Universul, ianuarie 1908 (Anul 26, nr. 1-29)

1908-01-28 / nr. 26

I 1 Palatul primăriei din Lisabona Calendar pe anul 1008 Ortodox Duminica, 27 Ianuarie. — f Sf. loan Gură de aur. Catolic Duminică, 9 Februarie. — Apo­lonia. Râs. soarelui 7.28.— Apusul 5.32 București, 27 Ianuarie. Mersul încasărilor Cu publicarea datelor ofi­ciale despre mersul încasări­lor pînă la 1 Decembrie tre­cut, încep a se învedera—după cum observă «Revista eco­nomică și financiară» — e­­fectele crizei economice da­torite recoltelor rele de grîn, porumb și celelalte cereale mai importante. încasările lunei Noembrie 1907 au scăzut la cifra de lei 22.443.000 contra 24.­>14.000 în Noembrie anul precedent, pe când plățile s-au­ urcat la 19 jun. milioane lei față de 18 milioane 400.000 în luna corespunzătoare a exercițiului trecut. Numai grație rezervelor din trecut, situația la 30 Noem­brie 1907 se prezintă totuși foarte solid, încheindu-se cu un escedent de încasări de peste­ 59 milioane lei.­­ Ast­fel încasările la 30 Noembrie 1907, întrec încă pe cele de la 30 Noembrie 1­906 cu o sumă de 9.689.000 lei, dar cifra sporului începe să se depărteze de cea de peste 11.800.000 constatată la 31 Octombrie 1907 și se va de­părta din ce în ce mai mult, pe măsură ce vom înainta în lunile de iarnă și mai ales in cele de primăvară, când toate resursele disponibile iau t o singură cale, acea a pre­parării recoltelor viitoare. Câte­va cifre vor da o indi­­cațiune despre transformarea ce se operează în realizarea veniturilor curente ale Statu­lui. Acestea sunt plusurile și minusurile ce se înregis­trau la 30 Septembrie și 31 Octombrie și acum la 30 No­embrie în veniturile mai în strînsă legătură cu criza agricolă. Așa, la fontieră,­ minusu­rile au mers crescând, de la 645 și 669 la 808 mii, la pa­tente plusurile scăzând, de la 158 și 133 la 123 mii ; im­­positul personal a dat un minus crescând de la 1.140 la 1.340 și apoi la 1.564 mii, pe când plusul de la vămi a­ mers iarăși scăzând, de la 8.711 la 8.570 și apoi la 8.033 mii. Crescând au mers ase­menea minusurile de încasări de la loturile sătenilor, de la procentele plătite de debitori și mai ales de la rămășițe: 1.300,­1.615, și­­ 2.023 de de mii. Cu toate acestea, rezervele obținute până acum sunt prea însemnate pentru ca exercițiul curgător să mai poată fi influențat defavora­bil și la o măsură care să dea de gândit. Incasările la sfârșitul celei de a 8-a lună a exercițiului atingând peste 1977a mili­oane din 245 milioane cre­dite puse la disposițiunea di­feritelor servicii publice, bu­getul se va putea considera realizat cel mult la 31 Ianua­rie și excedentul probabil va putea sta alături de cele mai însemnate realizate în ulti­mii ani. In ce privește încasările pentru fondul comunal, soco­telile dela 30 Noembrie 1907 arată un plus de 23­4 mili­oane față de încasările din e­­poca corespunzătoare a exer­cițiului precedent. Sporul de încasări a fost produs de al­cool, vin și zahăr, neînregis­­trind­u-­se ’de­cât un, singur deficit mai important, la țuică (aproape o jum. milion). Nu tocmai însemnată, dar regre­tabilă și îngrijitoare e scăde­rea d­e l­a făină, în locul ur­cării ce ar fi fost de dorit. A­­ceasta denotă că, de­sigur din cauza revoltelor rele și a scum­pirii fainei, s’a­ oprit curentul îmbucurător, ce se observase, al creșterii consumației pâi­­nei la sate. ____­_ înaintează și se îngrămădesc, Franța conducând cu tot­deauna cortegiul. * * * Forma academică a conferinței d-lui Xenopol, cugetarea profundă și verva sa călduroasă au­ fost și în această o­­cazie mult apreciate și aplaudate de numerosul auditor. Cu această ocazie găsesc nimerii să menționez că Le Gaulois, unul dintre ziarele valoroase, a publicat ca și Le Journal des débats un arti­col plin de considerațiune și de ad­mirație pentru d. Xenopol pe care îl numește mare savant, mult apreciat în Franța, și glorie pentru nea­mul său. I. Costescu Azi, Duminecă 27 c., în noul local al clubului conservator Caracal se va ține o consfătuire politică a conser­vatorilor romanațeni da sub șefia d-lui Paul Brătășeanu. Cu această ocazie se va inaugura clubul. Conservatorii democrați din Târgo­­viște vor ține o consfătuire azi, Du­minecă, la orele 10 dimineața, la saloanele clubului din str. Domnească. La această consfătuire au fost con­­vocați și partizanii din județ. VN PMOVSI ÎIE PT2 ZI Cav intelept, gurq. închisă. KRȘpi DH Pil (Coresp­ particulară a ziarului „Universul") Paris, 20 ianuarie. Conferințele d-l­s. Xenopol la Sorb­onna D. Al. D. Xenopol, membru al in­stitutului Franței, a ținut era la Sor­­bonna a șeasea conferință, tratând despre evoluție in istorie. Amfiteatrul Michelet e plin de lume distinsă. Printre cei de față remarc pe d-niî Bloch și Monod, membri ai­ institutului și profesori la Sorbonna, d. Leo Claretie, d. Seiliers, redactor pentru par­tea filosofică și literară la „Journal des débats“, d-na Ram­baud, soția fostului ministru de in­strucție publică, etc. Sub termenul de evoluție în isto­rie, savantul profesor înțelege o pu­tere firească ce împinge lucrurile la transformare iar modul cum se înde­plinește această transformare, confe­rențiarul o numește legea evoluției. Părerea că evoluția ar fi o putere specială a naturii nefiind în­deobște primită, d. Xenopol dovedește cu exemple numeroase existența acestei puteri. Căci, se întreabă d-sa între altele, cărei împrejurări s-ar putea atribui ivirea vieței pe pământ și prefacerea plantelor in animale con­statată prin formele zoofitelor ? Cărei împrejurări se datorește ivi­rea geniilor, precum și transformă­rile literare, artistice, economice, des­coperirile și iscodirile științifice ? etc. De­sigur că evoluției. Evoluțiunea a lucrat întâi asupra materiei brute, prefăcând scoarța pă­mântului, până cân­d a pus-o în stare de a primi pe ea viața. Aplicată asupra vieței, continuita­tea necesară lucrurilor se schimbă și fără care continuitate schimbarea este neînțeleasă, a fost menținută între indivizii in care se întrupează viața prin puterea eredităței și a a­­tavismului. Schimbarea formelor organice­ s’a urmărit pe pământ până la ivirea o­­mului de rasă albă, cu care ivire­ formele organice s’au fixat definitiv și nu se mai prefac astă­zi. Urmează deci că omenirea chiar s’a prefăcut la început, și în mod fisic, dovadă succesiunea raselor din ce în ce mai desăvârșite și organismul o­­menesc trebuia să se schimbe pentru că el a trecut prin perioade geologice de o putere de prefacere extraordinară, care au adus chiar stingerea unor mari specii de animale, precum ma­mutul, leul peșterilor, rinocerul zi­­horiui, etc. Dacă aceste animale au pierit, asu­pra organismului omenesc svârcoli­­rile pămîntului au avut numai efecte transformatoare. De la rasa albă înainte, formele or­ganice s’au fixat, și nu se vor mai putea produce de acum înainte orga­nisme nouă pe pămînt, pentru că me­diul exterior s’a fixat, în­cât nu mai este nici­­ un motiv care să provoace schimbările organice. De la ivirea omu­lui de rasă albă schimbările au­ trecut de la formele materiale la cele in­telectuale,­la idei,—și evoluția îm­pinge la lumina zilei, forme nouă de civilizație, precum mai nainte îm­pingea forme nou- organice din sinul nesecat al naturii. Partea constantă în transformările civilizației este da­tă de ideile gene­rale care trăesc secole întregi și a­­su­pra cărora evoluția poate pune în lucrare puterea ei de transformare. Sub nume de idei generale tre­­buesc înțelese, nu ideile abstracte, ci acelea, fie abstracte, fie concrete, care sunt împărtășite de un număr mare de oameni. Bunăoară credința în Isus Cristos, care trăește de 1900 de ani și este răspândită între mai mult de patru sute milioane de oameni. După acestea, savantul conferențiar intră in cercetarea modului cum evo­luția se îndeplinește în cele trei re­giuni ale existenței, venind cu o se­rie de numeroase amănunte intere­sante asupra chipului de lucrare în evoluție în regnul materiei brute, în acel al vieței organice și în acel al spiritului analizând mai ales puterea evoluției în istorie cu numeroase e­­xemple luate din istoria universală și din istoria românilor. Domnul Xenopol stabilește mai ales o lege abstractă, privitoare la civilisație, arătând că evoluția s’a realizat totdeauna în omenire prin părțile ei superioare, dar că și cele inferioare s’ar folosi de dinsa.­­ Spre exemplu, drumul de fier a fost descoperit de câteva genii, dar toată lumea se servește de el. In sfârșit distinsul conferențiar a­­tinge problema : încotro­tinde evo­luția și găsește că spiritul tinde a stăpâni tot mai mult universul și a se îndepărta de starea animală din care a eșit. Omul deci va tinde : , întâia ; a-și îmbunătăți existența ; al douilea, a descoperi adevăruri din simpla curiozitate de a ști, chiar fără nici o tendință practică ; al treilea, de a-și înfrumuseța traiul prin frumos, și al patrulea/ de a împărți aceste bunuri conform cu ideia binelui și a dreptului. Civilizația are de scop mai ales realizarea tendinței din urmă, fără de care o civilizație propriu zisă nici nu există. Ar trebui într’o stare i­­deală, către care omenirea tinde, ca fiecare să se poată bucura în proporție cu munca depusă de el, de îndemâ­narea, de­ adevărurile și frumosul câș­tigate până acum. O împărțire egală ar fi o nedrep­tate, căci ar implica ca unii oameni mai înzestrați de natură să lucreze pentru alții, ceea ce ar fi o reîntoar­cere a formei sclaviei. Frământările actuale ale tuturor societăților sunt pricinuite tocmai de această tendință de realizare a ideii binelui. Intr’o frumoasă perorațiune, pe care ,o redaü aproape textual, d. Xenopol sfârșește: Și când vedem cât mai are omenirea de lucrat spre a rea­liza ideia binelui, care abia este la începutul îndeplinirei ei, se poate oare vorbi de decăderea vechei noastre civilizație ? E adevărat că timpul nostru de mari zdruncinări bântie mai ales so­cietatea franceză, ce a mers tot­deauna în fruntea tuturor mișcărilor. Aceste zdruncinări pricinuesc du­reri, dar ele nu sunt svîrcolirile a­­gamiei, nici ale morței. Ele sunt du­rerile infăptuirei, lacrimile sbuciu­­mului pentru nașterea unei vieți mai adevărate, mai frumoase și cu deo­sebire mai drepte. Sursum­ corda, să mergem îna­inte, să lăsăm pesimismul pe seama acelora cari își acoper fața spre a nu vedea soarele propășite, strălucind la orizont, și către care popoarele Heportal poliție Un răspuns „Epocei“. — in­terview cu d. M. Cantacuzino Suntem învinuiți de „Epoca“, că simpatiile noastre ar merge către par­tidul d-lui Take Ionescu. Ziarul conservator aduce ca dovezi două depeși trimise de către cores­pondenții­­ noștri din Ploești și Ga­lați, cari ar fi dat o extensiune mai mare de­cât s’ar cuvenit recentelor întruniri ale partidului conservator­­democrat. Corespondenții noștri din toată țara au­ instrucțiuni de la noi de a fi ab­solut nepărtinitori în toate dările de seamă ce ni le trimit. Dar admițând pentru un moment că corespondenții noștri din cele două orașe nu s’ar fi conformat instrucți­unilor noastre, trimițându-ne știri exagerate sau reduse, tot nu­­ s’ar pu­tea deduce de aci că „Universul“ ar înclina într’o parte sau într’alta. „Universul“ n’a făcut nici­odată politică în sensul de a se pune în serviciul unui partid sau al unui bărbat politic, dar nu s’a abținut nici­odată de a pune în curent pe cititorii săi, în mod exact și nepărtinitor, cu toate evenimentele politice la ordinea zilei. „Universul“ a făcut acelaș lucru și cu prilejul ultimei crize conserva­toare, publicând intervievări acor­date de căpeteniile conservatoare de toate nuanțele, toate știrile privitoare la criză,precum și părerile presei o­­ficioase a tuturor partidelor. Era firesc ca să ne­ ocupăm în ul­timii timpi mai mult de noul partid conservator-democrat, care a făcut să se vorbească de el prin întrunirele ce a ținut și prin pregătirile sale in vederea nouei organizări. «Universul»­va­ continua deci a înregistra întreaga mișcare politică de la noi dând știrile cele mai exacte și nepărtinitoare, fără a avea alta preocupațiune decât pe aceea de a servi pe cititorii sei. ♦ * * D. M. Cantacuzino, fost primar al Capitalei, în intervievul acordat unui ziar, in chestia crizei conservatoare, a declarat : „Ruptura s’a produs car fatal­mente, în urma, acțiunei intenției­­ și provocator unitate?apo­i«‘­SWVP­?JP! Ionescu care, atât sub șefia d-lui Cantacuzino cât și sub acea a d-lui Carp, a căutat mereu să substitue direcția și acțiunea sa, aceleia a șefu­lui și a celorlalți fruntași“. D. Cantacuzino a mai spus că ma­rea artă a d-lui Take Ionescu a fost totdauna de a ști să pozeze în victimă, că fostul ministru de finanțe n’a fost nici­odată nedreptățit și nici împiedecat de a lucra și că, in fine, ca om politic, ca om de guvern și de stat și mai ales ca șef de grup, rar s’a întâmplat ca cine­va să găsească o mai una­nimă bună voință și încurajare ca d. Take. Ionescu. step. O CUGT3TA.RJ3 PI7­7X Zeflemiștii sunt caractere mes­chine, toate obiectele din casă, pot aduce cele mai mari nenorociri. Apoi ser­vitorii trecând dela un stăpân la altul, pot răspândi boala pretutindeni. Le­­siunele cele mai periculoase sunt cele din gură, și ele au fost găsite foarte des la servitoarele examinate la acest dispensar. 2) Se face profilaxia tuberculozei, boală care de asemenea se poate răs­pândi prin servitori. Și din statistica noastră se vede că au fost destul de numeroase cazuri. 3) Prin aducerea lor la dispensar, servitoarele încep să priceapă ce în­semnează curățenia corpului, în urma observațiunelor și sfaturilor ce li se dau. E de neînchipuit murdăria in care se prezentau la început. 4. Cu această ocaziune ele se con­ving că toate boalele, nu numai cele dureroase, trebuesc îngrijite și vin­decate. Din cele expuse se vede că stăpânii in interesul lor trebue să ceară ser­vitoarelor buletinul de sănătate, și să nu nu le­ primească în serviciu până ce nu sunt examinate la dispensar. Examinarea servitoarelor se face în fiecare zi în orele 10—12 dim., în localul biuroului de servitori, str. Mihai-Vodă, No. 13. Fie­cărei femei i se liberează un buletin de sănătate, iar cele bolnave sunt trimise la spital. 3)I. V. Alexandrescu - căsătorie la „¥atra lîimiroasi“ In curând se va celebra la „Vatra luminoasă“ căsătoria lui Alexandru Ghiță și Elenei Vintilă, ambii orbi. M. S. Regina, augusta protectoare a „Vetrei luminoase“, care a încu­viințat această căsătorie, a făgăduit să asiste la ceremonia nupțială. Logodna s’a făcut la 7 ianua­rie trecut. Alexandru Ghiță e de 25 de ani și lucrează în atelierul de fringherie, iar Elena Vintilă e de 19 ani, năs­cută în Ploești, unde are și părinți. Ea lucrează în atelierul de perii. Iată cum povestește d. Monske, directorul „Vetrei luminoase“, îm­prejurările in cari s’a ajuns la a­­ceas­tă căsătorie : „Pe Elena Vintilă, mireasa lui­ Alexandru Ghiță a cunoscut-o întâi la clasa de ca­nto, pe când profesorul o examina pentru a vedea ce’ voce are. La auzul glasului ei argintiu, Ghiță ciuli urechile. „Cine-i asta ? „E cea mai frumoasă fată de la noi“ i se răspunse. Glasul ei îi rămăsese la inimă. La celelalte ore comune, Alexandru Ghiță stătea ca zăpăcit, ori de câte ori auzea vocea ei argin­tie. Amorul pusese stăpînire pe din­­stil și-l făcu ingenios. Reuși să stre­coare în mâna adoratei sale o scri­­sorică punctată prin care-i arăta iu­birea ce nutrea pentru dinsa. Ea­ î răspunse, după câteva zile, tot prin scris, că ar fi fericită dacă soarta i-ar îngădui să-și lege viața de a lui... Din acest moment, bietul om nu mai avu liniște. Nu mai mânca, nu mai lucra cu aceiași siguranță ca mai înainte. Eu­, care urmărisem ideia din capul locului, cerut părerea M. Sale Reginei, care consimți de îndată, foarte bucuroasă, la căsătoria lor“. MEÜSEL a ia pensat aleî medical al prefec­turei poliției Capitalei pe anul 1907—1908 Au fost examinate la acest dispen­sar de la 1 Ianuarie 1907 până la 1­1 Ianuarie 1908, un număr de 3.776 femei, dintre cari au fost găsite bol­nave cu boli venerice 209, cu tu­berculoză pulmonară 40 și cu scabies (râie) 3. Sunt trei categorii de femei cari se examinează în acest serviciu : servitoare și doici, cari vin să-și facă sau să-și vizeze condicuțele și femeile arestate la poliție. Servitoare s-au prezentat în număr de 3.263, dintre care au fost găsite bolnave : 132 cu boli venerice ; 31 cu tuberculoză pulmonară și 3 cu râie. Doici au fost 54, dintre care au fost refuzate ca noapte de a alapta 6, pentru următoarele motive : 1 cu tu­berculoză pulmonară ; 1 cu copil si­filitic , 3 cu blenoragie și 1 având o singură mamelă? Arestate au fost 449 femei, dintre care 78 cu maladii venerice și 8 cu tuberculoză pulmonară. Vom­ spune câte­va cuvinte asupra avantajelor ca servitoarele să fie exa­minate înainte de a fi angajate la stăpân, pe care le-am putut deduce in cei patru ani de când conduc acest serviciu. 1) Se face o însemnată profilaxie a maladiilor venerice. Transmiterea si­filisului prin servitori este un mare pericol. Acești oameni, cari intră in viața fiecărei familii de la cele mai modeste până la cele mai bogate, cari gustă din bucate, se servesc de tacâmurile stăpânilor, pun mâna, pe la sosefiile Friafuh! Ferdinand (Prin telegraf de la corespondenții noștri particulari) Cernavoda, 26.—Astăzi, la orele 6 dimineața, cu un tren special a sosit aci Principele Ferdinand, co­mandantul corpului II de armată, pentru inspecția ofițerilor din ba­talionul 7 vânători. Intru întâmpinarea Sa a sosit aci, venind din Constanța, d. ge­neral Culcer. Maiorul Dragalina, comandantul garnizoanei locale, a prezentat ra­portul. La orele 11 și 20, cu acelaș tren, A. S. Regală, însoțită de suita sa, a pornit înapoi spre Constanța. Constanța. 26.—cu un tren spe­cial, la orele 12 jum., a sosit în localitate A. S. R. Principele Fer­dinand, însoțit de d-nii colonel Aurel Dumitrescu și maior Beren­dei pentru inspectarea ofițerilor din garnizoană. La gară A. S. Regală a fost în­­tâmpinat de d. prefect Vârnav­­primarul Georgescu, președintele consiliului județean, Cociu, po­lițaiul Cimbru, precum și toți ofi­țerii superiori din garnizoană. Sosirea trenului a fost vestită prin focuri de tun date de încru­­cișătorul «Elisabeta». D. general Culcer, comandantul diviziei, a prezentat raportul tru­pelor din garnizoană, apoi pe o­­fițerii superiori, iar d. prefect pe persoanele de față. A. S. Regală s’a dus cu suita în trăsuri la cercul militar, unde a luat­ masa. La 2 jum. A. S. s’a dus la reg. 34, unde a inspectat pe ofițeri. A fost întâmpinat de d. colonel Drăgotescu. Apoi A. S. R. a vi­zitat batalionul 5 vinători unde d. maior Sanatescu a prezentat ra­­portul. Cel din urmă regiment inspectat a fost reg. 9 călărași. Inspecția s’a sfârșit, la ora 6, iar la orele­ 7 s’a dus la cercul militar, unde a­­sistau­­ toți ofițerii din garnizoană și unde A. S. a luat masa. Rezultatul inspecțiunilor a fost mulțămitor. La orele 9 A. S. Regală s’a re­tras în vagonul princiar, care a fost atașat la trenul de 1 noaptea, inapoindu-se la București. f IDrco!® Ernest ă® Sssa- AlÉenburg O telegramă ne-a anunțat moar­tea ducelui domnitor Ernest de Saxa -Altenburg, născut la 1826 în castelul Hildburghausen. In anul 1858 s-a căsătorit la Dessau cu principesa Agnes de Anhalt. De­functul era colonel-proprietar al mai multor regimente germane. Curtea noastră regală a luat doliu de două săptămâni din causa legaturilor de rudenie cu familia de Saxa-Altenburg. Un frate al tatălui defunctului duce, princi­pele Eduard (născut la 1804) s-a căsătorit la 1835 cu Amelia prin­cipesă de Hohenzollern-Sigma­­ringen, ședință în timpul desbaterilor de­­l­egațiune­. Camiera va lua deci va­canță până la 22 i. c. In acest timp se vor ține num­ai ședințe formale. Yachtul imperial german «Hohenzollern» a primit ordinul de a se alia în ziua de 6 Martie st. n. la Wilhelmshaven spre a duce la Corfu pe­­ Suveranii­­ ger­mani. Principesa Victoria-Luiza va în­soți pe Suverani in călătoria lor. .*. Din Poia se anunță că mi­nistrul comun austro-ungar de război și, a renunnțat definitiv la proiectul fortificarea Salonicului. Deputatul reacționar Schmidt osândit pe vremuri fiind­că și vin­­dut Austriei planuri proaste ale fortăreței Gronstadt, vasi invalidat de Duma rusească. La New­ York, în Worth Street, un incendiu a distrus o casă mare, pricinuind pagube de 2 milioane de franci. Do­uă oameni au fost uciși și 12 mai mult sau mai puțin grav răniți.. Planul revoluționarilor por­tughezi, era de a se scobori în str. la 18 ianuarie, de a pune mâna pe telegraf și­ telefon și de a comunica autorităților procla­marea republicei. Orașul Oporto ar fi răspuns cel d’intuiti, și gar­nizoana acestui oraș, secundând mișcarea. Suveranii trebuiau să fie surprinși la palat, și îmbarcați, fostul prim-ministru Franco ucis și miniștrii cei i’au­î închiși in ca­sele lor. Pianul s’a zădărnicit în urma unor denunțări , dar nu se știe dacă nu va fi aplicat acum. DELEGAȚIA SIOIEMCIANȚILOR de băuturi spirtoase la d. ministru de finanțe Comisiunea aleasă de congresul ■comercianților și producătorilor de băuturi din toată țara și compusă din d-m. C. Cernățianu, loan Mi­­halcea-Vrînceanu, V. N. Simionescu, T. Marinescu, M. lonescu, Virgiliu M. Bănescu, loan T. Mihail, loan A. Vrăbiescu și Ștefan T. Gogonea, s’a presentat eri d-lui miniștrii de finance ca să’l roage să revie asupra proectului de lege pentru monopoli­zarea vinzărea băuturilor. Comisiunea a fost primită și de mi­nistrul de finanțe i-a răspuns că nu renunță la principiul monopolizărea vinzărea băuturilor. Față cu acest răspuns, comisia la rîndul ei, a spus d-lui ministru de finanțe că și negustorii sa găsesc ne­voiți și hotărițî a continua­­ mișcarea pe căi legale pacînice până vor reuși în lupta lor. In acelaș timp comisiunea aduce la cunoștința producătorilor și comer­cianților că, conform hotărîrea con­gresului din zilele de 24 și 25 Ia­nuarie, se va ține negreșit un mare meeting în București, în ziua de 14 Martie, la care vor participa toți co­mercianții și podgorenii mici­ și mari, din toată țara, de la orașe și de la sate, când toți vor suspenda afacerile cât timp va dura acest meeting. ȘTIM­M STREINATATE — Prin poștă — »*„ Tribunalul din Landau (Ger­mania) a osândit la două luni în­chisoare și 2825 franci amendă pe chimistul Lampert, falsificator de vinuri. Cunoscutul dramaturg ger­man Adolf L’Arange îșî va serba la 8 Martie a 70-a aniversare a nașterei sale. Cu aceasta ocazie toate teatrele din Germania vor reprezintă piese de ale sale. ,*. Marele proprietar Iosif Dengl, din Arad­, a dăruit 300.000 coroane casei săracilor din Arad și 110.000 coroane a silului din Ujarad. Consiliul comunal al orașului Frankfurt a votat suma de o ju­mătate de milion de mărc! pentru a se înființa o galerie de tablouri. Preotul slovac naționalist Hlinka, a fost dat in judecată pen­tru articolul «Asediarea Rosenber­­gului», publicat în ziarul «Ludo­­vi Noviny». Ministerul instrucțiunei pu­blice al Prusiei, a dat o circulară prin care se țărmurește la 73 zile, vacanțele dela scoale comunale. ,*, Intri o mină de lângă Essen (Germania) s’a surpat un perete, 4 lucrătorii au fost omorâți. ,% In portul Bremen au sosit zilele trecute 15 soldați germani din legiunea franceză străină, cari s’au refugiat in Maroc pe bor­dul vaporului german «Riga». De la 1 Octombrie până la 31 Decembrie 1907 au intrat în canalul «împăratul Wilhelm» de lângă Kiel. 8225 vapoare. In în­treg anul 1907 au intrat în acel canal 34.625 vapoare. Consiliul de război din Er­furt a condamnat pe­ subofițerul Weisheer, care a încercat să u­­cidă pe fiica sa nelegitimă în vîrstă de 6 luni, la 4 ani închisoare. »*» Camera ungară nu va ține Nouila confernțe piare D. dr. H. Botescu, ajutor de pri­mar al Capitale­­, a convocat ieri în cabinetul d-sa­s pe toți medicii șco­lari cu cari a ținut o consfătuire cu privire la viitoarele conferințe școlare. Aceste conferințe se vor ține de către medici în cercurile medicale școlare formate fie­care din grupuri de școli. Scopul conferințelor va fi de a sădi de cu vreme in inimile copiilor prin­cipii sănătoase și a face din ei cetă­țeni sănătoși la corp și la minte. Spre a înlesni calea conferențiari­lor d. dr. Botescu, a comunicat și subiectele conferințelor ce s’ar putea ține cu mare succes. In primul rînd se va vorbi de i­­giena școlară din toate punctele de vedere, apoi despre igiena corpului, despre alimente, apa de balit, îmbră­­căminte, bolile contagioase, cum ne­am putea feri de ele, etc. etc. Aceste conferințe vor avea mare înrîurire asupra ameliorărei stărei sanitare în Capitală, intru­cât, pe lângă copii, vor mai putea să asiste la conferințe și părinții. D. dr. Botescu a enumărat peste 25 de subiecte de conferințe cami mai de cali mai folositoare, dând pentru fie­care din ele întinse și interesante explicațiuni. Intre altele, d-sa a vorbit de colo­niile școlare, care vor fi organizate pe viitor in condiții mai avanta­­gioase. D. dr. Botescu, a emis, în această chestie, părerea că localurile de școli de prin stațiunile balneare și clima­terice să se poată utiliza pentru in­stalarea coloniilor. Ar mai putea să servească acestui scop, cu mare succes, mănăstirile a­­șezate mai toate prin localitățile cele mai sănătoase ca aer și mai pitorești. Cu modul acesta s’ar economisi sumele ce se plătesc pentru chirii ș­i ar deveni mai ușoară sporirea numă­rului coloniilor.* La consfătuirea de ere, pe lângă medicii școlari, a luat parte și d. Simionescu, revizorul școlar al jud. Ilfov. D-sa a făcut o sguduitoare expu­­nere a școlilor noastre publice în ce privește localurile și m­­ai ales mize­ria unei părți a elevilor. Mulți copii din cauza mizeriei pă­rinților lor se duc flămânzi la școală, unde rămân nemâncați toată ziua. Ce atențiune și ce putere de muncă spune d-sa, se poate aștepta de la astfel de copii ! D. Simionescu mai comunică că conferințele școlare erau mai de mult organizate în Capitală. Ele se țineau până acum de către institutori. Firește că de acum conferințele vor dobândi un avînt mai mare, și vor deveni cu mult mai atrăgătoare, și instructive fiind desvoltate de specia­liști.* ¥ ¥ Conferințile școlare după, noua or­ganizare vor începe chiar în Februa­rie viitor. JJcs. ȘTIM POLITICE Se știe că d. depu­tat George A. Văsescu, șeful liberalilor din Dorohoi, fiind numit membru în consiliul su­perior de agricultură, au rămas va­cante atât scaunul de deputat coleg. II ocupat de d-sa,­ cât și demnitatea de șef al liberalilor locali. Comitetul executiv local a procla­mat șef al liberalilor dorohoeni pe d. senator Ion Pillat, care va avea dem­nitatea de vice-președinte al clubului, președinte fiind d. ministru de in­terne Brătianu.­ ­EVH1UMHU din Portug­alia Serviciul nostru telegrafic Funeraliile regelui și prințului moștenitor Lisabona. 26.—(A. R.)—Cor­pul diplomatic, întrunindu-se după amiază, a defilat în fața coșciu­gului. Orașul, plin de streini și de provinciali, prezintă o însufle­țire extraordinară.Regele va primi azi înainte de ceremonie misiu­nile streine. Nevinovați împușcat­ în locul adevăraților asasini Paris, 26.—S'a stabilit că cele trei persoane, cari au fost împuș­cate imediat după atentat, nu erau nicidecum revoluționarii, ci sim­pli cetățeni cari se duceau după afacerile lor. Trei nevinovați au fost împuș­cați , ce au devenit insă adevăra­ții asasini, la această întrebare nimeni nu poate da vre­un răs­­puns. Autoritățile nu vor să dea nici o lămurire. S’ar părea deci că a­­sasinii propriu ziși au fugit. In cazul acesta ei constitue că sigur o primejdie publică, de­oare­ce ei sunt niște „despera­dos“ cari nu se dau înlături de la nimic și pe lângă asta au par­tizani și se bucură de simpatii in populație. Declarațiile unui șef republi­can asupra complotului Paris, 26.— Șeful republica­nilor portughezi Machado, a sosit era la Paris. El a povestit că revoluția tre­­bue să isbucnească în Portugalia în ziua de 28 Ianuarie st. v. Toate partidele republicane căzu­seră de acord asupra datei. Fie­care îșî cunoștea rolul sau. Suc­cesul ar fi fost neîndoios, dacă conducătorul mișcării, care tre­buia să dea semnalul isbucnirea revoluției, n’ar fi fost arestat, cu totul pe neașteptate, in urma or­dinului lui Franco. Răspunderea atentatului nu o au nici republicanii, nici anăi> cinstit. Atentatul n’ar fi avut pro­babil loc dacă revoluția ar fi iz­bucnit. ««IU­ D filiilOAR* C A. 3X Ședința dela 26 Ianuarie 1908. Ședința se deschide la orele 2 la­ președinția d-lui M. Pherekide. Prezenți 104 d-ne deputați. Pe banca ministerială d-nii miniș­tri Sp. Haret și T. Stelian, D. dr. N. Angelescu (farmacist) depune o petițiune însoțită de un memoriu al soc. agronomilor prin care aceștia cer a fi constituiți într’usc corp organizat ca al silvicultorilor Statului. D. Dincă Schileru face o între­­bare d-lui ministru al justiției fi­zier că d. Sava Șomănescu aduce, pe mo­șia sa muncitori agricoli pe car­­ii lasă fără hrană. Roagă pe d. ministru să facă drep­tate sărmanilor locuitori din jud. Gorj, cari acum sunt chemați la judecăți în jud­ .Ialomița pentru drepturile pi cari le revendică. Cere ca judecata să se facă la judecătoriile din Gorj. D. ministru al justiției roagă p. d. Schileru să precizeze ce fapte au fost în judecată și cari sunt acei lo­cuitori, ca să știe cum să urmărească r­eclamațiunea ce face. Se ia în discuție proectul de lege pentru fabricarea luminărilor de ceară. D. G. G. Assan, raportor, dă ce­tire proectului de lege. La discuția generală ia cuvîntul d. Micescu. Zice că e contra monopoli­zarea comerțului luminărilor de ceară și cere ca să se introducă unele mo­dificări în acest proect, zice că va depune un amendament in sensul ca să nu se dea în mâna preoților mo­nopolul vinzăreî lumânărilor de ceară, căci le-ar scobori și prestigiul moral de care au nevoe. D. Zamfir Filoti dă explicațiuni, zicând că parafina și stearina ard per­fect și că pot fi întrebuințate cu fo­los la fabricarea luminărilor de ceară mai ales că și ceara o importăm din străinătate. Combate și art. 4 din lege, zicând că nu se poate impune legea de față și la bisericile de alt rit. Cere ca d. ministru să lămu­rească art. 4 in acest punct. Zice apoi că analiza trebue să se facă de 22 GAIA UNUI 01 CINSTIT roman DE GEORGES GItISON XIV Se deșteptă cu ochii rătăciți, cu parul zbârlit. Slavă Domnului,­ nu,fusese de­­cât un vis. Dar, mare Dumne­zeule, ce era fatalitatea asta? De ©i să cadă această piatră în trti­stul său și să o rostogolească în așa chip ? De­sigur, nimeni n'avea să probeze că el era un­ ucigaș. Dar ce-avea să iasă din toate , astea ? Plutea o bănuială asupră-T. Oare afecțiunea lui Enric avea să reziste la așa bănuială ? Vai! vai! Lucila îi dăduse toată inima ei. Cunoștea bine pe Lileta sa : era — întreagă ! A iubi odată, in­semna pentru dânsa a iubi pen­tru tot­a­a­una. Lucila, care era atât de feri­cită, că tânărul magistrat o ale­sese pe dânsa dintre atâtea altele și care era atât, de mândră de re­­numele­ de cinste al tatălui său, avea să piardă oare dintr’o dată, toate aceste ilusiuni, avea să fie părăsită de unul din acești oa­meni din causa desonoare a celui­­l’alt ? Și cum­­ să spere că s’ar fi pu­tut ast­fel ? D'Orb­eville putea să se alieze cu o familie pătată? Ah !­ce amarnic se înșelase în ziua trecută, când își zisese : — „Dacă Hehler nu va fi gă­sit, toate vor, eși­ bine. Nesocotitul ! Nu se gândise de­cât la persoana sa, la păstrarea secretului său ! Dar Lucila, Lucila? Avea să sfărâme inima copilei sale, cu propriile sale mâini ? Nu, nici o dată! Mai bine ori­ce de­cât așa ceva! Cu toate astea, ce să facă? Să fuga, să dispară? Să se sinucidă? Nu. Sinuciderea n’avea să în­drepte nimic. Din contra, sinuci­derea ar fi întărit bănuiala ce plana asupra sa și ar fi compro­mis și mai mult fericirea Lucilei. Ce hotărâre să ia ? Să plece ? Să rămână ? Să vorbească ? Să tacă ? Ori încotro se uita, vedea durere și pericol. Când se sculă, fața’i era așa de­­ galbenă și chinuită in­cât săr­mana Erna rămase consternată. Se aruncă plângând în brațele lui. — Paul, iubitul meu, tu suferi și nu’mî spui nimic ! Către cine o să’țî deschizi inima dacă nu către mine ? Nu sunt eu a doua perso­nalitate a ta ? ,,Ah ! nu mă nesocoti ! Nu e nimic în lumea asta, nimic ca să nu înțeleg și să nu sculez. „Ți-am spus și o să-țî spun Î D­’ă de o mie de ori, eu su”e solidară cu tine la ori­c­e faptă. Vreau sä’mi iau partea din toate răspunderile. „Ne-am chinuit amândoi ca să ne urcăm. Dacă trebue să ne sco­­borim acum, sunt gata. Vreau numai să rămân lângă tine, ori­unde ai fi, și mă vom­ simți fe­ricită !.. Ce să răspundă la aceste cu­­vinte cân’i străpungeau inima ? In zădar Darsay își deschidea bu­zele , nici un sunet nu eșia din­tre ele. De mai multe ori sărută cu dragoste, cu pasiune, fruntea so­ției sale. Insă nu putu sau nu voi să-i dea explicația cerută. — Am trebuință de aer, de mișcare, de muncă, bolboroși din­­sul în sfârșit, smulgându-se din brațele ei. „Da, numai munca, o muncă înverșunată, îmi va fi de ajutor. „Lasă-mă să mă pun pe mun­că. Ea este balsam 'pentru toate ranele. Ema îl privi depărtându-se, mâhnită și gânditoare, insă, cre­dincioasă tacticei sale de cruțare și discrețiune, nu-1 hărțui de loc.. — Muncă !... muncă înverșu­nată !... își repeta dinsa. De­si­gur, suntem în ajunul unui de­zastru ; suntem­ amenințați de perderi mari de bani. „Omul acela, Franz Höhler, re­prezenta poate o poliță, un anga­jament care nu se poate înde­plini. „Și lui Paul nu-i vine să-mi spună ! își închipue oare că pe cât timp îl am pe dinsul, o să mă speriu de faliment, de scăpă­­tare, de mizerie ? „Ah ! ghicesc : ceea ce-l în­grozește este viitorul compromis al Lucilei. Ei bine, eu sunt mai încrezătoare. „Lucila merită prin ea însăși să atragă și să țină pentru tot­dea­una o inimă nobilă și cred că faptul este împlinit. Sunt con­vinsă că ori­ce s’ar întâmpla, En­­ric o să-î rămână credincios. Darsay, sosind la biuroul său, ascultă distrat mai multe rapoarte verbale cari ar fi putut să con­vingă pe Ema că situația finan­ciară a casei, departe­­ de a fi ame­nințată, devenia din ce în ce mai solidă, că afacerile bărbatului sau luau o desvoltare colosală. Din prosperă și cu spravene temelii, casa fondată de el se a­­nunța a deveni una din cele mai importante din lume in center­esul de mătăsărit. Dar ce importă milioanele când disperarea bate la ușe? Darsay, printr’un gest de­ obo­seală, dete drumul funcționaru­lui sau superior care ’!­ expunea vastele afaceri scoase cu bine la capăt, rugându-l a anunța la toți că dorește să rămână singur și nimeni sâ-l deranjeze sub nici un motiv. Și, luând un plic de pe un teanc de scrisori, îi rupse margi­nea. Amploiatul se retrase respec­tuos. Darsay, rămânând singur, nu citi scrisoarea, ci stătu cu ea în mână. Gândurile T'erau în al­ tă parte, la Ema, la copiii săi, la Enric, își sprijini capul între mâini și se adânci intri o meditație dis­perată. Stetea de mult astfel când o bătae în ușe îl făcu să tresară. Se ridică iritat. — Cine mai e? N’am spus că nu vreau,să fiu deranjat? Băiatul de serviciu îșî vîrî nu­mai capul prin ușa întredeschisă. — E un domn care stătue foarte mult să vă vorbească. — Nu sunt pentru nimeni a­­casă, strigă Paul cu violență. Pentru nimeni, înțelegi ? — Nici pentru mine? , Când pe băiat la o parte, d’Of­b­eville apăru în locul lui la ușe. Darsay crezu că apare înaint­­re’î destinul său. — D-ta ! d-ta !. . . bolborosi dinsul vinăt la față. (Va urma) . Sunt rugați d-nii abo­nați, care fac reclama­­țiuuni sau cer schimbări de adresă, să bine-voiască a trimite la Ad-ț­e tot­­de­odată și eticheta pe care este imprimată zil­nic adresa, spre a se putea da curs repede re­­clamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimi­terea ziarului la noua a­­dresă.

Next