Universul, ianuarie 1908 (Anul 26, nr. 1-29)
1908-01-24 / nr. 22
Calendar pe anul 1908 Ortodox Miercuri, 23 Ianuarie. — Martirul Clement Catolic Miercuri, 5 Februarie.—Agata Râsa soarelui 7.32.— Apusul 5.27 București, 23 Ianuarie. Edilitatea la sate Există actualmente o edilitate a satelor noastre ? Aceasta e întrebarea ce-și pune, într’un articol publicat de «Curierul administrativ», d. inginer Smântânescu, sub-șeful serviciului de poduri și șosele «1 jud. Gorj. Răspunsul 11 știm cu toți: aproape nu există edilitate în satele noastre. Drumurile sunt rele; casele sunt în general rău construite și țăranii habar n’au de igienă ; din cauza apelor stagnante, paludismul e endemic; fântânile nu sunt bine construite și apa din ele e contaminată prin infiltrații de materii organice și așa mai departe. Starea aceasta de lucruri trebue îndreptată. In ce chip? Căutând să răspundă la întrebarea aceasta, autorul spune că realizarea lucrărilor de edilitate în comunele rurale trebue privită în legătură cu administrația, serviciul sanitar, etc. Țăranul nostru neavând instrucția necesară, spre a-și da singur seamă de importanța lucrărilor de edilitate, trebuesc măsuri protectoare. Ignoranța massei sătenilor, incapacitatea și indolența administrației și discordanța ce există între diferitele legi ce trebuesc aplicate, fiind cauzele relei stări de până acum, trebue ca acei cari sunt chemați a îngriji de săteni să facă din sarcina lor un apostolat. „Pentru fiecare comună rurală, zice autorul articolului, este nevoe de un om căruia, încredințându-i-se destinele ei, să pui și inima pe lângă inteligență întru îndeplinirea datoriei și aspirațiunile lui să se confunde cu aspirațiile ce ar trebui să aibă totalitatea sătenilor din acea comună. Numai atunci lucrările de edilitate rurală, cari dau măsura civilizației unui popor, vor prospera, chiar fără a fi nevoe de însemnate sacrificii pecuniare , numai atunci se vor pune bazele unei ere noui, care va însemna pentru întreaga țară atâtea forțe reale câte comune și cătune sunt, cari forțe, compuse la timpuri de grea cumpănă, vor da o rezultantă ce va pune în evidență energia unui popor conștient, menit a fi respectat de vrăjmași și cu sorți de izbândă în lupta pentru trai.“ In reforma administrativă ce se va face în curând, chestia edilității satelor trebue luată în de aproape considerație. ___ DIN MACEDONIA (Corespondență particulară a „Universului”) Ședință literară artistică. — De la școala comercială din Salonic. — Conferința d-lui N. Balaria.—Sărbătoarea sârbilor. Concertul dat de Asociația muzicală din Belgrad Salonic, 1i Ianuarie. O mare lucru, când știi să-ți omori vremea în mod inteligent, mai ales zilele de sărbători. Pare că te simți nițel mai ușurat de toate greutățile săptămânei. Pe lângă aceasta, reunirea cât de deasă a tuturor membrilor unei colonii—și mai ales a coloniei noastre—o face mai tenace, mai puternică și poate răsbi mai lesne printre enormele greutăți și piedici puse de dușman spre a-i opri desvoltarea. Iată de ce noul subconsiliu al Asociațiunea C. D. și B. românesc din Turcia (secția Salonic) va bine merita de la nație prin organizarea unor ședințe literare, la care ia parte toată colonia pentru ca membri ei să se învioreze și să-și comunice reciproc diferitele impresii. Merită laude și aceia cari prin faptele lor contribuesc la reușita acestor ședințe—mai mult șezători. In primul rînd, inspectorul școalelor, N. Balaria, și-a oferit serviciile sale pentru realizarea unuia din scopurile Asociațiunea, și a ținut să desvolte în două ședințe, două conferințe foarte importante. Ultima conferință ținută era a fost de o însemnătate mare. S’a tratat despre ,,Isus Hristos“ ca om, și deși timpul a fost cam scurt, totuși, printr’o legătură de idei bine documentate, într’o limbă clară și expresiuni alese, a dezvoltat punctele principale din viața Mântuitorului nostru. Tot in această ședință corul, condus de d. maestru M. Dafin, a cântat cu multă duioșie : Știi, mândro; Auzi valea și Vânătorul de Mendelsohn. D. Balaria a recitat în dialect: Li iartămă, Multiare. D. Zotta, profesor, ne-a emoționat prin poezia sa : La mormânt. A fost mult aplaudat tînărul Coceag, recitând poezia : Tatăl nostru, de Speranță. Am petrecut vre-o două ceasuri, plăcut și inteligent. In asistență am observat pe d. P. Trifon, girant al consulatului român, P. S. Sa arhimandritul Agatonie,întreaga comunitate și întreg corpul didactic.* * * ■ De vr’o trei ani, de când cu lupta economică dintre Serbia și Austro- Ungaria, Serbia se silește ca să facă din orașul nostru unic debușeu de toate productele sale, precum și un drum de export. De aci sa creiază vreo câteva case de comision pentru export. Ce e drept că importul și exportul Serbiei prin orașul nostru a luat un mare avânt, de când cu închiderea granițelor Austriei. Pe lângă acest scop economic, sârbii ar dori să facă din Salonic și un centru politic. In acest scop, cu ocazia unei serbări naționale Sf. Sava (Slava), de vre-o trei ani încoace, corul sârbesc din Belgrad, condus de un mare compozitor sârb Modtagnaut, vine aici și dă câte un concert, al cărui produs servește exclusiv școlilor sârbești din localitate. Anul acesta concertul organizat sub patronagiul unul comitet de d-ne sârbe, (d-na lakici, d-na Pavlovici, vice consuloasă, etc.) și a corpului didactic sârbesc, a avut loc in sala teatrului municipal «Benz- Cub» cu un succes desăvârșit. După concert unde s-a cântat diferite arii naționale sârbești foarte frumoase, unele compuse de însuși dirijorul, a urmat bal. In mulțime observatii pe toți reprezentanții diplomatici, reprezentanții autorităților civile și militare și toată elita saloniciană. Ținuta era de gală. Produsul net a fost de 3000 lei. Kara-Kmma. O CUGETARE PE ZI Evanghelia și libertatea sunt temeliile nedespărțite ale adevăratei legislațiuni si fundamentul veșnic al celui mai desăvîrșit Stat in neamul omenesc. ACTIVITATEA societăței «Cultura și ajutorul femeilor» Adăposturi pentru copii. — Ancheta ministerului de domenii. — Desființarea birourilor de plasare.—Atelierul din sf. Măgureanu Societatea „Cultura și ajutorul femeilor“, de care „Universul“ a vorbit altădată pe larg, a înființat un adăpost de zi în str. Luca Zaharia No. 7, în apropiere de șos. Basarab. In acest adăpost se primesc fără nici o plată, până la vârsta de 7 ani, copiii femeilor cari lucrează prin făbrici și ateliere. Un personal special îngrijește de acești copii lăsați altădată toată ziua în voia intâmplărei. Copiilor li se dă mâncare de patru ori pe zi și ei sunt vizitați de două ori pe săptămână de d. dr. Burghele. O profesoară plătită de societate le dă cuvenita educație intelectuală și fizică după sistemul frabelian. * * Societatea va mai deschide în curând și alte adăposturi la fel, în cartierele uvriere și mai ales în apropiere de Regie și la Filaret. S’a cerut ministerului de domenii să facă o anchetă spre a se vedea anume în care puncte ale Capitalei sunt concentrate mai multe lucrătoare. Datele furnizate de minister vor servi de indicii societăței pentru deschiderea celorlalte adăposturi. * * * De altă parte, poliția Capitalei, hoarînd desființarea actualelor biurouri de plasare, această însărcinare va fi dată societăței „Cultura“. Se vor înființa de către societate câte un biurou de plasare de fiecare culoare și vor fi organizate astfel ca nici stăpânii să nu fie înșelați de servitori și servitoare și nici slugile să nu sufere spoliațiunile unor stăpâni nescrupuloși.* Să nu uităm a mai adăoga că societatea a mai înființat de câtva timp și un atelier în str. Măgurele. Două maestre angajate de societate sînt la dispoziția femeilor cari ar dori să învețe lucrul manual. Toate acestea fără nici o plată.* * * Scriind aceste rînduri nu ne gândim să aducem elogii „Culture!“. Faptele vorbesc de la sine. Bles. Intervisui „Universului“ cu un sfîșisas diplomat asupra evenimentelor din Portugalia Directorul nostru întâlnind era pe un înalt personagiu, care a stat mult timp în Portugalia și a fost adesea la Curtea regală din Lisabona ca amic al regelui, a avut prilej să afle interesante lucruri asupra situației din Portugalia, încă de când eram în Portugalia, a spus înaltul personagiu mi-am dat bine seama că acea țară este în stare de decadență. Multe popoare au avut asemenea momente, însă s'au recules îndată. In Portugalia nu era speranță de îndreptare : administrația, finanțele, totul în decădere Deși stat constituțional și cu parlament vebili, guvernul progresist se schimba însă cu cel conservator, spre a permite partizanilor alegători, care -l adusesei la putere, să se îmbogățească in paguba Statului. Banul public era risipit pe toată linia, chiar cu aprobarea parlamentului. Finanțele s’au resimțit în primul rând și nenorocirea a făcut ca și finanțele regelui să fie sdruncinate și să se recurgă tot la acele ale Statului. In asemenea împrejurări excepționale, dictatura se impunea, dictatura era dorită chiar de porul portugez, care era plictisit e de străbălarea administrativă, de toate jafurile cari se săvârșeau și de cari el suferea cel d’intâi. Trebuia o persoană energică care să poată face reforme în Portugalia; regele a găsit-o în persoana lui Franco, pe care l-a însărcinat cu formarea cabinetului. Astfel se explică și încăpăținarea regelui de a nu se debarasa de Franco, în care -și pusese toată speranța de a face o curățire în moravuri. Trebuia totul suspendat și dictatura care se impunea și-a luat cursul regulat.. Franco trebue privit ca un bun patriot, pentru că atitudinea lui era sinceră; numai astfel se putea scăpa poporul portugez de toate destrăbălările care dăinuiau de mult timp în Portugalia. Spre a se vedea mai bine situațiunea de vremuri din Portugalia, trebue reamintită atitudinea mareșalului Saldamah, care profitând de împrejurarea că era, ca general, sub regele Luiz, comandantul armatei, se prezenta la palat cu forța armată și cerea regelui să schimbe guvernul ori de câte ori nu-i plăcea lui, chiar dacă guvernul se bucura de toată încrederea națiunei și avea majoritatea în parlament. Mareșalul Saldamah a schimbat astfel mai multe guverne și odată chiar a înconjurat palatul cu mai multe regimente, la orele 2 noaptea, și a cerut regelui schimbarea guvernului, ceea ce s-a și încuviințat îndată. Portugalia nu a scăpat de acest pronunciamento militar decât atunci când regele, plictisit, a înființat legațiune la Londra, unde a trimis ca ambasador pe mareșalul Saldamah. Starea moravurilor se explică ușor astfel in Portugalia, căci, în loc să se aducă îndreptare, decadența progresa. Republicanii au crezut că pot atrage ura poporului în contra regelui, din faptul că el asculta de sfaturile lui Franco, care in realitate nu dorea decât binele și progresul națiunei. . Poporul portugez este foarte liniștit și blând ; el își iubea regele. Asasinatul acestui odios nu este opera lui. Atentatul a fost plănuit de republicani și executat de anarhiști internaționali, plătiți in acest scop. CORPURILE LEGIUITOARE’ CAME IIA Ședința de la 22 Ianuarie 1908 Ședința se deschide la orele 2 jum. sub președinția d-lui N. Panu. Prezenți 105 d-mî deputați. Pe banca ministerială se află d-nii miniștri Sp. Haret, V. O. Morțun și T. Stelian. D. ministru V. G. Morțun depune proectul de lege pentru ratificarea unui credit de 5 milioane deschis pe seama C. F. R. Nefiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la orele 2.35 m. D-nii deputați trec în secții. SENAT UE Ședința dela 22 ianuarie 1908 Ședința se deschide la orele 2 și 30 minute, sub președinția d-lui C. Grimescu, vice-președinte. Prezenți 86 d-ne senatori. Pe banca ministerială d. Emil Costinescu. Legea monopolului vânzarea băuturilor spirtoase la sate Discuțiunea pe articole, întreruptă la art. 26 al proiectului, continuă. La art. 26 d. Mareș propune un amendament pentru adăugarea unei dispozițiuni prin care se acordă o primă de om din amendă funcționarilor cari ar descoperi pe falsificatorii de băuturi. D. Zamfirescu propune un amendament prin care să se acorde dreptul de apel contra hotărârea judecătorului în ce privește amenzile pentru falsificări. D. Burghele cere să se înființeze laboratorii pentru analiza vinurilor, în trei județe unul, pentru că medicul de plasă nu poate face o analiză exactă și în termen de trei zile. D. ministru Costinescu spune că medicul de plasă nu poate face analiza , desigur că va trimite probele la laboratorii. Asta privește serviciul sanitar. D. dr. Râmniceanu spune că analiza se face cu multă băgare de seamă și trebue să avem încredere în rezultatele ei. Laboratorii avem destule. Art. 26 se admite modificat cu consimțimântul d-un ministru de finanțe în sensul că se acordă dreptul de apel fără recurs,în termen de 15 zile contra hotărârea judecătorului și cu dispozițiunea că se va acorda o primă de 50 la sută din amendă denunțătorilor, oricarî ar fi cî, ai falsificărilor, după ce autoritatea a făcut constatarea. La art. 27 d. Mănescu observă că se prevede amendă pentru circiumariî cari arendează pământuri țărănești. Dar cu contractul de arendare ce se face ? Trebue să se specifice că contractul e nul. D. dr. Râmniceanu propune un amendament ca nici femeile cârciumarilor să n’aibă dreptul a arenda pământuri țărănești.Cu consimțimîntul d-lui ministru der finanțe, ambele propuneri se admit. Art. 28 se admite nemodificat. La art. 29 d. Burghele cere să se preciseze și era închiderea cârciumeî in zilele de sărbători și Duminecile. D. Enacovici cere ca și în zilele de sărbătători și Duminici să se închidă ca și în zilele de lucru, adică vara la orele 9 seara și iarna la 8. In acest sens d-sa depune un amendament. D. Cernat e contra acestui amendament. Trebue să se dea și țăranilor câteva zile de distracție. Art. 29 se admite modificat în sensul amendamentului d-lui Enacovici. Art. 30 se admite nemodificat. La art. 31 d. Burghele observă că nu e bine ca tot cel care face constatarea să și condamne. D. ministru Costinescu spune că în toate țările, pentru infrânarea contravențiunilor, condamnă la amendă tot agentul care face constatarea. Numai astfel legea va fi eficace. Art. 31 și 32 se admite nemodificat. La art. 33 d. Mănescu observă că nu mai este nici o pedeapsă pentru bețivul care dupe mai multe recidive a fost înscris la lista bețivilor. Judecătorul îl va achita astfel, nefiind nici o pedeapsă în lege pentru acest caz. Cere să se împlinească această omisiune. D. ministru Costinescu spune că se înțelege că bețivul va fi condamnat or de câte ori va contraveni legea. Se și spune în lege că cel scris pe listă poate suferi condamnări. D. ministru de finanțe face altă propunere : cel înscris pe lista bețivilor să nu mai poată fi alegător. D. P. Missir cere ca lista bețivilor să se mărginească pentru o singură comună. Dacă s’ar trimiete în mai multe comune controlul ar fi greu de făcut. De altfel întregul acest articol nu poate avea nici o eficacitate pentru indivizii incorigibili : se poate redeștepta sentimentul rușine la un om care nu știe ce este acest sentiment ? D. ministru Costinescu spune că ar fi trist să credem că nu se poate corija moravurile rele , prin legi și pedepse se pot îndrepta aceste moravuri. D. GhI. Cantili spune că nu se poate admite teoria ineficacității pedepselor penale. In speță, s’ar putea face obiecțiunea de ineficacitate adusă legei numai motivând-o cu incapacitatea celor Însărcinați a o aplica. Asupra art. 33 rămâne ca comitetul delegaților să se pronunțe mai târziu. Art. 34—36 se admit nemodificate. La art. 37 d. Cernat propune ca restaurantele, cazinurile și cafenelele să poată vindeca și până acum în detaliu. D. ministru de finanțe spune că cessiunea e serioasă, căci se poate face abuzuri. Ea se va discuta la urmă. Comitetul delegaților se pronunță asupra art. 33. Se admite acest articol cu amendamentul d-lui ministru de finanțe în sensul că cel înscris pe lista bețivilor nu mai poate fi alegător. Art. 37—38 se admit nemodificare. Art. 39 și 41 rămân în suspensie. Art. 42 se admite nemodificat. La art. 43 d. Burghele se ridică contra dispoziției ca procesele-verbale ale agenților polițienești din orașe cu privire la delictul beției să poată face dovadă suficientă în fața judecăței. Propune un amendament în sensul ca să se admită și contra probă cu martori. Mai propune un amendament în sensul ca pedepsele cu închisoare sau arest să se transforme in zile de lucru la cererea condamnatului. D. ministru Costinescu răspunde că dupe codul penal pentru orce fel de contravenții procesul verbal al comisarului face dovadă suficientă. Dacă e vorba de abuzuri, ele s-ar face la ivite contravenții decât beția. Martori se găsesc pentru câțiva lei, închisoarea nu se poate transforma în zile de lucru. Amendamentele se resping. Art. 43 se admite nemodificat. Art. 44 și 47 se admit nemodificate. La art. 48 d. N. Madgearu cere termenul în care cârciumile de lapte existente actualmente își pot desface băuturile să se prelungească până la 1 Octombrie viitor în loc de 1 Iulie. Amendamentul se respinge. Art. 48—49 se votează nemodificate. Comitetul delegaților se pronunță asupra art. 39 primind un amendament în sensul ca băcăniile, cofetăriile, restaurantele și cazinurile să fie autorizate a vinde băuturi spirtoase, cu condițiunea ca ele să fie un accesoriu al comerțului lor. Se prevede o amendă de 2000 lei pentru contravenienți. Art. 39 se admite astfel modificat. In urma avizului comitetului delegaților se admite și art. 41 modificat în sensul ca dispozițiunile privitoare Serviciul nostru telegrafic Măsuri contra revoluției Madrid. 22. — Ziarul ,,El Mundo“ află din Lisabona că noul președinte al consiliului a luat energice măsuri pentru a impedeca revoluția. 94 deținuți politici, deportați pe bordul vasului „Portugalia“, vor fi duși în închisorile din Africa. „El Mundo“ adaugă că mișcarea revoluționară se pregătea în cel mai mare secret, sub direcțiunea unui redactor al unui important ziar republican. Revoluționarii își propuneau să proclame republica ; actele de dictatură ale ministrului Franco ducând însă escitațiunea la culme, au provocat asasinarea cu arme obținute prin contrabandă despre trimiterea escadrei engleze pe coasta Portugaliei Londra. 22. — Ministerul de marină al Angliei desminte oficial știrea că escadra engleză a Atlanticului ar fi primit ordin de a se îndrepta spre un punct oarecare al coastei portugheze. Noul minister portughez Lisabona, 23.— (A. R).—Ministerul a fost constituit precum urmează : Amiralul Ferreira Amaral, președenția consiliului și internele; Moreira-junior, finanțele; Casas Henriques, justiția; Castilho, marina; contele Bratrandes, lucrările publice; Matias Numes, războiul și Wenceslav Lima, afacerile străine. Primarul Romei atacat pentru condoleanțele trimise la Lisabona Roma, 22.Aseară, în consiliul comunal din Roma, în care se află numeroși socialiști și republicani, aceștia au atacat cu violență pe primarul Nathan pentru că a trimis o telegramă de condoleanță cu prilejul asasinatului din Lisabona. S’au iscat incidente tumultoase. Monarhiștii au protestat contra atitudinea socialiștilor și republicanilor. In publicul care asista la ședință au avut loc de asemenea incidente tumultoase. Complot contra întregei familii regale. Turburări sângeroase soldățești Paris. 22. — Telegramă din Lisabona. Este acum dovedit că complotul era urzit pentru asasinarea întregei familii regale. Asta-noapte, la cazarma de aci s-au petrecut foarte grave conflicte între soldați și ofițeri. Sunt mulți morți și răniți. Desmințirea proclamării republicei.— Excese soldățești. — Deportări Paris. 22. — După știri sosite aci, consulul spaniol din Oporto desminte cum că acolo ar fi fost proclamată republica. In câteva cazărmi din Oporto, soldații răzvrătiți au comis excese și devastări. Din Badajoz (Spania) se anunță că 24 prizonieri politici portugezi au fost deportați în Africa. Pornirea contra lui Franco Paris, 22. — Telegramă din Lisabona. Fostul ministru de marină, amiralul Ferreira, a compus noul cabinet. Fostul ministru Franco voia să intre și el in noua combinație și dacă nu el cel puțin unul dintre ai săi. Ferreira a refuzat. Sunt temeri de atentat contra lui Franco: dacă nu se pun în libertate șefii republicani arestați acum o săptămână la Lisabona, îndepărtarea lui Franco a fost hotărâtă în urma unei lungi conferințe a reginei Amelia cu fiul său. Regina insistă ca Franco să fie îndepărtat, dar regele nu vroia și nu a cedat decât după o îndârjită insitență a mamei lui. Revoluționari executați.—Fuga lui Franco Paris. 22.—„Le Journal“ află din Lisabona că, după știri particulare, au fost arestați până acum 600 de inși. Bazinul progresiștilor și clubul republican au fost închise de poliție. „Le Matin“ află că ieri, în cazarma gărzei municipale, au fost împușcați opt revoluționari. Autoritățile refuză a da numele împușcaților. Franco a fugit; se zice că a și trecut frontiera. Numeroși fugari portughezi în Spania Paris. 22. — Telegramă din Madrid.—Stațiunile de la frontieră sunt pline de fugari din Portugalia. Data înmormântărei regelui.— Anarhiști arestați Viena. 22. — Telegramă din Lissabona. Funeraliile regelui și principelui moștenitor au fost fixate pentru ziua de 8 Februarie st. n. La Oporto au fost arestați nula falsificarea băuturilor și la igiena localului în comunele rurale, să fie aplicate și în orașe. * Legea în total se va pune la vot în ședința de azi. Se validează alegerea col. II de Mehedinți în persoana d-lui Ilariu Isvoranu. Ședința se ridică la orele 5 și 15 minute, neroși anarhiști streini compromiși în atentat. Nevinovați arestați Paris. 22. — După știri primite din Lisabona, între presupușii regicizi arestați și cari n’au nimic de-a face cu atentatul, sunt un muzicant italian din orchestra Operei care protestează, cu indignare, de nevinovăția lui și un corespondent de ziare, care din meserie aștepta sosirea regelui. Chiar și despre cei uciși nu se poate spune cu siguranță dacă toate trei victimele sunt vinovate. Șefi republicani arestați Viena. 22. — Telegramă din Lisabona. Se anunță din Oporto că șeful republicanilor, Alfonso Costa, a fost arestat. Costa e acela care, în ultima sesiune a Camerei, a trebuit să fie îndepărtat cu forța din sala de ședințe și exclus pe timp de o lună de la lucrările parlamentare pentru că atacase în mod violent pe regele Carlos. A fost de asemenea arestat și republicanul Ribera. Cum se justifică poliția portugheză Viena. 22.—Telegramă din Lisabona.—Ciudata neprevedere a poliției e justificată de extrema nepăsare a regelui, care la toate dojenirile ce i se faceau pentru a-l face atent asupra primejdiilor cari îl amenințau, răspundea mereu : „Lăsați-mă în pace , ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla! !“ Din această cauză șeful poliției, Lema, își dăduse acum câtva timp demisia, pentru a nu mai avea nici o răspundere. Amănunte asupra atentatului. Identitatea regicizilor uciși Paris. 22. — Telegramă din Madrid. Asupra tragicelor scene petrecute după atentat se mai află următoarele amănunte : Regina Maria-Pia a îmbrățișat, în prada unor sfâșietoare convulsiuni, cadavrul regelui. Când s’a ridicat, rochia îi era plină de sânge și regina, înspăimântată din nou, căzu leșinată. Pe locul atentatului s’au găsit afipte cu numele „Piața Republicei“. Poliția le-a îndepărtat. Corpul prințului moștenitor a fost și el îmbalsamat ori și îmbrăcat în uniformă de colonel de infanterie. Intre regicizii uciși nu e nici un strein ; câte șî trei sunt portughezi. Atentatorii făceau parte dintr-o societate care, sub numele inofensiv de ,,Protecția legală“, avea scopul de a ajuta pe oprimații rămași fără ajutor de pe urma Statului. Se bânnește că atentatorii au avut sprijin și între polițiști. Atentatul datorit republicanilor Roma, 22.—E sigur acum că asasinatul se datorește republicanilor. Se zice că cei trei asasini arestați ar fi mărturisit că importantele sume de bani găsite asupra lor le aveau deja niște bogați portugheji cari acum sunt fugiți în Spania. Regicidul glorificat într’o colonie portugheză Roma, 22. — Telegramă din Lisabona. In colonia portugheză Lorenzo Marquez au avut loc tulburări. Republicanii au glorificat regicidul organizând festivități. Camera italiană și atentatul din Lisabona Roma, ÜiL—Președintele Camerei amintind despre tragedia de la Lisabona a propus trimiterea unor telegrame de condoleanțe reginei Amelia și reginei Maria-Pia înrudite cu casa de Savoia, în numele întregei reprezentanțe naționale (Vii aprobări). Președintele consiliului de miniștri se asociază la această propunere. Camera, afară de 3—4 republicani, aprobă trimeterea telegramelor de condoleanță. Deputatul Chiesa, republican, amintește de suspendarea parlamentului portughez și afirmă că crima comisă e o consecință a suprimării Camerei. Vorbește de numeroasele arestări politice arbitrare făcute în Portugalia și urează Portugaliei să -și cucerească deplina independență. Primul-ministr Giolitti, în mijlocul aplauzelor Camerei, protestează contra amestecului lui Chiesa în chestiunile interne ale altui Stat. Atentatorii în solda unor oameni politici Viena. 22. — Telegramă din Madrid.—Acum e stabilit că complotul a fost organizat de revoluționarii portughezi pentru a înlătura dinastia. Atentatorii erau în serviciul unor oameni politici. In momentul atentatului, aveau asupra lor suma de 2000 de fr. în aur. , Censura din Lisabona e aplicată în modul cel mai riguros. Din această cauză e cu neputință de avut alte amănunte asupra situațiunei. Caracterul și programul noului guvern Paris. 22.—Telegramă din Lisabona. Noul cabinet portughez e un cabinet monarhhic de concentrațiune, din care sunt excluse ambele partide extreme, atât al dreptei cât și al stângei. Demisiunea lui Franco pune capăt dictaturei. Noul cabinet va renunța la toate măsurile represive, va anula decretele anticonstituționale. Se va proclama amnistia pentru toate victimele decretelor nelegale și condamnările nedrepte. Alegerile vor fi făcute cât mai curînd posibil. Cu începere de azi, Portugalia va fi guvernată din nou în mod constituțional. Pentru ministerul justiției se preconiza democratul Alpoin,însă Alpoin a fugit, așa că nu mai poate fi luat în considerație, dat fiind mai ales caracterul democratic al guvernului. Unde se află Franco Paris. 22. — Se zice că fostul prim-ministru Franco s-a dus la un stabiliment de cutarisire în streinătate fiind foarte greu bolnav de nervi. Liniște în Portugalia Londra. 22..—Știrile din Lisabona și din Oporto sunt la fel in a anunța că în toată Portugalia domnește acum liniște desăvârșită. Pretutindeni se văd semnele participării poporului la doliul casei regale. Scoaterea lui Franco din minister a produs cea mai bună impresiune. Popularitatea reginei Amelia a crescut foarte mult deoarece toți cred că numai ea a luat inițiativa pentru îndepărtarea lui Franko. O depeșă a lui Franco Paris, 22.—Ziarul „Matin“ s-a adresat lui Franco. Acesta i-a confirmat știrea de misiunei sale prin următoarea depeșă: „Vă mulțumesc, adânc emoționat. Teribila tragedie mă lovește drept în inimă, însă nu’misdruncine încrederea în viitorul țărei și al dinastiei. „Ieri, în ședința consiliului de Stat, eu și alți capi ai partidelor monarhice am declarat noului rege că ne vom strânge compacți in jurul tronului și vom sprijini noul minister“. Camera ungară și atentatul din Lisabona Budapesta. 22. — Omisiunea demonstrației de condoleanță pentru atentatul din Lisabona, din partea Camerei deputaților, e considerată acum de către oamenii politici cumpăniți ca o faptă necugetată. Se caută acum un pretext pentru a se repara această greșală contra curtoaziei internaționale afirmându-se că ieri nici guvernul nici Camera nu fuseseră înștiințate oficial de omorurile din Lisabona. Join, la ședința Camerei magnaților, președintele va rosti un necrolog. Procesn! !® col. - comanddthM Cîlc. Se știe că Statul a dat în judecată pe d. locotenent comandor Ciuchi ca să plătească suma de 750 mii lei reprezentând cheltuelile făcute pentru salvarea și repararea vaporului «Principesa Maria». Statul pretinde ca vaporul a fost pus pe stâncile de la Tenedos din cauza neglijenței d-lui Ciuchi. Tribunalul maritim, chemat să judece afacerea și-a declinat competența. Contra acestei deciziuni Statul a făcut recurs, care s-a judecat de secția II-a a Curții de casație. Curtea admițând recursul Statului a dispus ca procesul să se judece de tribunalul maritim, întâmplări din țară [De la coresp. noștri particulari) Luni, 21 Ianuarie. C.-LUNG.-IV exiclocire.—Matei Rizescu, proprietar din Domnești, plecând cu o brișcă cu cai ca să vină la C.-Lung, la intrarea in com. Slănic, caii s’au speriat, au resturnat brișcă și au trântit pe d. Rizescu cu capul de un par din marginea drumului cu atâta violență, încât nenorocitul și-a fracturat craniul. Fiind dus in stare gravă acasă, după câteva ore a încetat din viață. Comisiunea regională.La trib local s’a făcut alegerea comisiunii regionale, conform legii învielilor agricole. Au fost aleși d-nii Virgil Gussi și G. Negulici, iar supleanți d-nii Octav Caleia și T. Prislopeanu. Renunțare la grevă. Azi deși ziua fixată pentru începerea grevei majorității avocaților de aici, totuși s-a pledat ca de obiceiu, avocații greviști renunțând la ideia de grevă, pe care o admiseseră la început. Totul s’a petrecut fără nici un alt incident! CĂLĂRAȘI. — Pentru săraci.—Aseară s’a dat in sala parcului comunal, serata in folosul fondului săracilor din Călărași. Serata a avut succes. Scăpat de moarte. — Irimia Iordane, de fel din Teșița (Prahova) despre care am arătatat că fiind ca cioban la oile proprietarului Costache Chiriacescu din Periești, s’a opărit cu apă fiartă în niște nenorocite împrejurări și că în stare gravă a fost adus la spitalul din Călărași, se află in afară de orice pericol și mâine va fi eliberat din spital. Lovit de cal. Flăcăul Gh. Mandache, 1 de ani 22, de fel din Călărașii-Vechi, fiind ales colăcer la o nuntă din sat a voit să-și scoată calul din grajd. Mai mulți flăcăi tovarăși au venit cu caii lor și adostați pe cel dintâi să se gătească de nuntți. Tocmai când acesta eșua din grajd cu calul, un cal al unui alt flăcări, fiind nărăvaș, a svârlit cu piciorul și a lovit pe Mandache in piept și ia mâna stângă sfărâmându-î incheetura brațului cu antebrațul. Rănitul a fost adus la spitalul județean . GIURGIU.—Bătae gravă.— Azi noapte pe la orele 11, la cârciuma d-lui Anghei Drăghici din str. Dunărei, a avut loc un mare scandal. Mai mulți lucrători chefuiau Într’o cameră a cârciumei. La un moment dat d. Dumitru I. Dumitrescu, apărând, se apucă la ceartă cu unul din lucrători. Ceî l malți lucrători căutară să liniștească scandalul, insă Dumitrescu continuă să-l insulte. Atunci Paraschiv Petrescu apucă o lovitură puternică cu o oală, la nas pe care i l-a și tăiat. Victima a fost transportată la spital iar agresorul arestat, încercare de sinucidere. Azi, la orele 12 jum., Dumitru Const. Bucurescu, mecanic-montor, din bulevardul Căii Ferate, suferind de tuberculoză și neurastenie, a eșit la comoditate și plictisit de viață, și-a tăiat cu un briciu gâtul în partea dreaptă, vroind să se sinucidă. Un copil care l-a zărit, începând să țipe, a dat alarma și părinții săi i-au sărit în ajutor. A fost dus în grabă la spital. S’a deschis o anchetă. Greva avocaților. — Și azi greva avocaților a continuat. Atât la judecătorie cât și la tribunal, fiind procese civile, părțile au cerut amânarea lor, lucru ce s’a și făcut l’e la Atenefi. — Aseară a sosit in localitate d. dr. I. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar. La gară a fost întâmpinat de d. primar Gh. Parthenescu, și dr. Mironescu,medical primar al orașului. La orele, 9 seară d. dr. Cantacuzino, la Ateneu, in fața unui numeros și ales public, și-a dezvoltat conferința sa tratând, cu multă competință, despre „Tuberculoza pulmonară“. D-sa s’a ocupat de rolul locuințelor insalubre în tuberculoză. A rugat apoi ca la Giurgiu, din inițiativă privată, să se facă o societate pentru profilaxia tuberculozei, care să se ocupe cu creiarea unui Dispensariu antituberculos. _____ PIATRA-IV. — Consfătuirea conservatorilor tachiști.—D. Al. Bădărău fiind în localitate, a avut loc la d. Const. Gr. Isăcescu o consfătuire a conservatorilor cari urmează politica d-lui tache Ionescu. S’a discutat asupra organizărei noului partid și în* acest scop d. Bădărăul au promis să revie peste câteva zile in localitate. S’a decis a se trimite o delegație de 15 membri la congresul din 2 Februarie. Iată numele fruntașilor conservatori ai noului partid : d-nii Const. Gr. Isăcescu, fost deputat, C. V. Andrieș, fost prefect, loan Bacalu, fost senator, Ion Mlip, profesor, Victor Isăcescu, T. Tomida, profesor, S. Scutecescu institutor,N. Bozga, profesor, D. Isăcescu, avocat, Ion Cuțiu, profesor, Ion Lascarache, Gh. Oancea, profesor, V. Manoliu, Em. Burdea, profesor, T. Theodora, V. Andreescu, profesor, Matei Frăsinescu, etc. Cu trenul de 3 și jumd, Al. Bădărău a plecat la Iași. SINAIA.—Bal.—Cercul cultural local, a dispus ca pentru mărirea fondurilor, să dea in seara zilei de 9 Februarie a. c., un bal popular cu tombolă, sub patronajul unui grup de doamne și domnișoare. VASLUIU.—Crima și sinucidere.—O dramă din cele mai zguduitoare s’a petrecut era în Cursești. Gh. Lăcătușu, gospodar cuprins, cu 4 copii, a fost eroul acestei drame. Numitul, mai in vârstă de cât soția sa Anica, era gelos, și de aceea s’a hotărât sâ’și omoare nevasta. Eri noapte, pe când femeea dormea, sescoală și trage un foc de revolver in tâmpla stângă a nenorocitei. Lăcătușul se scoală apoi mai despre ziuă și 'și trage un glonț de revolver în coastă, rămânând mort pe loc. Dimineața, sărmanii copii au găsit, in locul părinților, două cadavre/ D. procuror Gh. Palade a plecat spre a face ancheta. UN PROVERB PE ZI Costul face să piară gustul. ȘTIRI DNSTREINATATE — Prin poștă — .*» La Budapesta circulă zvonul că ministrul comerțului, Kossuth, va căpăta cu prilejul incheerei compromisului marea cruce a ordinului Leopold. .*. Agenția Wolff află din Petersburg că, după știrile primite din 22 de guvernăminte ale Rusiei de Europa, mai ales in cele din partea centrală, domnește foametea, din cauza secetei din toamna trecută. In caz când semănăturile de primăvară nu vor răsări e pericol că cea mai mare parte din câmpii să rămâe pe vara viitoare paraginile. Cu ocaziunea unei perchizițiuni făcută la Gori (Rusia) s’a descoperit o uzină pentru fabricarea de bilete de credit de 500 ruble și de 100 ruble. S’au confiscat bilete false în valoare de 100.000 ruble. .*. Ziarul."Secolul XIX» din Geneva anunță din Muenchen că moștenitorul tronului austro-ungar, plecând din Elveția, a făcut la 23 ianuarie st.n., o vizită misterioasă Curții bavareze, fapt de care se ocupă foarte mult diplomația. Arhiducele Francisc Ferdinand a vizitat mai Întâi pe prințul DOPA TRAGEDIE SITUAȚIA IN PORTUGALIA «1