Universul, iunie 1908 (Anul 26, nr. 148-177)
1908-06-11 / nr. 158
Aim XXVl.-Wo. 158.-Mierour! ÎS Sanie -Q-a oiius m Komanm.—ia Dani In Fondator: LUIGI CAZZIVILLAN CELE DIN URfyIA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Astizi Marți a apărut No. 579 din Se vinde cu 10 bani în toată țara Principesa Pia Monica de Saxonia și surorile ei (Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Marți, 10 Iunie.— Mart. Timoteiu Ep. Emsei Catolic Marți, 23 Iunie.—Sidonia și Edeltrud Răsări soarelui 4.33. Apusul 8.02 «Universul» sire următoarele linii telefonice: Administrația. ..... 6/62 Redacția . .......................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București. 10 Iunie Comerțul străin prin țara noastră Câteva date care prezintă unn interes însemnat și duc la concluziuni vrednice de luat în seamă, sunt și acelea pe cari publicațiunea ministerului de finanțe asupra comerțului nostru esterior pe 1905 le dă cu privire la comerțul de transit, — adică la mărfurile cari venind din alte țări, nu fac decât a trece pe teritoriul nostru, ca să se îndrepteze spre alte piețe străine. In anul 1906 mărfurile din această categorie s’au urcat la 87 mii tone, față de 265 mii în 1905 și 259 mii în 1904. De 12 ani, de când statistica comerțului recapitulează datele relative la acest fel de operațiuni, această cifră, de pe anul 1906, este cea mai redusă. Cea mai mare parte din mărfurile transitate au venit din Austro-Ungaria — 73 mii de tone—și și au luat drumul mai departe pentru Anglia, 28 mii tone, pentru Rusia 16 mii, Olanda 9 mii, Bulgaria 8 mii și iarăși în Austro-Ungaria prin alt punct de frontieră 7 mii de tone. Din punctul de vedere al păturii produselor transitate, 65 mii de tone făceau parte din categoria lemnelor și industriilor derivate, 7 mii tone materii făinoase și derivatele lor și 2.600 tone materii și produse chimice. Scăderea cea mare se observă la lemne și industriile derivate din care în 1905 se transitase o cantitate de 211 mii tone, precum și la materiile făinoase din care se transitase o cantitate de aproape 40 mii tone . Lista în amănunt a principalelor produse transitate ne mai arată : 1.168 tone pește nedenumit plecat din Rusia și trecut în Austro-Ungaria ; 874 tone porumb din România iatirș pentru Austro-Ungaria; 6298 tone fasole din Austro-Ungaria transitate pentru Franța și o parte mai mică pentru Turcia; 636 tone zahăr austriac transitat pentru Bulgaria și Turcia; 58 mii tone lemne din Austria transitate : 38‘ mii în Anglia, 12 mii în Rusia, 4 mii în Bulgaria, 2 mii în Turcia, 1600 în Egipet, etc.; 5500 tone sare de mare pentru Bulgaria și Serbia; 160 tone chi-Maior Sturdza-căpitan Câtuneanu (Prin telefon de la corespondentul nostru particular). Craiova, 9 Iunie. Ca urmare a unui articol semnat de d. căp. Al. Sturdza, apărut in revista «Ramuri» din localitate, se știe că d. căpitan I. Gătuneanu, din reg. I Dolj, i-a trimes o telegramă ofensătoare prin care îl provoacă la duel. Ce a urmat de atunci până acum și fazele prin care a trecut această afacere, cititorii cunosc din «Universul» și deci nu mai revin asupra lor. Vomr vorbi numai de cele petrecute de ol până azi. Era dimineață, la ora 9 jum., s’au prezintat la închisoarea militară unde se găsea d. căpitan Gătuneanu, făcându-și pedeapsa la care fusese condamnat de d. ministru de răsboi și, d-niilocotcolonel Dumitru Iliescu și maior Nicolae Petala, din partea d-lui maior Al. Sturdza, spre a-i cere satisfacție pentru ofensa ce adusese clientului lor, prin telegrama despre care am vorbit mai sus. JD. căpitan Câtuneanu a răspuns că e gata să dea satisfacțiune pe orice cale și in acest scop își va constitui imediat martorii. Dându-i-se drumul din închisoare, domnul căpitan Cătuneanu și-a constituit martori pe d-nii maior Ilie Antonescu și căp. îjh. Popescu, ambii din reg. Rovine 26, cari s’am întrunit cri martorii d-lui maior Sturdza la orele 3 d. a. Discuțiunea între mandatarii adversarilor a durat până la ora 1 noaptea, și neputându-se ajunge la o înțelegere, deoarece martorii d-lui căp. Cătuneanu susțineau tardivitatea provocări, deci’ nulitatea ei, s’a recurs la un arbitru, ales în comun acord, în persoana d-lui gen. Gigurtu, comandantul diviziei II de infanterie. D. gen. Gigurtu a spus că pentru un ofițer nu e nici o dată târzie provocarea. Față cu această hotărâre, s’a încheiat un proces-verbal, care sfîrșește astfel: «Judecând de comun acord că pe cale pașnică o rezolvare a acestui incident nu poate avea ioc, am hotărit că se impune o ieșire pe teren. Arma de luptă va fi sabia. Reprizele vor dura 3 minute, iar repauzurile 2. Terenul pierdut se va înapoia. Lupta va fi oprită când unul din luptători va fi judecat ca fiind în imposibilitate vădită față de adversarul său. Acest proces-verbal, în care se mai menționa că ieșirea pe teren va avea loc a doua zi, adică azi. Luni, la orele 6 dimineața, a fost înmânat părților la ora 1 noaptea. Azi, la orele 5 dimineața, martorii d-lui maior Sturdza, cu clientul lor într’o trăsură, martorii d-lui căpitan Cătuneanu cu clientul lor în alta, se îndreptări către hipodromul Bibescu, unde urma să aibă loc duelul. In alte trăsuri veneam d-nii dr. A. Vasilescu și Iliescu, d. col. G. Georgescu, maestru de teren, subsemnatul și încă câțiva curioși, cari aflaseră de duel. La orele 6 fix adversarii au fost puși față în față. Condițiile duelului au fost din cele mai grele, fiind permise toate loviturile. La prima repriză d-nul maior Sturdza a vroit să dea o lovitură de figură d-l ui căpitan Cătuneanu care a parat-o și care a ripostat imediat tot cu o lovitură de figură, rănind pe adversarul său în obrazul stâng. Rana interesează pielea, țesutul celular și..mușchii. E lungă de 12 c. m. începând de, lângă ureche peste obraz până sub bărbie și prezintă destulă gravitate. In urma acestei lovituri care punea în imposibilitate pe d.Ijtaior Sturdza de a continua lupta, martorii au declarat onoarea satisfăcută și lupta a încetat. D-nii doctori aflați pe teren am dat ajutoare necesare rănitului, care a fost transportat apoi la spitalul militar, unde d. dr. Potârcă i-a cusut rana. Martorii am dresat după aceea următorul proces-verbal: «Azi, 9 Iunie, 1903, noi Ioc.-col. D-tru Iliescu, maiorul Niculae Petala, martorii maiorului Alexandru Sturdza și maiorul Ilie Antonescu și cap. Nic. Oprescu, martorii căp. Ion Cătuneanu, ca urmare a procesului verbal încheiat cu, întâlnirea a avut loc azi 9 Iunie, ora 6 dim., în aer liber, la hipodrom. Adversarii au fost puși față in față de directorul luptei .1. colonel ,G. Georgescu, după ce s'a măsurat distanța, s’a verificat armele și s’a tras la sorți locul combatanților. La comanda incepețî, adversarii ari început lupta. După 30 de secunde s’a constatat că maiorul Sturdza a primit o rană adâncă la partea inferioară a obrazului stâng, provocând o emorogie puternică, în urma căreia a încetat lupta, fiind constatat că rana era atât de serioasă, incât o continuare a luptei era cu totul cu neputință». Alte amănunte După ce d. căp. Cătuneanu și-a rănit adversarul, i-a întins mâna pe teren, dar maiorul Sturdza a refuzat să i-o dea pe a sa. D. prim-ministru a fost pus în cunoștință de rezultatul duelului. Mai mult ca o oră telefonul a fost ocupat de părintele rănitului care cerea știri incontinue despre starea fiului său. D. Dimitrie Sturdza nu s-a liniștit decât atunci când medicul, care a îngrijit tot timpul pe rănit, l-a asigurat că nu e nimic grav. D-niî miniștri de interne și războiri am cerut de asemenea în mai multe rânduri relații de la d. prefect al județului, despre starea d-lui maior Sturdza. Cu trenul de 10 și 20, d. maior Sturdza a plecat înapoi la București împreună cu martorii săi. In același cuplu cu dânsul s'a urcat și un medic militar, care să dea rănitului la un caz ajutoarele necesare pe drum. Liieulius SandavtM, ministra Tafeev și opisada parcă Publicarea în facsimil a scrisorii lui Sandanski prin care ministrul Takev este amenințat cu moartea, continuă să fie tema de discuțiune a tuturor. Cercurile opoziționiste mai moderate, se arată foarte îndârjite contra lui Sandanski, care a îndrăsnit să amenințe pină pe miniștri făcând ca viața in Bulgaria să fie nesigură. Se laudă mult atitudinea ministrului Takev, care a avut curajul să ia măsuri contra oamenilor temutului revoluționar. In cercurile ostile guvernului, se declară toată afacerea ca o simplă comedie a lui Takev. Acesta ar fi avut mai de mult relațiuni cu Sandanski și cu oamenii săi, probă că mulți oameni de-ai lui Sandanski am fost numiți în administrația punctelor de frontarie. Acuma Takev vrea să arate opiniei publice și prințului Ferdinand cum că el este amenințat de cercurile revoluționare dar că lui nu î e frică, ci este singurul om în stare să pue la respect elementele turbulente. Cercurile sandankiste sunt răni afectate de publicarea facsimilelor lui Sandanski, declarând totul ca ceva apocrif și ca un simplu mijloc de a șantaj al câtorva indivizi având de scop să compromită activitatea lui Sandanski. Presa politică acuză pe socialiști că țin partea lui Sandanski prin ziarul «Camibana» și numesc pe acesta un bandit setos de sângele Bulgarilor e W Mirai I TJIV PROV3EM33 PS ZI . De vorbă puțină, de mâncare puțină și de băutură puțină omul nu se îmbolnăvește niciodată. Procesul sensațional din Iași 88 cârciumari evrei dați jub decibel de un profesor universitar pentru calomnie prin presă (Prin telefon de la coresp. nostru particular) Iași, 9 Iunis. După cum am anunțat prin „Universul“ pentru astăzi Luni era fixat judecarea sensaționalului proces privitor pe 88 cârciumari evrei din cei mai cunoscuți stabiliți în orașul Iași, proces intentat de către d. dr. Cornelii Șumuleanu, directorul institutului de chimie. Cititorii noștri știu despre ce e vorba. D. dr. Șumuleanu, cu ocazia unor inspecțiimî făcute la cârciumile celor 88 inculpați, a găsit felurite băuturi spirtoase denaturate și pe care în mare parte le-a confiscat. Cârciumari, crezându-se nedreptățiți și loviți in interesele lor, au redactat și subscris un memoriu, pe care l-au înaintat d-lui ministru de interne, și pe care memoriu d. dr. Șumuleanu îl găsește ofensător. Injurați Autoritățile luând în seamă marele număr de inculpați, martori, avocați și public care vor asista la desbaterile acestui sensațional proces, și considerând că sala consiliului comunal unde până acum se judecau procesele este prea mică, au dispus ca desbaterile procesului de azi să aibă loc în sala colpseului Regal. In acelaș timp poliția a luat întinse și riguroase măsuri pentru paza celei mai depline ordine, cu atit mai mult cu cât prin unele cercuri exista bănuiala că oarecare neorândueii vor fi posibile, încă de la ceasurile 11 sala coloseului este plină de lume in majoritate studenți, avocați, iar prin loje doamne. Curtea se compune din d. Cernătescu, președinte asistat de d-nii Iulian Teodorescu și Grigore Dimitrescu. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. procuror Hamangiu. D. dr. Cornelii Șumuleanu e asistat de d-nii avocați A. G. Giza, Abgar Buictiu, G. Mârzescu și Neter. Acuzații Iată numele cârcumarilor dați judecăței : I. Veber, A. Ițicovici, I. Grinberg, Ghețel Iacob, Iosub Fișier, Z. Blum, G. Abramovici, I. Kaufman, I. Conovici, S. Spaer, Luzer Rosenblat, M. Schwartz, A. Fasllich, N. Eisenberg, M. Blum, M. Pascal, A. Polak, M. Moscovici, F. Marcusohn, S. Smeier, Iosub Fișier, M. Iacobovicî, M. Weinstein, A. Koniver, H. Grinberg, Strul Leizerovicî, N. Skulovicî, I. Abramovicî, H. Goldman, K. Leizerovicî, I. Velniceriu, N. Edelstein, L. Segal, L. Moscovici, M. Zaliș, N. Strulovicî, Volf Strulovicî, H. Moscovici, N. Rabinschi, S. Aron, A. Bereu, G. Meer, I. Einisman, M. Singer, Elias Roner, Zeifh Aspler, M. Bereovicî, I. Olivenhain, A. Herșcovicî, A. Leibovicî, Z. Faibis, T. Gailenberg, F. Weintraub, M. Veintraub, M. Sternberg, A. Grinberg, V. Rudnig, L. Horovitz, B. Rosenthal, M. Grinberg, Abram sin Moise, M. Zamft, I. L. Veisman, Z. Swartz, N. Bergher, N. Iangulovicî, Marci Leib, Swartz, Strai Zalman, M. Moscovici, N. Eisenberg, A. Aronovicî, Aron Grinberg, K. Leiterovicî, S. Iierșcu, B. Ziffner, Zeida Polak, I. Drubicî, Zeida Daniil, L. Leiter, G. Iacob, I. Polak, S. Klirner, I. Aron, Moise Kimer și Avram Simon. Acești comercianți sunt asistați de d-nii avocați O. Alexandrescu, Lascar Antonia, Niculaidi și At. Gheorghiu. Martorii In această afacere au fost citați ca martori : De către partea civilă, N. Iorga deputat, On. Săndulescu prefect de poliție, N. Gane primar, Petru Fântânaru și Xenofon Eraclide, ajutori de primari, dr. Cristea Misir, d. P. Anghel, dr. N. Grigoriu, sub-comisar N. Macarie, d. Cristea Buicliu, Crupenschi ajutor de judecător, Eremia Baciu. Din partea apărărea: A. Davidsohn, S. Bercovici, A. Segal, Th. .Jelea, M. Liblig, C. Cosmovici, I. Moscovici, M. Moscovici și Sava Spiridon. Actul de acuzare D. grefier dă citire reclamației din care reese că cârciumarii citați mai sus au fost dați judecăței pentru delictul de calomnie prin presă. D. dr. Șumuleanu prin această reclamație arată că memoriul a fost răspândit în public și prin redacțiile ziarelor, și că publică printre alte inexactități, că d-sa in calitate de director al institutului de chimie, a persecutat pe cârciumariî cva sjfisi aceasta ca un rezultat a legăturilor de prietenie și principii politice pe care le are cu d. N. Iorga. Ca indicere, d. dr. Șumuleanu se declară constituit parte civilă pentru 150.000 lei. Judecarea în lipsă a 4 inculpați Președintele face apelul nominal al acuzaților. Se constată că lipsesc 4 inculpați. Atunci d. avocat Lascar Antoniu, din partea inculpaților, vrea să ridice un incident pentru nulitatea procedurei ca nefiind bine împlinită. D. procuror de Curte, Hamangiu, se declară contra dreptului de a se ridica de către apărare un astfel de incident atâta timp cât lipsesc 4 inculpați și pe cari Curtea încă înainte de a se alege jurații are a-i judeca in lipsă. A. D. Atanase Gheorghiu: persistă în cererea de a vorbi în chestie de procedură, însă d. președinte nu dă încuviințarea apărărea de a vorbi și zice,că inculpații cari lipsesc vor fi judecați conform legal înainte de a se alege jurații și Înainte de a se judeca la inculpații prezenți. D-nii avocați car menționarea in procesul-verbal ca nu li se dă cuvîntul. Constatând că două din acuzați, anume Moscovici și Olivenbaum, sunt decedați, declară stinsă acțiunea contra tot. După aceea se începe judecarea celor 4 inculpați cari lipsesc. D. Abgar Buicliu, din partea părței civile, motivează acțiunea intentată, arată meritele d-lui Șumuleanu, vorbește de primejdia falsificărei alimentelor și susține că birtașii și cârciunarii evrei dau numai românilor mâncăruri stricate, ceea ce are de efect scăderea populației românești și creșterea celei evreești. Vorbește de asemenea de memoriule cârciumarilor evrei și susține,că el conține elemente de calomnie pentru d. Șumuleanu, printre cari cel mai mare este că d-sa persecută pe evrei din antisemitism, precum și din faptul că d. Șumuleanu e prieten cu d. Iorga. D. Abgar Buicliu citește mai multe procese-verbale, susținând că memoriul e brodat pe minciuni și că cârciumarii evrei atunci când nu pot conrupe cu bani caută a compromite prin presă pe funcționarii cinstiți. D. Abgar Buicliu susține că d. Șumuleanu a lucrat în limitele legii și termfiă" cerând 150.000 lei despăgubiri civile, de la toți inculpații în solidar. Vorbește apoi d. procuror de Curte, Hamangiu, arătând că din punct de vedere moral, actul inculpaților, pe care îl numește o «ceată de comercianți necinstiți», e foarte îndrăzneț. Din punct de vedere social, d. 1 Hamangiu, printr’o vehementă demonstrație, arată primejdia falsificării alimentelor pentru populație. D-sa citează în această privință numeroase exemple. Critică cu asprime memoriul acelor cari și-au permis să calomnieze pe d. dr. Șumuleanu, pe care il laudă mult. D. procuror după ce mai arată că memoriul mai întrunește toate elementele legale ale calomniei prin presă, cere conform articolelor 291 și 298 pedepsirea severă a celor 4 inculpați cari lipsesc. Curtea intră in deliberare și condamnă pentru delictul de calomnie pe comercianții cârciumari Klemer, I. Kaliana, Iacob Konovici și Herman Sabinski la câte o lună închisoare, 2000 ies despăgubiri, cu drept de opoziție. Se suspendă ședința urmând să se înceapă procesul inculpaților de față. Redeschizându-se ședința, d. Lascar Antoniu, din partea acuzaților, ridică un incident de amânare pe motiv că procedura e rău îndeplinită, deoarece inculpații su fost citați în localul palatului consiliului comunal, pe când procesul urmează să se judece în sala coloseului regal. Din această pricină, unii din inculpați au rămas în neștiință de cauză, nevenind la desbatere. In același sens mai vorbesc pe larg d-nii avocați Nicolaide și D. Alexandrescu susținând însemnătatea incidentului și cerând cu insistență amânarea procesului. D. Abgar Buicliu, pentru partea civilă, combate incidentul ridicat de apărare, arătând că legea spune că în citații se arată instanța unde trebue să se judece procesul iar nu localul. D-sa cere intrarea în fondul procesului, cu atât mai mult cu cât mai toți inculpații sunt prezenți, afară de cei patru, cari au fost judecați în lipsă. D. procuror de Curte Hamangiu zice că art. 72 din procedura civilă arată că citația va indica ora și instanța în care urmează a se judeca procesul, iar nu localul unde an a se înfățișa acuzații; citarea a fost deci bine îndeplinită și cere respingerea incidentului. Curtea,după o deliberare de un sfert de oră, primește incidentul și amână procesul pentru viitoarea sesiune. O CXIGETA.JRS PL ZI Simțirea și cunoștința, arta și critica, religiunea și știința se desvoltă paralel. Amânarea Kan și Suli, ca să viziteze herghelia Statului și ferma de acolo. Un incendiu a distrus ala»tăeri 18 case cu toate dependințele lor din comuna Tiefenbach (Germania). Douî copii, am pierit in flăcări, de asemeni și multe vile. Din Strassburg se anunță că elevul Mühlhausen de la liceul de aici, a fost dat in judecată pentru lese majestate. El a stricat bustul împăratului Wilhelm din aula liceului, scriind pe el cuvinte injurioase. PLOAIA ȘI STWESTAȚI li eseetrice din oraș , un om și un cal trăsniți și omorslt; un soldat grav pârlit [Pth poștă de la coresp. vostru particular) T.Măgurele, 8 Iunie Aseară pe la orele 6 jum., o adevărată rupere de nori s'a revărsat asupra orașului nostru și împrejurimi însoțită de tunete puternice. Bătrânii spun că de mult nu a fost o așa noapte înfricoșătoare. La orele 3 dinspre ziuă începând a se mai liniști, lumea obosită pregătea să se culce, dar un nou nor de ploaie se lăsă și o bombardare însoțită de fulgere și trăsnete începu cu mult mai înfricoșătoare, cu care ocazie a trăsnit 8, omorând pe flăcăul Niță 4 Radei Ornea din com. Măgurele care era slugă la Iordan Malelet din acest oraș și care în acel moment plecase cu un cal la iarba. Calul a fost de asemenea ucis. Pe soldatul din reg. 4 călărași, anume Trușan Voicu, care era de santinelă la o baracă, l-a pârlit grav la un braț. A distrus mai multe posturi telefonice și stâlpi pe linia prefecturei Segarcea, mai mulți stâlpi pe linia telefonică a portului și o mulțime de pomi. Apă a căzut în oraș in cantitata de 20 litri pe m. p. SaioMa și gsretul ei — Vezi ilustrația — Dăm astă?,! ca ilustrație portretul principesei Pia Monica de Saxonia și al surorilor ei. La stânga ei se află sora mai mare principesa Margareta Carola, în vârstă de 8 ani, iar la dreapta principesa Maria Alice, în vârstă de 7 ani. Se știe că principesa Pia Monica a fost luată de la mama ei, actualmente d-na Toselli și dată tatălui ei, regele Frideric August al Saxoniei, loviturî din Austro-Ungaria transitate pentru Bulgaria și Turcia. Arătarea aceasta, atât a felului mărfurilor transitate cât și a țărilor de unde am pornit și unde au mers, își are interesul ei, pentru că din ea putem vedea că e vorba mai peste tot de mărfuri (lemne, făină, zahăr, etc.) pe cari și noi le-am putea exporta, în aceleași țări. Vine cam greu de înțeles cum le dă mâna altor țări ca, cu o cheltuială de transport neapărat mai mare decât ar fi a noastră, să ne concureze măcar și numai pentru cantitățile ce vedem să-și iau drumul prin țara noastră. Că aceste cantități sunt mult mai scăzute pentru 1906 decât pentru anii precedenți, poate să fie un semn bun, și n’ar fi de cât de dorit ca să găsim mijlocul, ce desigur nu poate fi așa de greu, ca această scădere să continue, până să ajungem să nu mai servim ca țară de transit decât pentru mărfurile pe cari nu le putem produce noi înșine cu îndestulare și cu prisos._______ întâmplări din țară (De la coresp. noștri particulari) Duminecă, 8 Iunie. GIURGIU.—O biserică trăsnnită ; 4 persoane ucise. — Azi s'a putut afla ravagine pricinuite de marele ciclon in plasa Glavacioc. In comuna Bregești, trăznetul a ucis, pedemeea Păuna Ilie Dobrică, ce se afla cu vitele la pășune lângă sat. In același moment azi mai fost trăznite fetele Iulia Petre Borțe și Maria Radu Trandafirescu, ce se aflăr la o distanță de 3 km. da femeea Păuna. La Vida-Furculești furtuna a fost colosală. Trăznetul a căzut asupra bisericei satului, distrugând candela de la Altar și apinzând perdelele de la icoana „Maicei Domnului». Preotul Stan Dobrescu, care se afla în acel moment in altar oficiind sf. leturghie a crzut jos în nesimțire. In .biserică s’a produs o panică colosală. Locuitorii am început să țipe dând buzna la ușa de eșire. Preotul a fost dus acasă; el e in afară de ori ce pericol. La Babele aseară a căzut grndină distrugând semănăturile pe jumătate ale moșiei d-lui Eftimiu, a sătenilor și moșiei Statului ce este arendată d-lui Ion Dănescu. — Ieri 8 cor., orele 6 dimineața locuitorul Toma Jută din Gratia, în etate de ani 50 a fost ucis de trăznet, pe când pășuna vitele însoțit de alți săteni lângă sat. Parchetul a autorizat înmormântarea. Dela celelalte plăși nu se știe încă nimic întrucât liniile telefonice ce ami fost distruse de ciclon nu am putut fi reparate pa toate liniile. Vă fiu in curent. OSCTATI’A. Inspecțiunae.— Azi pe la orele 1i a. m., a sosit în port vaporul «Domnița Florica» al S. N. cu d. dir. gen. A. Saligni, d. Danielescu dir. S. H. însoțiți de d-nii ing. G. Popescu, Ionescu comandor Bărbieri și d-nii inginer M. Saligny cari am inspectat portul și lucrările cheului și hangarilor ce se construesc in acest port. La orele 11 dimineața am plecat în jos spre G. Veche unde urmează a ajunge la orele 8 seara spre a lua trenul pentru Constanța. TRIGOVIȘTE.—Scarlatina în oraș.—O fetiță a d-lui Augenstreich, profesor la gimnaziu, s’a îmbolnăvit de scarlatină. Cele mai riguroase măsuri de profilaxie s'ar luat de serviciul sanitar al orașului, știut fiind că in iarna aceasta scarlatina a bântuit orașul cu furie in două rânduri. Finanțe și comere in București, 9 luni*. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1894 53/0 lei 1011/2—102; ia. de 185 mii. 53/0 lei 101 ® <1021/2 ; idem de 32 b'j milioane 4 lei 91-91'W*.': iii. C* -50 milioane 4% lei 91 "l — 92— ; idem de 274 milioane 4 °/6 lei 95Vs—96 ; idem de 45 m lOTâTAM IMTUL RASM. Raportul a 1-1 al administrator al Cassel școalelor D. M. Popescu, administratorul Cassel școalelor, a înaintat ministerului instrucțiunei un raport asupra învățămîntului agriculturei în școalele rurale. D. administrator arată că, în școalele normale, nu se dă intinderea cuvenită studiului agriculturei și gradinăriei. Prin rapoartele învățătorilor agricoli, nu reiese că vre unul din ei ar cultiva vreun teren în așa chip încât sa servească drept model. D. administrator propune să se modifici regulamentul clasei VI-a a școalelor normale in sensul ca examenul de diplomă să nu mai aibă loc ca până acuma in Iunie ci în Februarie. De la 1 Septembrie până la 1 Februarie, elevii vor avea timp să termine materia clasei a VI. De la 1 Martie până la 1 Octombrie, absolvenții vor fi trimiși pe la școalele de agricultură sau pe la fermele și pepinierele-model ale Statului și acolo se vor ocupa exclusiv cu agricultura și grădinarii practică. Vor fi obligați să pue mâna pe sapă și pe coarnele plugului, alături de lucrători să ia parte la alegerea semințelor, la facerea brazdelor, etc. D. M. Popescu a făcut experiență cu 15 învățători din Ilfov, cari, trimiși la proprietățile d-lui A. Știrbey să facă practică de agricultură și grădinarie, s’au întors de la Buftea cu multe cunoștințe practice. Intrucât privește pe elevele de cl. VI, se vor îndeletnici de la 1 Martie până la 1 Septembrie sau Octombrie cu gosjpodăria sub supravegherea maestrelor de bucătărie ce se vor numi. CURIER JUDICIAR TRIBUNALELE CIVILE Liberarea lui F.m. Welt Am publicat că d. judecător Negrea a numit o comisiune medicală care să se pronunțe asupra sumrei mintale a lui Jem. Welt autorul atentatului din str.Sevastopol. Comisiunea a dispus ca Welt să fie pus în observație medicală in secția de alienați din penitenciarul Văcărești. Părinții lui Welt însă in numele fiului lor au cerut judecătorului de instrucție punerea lui în libertate pe cauțiune cu îndatorire de a’l prezenta comisiunei medicale ori da câte ori se va cere. D. judecător respingând această cerere, Welt a făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Camera a admis cererea și a dispus punerea lui Welt în libertate. Crima din str. Scărlulescu Se știe că trib. Ilfov a condamnat la 5 ani închisoare pe tânărul Ioan Bija zis Ionel, care a omorât pe un sergent numit Aidulescu, cu care se certase din cauza unei fete. Crima s'a comis pe strada Scărlătescu. Contra acestei sentințe, Bi ja a făcut apel care s'a judecat era de secția 1 a Curții din București. Curtea având în vedere împrejurările de fapt în cari s’a comis această crimă a redus osânda de la 5 la 3 ani. Delapidarea de la gara Fetești D. Leondari, în calitate de șef al gărei Fetești, a delapidat o sumă de aproape 9000 lei. In momentul când s’au descoperit fraudele Leondari a încercat să se sinucidă, trăgându-și un glonte în gât. In urma îngrijirilor ce i s’au dat a scăpat cu viața astfel c'a putut să compară teafăr în fața tribunalului Ialomița care l'a și condamnat la un an Închisoare. Contra acestei sentințe el a făcut apel care urma sa se judice era de secția III-a a Curții de apel, dar după cererea inculpatului s'a amânat la 17 Octombrie, la recesul dricarului Dobrescu Am publicat la timp despre fraudele comise de dricarul V. Dobrescu, pe când era președinte al societăților „Salvatorul“ și „îngerul“ din Capitală. "El și-a însușit banii acestor societăți, bani depuși de oameni săraci pentru înmormîntare; împreună cu Dobrescu a fost dat judecății și d. C. lonescu, funcționar la C. F. R. Pe acesta tribunalul l’a achitat, deoarece s’a găsit nevinovat. Contra sentinței tribunalului a făcut apel condamnatul Dobrescu și parchetul, în ce privește pe Ionescu. Ambele apeluri au fost respinse ori de secția 2-a a Curții din București. I Inspector comunal condamnat pentru batie D. Oscar I. Pomfiescu, inspector comunal in jud Buzeu ; C. R. Râdulescu, primarul comunei Păltineni și jandarmi rurali G. Paraschivescu și Cost. Mihalcea au fost trimiși in judecata Curții de apel din București pentru c'au bătut grav pe mai mulți locuitori spre a-i face să mărturisească că ei au comis niște furturi pe cari in realitate nu le comisese. Curtea de apel a condamnat pe d. A. Pârvulescu la 1000 lei amendă, pe primar la 100 lei, iar pe jandarmi la , câte 300 lei amendă. Această deriziune a fost confirmată eri și de secția II a Curții de casație. Condamnarea unui vestit pungaș Secția II-a a Curței de apel din București a respins eri apelul vestitului pungaș N. Georgescu, condamnat de trib. Ilfov la 3 ani închisoare pentru o mulțime de furturi ce le-a comis în Capitală și în provincie. intre altele el a furat 4000 lei de, la comerciantul A. Constantin, din piața Sf. Anton. Acest Georgescu a evadat de mai multe ori din penitenciar ,și a dat foarte mult de lucru, poliției, de aceia e foarte sever păzit și chiar la curte a fost adus cu două santinele. Afacerea grefierului Dumitrescu D. judecător Ionescu-Dolj de la cab. 2, a continuat și eli instrucția in afacerea fostului grefier D. Dumitrescu de la secția IV a trid. Ilfov. D. judecător a făcut o descindere intr'o casă din piața Matache Măcelaru, unde locuise Dumitrescu și unde fosta servitoare a lui Dumitrescu pretindea că acesta ar fi ascuns niște dosare sub o dușumea. ta adevăr , dușumea s’a găsit deranjată de la locul ei dar nu s’a găsit nici un dosar. Se vede că Dumitrescu a avut grija să le ia când s’a mutat acolo. Să știe că Dumitrescu a facil apel la Camera de punere sub acuzare contra încheierea tribunalului prin care i’a confirmat mandatul de arestare. Camera i’a respins eri apelul și a dispus ca el să continue a renume arestat." Crima din Br>chíísch (Ilfov) Primarul com. Bolintinu (Ilfov) a încunoștiințat eri parchetul, că pe câmp, într’o lădiță cu cure a găsit părți din calivrul unui Copil mic, restul fiind mâncat, probabil, de câini Se pare că la mijloc e n crimă. Parchetul a însărcinat pe primar să facă cercetări spre a descoperi pe acei sau aceia cari au comis crima. Examenele Consenaionului Clasele de cu«tori, la orele 3 d. a., a avut loc în sala Liedertafel, examenul claselor de cânt din Conservator. S'au produs d-rele E. Vitzu și V. Georgescu, elevele d-nei El. Angliei, d-rele E. Trincu, E. Anastasescu, d-nele A. Rădulescu, E...Popescu, din clasa d-rei M. Assan ; d-rele A. Botora, Margareta Barozzi, E. Fotino, M. Jaborowski, E. Abramescu și A. Catopol, din clasa d-nei Charlotte Leria. S'aă distins d-rele A. Elvira in aria din «Samson și Dalila» de S. Săens . Margareta Barozzi, posedă o voce frumoasă. D-sa va ajunge o artistă de seamă, având mult temperament artistic și dând dovadă de studii întinse. Succesul d-rei Barozzi a fost neîntrecut atât în aria din „Zemirie și Azor“, cât și în „Domino Nero“. ȘTIRI IN STRESWATE — Prin poștă — ,*. Curtea de casație din Lipsea a casat sentința curții cu jurați din Westfalen, prin care a fost condamnat la moarte pădurarul Uesen, care a asasinat odată. Procesul se va judeca din nori de o altă curte cu jurați. Rector al școalei teehnice superioare din Berlin, pentru anul școlar viitor a fost ales profesori de arhitectură Richard Borrmann. .*. In zilele de. 5 și 6 Octombrie se va ține la Koenigsberg congresul general al orașelor din Prusia. *, La 17 Octombrie se va întruni la Berlin sinodul general al bisericei luterane din Germania. .*, Zilele trecute s’a sinucis in Gotha, generalul pensionar dr. Milkau, din cauză că a perdut la jocul de cărți. ... O dramă sângeroasă s’a petrecut alastăeri la Berlin. Servitorul Bandit, în vârstă de 19 anî, a împușcat pe amanta sa Ioana Schmidt, in virstă de 17 anî și apoi s’a sinucis. înalta curte de casație din Lipsa, a confirmat sentința prin care comerciantul ambulant Finer a fost condamnat la moarte, fiindcă a asasinat pe secretarul Staub din Constanz. .*. După ultima statistică populația Australiei a fost la sfârșitul anului 1907 de 4. 157.037 locuitori. *. Alaltăerî au sosit la Mezőhegyes în Ungaria, profesorii de la universitatea din Tokio (Japonia) PASĂRILE de PRÜ MARE ROMAN — do — țț.T’ davlea cL. 35 © ss. PARTEA A DOUA VI Rllty X Sunteți sigure că toate sunt bine aranjate ca să primim pe rinosaurul nostru ? — Oh! mătuși eu, escismă Alice cu vioiciune, nu cred că e vorba de un personagiu de atâta importanță; persoanele de servicii sunt obișnuite ca să avem musafiri în casa noastră, și știți c um să reguleze totul. — Nu știi ce soul, nepoată, reluă aspru mătușa, tatăl tău primește industriași onești ca și el, persoana care vine azi e un conte, «tu trebui să uiți«* — Mi se pare, reluă Alice, că contele Fogliani fiind om educat, va fi dispus a se mulțumi ușor; el știe că noi nu suntem nobili și că trăim aproape numai aci, la fabrică. Dacă ospitalitatea noastră țărănească ar fi înspăimântat, nu ar fi primit invitația d-tale. — Chiar dacă contele s’ar mulțumi cu puțin, răspunse mătușa, tu nu te gândești că reputațiunea ta de bună gospodină e un joc cu acest prilej ? Toată lumea știe că d-ta faci ce vo ești în casa tatălui d-tale; dacă toate lucrurile nu vor fi în ordine, contele își va face o idee tristă de felul cum știi să dirijezi o casă. — Cum crezi că contele Fogliani se ocupă de mine până într’atâta ? exclamă Alice, roșindu-se. — Roșața d-tale îmi dovedește tocmai că știi că contele se ocupă da d-ta. inceau d-na Eleonora. — Ah! mătuși eu, pentru ca am jucat două cojitra danturi împreună? zise copila. Sper că nu e vorba de o căsătorie. Sunt așa de fericită acasă. Și începu să brodeze cu repeziciune pe când mătușa sa, nevrând să tăgăduiască, nici să confirme procetul ce avea în cap,dele din umeri și începu să citească o carte ce ținea în mână. Pentru a înțelege conversația mâtușii și a nepoatei sale, trebue să spunem că cu câteva zile înainte, Alice fusese invitată la un bal câmpenesc, în casa unui mare bogătaș din Bergamo, care venea în vilegiatură prin împrejurimile acelea. Cu această ocazie, mătușa Eleonora și cu amica sa, mătușa contelui Fogliani, vorbiseră între ele asupra acestei căsătorii, căci mătușa contelui venise de câtva timp la Bergamo, patria ei. Alice dansă cu contele; el se arătă un tânăr plin de distincție și amabilitate și povesti copilei multe istorioare din societatea milaneză pe care ea nu o cunoștea. Ii spusese încă că avea pentru ea o vie simpatie, lucru de care copila fără experiență nu se ofensă. Acel tânăr frumos, elegant, plin de gentilețe, mereu lângă dânsa, îî deșteptase vanitatea femeiască. Mătușa ei, văzând aceasta, o sfătui să invite pe conte in casa fratelui său, sub pretextul de a se duce la o vânătoare, căci prin împrejurimi era mult vânat. Contele primise invitația cu cea mai vie plăcere și își și anunțase vizita pentru acea zi. Această vizită însă tulbura întrucâtva liniștea casei. Domnul Alboni era un om prea simplu și prea bun pentru ca și’î placi să primească pe un nobil, dar după cele spuse de sora sa când venise și la bal, credea că Alice ar putea avea vre o afecțiune pentru acel om, despre care se vorbea mult bine și acum era foarte curios să-l cunoască și se arătă gata a’l primi cu multă curtenie. Gât pentru Alice, după ce se termină balul, se gândi foarte puțin la elegantul său curtezan ; amorul propriu era satisfăcut în seara aceea, dar acum în casa ei, în liniștea senină a obiceiurile ei, visita lui Fogliari mai mult o plictisea decât îi făcea plăcere. Nu vrea să spue dar contele o sugestionase, și posibilitatea unei căsătorii cu el o făcea să fie foarte neliniștită. ’ Auzind uruitul unei trăsuri, care anunța venirea, se sculă cam fără voe căutând să fie liniștită, și înspăimântată deja ca să nu facă pe conte de a crede că e iubit. Contele intră surîzând. Oricât ar fi vrut el să arunce o privire plină de ardoare copilei, ca la om educat însă se duse de sărută mâna întâi mătușei copilei, apoi dădu dreapta d-rei. Mâna Alicei tremură întru câtva și obrazul i se făcu palid ; omul acela frumos, amabil, sigur de sine îl înspăimânta, se temea poate că nu va putea resista la farmecul ce el putea să aibă asupra ei. După ce salută pe Alice, contele se gândi să aibă oarecare atențiune și către miss Pretty, care se sculase în picioare când intrase el. După îmbrăcăminte, după atitudine, desigur pricepuse posițiunea bătrânei engleze în acea casă, și judeca că ea nu merită nici un interes. Guvernanta nici nu se gândea să se ofenseze de astafera excelentă în bucătărie. Alice o are totdeauna cu dinsa, și pretinde că Milly e incapabilă să facă răni la oricine, dar nu vrea să se apropie de ea persoane pe care nu le iubește. In asemenea caz instinctul său nu a înșelat-o pentru că o detestăesc lamă conteie cu energie. — Eri o detest mai mult ca d-ta, reluă doamna Eleonora, dar dacă vrei să te însori cu Alice, trebue să ai răbdare. Sub aparența sa dulce și surizătoare nepoata mea este foarte îndărătnică în voințele sale, un bărbat ca d-ta ar putea să o facă blândă ca un îngeraș. — întreprinderea nu va fi grea, vomi răspunde ori, reluă Fognani cu siguranță. El încercă să-și pună mânușa ca să-șî ascundă sgârietura primită, dar presiunea ușoară a mănușei făcu să curgă din nori sângele, așa că mânușa de o culoare gri delicată fu pliată. Contele începu să înjura ea un om fără nici o educație. El înainta către ușa de cristal care rămăsese deschisă după ce fugise Alice, atunci mănușa, și rămase puțin acolo privind afară. Iată ceea ce vedea. Alice se plimba prin grădină, care se întindea cât ținea casa, în a cărui extremitate dreaptă se afla și salonul, unde se găsea încă contele și mătușa. Intrarea principala a casei era în mijloc, copila ducându-se și venind înzilnisff pe Silvio, care fusese chemat de d. Alboni pentru o afacere. Silvio salută cu respect pe domnișoară, și ea se opri și o întrebă cu un scris plin de bunăvoință. (Va urma) • Ziarul «Universul» deschide,pentru sezonul băilor abonamente limare, cu următoarele prețuri: In țară 1 leii 50 bani» la străinătate 3 Iei « bani» 53