în moravuri. Trebuia totul suspen­dat și dictatura care se impunea și-a luat cursul regulat.. Franco trebue privit ca un bun patriot, pentru că atitudinea lui era sinceră; numai astfel se putea scăpa poporul portugez de toate destrăbălările care dăinuiau de mult timp în Portugalia. Spre a se vedea mai bine situa­­țiunea de vremuri din Portugalia, trebue reamintită atitudinea mare­șalului Saldam­ah, care profitând de împrejurarea că era, ca gene­ral, sub regele Luiz, comandantul armatei, se prezenta la palat cu forța armată și cerea regelui să schimbe guvernul ori de câte ori nu-i plăcea lui, chiar dacă guver­nul se bucura de toată încrederea națiunei și avea majoritatea în parlament. Mareșalul Saldam­ah a schimbat astfel mai multe guverne și odată chiar a înconjurat palatul cu mai multe regimente, la orele 2 noap­tea, și a cerut regelui schimbarea guvernului, ceea­ ce s-a și încu­viințat îndată. Portugalia nu a scăpat de a­cest pronunciamento militar de­cât atunci când regele, plictisit, a înființat legațiune la Londra, unde a trimis ca ambasador pe mareșalul Saldam­ah. Starea moravurilor se explică ușor ast­fel in Portugalia, căci, în loc să se aducă îndreptare, deca­dența progresa. Republicanii au crezut că pot atrage ura poporului în contra regelui, din faptul că el asculta de sfaturile lui Franco, care in­ realitate nu dorea de­cât binele și progresul națiunei. .­ Poporul portugez este foarte liniștit și blând ; el își iubea re­gele. Asasinatul acestui od­ios nu este opera lui. Atentatul a fost plănuit de republicani și execu­tat de anarh­iști internaționali, plătiți in acest scop. CORPURILE LEGIUITOARE’ CAME II­A Ședința de la 22 Ianuarie 1908 Ședința se deschide la orele 2 jum. sub președinția d-lui N­. Panu. Pre­zenți 105 d-mî deputați. Pe banca ministerială se află d-nii miniștri Sp. Haret, V. O. Morțun și T. Stelian. D. ministru V. G. Morțun depune proectul de lege pentru ratificarea unui credit de 5 milioane deschis pe seama C. F. R. Nefiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la orele 2.35 m. D-nii deputați trec în secții. SENAT UE Ședința dela 22 ianuarie 1908 Ședința se deschide la orele 2 și 30 minute, sub președinția d-lui C. Grimescu, vice-președinte. Prezenți 86 d-ne senatori. Pe banca ministerială d. Emil Cos­­tinescu. Legea monopolului vânzarea băuturilor spirtoase la sate Discuțiunea pe articole, întreruptă la art. 26 al proiectului, continuă. La art. 26 d. Mareș propune un amendament pentru adăugarea unei dispozițiuni prin care se acordă o primă de om din amendă funcționari­lor cari ar descoperi pe falsificatorii de băuturi. D. Zamfirescu propune un amenda­ment prin care să se acorde dreptul de apel contra hotărârea judecătorului în ce privește amenzile pentru falsi­­ficări. D. Burghele cere să se înființeze laboratorii pentru analiza vinurilor, în trei județe unul, pentru că medicul de plasă nu poate face o analiză exactă și în termen de trei zile. D. ministru Costinescu spune că medicul de plasă nu poate face ana­liza , de­sigur că va trimite probele la laboratorii. Asta privește serviciul sanitar. D. dr. Râmniceanu spune că ana­liza­ se face cu multă băgare de seamă și trebue să avem încredere în rezul­tatele ei. Laboratorii avem destule. Art. 26 se admite modificat cu con­­simțimântul d-­un ministru de finanțe în sensul că se acordă dreptul de a­­pel fără recurs,în termen de 15 zile contra hotărârea judecătorului și cu dispozițiunea că se va acorda o primă de 50 la sută din amendă denunță­torilor, oricarî ar fi cî, ai falsificări­lor, după ce autoritatea a făcut cons­tatarea. La art. 27 d. Mănescu observă că se prevede amendă pentru circiuma­­riî cari arendează pământuri țărăne­ști. Dar cu contractul de arendare ce se face ? Trebue să se specifice că contractul e nul. D. dr. Râmniceanu propune un a­­mendament ca nici femeile cârciuma­­rilor să n’aibă dreptul a arenda pă­mânturi țărănești.­­Cu consimțimîntul d-lui ministru der finanțe, ambele propuneri se ad­mit. Art. 28 se admite nemodificat. La art. 29 d. Burghele cere să se preciseze și era închiderea cârciumeî in zilele de sărbători și Duminecile. D. Enacovici cere ca și în zilele de sărbătători și Duminici să se închidă ca și în zilele de lucru, adică vara la orele 9 seara și iarna la 8. In a­­cest sens d-sa depune un amenda­ment. D. Cernat e contra acestui amen­dament. Trebue să se dea și țărani­lor câte­va zile de distracție. Art. 29 se admite modificat în sensul amendamentului d-lui Enaco­­vici. Art. 30 se admite nemodificat. La art. 31 d. Burghele observă că nu e bine ca tot cel care face cons­tatarea să și condamne. D. ministru Costinescu spune că în toate țările, pentru infrânarea con­­travențiunilor, condamnă la amend­ă tot agentul care face constatarea. Nu­mai astfel legea­ va fi eficace. Art. 31 și 32 se admite nemodi­­ficat. La art. 33 d. Mănescu observă că nu mai este nici o pedeapsă pentru bețivul care dupe mai multe recidive a fost înscris la lista bețivilor. Jude­cătorul îl va achita ast­fel, nefiind nici o pedeapsă în lege pentru acest caz. Cere să se împlinească această omi­siune. D. ministru Costinescu spune că se înțelege că bețivul va fi condamnat or de câte ori va contraveni legea. Se și spune în lege că cel scris pe listă poate suferi condamnări. D. ministru de finanțe face altă propunere : cel înscris pe lista beți­vilor să nu mai poată fi alegător. D. P. Missir cere ca lista bețivilor să se mărginească pentru o singură comună. Dacă s’ar trim­iete în mai multe comune controlul ar fi greu de făcut. De altfel întregul acest articol nu poate avea nici o eficacitate pen­tru indivizii incorigibili : se poate redeștepta sentimentul rușine­ la un om care nu știe ce este acest senti­ment ? D. ministru Costinescu spune că ar fi trist să credem că nu se poate corija moravurile rele , prin legi și pedepse se pot îndrepta aceste mo­ravuri. D. GhI. Cantili spune că nu se poate admite teoria ineficacității pedepselor penale. In speță, s’ar putea face o­­biecțiunea de ineficacitate adusă legei numai motivând-o cu incapacitatea celor Însărcinați a o aplica. Asupra art. 33 rămâne ca comite­tul delegaților să­­ se pronunțe mai târziu­. Art. 34—36 se admit nemodificate. La art. 37 d. Cernat propune ca restaurantele, cazinurile și cafenelele să poată vinde­ca și până acum în detaliu. D. ministru de finanțe spune că cessiunea e serioasă, căci se poate face abuzuri. Ea se va discuta la urmă. Comitetul­­ delegaților se pronunță asupra art. 33. Se admite acest ar­ticol cu amendamentul d-lui ministru de finanțe în sensul că cel înscris pe lista bețivilor nu mai poate fi ale­gător. Art. 37—38 se admit nemodificare. Art. 39 și 41 rămân în suspensie. Art. 42 se admite nemodificat. La art. 43 d. Burghele se ridică contra dispoziției ca procesele-verbale ale agenților polițienești din orașe cu privire la delictul beției să poată face dovadă suficientă în fața judecăței. Propune un amendament în sensul ca să­ se admită și contra probă cu martori. Mai propune un amendament în sensul ca pedepsele cu închisoare sau arest să se transforme in zile de lu­cru la cererea condamnatului. D. ministru Costinescu răspunde că dupe codul penal pentru orce fel de contravenții procesul verbal al co­misarului face dovadă suficientă. Dacă e vorba de abuzuri, ele s-ar face la ivite contravenții decât beția. Martori se găsesc pentru câți­va lei, închi­soarea nu se poate transforma în zile de lucru. Amendamentele se resping. Art. 43 se admite nemodificat. Art. 44 și 47 se admit nemodificate. La art. 48 d. N. Madgearu cere termenul în care cârciumile de la­pte existente actualmente își pot desface băuturile să se prelungească până la 1 Octombrie viitor în loc de 1 Iulie. Amendamentul se respinge. Art. 48—49 se votează nemodi­ficate. Comitetul delegaților se pronunță asupra art. 39 primind un amenda­ment în sensul ca băcăniile, cofetă­riile, restaurantele și cazinurile să fie autorizate a vinde băuturi spir­toase, cu condițiunea ca ele să fie un accesoriu­ al comerțului lor. Se prevede o amendă de 2000 lei pentru contravenienți. Art. 39 se admite astfel modificat. In urma avizului comitetului dele­gaților se admite și art. 41 modificat în sensul ca dispozițiunile privitoare Serviciul nostru telegrafic Măsuri contra revoluției Madrid. 22. — Ziarul ,,El Mundo“ află din Lisabona că noul președinte al consiliului a luat energice măsuri pentru a impedeca revoluția. 94 deținuți politici, deportați pe bordul vasului „Portugalia“, vor fi duși în închisorile din Africa. „El Mundo“ adaugă că miș­carea revoluționară­ se pregătea în cel mai mare secret, sub direc­țiunea unui redactor al unui im­portant­ ziar republican. Revolu­ționarii își propuneau să proclame republica ; actele de dictatură ale ministrului Franco ducând însă escitațiunea la culme, au provo­cat asasinarea cu arme obținute p­rin contrabandă d­espre trimiterea escadrei en­gleze pe coasta Portugaliei Londra. 22. — Ministerul de marină al Angliei desminte ofi­cial știrea că escadra engleză a Atlanticului ar fi primit ordin de a se îndrepta spre un punct oare­care al coastei portugheze. Noul minister portughez Lisabona, 23.— (A. R).—Mi­nisterul a fost constituit precum urmează : Amiralul Ferreira Ama­ral, președenția consiliului și in­ternele; Moreira-junior, finanțele; Casas Henriques, justiția; Cas­tilho, marina; contele Bratrandes, lucrările publice; Matias Numes, războiul ș­i Wenceslav Lima, afa­cerile străine. Primarul Romei atacat pentru condoleanțele trimise la Li­sabona Roma, 22.­Aseară, în consiliul comunal din Roma, în care se află numeroși socialiști și repu­blicani, aceștia au atacat cu vio­lență pe primarul Nathan pentru că a trimis o telegramă de con­­doleanță cu prilejul asasinatului din Lisabona. S’au iscat incidente tumultoase. Monar­h­iștii au protestat contra atitudinea socialiștilor și republi­canilor. In publicul care asista la șe­dință au avut loc de asemenea incidente tumultoase. Complot contra întregei familii regale. Turburări sângeroase soldățești Paris. 22. — Telegramă din Lisabona. Este acum dovedit că com­plotul era urzit pentru asasi­narea întregei familii regale. Asta-noapte, la cazarma de aci s-au petrecut foarte grave conflicte între soldați și ofițeri. Sunt mulți morți și răniți. Desmințirea proclamării repu­blicei.— Excese soldățești. — Deportări Paris. 22. — După știri sosite aci, consulul spaniol din Oporto desminte cum că acolo ar fi fost proclamată republica. In câteva cazărmi din Oporto, soldații răzvrătiți au comis excese și­ devastări. Din Badajoz (Spania) se anunță că 24 prizonieri politici portugezi au fost deportați în Africa. Pornirea contra lui Franco Paris, 22. — Telegramă din Lisabona. Fostul ministru de marină, a­­miralul Ferreira, a compus noul cabinet. Fostul­­ ministru Franco voia să intre și el in noua combina­ție și dacă nu el cel puțin unul dintre ai săi. Ferreira a refuzat. Sunt temeri de atentat contra lui Franco: dacă nu se pun în libertate șefii republicani arestați acum o săptămână la Lisabona, îndepărtarea lui Franco a fost hotărâtă în urma unei lungi con­ferințe a reginei Amelia cu fiul său. Regina insistă ca Franco să fie îndepărtat, dar regele nu vroia și nu a cedat de­­cât după o în­dârjită insitență a mamei lui. Revoluționari executați.—Fuga lui Franco Paris. 22.—„Le Journal“ află din Lisabona că, după știri par­ticulare, au fost arestați până acum 600 de inși. Bazinul progresiștilor și clubul republican au fost închise de poliție. „Le Matin“ află că ieri, în ca­zarma gărzei municipale, au fost împușcați opt revoluționari. Autoritățile refuză a da nu­mele împușcaților. Franco a fugit; se zice că a și trecut frontiera. Numeroși fugari portughezi în Spania Paris. 22. — Telegramă din Madrid.—Stațiunile de la frontieră sunt pline de fugari din Portu­galia. Data înmormântărei regelui.— Anarh­iști arestați Viena. 22. — Telegramă din Lissabona. Funeraliile regelui și principe­lui moștenitor au fost fixate pen­tru ziua de 8 Februarie st. n. La Oporto au fost arestați nu­la falsificarea băuturilor și la igiena localului în comunele rurale, să fie aplicate și în orașe. * Legea în total se va pune la vot în ședința de azi. Se validează alegerea col. II de Me­hedinți în persoana d-lui Ilariu Isvo­­ranu. Ședința se ridică la orele 5 și 15 minute, neroși anarh­iști streini compro­miși în atentat. Nevinovați arestați Paris. 22. — După știri pri­mite din Lisabona, între presu­pușii regicizi arestați și cari n’au nimic de-a face cu atentatul, sunt un muzicant italian din orchestra Operei care p­rotestează, cu in­dignare, de nevinovăția lui și un corespondent de ziare, care din meserie aștepta sosirea regelui. Chiar și despre cei uciși nu se poate spune cu siguranță dacă toate trei victimele sunt vinovate. Șefi republicani arestați Viena. 22. — Telegramă din Lisabona. Se anunță din Oporto că șeful republicanilor, Alfonso Costa, a fost arestat. Costa e acela care, în ultima sesiune a Camerei, a trebuit să fie îndepărtat cu forța din sala de ședințe și exclus pe timp de o lună de la lucrările parlamentare pentru că atacase în mod violent pe regele Carlos. A fost de asemenea arestat și republicanul Ribera. Cum se justifică poliția por­tugheză Viena. 22.—Telegramă din Li­­­­sabona.—Ciudata neprevedere a poliției e justificată de extrema nepăsare a regelui, care la toate dojenirile ce i se faceau pentru a-l face atent asupra primejdiilor cari îl amenințau, răspundea me­­reu : „Lăsați-mă în pace , ceea ce trebuie să se întâmple se va în­tâmpla! !“ Din această cauză șeful poliției, Lema, își dăduse acum cât­va timp demisia, pentru a nu mai avea nici o răspundere. Amănunte asupra atentatului. Identitatea regicizilor uciși Paris. 22. — Telegramă din Madrid. Asupra tragicelor scene petre­cute după atentat se mai află ur­mătoarele amănunte : Regina Maria-Pia a îmbrățișat, în prada unor sfâșietoare convul­­siuni, cadavrul regelui. Când s’a ridicat, rochia îi era plină de sânge și regina, înspăimântată din nou, căzu leșinată. Pe locul atentatului s’au găsit afipte cu numele „Piața Republi­cei“. Poliția le-a îndepărtat. Corpul prințului moștenitor a fost și­ el îmbalsamat ori și îm­brăcat în uniformă de colonel de infanterie. Intre regicizii uciși nu e nici un strein ; câte­ șî trei sunt por­tughezi. Atentatorii făceau parte dintr-o societate care, sub numele inofen­siv de ,,Protecția legală“, avea scopul de a ajuta pe oprimații ră­mași fără ajutor de pe urma Sta­tului. Se bânnește că atentatorii au avut sprijin și între polițiști. Atentatul datorit republica­nilor Roma, 22.—E sigur acum că asasinatul se datorește republica­nilor. Se zice că cei trei asasini ares­tați ar fi mărturisit că importan­tele sume de bani găsite asupra lor le aveau deja niște bogați por­­tugheji cari acum sunt fugiți în Spania. Regicidul glorificat într’o co­lonie portugheză Roma, 22. — Telegramă din Lisabona. In colonia portugheză Lorenzo Marquez au avut loc tulburări. Republicanii au glorificat regi­cidul organizând festivități. Camera italiană și atentatul din Lisabona Roma, ÜiL—Președintele Ca­merei amintind despre tragedia de la Lisabona a propus trimite­rea unor telegrame de condo­leanțe reginei Amelia și reginei Maria-Pia înrudite cu casa de Sa­­voia, în numele întregei reprezen­tanțe naționale (Vii aprobări). Președintele consiliului de mi­niștri se asociază la această pro­punere. Camera, afară de 3—4 republicani, aprobă trimeterea te­legramelor de condoleanță. Deputatul Chiesa, republican, amintește de suspendarea parla­mentului portughez și afirmă că crima comisă e o consecință a suprimării Camerei. Vorbește de numeroasele ares­tări politice arbitrare făcute în Portugalia și urează Portugaliei să -și cucerească deplina inde­pendență. Primul-ministr Giolitti, în mij­locul aplauzelor Camerei, protes­tează contra amestecului lui Chiesa în chestiunile interne ale altui Stat. Atentatorii în solda unor oa­meni politici Viena. 22. — Telegramă din Madrid.—Acum e stabilit că com­plotul a fost organizat de revo­luționarii portughezi pentru a în­lătura dinastia. Atentatorii erau în serviciul unor oameni politici. In momentul atentatului, aveau asupra lor suma de 2000 de fr. în aur. , Censura din Lisabona e apli­cată în modul cel mai riguros. Din această cauză e cu neputință de avut alte amănunte asupra si­­tuațiunei. Caracterul și programul nou­lui guvern Paris. 22.—Telegramă din Li­sabona. Noul cabinet portughez e un cabinet monarhhic de concentra­­țiune, din care sunt excluse am­bele partide extreme, atât al drep­tei cât și al stângei. Demisiunea lui Franco pune capăt dictaturei. Noul cabinet va renunța la toate măsurile represive, va anula de­cretele anticonstituționale. Se va proclama amnistia pentru toate victimele decretelor nelegale și condamnările nedrepte. Alegerile vor fi făcute cât mai curînd posibil. Cu începere de azi, Portugalia va fi guvernată din nou în mod constituțional. Pentru ministerul justiției se preconiza democratul Alpoin,însă Alpoin a fugit, așa că nu mai poate fi luat în considerație, dat fiind mai ales caracterul democra­tic al guvernului. Unde se află Franco Paris. 22. — Se zice că fostul prim-ministru Franco s-a dus la un stabiliment de cutarisire în streinătate fiind foarte greu bol­nav de nervi. Liniște în Portugalia Londra. 22..—Știrile din Lisa­bona și din Oporto sunt la fel in a anunța că în toată Portu­galia domnește acum liniște de­săvârșită. Pretutindeni se văd semnele participării poporului la doliul casei regale. Scoaterea lui Franco din minister a produs cea mai bună impresiune. Popularitatea reginei Amelia a crescut foarte mult de­oare­ce toți cred că numai ea a luat inițiativa pentru îndepărtarea lui Franko. O depeșă a lui Franco Paris, 22.—Ziarul „Matin“ s-a adresat lui Franco. Acesta i-a confirmat știrea de misiunei sale prin următoarea depeșă: „Vă mulțumesc, adânc emoțio­nat. Teribila tragedie mă lovește drept în inimă, însă nu’misdrun­­cine încrederea în viitorul țărei și al dinastiei. „Ieri, în ședința consiliului de Stat, eu și alți capi ai partidelor monarh­ice am declarat noului rege că ne vom strânge compacți in jurul tronului și vom sprijini noul minister“. Camera ungară și atentatul din Lisabona Budapesta. 22. — Omisiunea demonstrației de condoleanță pen­tru atentatul din Lisabona, din partea Camerei deputaților, e con­siderată acum de către oamenii politici cumpăniți ca o faptă ne­cugetată. Se caută acum un pretext pen­tru a se repara această greșală contra curtoaziei internaționale a­­firmându-se că ieri nici guvernul nici Camera nu fuseseră înștiin­țate oficial de omorurile di­n Li­sabona. Join, la ședința Camerei mag­naților, președintele va rosti un necrolog. Procesn! !® col. - coman­d­dthM Cîlc. Se știe că Statul a dat în ju­decată pe d. locotenent comandor Ciuchi ca să plătească suma de 750 mii lei reprezentând cheltue­­lile făcute pentru salvarea și re­pararea vaporului «Principesa Maria». Statul pretinde ca vaporul a fost pus pe stâncile de la Tenedos din cauza neglijenței d-lui Ciuchi. Tribunalul maritim, chemat să judece afacerea și-a declinat com­petența. Contra acestei deciziuni Statul a făcut recurs, care s-a judecat de secția II-a a Curții de casație. Curtea admițând recursul Sta­tului a dispus ca procesul să se judece de tribunalul maritim, întâmplări din țară [De la coresp. noștri particulari) Luni, 21 Ianuarie. C.-LUNG.-IV exiclocire.—Ma­tei Rizescu, proprietar din Dom­nești, plecând cu o brișcă cu cai ca să vină la C.-Lung,­ la intra­rea in com­. Slănic, caii s’au spe­riat, au resturnat brișcă și au trântit pe d. Rizescu cu capul de un par din marginea drumului cu atâta violență, încât nenorocitul și-a fracturat craniul. Fiind dus in stare gravă acasă, după câteva ore a încetat din viață. Comisiunea regională.­La trib­ local s’a făcut alegerea co­­misiunii regionale, conform legii învielilor agricole. Au fost aleși d-nii Virgil Gussi și G. Negulici, iar supleanți d-nii Octav Caleia și T. Prislopeanu. Renunțare la grevă.­­ Azi deși ziua fixată pentru începerea grevei majorității avocaților de aici, totuși s-a pledat ca de obi­­ceiu, avocații greviști renunțând la ideia de grevă, pe care o­ ad­­miseseră la început­. Totul s’a pe­trecut fără nici un alt incident! CĂLĂRAȘI. — Pentru să­raci.—Aseară s’a dat in sala par­cului comunal, serata in folosul fondului săracilor din Călărași. Serata a avut succes. Scăpat de moarte. — Irimia Iordane, de fel din Teșița (Pra­hova) despre care am arătatat că fiind ca cioban la oile proprieta­rului Costache Chiriacescu din Pe­­riești, s’a opărit cu apă fiartă în niște nenorocite împrejurări și că în stare gravă a fost adus la spi­talul din Călărași, se află in afa­ră de orice pericol și mâine va fi e­­liberat din spital. Lovit de cal.­­ Flăcăul Gh. Mandache, 1 de ani 22, de fel din Călărașii-Vechi, fiind ales colăcer la o nuntă din sat a voit să-și scoată calul din grajd. Mai mulți flăcăi tovarăși au venit cu caii lor și adostați pe cel dintâi să se gă­tească de nuntți. Tocmai când acesta eșua din grajd cu calul, un cal al unui alt flăcări, fiind nără­vaș, a svârlit cu piciorul și a lovit pe Mandache in piept și ia mâna stângă sfărâmându-­î inche­­etura brațului cu antebrațul. Ră­nitul a fost adus la spitalul ju­dețean . GIURGIU.—Bătae gravă.— Azi noapte pe la orele 11, la câr­ciuma d-lui Angh­ei Drăghici din str. Dunărei, a avut loc un mare scandal. Mai mulți lucrători chefuiau Într’o cameră a cârciumei. La un moment dat d. Dumitru I. Dumi­­trescu, apărând, se apucă la ceartă cu unul din lucrători. Ceî­ l malți lucrători căutară să li­niștească scandalul, insă Dumi­­trescu continuă să-l insulte. A­­tunci Paraschiv Petrescu­­ a­­pu­că o lovitură puternică cu o oală, la nas pe care i l-a și tăiat. Victima a fost transportată la spital iar agresorul arestat, încercare de sinucidere.­ Azi, la orele 12 jum., Dumitru Const. Bucurescu, mecanic-mon­­tor, din bulevardul Căii­ Ferate, suferind de tuberculoză și neuras­tenie, a eșit la comoditate și plic­tisit de viață, și-a tăiat cu un briciu gâtul în partea dreaptă, vroind să se sinucidă. Un copil care l-a zărit, începând să țipe, a dat alarma și părinții săi i-au sărit în ajutor. A fost dus în grabă la spital. S’a deschis o anchetă. Greva avocaților. — Și azi greva avocaților a continuat. Atât la judecătorie cât și la tribunal, fiind procese civile, păr­țile au cerut amânarea lor, lucru ce s’a și făcut­ l’e la Atenefi. — Aseară a so­sit in localitate d. dr. I. Canta­­cuzino, directorul general al ser­viciului sanitar. La gară a fost întâmpinat de d. primar Gh. Part­­henescu, și dr. Mironescu,­­medi­cal primar al orașului. La orele, 9 seară d. dr. Canta­­cuzino, la Ateneu, in fața unui numeros și ales public, și-a dez­voltat conferința sa tratând, cu multă competință, despre „Tuber­culoza pulmonară“. D-sa s’a ocupat de rolul locu­ințelor insalubre în tuberculoză. A rugat apoi ca la Giurgiu, din inițiativă privată, să se facă o so­cietate pentru profilaxia tubercu­lozei, care să se ocupe cu creia­­rea unui Dispensariu antituber­­culos. _____ PIATRA-IV. — Consfătuirea conservatorilor tachiști.—D. Al. Bădărău fiind în localitate, a avut loc la d. Const. Gr. Isăcescu o consfătuire a conservatorilor cari urmează politica d-lui tache Io­­nescu. S’a discutat asupra organi­­zărei noului partid și în* acest scop d. Bădărăul au promis să revie peste câte­va zile in localitate. S’a decis a se trimite o delegație de 15 membri la congresul din 2 Februarie. Iată numele fruntașilor conservatori ai noului partid : d-nii Const. Gr. Isăcescu, fost de­putat, C. V. Andrieș, fost prefect, loan Bacalu, fost senator, Ion M­­lip, profesor, Victor Isăcescu, T. Tomida, profesor, S. Scutecescu institutor,­N. Bozga, profesor, D. Isăcescu, avocat, Ion Cuțiu, pro­fesor, Ion Lascarache, Gh. Oancea, profesor, V. Manoliu, Em. Bur­­dea, profesor, T. Theodora, V. Andreescu, profesor, Matei Frăsi­­nescu, etc. Cu trenul de 3 și jum­­d, Al. Bădărău a plecat la Iași. SINAIA.—Bal.—Cercul cultu­ral local, a dispus ca pentru mă­rirea fondurilor, să dea in seara zilei de 9 Februarie a. c., un bal popular cu tombolă, sub patro­najul unui grup de doamne și domnișoare. VASLUIU.—Crima și sinu­cidere.—O dramă din cele mai zguduitoare s’a petrecut era în Cursești. Gh. Lăcătușu, gospodar cuprins, cu 4 copii, a fost eroul acestei drame. Numitul, mai in vârstă de cât soția sa Anica, era gelos, și de a­­ceea s’a hotărât sâ’și omoare ne­vasta. Eri­ noapte, pe când femeea dor­mea, se­scoală și trage un foc de revolver in tâmpla stângă a ne­norocitei. Lăcătușul se scoală apoi mai despre ziuă și 'și trage un glonț de revolver în coastă, rămânând mort pe loc. Dimineața, sărmanii copii au găsit, in locul părinților, două ca­davre/ D. procuror Gh. Palade a ple­cat spre a face ancheta. UN PROVERB PE ZI Costul face să piară gustul. ȘTIRI DN­­STREINATATE — Prin poștă — .*» La Budapesta circulă zvonul că ministrul comerțului, Kossuth, va căpăta cu prilejul incheerei compromisului marea cruce a or­dinului Leopold. .*. Agenția Wolff află din Pe­tersburg că, după știrile primite din 22 de guvernăm­inte ale Rusiei de Europa, mai ales in cele din partea centrală, domnește foame­tea, din cauza secetei din toamna trecută. In caz când semănăturile de primăvară nu vor răsări e pe­ricol că cea mai mare parte din câmpii să rămâe pe vara viitoare paraginile. Cu ocaziunea unei perchizi­­țiuni făcută la Gori (Rusia) s’a descoperit o uzină pentru fabri­­carea­ de bilete de credit de 500 ruble și de 100 ruble. S’au con­fiscat bilete false în valoare de 100.000 ruble. .*. Ziarul­­."Secolul XIX» din Ge­neva anunță din Muenchen că moștenitorul tronului austro-un­­gar, plecând din­ Elveția, a făcut la 23 ianuarie st.n., o vizită mis­terioasă Curții bavareze, fapt de care se ocupă foarte mult diplo­mația. Arh­iducele Francisc Ferdinand a vizitat mai Întâi pe prințul DOPA TRAGEDIE SITUAȚIA IN PORTUGALIA «1

Next