Universul, ianuarie 1908 (Anul 26, nr. 1-29)
1908-01-28 / nr. 26
I 1 Palatul primăriei din Lisabona Calendar pe anul 1008 Ortodox Duminica, 27 Ianuarie. — f Sf. loan Gură de aur. Catolic Duminică, 9 Februarie. — Apolonia. Râs. soarelui 7.28.— Apusul 5.32 București, 27 Ianuarie. Mersul încasărilor Cu publicarea datelor oficiale despre mersul încasărilor pînă la 1 Decembrie trecut, încep a se învedera—după cum observă «Revista economică și financiară» — efectele crizei economice datorite recoltelor rele de grîn, porumb și celelalte cereale mai importante. încasările lunei Noembrie 1907 au scăzut la cifra de lei 22.443.000 contra 24.>14.000 în Noembrie anul precedent, pe când plățile s-au urcat la 19 jun. milioane lei față de 18 milioane 400.000 în luna corespunzătoare a exercițiului trecut. Numai grație rezervelor din trecut, situația la 30 Noembrie 1907 se prezintă totuși foarte solid, încheindu-se cu un escedent de încasări de peste 59 milioane lei. Astfel încasările la 30 Noembrie 1907, întrec încă pe cele de la 30 Noembrie 1906 cu o sumă de 9.689.000 lei, dar cifra sporului începe să se depărteze de cea de peste 11.800.000 constatată la 31 Octombrie 1907 și se va depărta din ce în ce mai mult, pe măsură ce vom înainta în lunile de iarnă și mai ales in cele de primăvară, când toate resursele disponibile iau t o singură cale, acea a preparării recoltelor viitoare. Câteva cifre vor da o indicațiune despre transformarea ce se operează în realizarea veniturilor curente ale Statului. Acestea sunt plusurile și minusurile ce se înregistrau la 30 Septembrie și 31 Octombrie și acum la 30 Noembrie în veniturile mai în strînsă legătură cu criza agricolă. Așa, la fontieră, minusurile au mers crescând, de la 645 și 669 la 808 mii, la patente plusurile scăzând, de la 158 și 133 la 123 mii ; impositul personal a dat un minus crescând de la 1.140 la 1.340 și apoi la 1.564 mii, pe când plusul de la vămi a mers iarăși scăzând, de la 8.711 la 8.570 și apoi la 8.033 mii. Crescând au mers asemenea minusurile de încasări de la loturile sătenilor, de la procentele plătite de debitori și mai ales de la rămășițe: 1.300,1.615, și 2.023 de de mii. Cu toate acestea, rezervele obținute până acum sunt prea însemnate pentru ca exercițiul curgător să mai poată fi influențat defavorabil și la o măsură care să dea de gândit. Incasările la sfârșitul celei de a 8-a lună a exercițiului atingând peste 1977a milioane din 245 milioane credite puse la disposițiunea diferitelor servicii publice, bugetul se va putea considera realizat cel mult la 31 Ianuarie și excedentul probabil va putea sta alături de cele mai însemnate realizate în ultimii ani. In ce privește încasările pentru fondul comunal, socotelile dela 30 Noembrie 1907 arată un plus de 234 milioane față de încasările din epoca corespunzătoare a exercițiului precedent. Sporul de încasări a fost produs de alcool, vin și zahăr, neînregistrindu-se ’decât un, singur deficit mai important, la țuică (aproape o jum. milion). Nu tocmai însemnată, dar regretabilă și îngrijitoare e scăderea de la făină, în locul urcării ce ar fi fost de dorit. Aceasta denotă că, desigur din cauza revoltelor rele și a scumpirii fainei, s’a oprit curentul îmbucurător, ce se observase, al creșterii consumației pâinei la sate. _____ înaintează și se îngrămădesc, Franța conducând cu totdeauna cortegiul. * * * Forma academică a conferinței d-lui Xenopol, cugetarea profundă și verva sa călduroasă au fost și în această ocazie mult apreciate și aplaudate de numerosul auditor. Cu această ocazie găsesc nimerii să menționez că Le Gaulois, unul dintre ziarele valoroase, a publicat ca și Le Journal des débats un articol plin de considerațiune și de admirație pentru d. Xenopol pe care îl numește mare savant, mult apreciat în Franța, și glorie pentru neamul său. I. Costescu Azi, Duminecă 27 c., în noul local al clubului conservator Caracal se va ține o consfătuire politică a conservatorilor romanațeni da sub șefia d-lui Paul Brătășeanu. Cu această ocazie se va inaugura clubul. Conservatorii democrați din Târgoviște vor ține o consfătuire azi, Duminecă, la orele 10 dimineața, la saloanele clubului din str. Domnească. La această consfătuire au fost convocați și partizanii din județ. VN PMOVSI ÎIE PT2 ZI Cav intelept, gurq. închisă. KRȘpi DH Pil (Coresp particulară a ziarului „Universul") Paris, 20 ianuarie. Conferințele d-ls. Xenopol la Sorbonna D. Al. D. Xenopol, membru al institutului Franței, a ținut era la Sorbonna a șeasea conferință, tratând despre evoluție in istorie. Amfiteatrul Michelet e plin de lume distinsă. Printre cei de față remarc pe d-niî Bloch și Monod, membri ai institutului și profesori la Sorbonna, d. Leo Claretie, d. Seiliers, redactor pentru partea filosofică și literară la „Journal des débats“, d-na Rambaud, soția fostului ministru de instrucție publică, etc. Sub termenul de evoluție în istorie, savantul profesor înțelege o putere firească ce împinge lucrurile la transformare iar modul cum se îndeplinește această transformare, conferențiarul o numește legea evoluției. Părerea că evoluția ar fi o putere specială a naturii nefiind îndeobște primită, d. Xenopol dovedește cu exemple numeroase existența acestei puteri. Căci, se întreabă d-sa între altele, cărei împrejurări s-ar putea atribui ivirea vieței pe pământ și prefacerea plantelor in animale constatată prin formele zoofitelor ? Cărei împrejurări se datorește ivirea geniilor, precum și transformările literare, artistice, economice, descoperirile și iscodirile științifice ? etc. Desigur că evoluției. Evoluțiunea a lucrat întâi asupra materiei brute, prefăcând scoarța pământului, până când a pus-o în stare de a primi pe ea viața. Aplicată asupra vieței, continuitatea necesară lucrurilor se schimbă și fără care continuitate schimbarea este neînțeleasă, a fost menținută între indivizii in care se întrupează viața prin puterea eredităței și a atavismului. Schimbarea formelor organice s’a urmărit pe pământ până la ivirea omului de rasă albă, cu care ivire formele organice s’au fixat definitiv și nu se mai prefac astăzi. Urmează deci că omenirea chiar s’a prefăcut la început, și în mod fisic, dovadă succesiunea raselor din ce în ce mai desăvârșite și organismul omenesc trebuia să se schimbe pentru că el a trecut prin perioade geologice de o putere de prefacere extraordinară, care au adus chiar stingerea unor mari specii de animale, precum mamutul, leul peșterilor, rinocerul zihoriui, etc. Dacă aceste animale au pierit, asupra organismului omenesc svârcolirile pămîntului au avut numai efecte transformatoare. De la rasa albă înainte, formele organice s’au fixat, și nu se vor mai putea produce de acum înainte organisme nouă pe pămînt, pentru că mediul exterior s’a fixat, încât nu mai este nici un motiv care să provoace schimbările organice. De la ivirea omului de rasă albă schimbările au trecut de la formele materiale la cele intelectuale,la idei,—și evoluția împinge la lumina zilei, forme nouă de civilizație, precum mai nainte împingea forme nou- organice din sinul nesecat al naturii. Partea constantă în transformările civilizației este dată de ideile generale care trăesc secole întregi și asupra cărora evoluția poate pune în lucrare puterea ei de transformare. Sub nume de idei generale trebuesc înțelese, nu ideile abstracte, ci acelea, fie abstracte, fie concrete, care sunt împărtășite de un număr mare de oameni. Bunăoară credința în Isus Cristos, care trăește de 1900 de ani și este răspândită între mai mult de patru sute milioane de oameni. După acestea, savantul conferențiar intră in cercetarea modului cum evoluția se îndeplinește în cele trei regiuni ale existenței, venind cu o serie de numeroase amănunte interesante asupra chipului de lucrare în evoluție în regnul materiei brute, în acel al vieței organice și în acel al spiritului analizând mai ales puterea evoluției în istorie cu numeroase exemple luate din istoria universală și din istoria românilor. Domnul Xenopol stabilește mai ales o lege abstractă, privitoare la civilisație, arătând că evoluția s’a realizat totdeauna în omenire prin părțile ei superioare, dar că și cele inferioare s’ar folosi de dinsa. Spre exemplu, drumul de fier a fost descoperit de câteva genii, dar toată lumea se servește de el. In sfârșit distinsul conferențiar atinge problema : încotrotinde evoluția și găsește că spiritul tinde a stăpâni tot mai mult universul și a se îndepărta de starea animală din care a eșit. Omul deci va tinde : , întâia ; a-și îmbunătăți existența ; al douilea, a descoperi adevăruri din simpla curiozitate de a ști, chiar fără nici o tendință practică ; al treilea, de a-și înfrumuseța traiul prin frumos, și al patrulea/ de a împărți aceste bunuri conform cu ideia binelui și a dreptului. Civilizația are de scop mai ales realizarea tendinței din urmă, fără de care o civilizație propriu zisă nici nu există. Ar trebui într’o stare ideală, către care omenirea tinde, ca fiecare să se poată bucura în proporție cu munca depusă de el, de îndemânarea, de adevărurile și frumosul câștigate până acum. O împărțire egală ar fi o nedreptate, căci ar implica ca unii oameni mai înzestrați de natură să lucreze pentru alții, ceea ce ar fi o reîntoarcere a formei sclaviei. Frământările actuale ale tuturor societăților sunt pricinuite tocmai de această tendință de realizare a ideii binelui. Intr’o frumoasă perorațiune, pe care ,o redaü aproape textual, d. Xenopol sfârșește: Și când vedem cât mai are omenirea de lucrat spre a realiza ideia binelui, care abia este la începutul îndeplinirei ei, se poate oare vorbi de decăderea vechei noastre civilizație ? E adevărat că timpul nostru de mari zdruncinări bântie mai ales societatea franceză, ce a mers totdeauna în fruntea tuturor mișcărilor. Aceste zdruncinări pricinuesc dureri, dar ele nu sunt svîrcolirile agamiei, nici ale morței. Ele sunt durerile infăptuirei, lacrimile sbuciumului pentru nașterea unei vieți mai adevărate, mai frumoase și cu deosebire mai drepte. Sursum corda, să mergem înainte, să lăsăm pesimismul pe seama acelora cari își acoper fața spre a nu vedea soarele propășite, strălucind la orizont, și către care popoarele Heportal poliție Un răspuns „Epocei“. — interview cu d. M. Cantacuzino Suntem învinuiți de „Epoca“, că simpatiile noastre ar merge către partidul d-lui Take Ionescu. Ziarul conservator aduce ca dovezi două depeși trimise de către corespondenții noștri din Ploești și Galați, cari ar fi dat o extensiune mai mare decât s’ar cuvenit recentelor întruniri ale partidului conservatordemocrat. Corespondenții noștri din toată țara au instrucțiuni de la noi de a fi absolut nepărtinitori în toate dările de seamă ce ni le trimit. Dar admițând pentru un moment că corespondenții noștri din cele două orașe nu s’ar fi conformat instrucțiunilor noastre, trimițându-ne știri exagerate sau reduse, tot nu s’ar putea deduce de aci că „Universul“ ar înclina într’o parte sau într’alta. „Universul“ n’a făcut niciodată politică în sensul de a se pune în serviciul unui partid sau al unui bărbat politic, dar nu s’a abținut niciodată de a pune în curent pe cititorii săi, în mod exact și nepărtinitor, cu toate evenimentele politice la ordinea zilei. „Universul“ a făcut acelaș lucru și cu prilejul ultimei crize conservatoare, publicând intervievări acordate de căpeteniile conservatoare de toate nuanțele, toate știrile privitoare la criză,precum și părerile presei oficioase a tuturor partidelor. Era firesc ca să ne ocupăm în ultimii timpi mai mult de noul partid conservator-democrat, care a făcut să se vorbească de el prin întrunirele ce a ținut și prin pregătirile sale in vederea nouei organizări. «Universul»va continua deci a înregistra întreaga mișcare politică de la noi dând știrile cele mai exacte și nepărtinitoare, fără a avea alta preocupațiune decât pe aceea de a servi pe cititorii sei. ♦ * * D. M. Cantacuzino, fost primar al Capitalei, în intervievul acordat unui ziar, in chestia crizei conservatoare, a declarat : „Ruptura s’a produs car fatalmente, în urma, acțiunei intenției și provocator unitate?apoi«‘SWVP?JP! Ionescu care, atât sub șefia d-lui Cantacuzino cât și sub acea a d-lui Carp, a căutat mereu să substitue direcția și acțiunea sa, aceleia a șefului și a celorlalți fruntași“. D. Cantacuzino a mai spus că marea artă a d-lui Take Ionescu a fost totdauna de a ști să pozeze în victimă, că fostul ministru de finanțe n’a fost niciodată nedreptățit și nici împiedecat de a lucra și că, in fine, ca om politic, ca om de guvern și de stat și mai ales ca șef de grup, rar s’a întâmplat ca cineva să găsească o mai unanimă bună voință și încurajare ca d. Take. Ionescu. step. O CUGT3TA.RJ3 PI77X Zeflemiștii sunt caractere meschine, toate obiectele din casă, pot aduce cele mai mari nenorociri. Apoi servitorii trecând dela un stăpân la altul, pot răspândi boala pretutindeni. Lesiunele cele mai periculoase sunt cele din gură, și ele au fost găsite foarte des la servitoarele examinate la acest dispensar. 2) Se face profilaxia tuberculozei, boală care de asemenea se poate răspândi prin servitori. Și din statistica noastră se vede că au fost destul de numeroase cazuri. 3) Prin aducerea lor la dispensar, servitoarele încep să priceapă ce însemnează curățenia corpului, în urma observațiunelor și sfaturilor ce li se dau. E de neînchipuit murdăria in care se prezentau la început. 4. Cu această ocaziune ele se conving că toate boalele, nu numai cele dureroase, trebuesc îngrijite și vindecate. Din cele expuse se vede că stăpânii in interesul lor trebue să ceară servitoarelor buletinul de sănătate, și să nu nu le primească în serviciu până ce nu sunt examinate la dispensar. Examinarea servitoarelor se face în fiecare zi în orele 10—12 dim., în localul biuroului de servitori, str. Mihai-Vodă, No. 13. Fiecărei femei i se liberează un buletin de sănătate, iar cele bolnave sunt trimise la spital. 3)I. V. Alexandrescu - căsătorie la „¥atra lîimiroasi“ In curând se va celebra la „Vatra luminoasă“ căsătoria lui Alexandru Ghiță și Elenei Vintilă, ambii orbi. M. S. Regina, augusta protectoare a „Vetrei luminoase“, care a încuviințat această căsătorie, a făgăduit să asiste la ceremonia nupțială. Logodna s’a făcut la 7 ianuarie trecut. Alexandru Ghiță e de 25 de ani și lucrează în atelierul de fringherie, iar Elena Vintilă e de 19 ani, născută în Ploești, unde are și părinți. Ea lucrează în atelierul de perii. Iată cum povestește d. Monske, directorul „Vetrei luminoase“, împrejurările in cari s’a ajuns la această căsătorie : „Pe Elena Vintilă, mireasa lui Alexandru Ghiță a cunoscut-o întâi la clasa de canto, pe când profesorul o examina pentru a vedea ce’ voce are. La auzul glasului ei argintiu, Ghiță ciuli urechile. „Cine-i asta ? „E cea mai frumoasă fată de la noi“ i se răspunse. Glasul ei îi rămăsese la inimă. La celelalte ore comune, Alexandru Ghiță stătea ca zăpăcit, ori de câte ori auzea vocea ei argintie. Amorul pusese stăpînire pe dinstil și-l făcu ingenios. Reuși să strecoare în mâna adoratei sale o scrisorică punctată prin care-i arăta iubirea ce nutrea pentru dinsa. Ea î răspunse, după câteva zile, tot prin scris, că ar fi fericită dacă soarta i-ar îngădui să-și lege viața de a lui... Din acest moment, bietul om nu mai avu liniște. Nu mai mânca, nu mai lucra cu aceiași siguranță ca mai înainte. Eu, care urmărisem ideia din capul locului, cerut părerea M. Sale Reginei, care consimți de îndată, foarte bucuroasă, la căsătoria lor“. MEÜSEL a ia pensat aleî medical al prefecturei poliției Capitalei pe anul 1907—1908 Au fost examinate la acest dispensar de la 1 Ianuarie 1907 până la 11 Ianuarie 1908, un număr de 3.776 femei, dintre cari au fost găsite bolnave cu boli venerice 209, cu tuberculoză pulmonară 40 și cu scabies (râie) 3. Sunt trei categorii de femei cari se examinează în acest serviciu : servitoare și doici, cari vin să-și facă sau să-și vizeze condicuțele și femeile arestate la poliție. Servitoare s-au prezentat în număr de 3.263, dintre care au fost găsite bolnave : 132 cu boli venerice ; 31 cu tuberculoză pulmonară și 3 cu râie. Doici au fost 54, dintre care au fost refuzate ca noapte de a alapta 6, pentru următoarele motive : 1 cu tuberculoză pulmonară ; 1 cu copil sifilitic , 3 cu blenoragie și 1 având o singură mamelă? Arestate au fost 449 femei, dintre care 78 cu maladii venerice și 8 cu tuberculoză pulmonară. Vom spune câteva cuvinte asupra avantajelor ca servitoarele să fie examinate înainte de a fi angajate la stăpân, pe care le-am putut deduce in cei patru ani de când conduc acest serviciu. 1) Se face o însemnată profilaxie a maladiilor venerice. Transmiterea sifilisului prin servitori este un mare pericol. Acești oameni, cari intră in viața fiecărei familii de la cele mai modeste până la cele mai bogate, cari gustă din bucate, se servesc de tacâmurile stăpânilor, pun mâna, pe la sosefiile Friafuh! Ferdinand (Prin telegraf de la corespondenții noștri particulari) Cernavoda, 26.—Astăzi, la orele 6 dimineața, cu un tren special a sosit aci Principele Ferdinand, comandantul corpului II de armată, pentru inspecția ofițerilor din batalionul 7 vânători. Intru întâmpinarea Sa a sosit aci, venind din Constanța, d. general Culcer. Maiorul Dragalina, comandantul garnizoanei locale, a prezentat raportul. La orele 11 și 20, cu acelaș tren, A. S. Regală, însoțită de suita sa, a pornit înapoi spre Constanța. Constanța. 26.—cu un tren special, la orele 12 jum., a sosit în localitate A. S. R. Principele Ferdinand, însoțit de d-nii colonel Aurel Dumitrescu și maior Berendei pentru inspectarea ofițerilor din garnizoană. La gară A. S. Regală a fost întâmpinat de d. prefect Vârnavprimarul Georgescu, președintele consiliului județean, Cociu, polițaiul Cimbru, precum și toți ofițerii superiori din garnizoană. Sosirea trenului a fost vestită prin focuri de tun date de încrucișătorul «Elisabeta». D. general Culcer, comandantul diviziei, a prezentat raportul trupelor din garnizoană, apoi pe ofițerii superiori, iar d. prefect pe persoanele de față. A. S. Regală s’a dus cu suita în trăsuri la cercul militar, unde a luat masa. La 2 jum. A. S. s’a dus la reg. 34, unde a inspectat pe ofițeri. A fost întâmpinat de d. colonel Drăgotescu. Apoi A. S. R. a vizitat batalionul 5 vinători unde d. maior Sanatescu a prezentat raportul. Cel din urmă regiment inspectat a fost reg. 9 călărași. Inspecția s’a sfârșit, la ora 6, iar la orele 7 s’a dus la cercul militar, unde asistau toți ofițerii din garnizoană și unde A. S. a luat masa. Rezultatul inspecțiunilor a fost mulțămitor. La orele 9 A. S. Regală s’a retras în vagonul princiar, care a fost atașat la trenul de 1 noaptea, inapoindu-se la București. f IDrco!® Ernest ă® Sssa- AlÉenburg O telegramă ne-a anunțat moartea ducelui domnitor Ernest de Saxa -Altenburg, născut la 1826 în castelul Hildburghausen. In anul 1858 s-a căsătorit la Dessau cu principesa Agnes de Anhalt. Defunctul era colonel-proprietar al mai multor regimente germane. Curtea noastră regală a luat doliu de două săptămâni din causa legaturilor de rudenie cu familia de Saxa-Altenburg. Un frate al tatălui defunctului duce, principele Eduard (născut la 1804) s-a căsătorit la 1835 cu Amelia principesă de Hohenzollern-Sigmaringen, ședință în timpul desbaterilor delegațiune. Camiera va lua deci vacanță până la 22 i. c. In acest timp se vor ține numai ședințe formale. Yachtul imperial german «Hohenzollern» a primit ordinul de a se alia în ziua de 6 Martie st. n. la Wilhelmshaven spre a duce la Corfu pe Suveranii germani. Principesa Victoria-Luiza va însoți pe Suverani in călătoria lor. .*. Din Poia se anunță că ministrul comun austro-ungar de război și, a renunnțat definitiv la proiectul fortificarea Salonicului. Deputatul reacționar Schmidt osândit pe vremuri fiindcă și vindut Austriei planuri proaste ale fortăreței Gronstadt, vasi invalidat de Duma rusească. La New York, în Worth Street, un incendiu a distrus o casă mare, pricinuind pagube de 2 milioane de franci. Două oameni au fost uciși și 12 mai mult sau mai puțin grav răniți.. Planul revoluționarilor portughezi, era de a se scobori în str. la 18 ianuarie, de a pune mâna pe telegraf și telefon și de a comunica autorităților proclamarea republicei. Orașul Oporto ar fi răspuns cel d’intuiti, și garnizoana acestui oraș, secundând mișcarea. Suveranii trebuiau să fie surprinși la palat, și îmbarcați, fostul prim-ministru Franco ucis și miniștrii cei i’auî închiși in casele lor. Pianul s’a zădărnicit în urma unor denunțări , dar nu se știe dacă nu va fi aplicat acum. DELEGAȚIA SIOIEMCIANȚILOR de băuturi spirtoase la d. ministru de finanțe Comisiunea aleasă de congresul ■comercianților și producătorilor de băuturi din toată țara și compusă din d-m. C. Cernățianu, loan Mihalcea-Vrînceanu, V. N. Simionescu, T. Marinescu, M. lonescu, Virgiliu M. Bănescu, loan T. Mihail, loan A. Vrăbiescu și Ștefan T. Gogonea, s’a presentat eri d-lui miniștrii de finance ca să’l roage să revie asupra proectului de lege pentru monopolizarea vinzărea băuturilor. Comisiunea a fost primită și de ministrul de finanțe i-a răspuns că nu renunță la principiul monopolizărea vinzărea băuturilor. Față cu acest răspuns, comisia la rîndul ei, a spus d-lui ministru de finanțe că și negustorii sa găsesc nevoiți și hotărițî a continua mișcarea pe căi legale pacînice până vor reuși în lupta lor. In acelaș timp comisiunea aduce la cunoștința producătorilor și comercianților că, conform hotărîrea congresului din zilele de 24 și 25 Ianuarie, se va ține negreșit un mare meeting în București, în ziua de 14 Martie, la care vor participa toți comercianții și podgorenii mici și mari, din toată țara, de la orașe și de la sate, când toți vor suspenda afacerile cât timp va dura acest meeting. ȘTIMM STREINATATE — Prin poștă — »*„ Tribunalul din Landau (Germania) a osândit la două luni închisoare și 2825 franci amendă pe chimistul Lampert, falsificator de vinuri. Cunoscutul dramaturg german Adolf L’Arange îșî va serba la 8 Martie a 70-a aniversare a nașterei sale. Cu aceasta ocazie toate teatrele din Germania vor reprezintă piese de ale sale. ,*. Marele proprietar Iosif Dengl, din Arad, a dăruit 300.000 coroane casei săracilor din Arad și 110.000 coroane a silului din Ujarad. Consiliul comunal al orașului Frankfurt a votat suma de o jumătate de milion de mărc! pentru a se înființa o galerie de tablouri. Preotul slovac naționalist Hlinka, a fost dat in judecată pentru articolul «Asediarea Rosenbergului», publicat în ziarul «Ludovi Noviny». Ministerul instrucțiunei publice al Prusiei, a dat o circulară prin care se țărmurește la 73 zile, vacanțele dela scoale comunale. ,*, Intri o mină de lângă Essen (Germania) s’a surpat un perete, 4 lucrătorii au fost omorâți. ,% In portul Bremen au sosit zilele trecute 15 soldați germani din legiunea franceză străină, cari s’au refugiat in Maroc pe bordul vaporului german «Riga». De la 1 Octombrie până la 31 Decembrie 1907 au intrat în canalul «împăratul Wilhelm» de lângă Kiel. 8225 vapoare. In întreg anul 1907 au intrat în acel canal 34.625 vapoare. Consiliul de război din Erfurt a condamnat pe subofițerul Weisheer, care a încercat să ucidă pe fiica sa nelegitimă în vîrstă de 6 luni, la 4 ani închisoare. »*» Camera ungară nu va ține Nouila confernțe piare D. dr. H. Botescu, ajutor de primar al Capitale, a convocat ieri în cabinetul d-sas pe toți medicii școlari cu cari a ținut o consfătuire cu privire la viitoarele conferințe școlare. Aceste conferințe se vor ține de către medici în cercurile medicale școlare formate fiecare din grupuri de școli. Scopul conferințelor va fi de a sădi de cu vreme in inimile copiilor principii sănătoase și a face din ei cetățeni sănătoși la corp și la minte. Spre a înlesni calea conferențiarilor d. dr. Botescu, a comunicat și subiectele conferințelor ce s’ar putea ține cu mare succes. In primul rînd se va vorbi de igiena școlară din toate punctele de vedere, apoi despre igiena corpului, despre alimente, apa de balit, îmbrăcăminte, bolile contagioase, cum neam putea feri de ele, etc. etc. Aceste conferințe vor avea mare înrîurire asupra ameliorărei stărei sanitare în Capitală, intrucât, pe lângă copii, vor mai putea să asiste la conferințe și părinții. D. dr. Botescu a enumărat peste 25 de subiecte de conferințe cami mai de cali mai folositoare, dând pentru fiecare din ele întinse și interesante explicațiuni. Intre altele, d-sa a vorbit de coloniile școlare, care vor fi organizate pe viitor in condiții mai avantagioase. D. dr. Botescu, a emis, în această chestie, părerea că localurile de școli de prin stațiunile balneare și climaterice să se poată utiliza pentru instalarea coloniilor. Ar mai putea să servească acestui scop, cu mare succes, mănăstirile așezate mai toate prin localitățile cele mai sănătoase ca aer și mai pitorești. Cu modul acesta s’ar economisi sumele ce se plătesc pentru chirii și ar deveni mai ușoară sporirea numărului coloniilor.* La consfătuirea de ere, pe lângă medicii școlari, a luat parte și d. Simionescu, revizorul școlar al jud. Ilfov. D-sa a făcut o sguduitoare expunere a școlilor noastre publice în ce privește localurile și mai ales mizeria unei părți a elevilor. Mulți copii din cauza mizeriei părinților lor se duc flămânzi la școală, unde rămân nemâncați toată ziua. Ce atențiune și ce putere de muncă spune d-sa, se poate aștepta de la astfel de copii ! D. Simionescu mai comunică că conferințele școlare erau mai de mult organizate în Capitală. Ele se țineau până acum de către institutori. Firește că de acum conferințele vor dobândi un avînt mai mare, și vor deveni cu mult mai atrăgătoare, și instructive fiind desvoltate de specialiști.* ¥ ¥ Conferințile școlare după, noua organizare vor începe chiar în Februarie viitor. JJcs. ȘTIM POLITICE Se știe că d. deputat George A. Văsescu, șeful liberalilor din Dorohoi, fiind numit membru în consiliul superior de agricultură, au rămas vacante atât scaunul de deputat coleg. II ocupat de d-sa, cât și demnitatea de șef al liberalilor locali. Comitetul executiv local a proclamat șef al liberalilor dorohoeni pe d. senator Ion Pillat, care va avea demnitatea de vice-președinte al clubului, președinte fiind d. ministru de interne Brătianu. EVH1UMHU din Portugalia Serviciul nostru telegrafic Funeraliile regelui și prințului moștenitor Lisabona. 26.—(A. R.)—Corpul diplomatic, întrunindu-se după amiază, a defilat în fața coșciugului. Orașul, plin de streini și de provinciali, prezintă o însuflețire extraordinară.Regele va primi azi înainte de ceremonie misiunile streine. Nevinovați împușcat în locul adevăraților asasini Paris, 26.—S'a stabilit că cele trei persoane, cari au fost împușcate imediat după atentat, nu erau nicidecum revoluționarii, ci simpli cetățeni cari se duceau după afacerile lor. Trei nevinovați au fost împușcați , ce au devenit insă adevărații asasini, la această întrebare nimeni nu poate da vreun răspuns. Autoritățile nu vor să dea nici o lămurire. S’ar părea deci că asasinii propriu ziși au fugit. In cazul acesta ei constitue că sigur o primejdie publică, deoarece ei sunt niște „desperados“ cari nu se dau înlături de la nimic și pe lângă asta au partizani și se bucură de simpatii in populație. Declarațiile unui șef republican asupra complotului Paris, 26.— Șeful republicanilor portughezi Machado, a sosit era la Paris. El a povestit că revoluția trebue să isbucnească în Portugalia în ziua de 28 Ianuarie st. v. Toate partidele republicane căzuseră de acord asupra datei. Fiecare îșî cunoștea rolul sau. Succesul ar fi fost neîndoios, dacă conducătorul mișcării, care trebuia să dea semnalul isbucnirea revoluției, n’ar fi fost arestat, cu totul pe neașteptate, in urma ordinului lui Franco. Răspunderea atentatului nu o au nici republicanii, nici anăi> cinstit. Atentatul n’ar fi avut probabil loc dacă revoluția ar fi izbucnit. ««IU D filiilOAR* C A. 3X Ședința dela 26 Ianuarie 1908. Ședința se deschide la orele 2 la președinția d-lui M. Pherekide. Prezenți 104 d-ne deputați. Pe banca ministerială d-nii miniștri Sp. Haret și T. Stelian, D. dr. N. Angelescu (farmacist) depune o petițiune însoțită de un memoriu al soc. agronomilor prin care aceștia cer a fi constituiți într’usc corp organizat ca al silvicultorilor Statului. D. Dincă Schileru face o întrebare d-lui ministru al justiției fizier că d. Sava Șomănescu aduce, pe moșia sa muncitori agricoli pe carii lasă fără hrană. Roagă pe d. ministru să facă dreptate sărmanilor locuitori din jud. Gorj, cari acum sunt chemați la judecăți în jud .Ialomița pentru drepturile pi cari le revendică. Cere ca judecata să se facă la judecătoriile din Gorj. D. ministru al justiției roagă p. d. Schileru să precizeze ce fapte au fost în judecată și cari sunt acei locuitori, ca să știe cum să urmărească reclamațiunea ce face. Se ia în discuție proectul de lege pentru fabricarea luminărilor de ceară. D. G. G. Assan, raportor, dă cetire proectului de lege. La discuția generală ia cuvîntul d. Micescu. Zice că e contra monopolizarea comerțului luminărilor de ceară și cere ca să se introducă unele modificări în acest proect, zice că va depune un amendament in sensul ca să nu se dea în mâna preoților monopolul vinzăreî lumânărilor de ceară, căci le-ar scobori și prestigiul moral de care au nevoe. D. Zamfir Filoti dă explicațiuni, zicând că parafina și stearina ard perfect și că pot fi întrebuințate cu folos la fabricarea luminărilor de ceară mai ales că și ceara o importăm din străinătate. Combate și art. 4 din lege, zicând că nu se poate impune legea de față și la bisericile de alt rit. Cere ca d. ministru să lămurească art. 4 in acest punct. Zice apoi că analiza trebue să se facă de 22 GAIA UNUI 01 CINSTIT roman DE GEORGES GItISON XIV Se deșteptă cu ochii rătăciți, cu parul zbârlit. Slavă Domnului, nu,fusese decât un vis. Dar, mare Dumnezeule, ce era fatalitatea asta? De ©i să cadă această piatră în trtistul său și să o rostogolească în așa chip ? Desigur, nimeni n'avea să probeze că el era un ucigaș. Dar ce-avea să iasă din toate , astea ? Plutea o bănuială asupră-T. Oare afecțiunea lui Enric avea să reziste la așa bănuială ? Vai! vai! Lucila îi dăduse toată inima ei. Cunoștea bine pe Lileta sa : era — întreagă ! A iubi odată, insemna pentru dânsa a iubi pentru totaauna. Lucila, care era atât de fericită, că tânărul magistrat o alesese pe dânsa dintre atâtea altele și care era atât, de mândră de renumele de cinste al tatălui său, avea să piardă oare dintr’o dată, toate aceste ilusiuni, avea să fie părăsită de unul din acești oameni din causa desonoare a celuil’alt ? Și cum să spere că s’ar fi putut astfel ? D'Orbeville putea să se alieze cu o familie pătată? Ah !ce amarnic se înșelase în ziua trecută, când își zisese : — „Dacă Hehler nu va fi găsit, toate vor, eși bine. Nesocotitul ! Nu se gândise decât la persoana sa, la păstrarea secretului său ! Dar Lucila, Lucila? Avea să sfărâme inima copilei sale, cu propriile sale mâini ? Nu, nici o dată! Mai bine orice decât așa ceva! Cu toate astea, ce să facă? Să fuga, să dispară? Să se sinucidă? Nu. Sinuciderea n’avea să îndrepte nimic. Din contra, sinuciderea ar fi întărit bănuiala ce plana asupra sa și ar fi compromis și mai mult fericirea Lucilei. Ce hotărâre să ia ? Să plece ? Să rămână ? Să vorbească ? Să tacă ? Ori încotro se uita, vedea durere și pericol. Când se sculă, fața’i era așa de galbenă și chinuită incât sărmana Erna rămase consternată. Se aruncă plângând în brațele lui. — Paul, iubitul meu, tu suferi și nu’mî spui nimic ! Către cine o să’țî deschizi inima dacă nu către mine ? Nu sunt eu a doua personalitate a ta ? ,,Ah ! nu mă nesocoti ! Nu e nimic în lumea asta, nimic ca să nu înțeleg și să nu sculez. „Ți-am spus și o să-țî spun Î D’ă de o mie de ori, eu su”e solidară cu tine la orice faptă. Vreau sä’mi iau partea din toate răspunderile. „Ne-am chinuit amândoi ca să ne urcăm. Dacă trebue să ne scoborim acum, sunt gata. Vreau numai să rămân lângă tine, oriunde ai fi, și mă vom simți fericită !.. Ce să răspundă la aceste cuvinte cân’i străpungeau inima ? In zădar Darsay își deschidea buzele , nici un sunet nu eșia dintre ele. De mai multe ori sărută cu dragoste, cu pasiune, fruntea soției sale. Insă nu putu sau nu voi să-i dea explicația cerută. — Am trebuință de aer, de mișcare, de muncă, bolboroși dinsul în sfârșit, smulgându-se din brațele ei. „Da, numai munca, o muncă înverșunată, îmi va fi de ajutor. „Lasă-mă să mă pun pe muncă. Ea este balsam 'pentru toate ranele. Ema îl privi depărtându-se, mâhnită și gânditoare, insă, credincioasă tacticei sale de cruțare și discrețiune, nu-1 hărțui de loc.. — Muncă !... muncă înverșunată !... își repeta dinsa. Desigur, suntem în ajunul unui dezastru ; suntem amenințați de perderi mari de bani. „Omul acela, Franz Höhler, reprezenta poate o poliță, un angajament care nu se poate îndeplini. „Și lui Paul nu-i vine să-mi spună ! își închipue oare că pe cât timp îl am pe dinsul, o să mă speriu de faliment, de scăpătare, de mizerie ? „Ah ! ghicesc : ceea ce-l îngrozește este viitorul compromis al Lucilei. Ei bine, eu sunt mai încrezătoare. „Lucila merită prin ea însăși să atragă și să țină pentru totdeauna o inimă nobilă și cred că faptul este împlinit. Sunt convinsă că orice s’ar întâmpla, Enric o să-î rămână credincios. Darsay, sosind la biuroul său, ascultă distrat mai multe rapoarte verbale cari ar fi putut să convingă pe Ema că situația financiară a casei, departe de a fi amenințată, devenia din ce în ce mai solidă, că afacerile bărbatului sau luau o desvoltare colosală. Din prosperă și cu spravene temelii, casa fondată de el se anunța a deveni una din cele mai importante din lume in centeresul de mătăsărit. Dar ce importă milioanele când disperarea bate la ușe? Darsay, printr’un gest de oboseală, dete drumul funcționarului sau superior care ’! expunea vastele afaceri scoase cu bine la capăt, rugându-l a anunța la toți că dorește să rămână singur și nimeni sâ-l deranjeze sub nici un motiv. Și, luând un plic de pe un teanc de scrisori, îi rupse marginea. Amploiatul se retrase respectuos. Darsay, rămânând singur, nu citi scrisoarea, ci stătu cu ea în mână. Gândurile T'erau în al tă parte, la Ema, la copiii săi, la Enric, își sprijini capul între mâini și se adânci intri o meditație disperată. Stetea de mult astfel când o bătae în ușe îl făcu să tresară. Se ridică iritat. — Cine mai e? N’am spus că nu vreau,să fiu deranjat? Băiatul de serviciu îșî vîrî numai capul prin ușa întredeschisă. — E un domn care stătue foarte mult să vă vorbească. — Nu sunt pentru nimeni acasă, strigă Paul cu violență. Pentru nimeni, înțelegi ? — Nici pentru mine? , Când pe băiat la o parte, d’Ofbeville apăru în locul lui la ușe. Darsay crezu că apare înaintre’î destinul său. — D-ta ! d-ta !. . . bolborosi dinsul vinăt la față. (Va urma) . Sunt rugați d-nii abonați, care fac reclamațiuuni sau cer schimbări de adresă, să bine-voiască a trimite la Ad-țe totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimiterea ziarului la noua adresă.