Universul, septembrie 1908 (Anul 26, nr. 240-269)

1908-09-19 / nr. 258

ANUL XXVI no.­253— Vineri 19 Septembrie wol.­X 5 bani in România.­1Ql Fondatori LUIGI CAZZAVILLAN DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — lf. Strada Brezoianér 4­4, Bucureșt­i 16 bani în str.imtra re U Jcu! a apărat Ho. 33 ii »! aioristic mmmmș f­ân și se vinde cu 5 f­a­m­id­vA s­i bani în toată țara £ 1 reconstituiască crima In fața bă­nuiților. Tribunalul a delegat pe d. jude supleant Aramă, care a ridicat si­giliile. După ce crima va fi reconsti­tuită vom­ da alte amănunte. Calendar pe anul 1908 Ortodox Jouî, 18 Septembrie. — Cuviosul Ermenic Catolic Jouî, 1 Octombrie. — Regimichigiu Episcopul Răsâr­­goarelui 6.16. Apusul 5.8& «Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția................................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, / 8 Septembrie Hlvzarea unei divizii Lumea a fost impresionată, și până la un punct îngrijorată de înaltul ordin dat în noaptea de 14 spre 15 Septembre pentru imediata mobilizare a diviziei a 3-a cu centrul în Pitești. E foarte explicabilă relativa îngrijorare a publicului, dar nu e de loc întemeiată ; aceasta am spus-o din capul locului și trebue să o repetăm. Și-a făcut lumea fel de fel de gânduri, fiindcă nu e obiș­nuită cu exerciții de mobili­zare ; acum e întâia dată cănd se fac la noi asemenea exerci­ții și e firesc ca sunetul clo­­lotelor, al trâmbițelor și al io­­lelor să impresioneze mul­țimea. Deosebit de aceasta, sunt unele împrejurări în afară de țara noastră, cari dau firește loc la oarecare îngrijorare. Cu­noaște toată lumea neînțelege­rile ce s’au iscat între vecina noastră Bulgaria și împărăția otomană, incidentul Gheșov și a facerea căilor ferate orientale ți față cu mișcarea adâncă ce au produs aceste incidente în Bănui poporului bulgar, față cu agitațiunea pornită pentru proclamarea independenței Bul­gariei, lumea e aplecată să creadă că conflictul turco-bul­­gar se va sfârși cu un război Dacă pe lângă toate astea vom adăuga împrumutul de 70 de milioane, contractat după cum s’a spus pentru­ lucrări de căi ferate și ale portului Constanța, ne vom explica foarte lesne e­­moția ce a produs mobilizarea diviziei a 3-a. Nu are însă nici un temeiu îngrijorarea aceasta. După informațiunile cele mai sigure, culese din isvoarele cele mai competente, mobilizarea diviziei a 3-a nu are alt scop de­cit încercarea sistemului nos­tru de mobilizare. E în­deobște cunoscut de ce mare însemnătate asta ca o ar­mată să fie cât mai repede strânsă sub steag și prevăzută cu tot ce-i trebue, la caz de nevoe. Cine-i mai iute gata,­­ mare face mult rău dușm­anu­­l, și are mai mulți sorți de isbândă. Din timp de pace se chib­­suesc toate măsurile ce se gă­sesc mai potrivite pentru a­­ceastă importantă operație, de reușita căreia atârnă în­­ mare f­­arte apărarea țării. Dar înțe­­ege ori­cine că,­ până nu faci experiența lucrului, pînă nu încerci întocmirea ce ai făcut, nu ești sigur de bunătatea ei și nu-i poți cunoaște lipsurile sau cusururile. Pentru ca să se vadă in prac­tică cum stăm în această pri­vință, se mobilizează acum di­vizia a 3-a și experiența ce se face, pentru întâiașa dată, va fi de mare folos armatei. Nu s’a făcut până acum o a­­semenea încercare, nefiind fon­duri ; anul acesta nefăcându-se însă manevre regale, au rămas disponibile mijloacele necesare. De alt­mintrelea, pentru ca să se vadă cât de neîntemeiată e ori­ce îngrijorare, se comu­­munică din sorginte militară competentă că mobilizarea di­viziei a 3-a a fost hotărîtă încă de acum două luni, pe când nici pomeneala nu era de in­cidentele din Balcani. Să fie clar liniștită lumea. Sub conducerea înțeleptului nostru Suveran și a fruntașilor țărei, România își urmează li­niștit opera ei de întărire și de propășire. Munca spornică ce s’a săvârșit an de an, ne pune în stare să privim cu încredere viitorul, orice ar aduce el. SCRISORI DIN ITALIA Roma, 13 Septembrie. Sărbătoarea națională.—Papa supă­rat­—Jesuiții aleargă după bani.— Bugetul vaticanului. — Socialiștii și țarul. — Pentru un viitor regal.— Căile ferate balcanice suspendate.— Sfișiarea unui partid Și acest 20 Septembrie s. n. a tre­cut liniștit. Erau multe prezentări, mai întâi că e anul jubilar al lui Piu­s și apoi, pentru că însăși clericalii alesese anul acesta ziua de 20 Septembrie, spre a ține con­grese catolice la Roma. Temerile erau atât de mari, în­cât a trebuit să se interzică tradi­ționalul cortegiu al soc. liberale din piața S­u­i Apostoli (centrul Romei) ia spărtura din poarta Pia Sn Borgo apoi, adică în ma­hala, unde se află Vaticanul, erau­ concentrate aproape toate trupele din garnizonă și pe piața Sf. Pe­tru se făcuse un adevărat cordon de trupe, așa că Vaticanul, cu de­pendințele lui, părea asediat. Toată ziua nu s-a văzut nici un nreot pe stradele Romei. Rare­ori fu zărit câte unul, ici și colo, dar în trăsuri închise și cu băgare de seamă ascuns privirea trecătorilor. Clericalii însă—nu preoții—și-au ținut întrunirile­ și congresele; câte­va sute de tineri clericali cu­­treerară orașul împărțind mani­feste antiliberale. Cu două zile mai nainte, unii din clericalii cei mai desfățați începuseră publicarea unui ziar ultra-bătăios, intitulat «Lupta», al cărui articol program îndemna în­tre altele, pe catolici să întrebuin­țeze contra liberalilor chiar și cu­țitul și pumnalul. Dar sforăiturile ziarului nu fură luate in serios; singurul care s’a înfuriat a fost Papa singur, care se grăbi să renege pamfletul ce îndrăznise să se proclame «organ al S­tatui Scaun». • Iezuiții, totdeauna practici, au ales ziua de 20 Septembrie, spre a repune în discuție chestiunea legei asupra garanțiilor Organele lor susțin că sfântul Scaun ar tre­bui să facă a i se plăti de către Stat toți banii acordați prin zisa lege de la 1870 Încoace cu do­bânzi. Ar fi vorba de ceva mai mult de 100 milioane lire, dar iezuiții s’ar mulțumi numai cu 60—70 milioane. După legile italiene, orice cre­dit-interes se stinge, dacă nu e reclamat, după cinci ani, deci, dacă Papa ar avea să reclame banii ce i s’au acordat de către Stat, n’ar putea obține decât vre-o 15 milioane lire, adică suma pe cinci ani. Iezuiții susțin insă că creditul Papei nu e un credit privat ci un credit public, care nu se stinge nici­odată și afară de aceasta chiar legea garanțiilor stabilește că capitalul, în rentă de Stat, înscris în registrul datoriei publice, în favoarea Papei, e debit perpetuu și deci neprescriptibil. Se va întreba: de ce insistă a­­tâția iezuiți pentru ca Papa să primească lista civilă ce i-a fost acordată de Statul Italian? Răs­punsul e simplu : iezuiții trebue să plătească Papei în fie­care an un milion de lire ; dacă Papa ar primii lista civilă ar înceta pentru iezuiți obligația unei atît de mari cheltueli. A fost Piu IX acela care, după 1870, a rinduit marile ordine re­ligioase. Dar Leon XIII le-a spo­rit contribuția, ba încă, pentru unele ordine, ca pentru iezicuți, a induit-o. Bugetul S-tului Scaun e astăzi de aproape 8 milioane cheltuelî or­dinare pe an. Iată o privire generală a veni­turilor și cheltuelilor Vaticanului: Venituri Obolul Sf. Petru 2.000.000 Rente patrimoniale 2.500 000 Rente diverse, taxe, etc. 500.000 Ordinele religioase 3.000.000 Cheltueli Administrația generală 1.900.000 Papa și familia pontificală 700.000 Pensiuni și lefuri 2.300.000 Lefurile cardinalilor 400.000 Corpul diplomatic 800.000 Binefaceri 1­000.000 Biserici și cler 1.000.000 Cheltuel în diverse 600.000 De ordinar cheltuelile întrec ve­niturile și de aceea Sf. Scaun ce­dează in fiecare an câte ceva din patrimoniul sau. Rentele patrimoniale provin din tezaurul S­talu( Petru) aproape 70.000.000 lire, depuse la băncile streine ; acest tezaur a fost creat de Piu IXI(50.000.000) și complec­tat de Leon XIII (20.000-000). Piu X nu a dat nimic, ba încă a con­sumat ceva. Din cele 3 milioane date de or­dinele religioase, iezuiții dau un milion : benedictinii, franciscanii, dominicanii fie­care câte o jum. milion și restul e dat de ordinele secundare. * w Pare că socialiștii nu vor mai fluera pe țar la sosirea lui In I­­talia. Dar când va veni țarul în Italia ? Ambasadorul rus la Roma a spus că prima călătorie a țarului în străinatate va fi spre a veni în Italia. Dacă până acum țarul nu s’a mișcat este pentru că era la mij­loc, de o parte, chestia fluerătu­­­rilor și de alta necesitatea de a face vizita la Roma și nu în­ altă parte. Dacă socialiștii n’ar renunța la fluerăturî, guvernul italian ar re­nunța la vizita la Roma, și țarul ar saluta pe Victor Emanoil la Neapole sau la Racconigi­ Dar dacă socialiștii renunță la planul lor, vizita se va face la Roma și cu foarte mare solemnitate. Țarul va fi însoțit, de­sigur, de țarină și de marile­ ducese fice. m * 9 Altă vizită de care vorbesc de câteva zile ziarele, e aceea a Prin­cipelui Ferdinand al Bulgariei. Principele Ferdinand ar vizita toate capitalele principale euro­pene, în scop de a obține adesiu­­nea puterilor la proectul de a pro­clamă Bulgaria stat independent și de a-l ridica la rangul de regat. De­sigur că Italia nu se va o­­pune la un asemenea proect, dar va cere să se obțină mai întâi consimțimântul Turciei. * De câtva timp nu se mai vor­bește de calea ferată Dunăre-A­­dri­atica, care ar trebui să fie cons­truită pe cheltuiala Italiei, Fran­ței și Rusiei; chiar lucrările pre­liminare ale liniei au fost sus­pendate. Cele trei puteri au crezut opor­tun să aștepte întrunirea Parla­mentului turc spre a prezintă o nouă cerere de concesiune pentru construirea liniei. Probabil acelaș lucru îl va face și Austria pentru calea ferată de la Mitrovitza G.­iVesti ,prefectura CAPITALEI și rechizițiile Marți, foarte de dimineață, un comisar de poliție, însoțit­ de mai mulți sergenți de oraș, s’a pre­­zintat d-lui Dumitrescu-Câmpina, proprietarul ziarului „Universul“ și, în mod brusc, a cerut sâ-i predea automobilul d-sale. D. Dumitrescu s’a declarat gata să dea automobilul, de­oare­ce lipsea însă o piesa sau două de la mașină — nici d-sa nu știe bine, de­oare­ce a lipsit în străinătate și abia acum lua automobilul pe seamă de la șoferr, inventarierea nefiind încă terminată — d-sa a spus comisarului că automobilul nu funcționează. Deosebit de a­­ceasta, d. Dumitrescu-Câmpina a spus comisarului că a petiționat la ministerul de război și ca să-i dispenseze automobilul. Reprezentanții poliției n’au voit să fie seamă de nimic. Ei au scos automobilul cu caii, ducându-i ast­fel la poliție. D. Dumitrescu-Câmpina, în fața acestei procedări brutale, s’a dus la prefectură, însoțit de doui re­dactori ai ziarului, ca să reclame d-lul prefect. In cartea poliției, d-sa a fost întâmpinat de d. in­spector Bagdat, care de față cu o mulțime de lume, l’a apostrofat cu violență. Explicația acestei purtări bru­tale, d. Dumitrescu - Câmpina a avut-o mai târziu­, când i s’a spus că fostul d-sa­ e șofeur—pe care’l concediase și care nu’l predase încă complect automobilul—ar fi declarat la poliție că a demontat intr’adins mașina, după ordinul d-lui Dumitrescu. Va să zică, pe baza unei simple declarațiuni a unui om concediat din serviciu, declarație necon­­trolată și nedovedită, funcționarii poliției s’au crezut în drept să provoace un adevărat scandal ! Poliția, negăsind la garajul Leo­­nida piesele trebuincioase pentru montarea automobilului, a demon­tat un alt automobil nerech­izițio­­nat al societăței petrolifere „Vega“ și a complectat pe al d-lui Dumi­trescu. După ce au umblat cu el prin oraș, l’au adus acasă la d. Dumitrescu spre a’l ține la dis­poziție. In timpul acesta, ministerul de razboiu, având în vedere că auto­mobilul era necesar pentru servi­ciul ziarului, a dat ordin servi­ciului de mobilizare a corpului II de armată să restitue automobilul, dispensându-i de rechiziție. Corpul II a înștiințat poliția des­pre aceasta. Ei bine, cu tot acest ordin, pre­fectura trimite pe inspectorul Co­­truț, însoțit de două comisari și mai mulți sergenți, la ora 7 și jumătate seara, cari ridică din nou automobilul, fără cea mai mică opoziție din partea d-lui Du­­m­itrescu. Ieri, la 6 ore dimineața, auto­mobilul d-lui Dumitrescu a fost expediat la Târgoviște. Am expus numai faptele, fără a le comenta, fiind convinși că toată lumea va dezaproba această procedare. _____________ Evenimentele din Persia — Serviciul nostru telegrafic — Grăbirea convocărei Parlamen­tului Petersburg. 17.—Se anunță din Teheran că partidul constituțional devenind tot mai puternic, cabi­netul s’a văzut silit să sfătuească pe șah de a convoca mai curând noul Parlament, in scop de a se li­niști țara. Șahul a cedat, a ordo­nat ca să se retragă și să se dis­trugă proclamațiile date Duminica trecuta și a fixat ziua de 28 Oc­tombrie ’ pentru reunirea Parla­mentului. A ordonat de asemenea brigadei de cazaci să trimită repede la Taebris un puternic detașament cu două tunuri Creuzot cu două tunuri Krupp și cu o secțiune de mitraliere.­­ In curând vor sosi trei sute de puști moderne rusești cu repe­tiție. Populațiunea Teheranului se a­­rată­­ indiferentă. Numai trupele din lagărul ce se află în grădina Bagsh­ah sunt ne­liniștite și refuză de a mai veni. Ministrul de războifl ar vrea să le plătească soldele remase în res­tanță insă ’î lipsesc banii. Ofițer francez maltratat de sol­dații Șahului Londra. 11.—Se anunță din Tae­bris că un francez a fost atacat cu focuri de arme, maltratat și jefuit de către soldați de-ai Șa­hului. Naționaliștii respingând ga­ranția Angliei și Rusiei Londra. 17. — Ziarul «Times» află din Taebris că naționaliza cer garanția tuturor Puterilor in­teresate. Garanția numai a An­gliei și Rusiei ar fi declarată ca insuficientă. Reprezentațiunile Angliei pe lingă Șah.—­ Naționaliștii ofe­rind să se supună Rusiei Londra. 17.— Rusia și Anglia au cerut Șahului un răspuns pre­cis la ultimele lor reprezentațiu­ni. — Se anunță din Teheran că consulatul rus din Taebris a fost invitat de naționaliști să ofere Rusiei supunerea lor, cu condiția ca Rusia să garanteze amnistia­­rea lor și reintroducerea Consti­tuției. Aplicarea asasinatului din Piatra (Teleorman) {Prin telefon de la coresp. nostru particular) Giurgiu, 17 Septembrie. Azi a venit înaintea Curței cu ju­rați de Vlașca, procesul asasinărei săteanului Gh. Stavaracha din Piatra (Teleorman). Prezidează d. Mladoveanu, mem­bru al Curței de apel din București asistat de d-ni. Al. Procopiu, mem­bru de ședințe la tribunal și G. I­ Rosetti, supleant. Fotoliul ministeru­lui public este ocupat de d. procuror general Zamfirescu de la Curtea de apel. După ce se introduce acuzatul, se procede la formarea comisiunei jura­ților. Din partea apărărei pledează d-nii V. Miculescu, Tony Iliescu, N. Pas­cal și I . Dimitriu. Partea civilă e reprezintată prin soția și mama victimei. D. grefier Adrian Slăvescu dă ci­tire actului de acuzare din care re­iese că in ziua de 23 Aprilie 1908, pe când săteanul Gh Stavarache se afla cu caii la pășune, pe locurile sale de muncă din jurul com. Piatra, se pomenește cu un strigăt ce venea din dreptul unei trăsuri. Uitându-se mai cu atenție, el ob­servă pe acuzatul de azi, un frate al său și ajutorul de primar, că în­dreaptă către dînsul și că trage asu­­pră-î un foc de revolver. De teamă încalecă și caută să plece, un alt glonte însă, tras tot de Ion Constan­­tinescu FI. Dicu, îl lovește în regiu­nea abdominală. Ne­vroind să-i dea vre­un ajutor, după ce îl văzuse în a­­cea stare criminală, se urcă în tră­sură pornind cu însoțitorii săi către sat. Venind soția sa Anghelina îl ri­dică și u­rcându-l în căruța cu bol fi duce acasă unde noaptea încetă din viață. Interogatoriul acuzatului I), președinte Mladoveanu procede la interogatoriul acuzatului. Preș.— Pentru ce ai împușcat pe Stavarache ? Re.— Nu Tam­ cunoscut că era el, și apoi eu am tras să’l sperii. Preș.— Cum se poate? din acte reiese că i’am cunoscut, chiar victima a declarat astfel: La câți metri am tras primul foc ? Ac.— La 5—600 metri și al do­­uilea la 100 metri. Preș.— Din acte se vede că numai de la 15 metri ai tras. Erai rudă cu el ? Acuzatul—Da. Preș.—Atunci cum spui că nu l’ai cunoscut. E posibil asta ? Acuzatul.—Nu l’am cunoscut de loc. Preș.—După revoltele țărănești l’am avut învoit pe moșie? — Acuzatul.— Nu. Preș.—Vezi că aveai ură pe el! 1 Stavarache luase parte la devastă­rile ce s’au făcut în timpul răscoa­lelor conacului dv. ? Acuzatul.—Nu știS, eram concen­trat ca călăraș. — Preș.—Bine, dar nu ți »’a «pu» de al casei în urmă ? Ac. — Da Mi-aduc aminte că nu i'am învoit pe moșie fiind-că nu mai rămăsese locuri pe moșie când a venit el­­ (ilaritate). Preș.—Dar, când s'a rugat el ne­­­fericitul—după ce îl impușcase șî—să’l iei în trăsură, de ce nu l’ai luat ! Nici atunci nu ți se înduioșase inima ? Ac.—Nu știam ce fac. Ascultarea martorilor După terminarea interogatoriului acuzatului se ascultă martorii apă­rare­ și anume: D. V. Dicu, Ion Mardale, ajutor de primar ; Ion Ma­­cașoi, Mitrea Lungu, Ion D Jianu și Carol Friderich, apoi martorii acu­­zărei : Gh. D Neagu, Stan Mărun­­țelu și Marin Mărunțelu. Femeia Anghelina, soția victimei, cu ochii în lacrămi, cere 50 mii lei despăgubiri civile. Rechizitoriul d-lui procuror Zamfirescu D. Zamfirescu spune că nu va face nici un comentariu asupra faptului ce se judecă azi și că se va mulțumi să expue modul cum s’a comis drama de la Piatra după actele din dosar» Apoi d-sa face istoricul crimei cu un mare tur de probe, cerând verdict afirmativ. Apărarea.—Verdictul Din partea apărărei primul vorbește d. V. Miculescu și apoi pe rînd d-nii „ — Pa “ Dimitriu, Tony Iliescu, Nicu Pascal și Ion T. După ce desbaterile se declară În­chise, d. președinte face rezumatul și d-nii jurați intră în camera de deli­berare. După 10 minute, d-nii jurați eseu un verdict negativ. Curtea pe baza verdictului, îl declară achitat, con­­damnându-1 la 4 mii lei despăgubiri civile. Șai­k­îi. Primi­rea membrilor con­­gressi ai presei de princi­pese Bülow — Vezi ilustrația — Se știe că principele Bülow, can­celarul imperiului german, a pru­­mit în palatul sau pe membrii congresului internațional al presei Ilustrația noastră de astăzi, repro­dusă după o fotografie luată la fața locului, reprezintă momentul când principele Bülow ține­ dis­cursul prin care salută pe mem­brii congresului. In mijlocul a­­cestui grup se află președintele congresului, Wilhelm Singer, iar la dreapta sa cancelarul Bülow. In fund, la locul indicat prin o stea ('), se vede figura delegatului român, d. Ion Procopiu, președin­tele «Sindicatului ziariștilor din București». — Mm...................... «Bancă culturală» in Transilvania «Gazeta Transilvaniei» anunță următoarele: Propunerea făcută de părintele dr. I. Cristea în ulti­mul sinod archidiecezan privitoare la înființarea unei «bănci cultu­rale» românești se apropie de re­alizare. Joia trecută, precum aflăm, s’a ținut la Sibiu sub presidiul d-lui adv. E. Ungureanu o anchetă, la care a participat un număr mai mare de preoți gr. or. și fruntași mireni ai bisericei gr. or. La anchetă a luat parte și I. P. S. S. Mitropolitul I. Mețianu. După desbate­ri mai lungi mem­brii convocați la anchetă s'au constituit în comitet fondator pen­tru înființarea «băncii culturale». «Revista Economică» e informată că inițiatorii acestei bănci au ajuns la convingerea, că singura soluție posibilă pentru realizarea în parte a scopurilor culturale avute în vedere este întemeierea acestei bănci ca întreprindere speculativă pe acțiu­na ori și­care întreprindere românească de a­­ceasta natură. Tot­odată fonda­torii au schimbat din considerații mai înalte, firma de „Banca cul­turală,, in Bancă generală de cre­dit Lumina» Noua întreprindere este proiec­tată a se fonda cu un capital sog. de cor. 600.000 și li­ se pune în vedere acționarilor „o dividendi maximala de 5 la sută“ după re­­tragerea căreia din restul bene­ficiului net 45 la sută sunt des­tinate a se pune la dispoziția con­­sistorului archidiecezan pentru scopuri culturale. Noul amănunt © asupra crimei din strada Sucevei­­ Prin poștă de la coresp. nostru particular) Fălticeni, 17 Septembri In corespondența apărută astă­zi am arătat că s’au operat câte­va arestări de bănuiți grav în această fioroasă crimă. Arestații sunt vi­zitiul Costache Broască, lampa­­giul Păduraru și fiica acestuia Ze­­novia, servitoare­a victimei și concubina vizitiului Broască. Se crede că crima ar fi fost să­vârșită de un singur individ, a­­vând insă complici cari pândeau pe afară, că criminalul a fost as­cuns sub patul din odaia de cul­care a victimei și că, văzându-se descoperit, a sărit asupra ei și a ucis-o ; se mai crede că criminalul nu avea de gând să ucidă, ci de a fura cheile de la cassa de bani, de a trece în altă cameră unde era această cassă din care să fure suma de 7000 leii ce credea că o primise victima în ziua crimei. Bănuiții se contrazic în răspun­surile lor și se crede că ei sunt autorii odioasei crime și că iu cu­­rînd vor face mărturisiri com­plecte. Mai este însă arestat și un bă­iat anume Iacob, ca de 20 de ani. Urma lăsată pe tocul ferestrei camerei unde s’a săvirșit crima se potrivește perfect cu piciorul ser­vitoarei Zenovia, care era încăl­țată cu ciorapi cîrpiți cu petece de olandă pe talpă. Bătrânul servitor, credinciosul victimei, a arătat la interogator că el, după ce a fost concediat de stăpâna sa, s’a retras in odaia lui de "culcare ce era pe aceiași sală cu a servitoarei și" că abia după o oră a venit servitoarea Zenovia însoțită de concubinul său Broască în camera lor. Parchetul a sarut azi trib­ să nu se ridice sigiliile aplicate la lo­­­ cuinta victimei, pentru ca să se CARNETUL MEU «Holera ad portas»... Da !... Holera bale 'n zise Pregătită de războiu, Căci voeste să dea iama Și în lumea de la noi... Dar, de vreți cu dinadinsul Să scăpați pe veci de ea, Să urmați aceste sfaturi Date ori de... soacră-mea... Mai întâii­, aveți de grije Ca, în casa ’n care stați, Să nu ștergeți cum­va praful Și în pace să-l lăsați... Iar cu mătura prin casă Nici odată să nu dați, Și gunoiul de prin curte Cu 'ngrijire să'l păstrați... Guinea,—gospodari cum sunteți,­­Toată ziua vizitați, Iasă vase, clătiți, oale Nici odată nu spălați... Și, așa, cum sunt... curate, ’Tot In ele să gătiți, Dar mâncarea sa n'o... «scadeți». Ca, pe urm­ă, o pățiți... Să mâncați intr'una fructe,— Pepeni galbeni mai vârtos,— Și pe urmă să beți apă Căt se poate «mai din gros»... Să nu ferbeți cum­va apa Că, pe urmă’l, vai și chid, Ș'o aduceți din izvoare Cum e... lacul Cișmegid... Să schimbați cu totul traiul Și să’l duceți... «regulat», Trăgând chefuri peste chefuri, Zi și noapte, ne’ncetat... Somn puțin... În casă aer Pe ferestre nu lăsați, Mei o bac să nu faceți, Nici pe ochi să va spalați... Astea ’s sfaturile toate Date ori de soacră-mea, Ce le-aduce, când vrea dânsa, Și călare p’o nuia... Deci, urmați-le pe toate, Punct cu punct și fir in fir, Că scăpați cu siguranță De Holeră «Cimitir».. Marlon. ȘTIRI DIN STREINATATE — Prin poștă — împăratul Frantz Iosef a pri­mit în audiență în palatul regal din Budapesta o deputațiune de doamne din Seghedin, care i-a prezentat copia în miniatură a statuei împărătesei Elisabeta din acel oraș. Ziarul «Lieb. D. Tagblatt» din Sibiu­ se declară partizan al votului plural m­ecanizat in pro­iectul ministrului Andrassy, de­clarând că votul universal "ar re­duce la câțiva numărul deputați­lor sași în Camera ungară. In comuna Ökörmező de lân­gă Sighetul Marmației Ungaria) a încetat din viață protopopul ca­tolic lukasovici pe când celebra liturghia în fața altarului. El era în vârstă de 73 ani. Zilele trecute a încetat din viață la Oradea-mare preotul ca­tolic Ladislau Palotăy, tu­tilistă de 78 ani. Defunctul a luat parte la revoluția maghiară de la 1848, fiind locotenent în armata genera­lului Bem. După înăbușirea re­voluției el s-a refugiat in străină­tate. Reîntors în patrie, studia teologia și se făcu preot. Parotay a zidit mai multe bise­­serici între cari și câte­va romane greco-orientale. Astăzi se va deschide la Bu­dapesta conferința episcopilor ca­tolici din Ungaria, sub preșidenția cardinalului primat Vaszary. Deputații din partidul agrar ceh au ținut alaltă era o confe­rință la Viena, în care au hotărit să facă o crâncenă obstrucțiune în Parlamentul austriac și în de­­legațiuni. Australia va avea in curând marina sa de război. Duminică s’a ținut la Buda­pesta congresul funcționarilor co­merciali din Ungaria. Intre altele s’a discutat și chestia repaosului dum­inecal. S’a votat o resoluțiune prin care se cere repaosul dumi­nical obligator care­ să dureze 36 ore adică de Sâmbătă seară și până Luni dimineață. Hirman Maxim, inventatorul temutelor tunuri ce-î poartă nu­mele, și inventatorul prafului fără fum, a inventat acum un aparat menit să prelungească viața omu­lui. Invenția sa e ingenioasă; ea constă într-un cabinet mare și spațios împărțit în trei comparti­mente ; bolnavul se așează în ca­mera din mijloc și din celelalte 2 camere se lansează asupra lui pu­ternice curente electrice, în ace­laș timp cu aer încărcat de desinfec­­tante energice cu bază de alcali și de clor. După câteva ședințe bolnavul e, pare-se, mult ușurat, dacă nu cu totul vindecat. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) O escrocherie îndrăzneață Florea Vieru împreună cu un alt țăran din jud. Olt venind in București spre a stărui să obțină dreptul de cârciumărit au dat peste samsarul Ion Stănescu care dându-se drept funcționar la mi­nisterul de finanțe le-a promis că le va face serviciu in schimbul a 900 lei. Țăranii s au învoit, însă cu o singură condiție și anume ca sam­sarul să se fotografieze cu el ceia ce samsarul a și primit, după care apoi țăranii s-au numărat 900 lei. "După trecere de câte­va săptă­mâni" țăranii văzând că nu pri­mesc nici un rezultat au venit in Capitală de s’au plâns parchetului care a și ordonat arestarea sam­sarului. Fiind adus la parchet și con­fruntat cu țăranii erai» cât pe aci să nu’l mai recunoască întru cât el îș­ii tăiase părul și’șî lăsese barba. Stănescu a fost depus erî la Vă­cărești și cu instrucția afacerea a fost însărcinat de judecător Geor­­gescu-Vâlcea de la cale 3. Ancheta în afacerea Cuza (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Iași, 17 Septembrie. Ancheta d-lor Fericiide și Ciru E­­conomu s’a continuat și azi sub cea mai strictă discrețiune. Azi comisia de anchetă nu s’a mai dus la palatul de justiție, ci a stat la otelul „Traian“ în camera d-lui Ferichide. Cei doi magistrați în unire cu d. grefier al Curții de casație au stu­diat diferite dosare luate încă de eli de la grefele parchetelor Curții de apel și a tribunalelor. Aceste dosare se referă la acuzațiile formulate de d-nii Cuza și Hamangiu. Pe Tot azi comisia de anchetă a înce­put să redacteze raportul asupra ce­­lor constatate până acum, raport care va fi predat personal d-lui ministru­­ de justiție. Pe ziua de astăzi nimeni n’a fost chemat și cercetat, de comisia de an­chetă. Se afirmă că printre alte acu­zații­ formulate de d.procuror Haman­giu contra d-lui procuror Stoenescu este și aceea că d-sa ar fi fost curte­nitor față de un avocat din Iași, și că în diferite procese a pus con­cluzii favorabile părții asistate de acel avocat. Comisia de anchetă cer­cetează întru­cât această acuzație e întemeiată. Se crede că ancheta va fi termi­nată mâine, și comisia se va întoarce la București. Mistul stra­ fiüliar (Serviciul nostru telegrafic) Exposeul guvernului bulgar a­­supra chestiei căilor ferate orientale Sofia. 17.—Consiliul de miniștri a elaborat un exposeu voluminos, care va fi trimes astăzi tuturor representanților diplomatici de aici; el cuprinde desvoltarea ches­tiei căilor­­ ferate orientale de la începutul ei argumentează fasa ultimă a acestei chestiuni și sub­liniază motivele principale ale punctului de vedere pe care stă guvernul. In urma acestui exposeü s’a re­nunțat a se da respun­s special, la representațiunile austro-ungare și germane. Primul ministru ’șî reservă drep­tul de a reveni mai târziu­ asupra­­cuprinsului depeșei marelui vizir cetită ieri, și să examineze și să respundă la propunerile împăciui­toare din depeșă numai după ce se vor îndeplini unele formalități diplomatice Entusiasmul Bulgariei pentru independență Sofia. 17. — Dispoziția războinică continuă. In fie­care zi se țin di­ferite meetinguri. Miniștri și re­­dacțiunile ziarelor sunt copleșite cu manifestațiuni de omagii și cu depeșe de îmbărbătare, mai cu seamă din sudul Bulgariei, unde ce e drept domnește entusiasm, dar numai capetelez înfierbântate se gândesc la escese, pe cari gu­vernul In nici un caz nu le va permite. Svonurile răspândite in străi­nătate sunt­ cu totul exagerate. Gând își va proclama Bulgaria independența Viena. 17. — «Neues Wiener Journal» află din Paris că de în­dată ce se va aplana conflictul cu căile ferate orientale, Bulgaria ’șî va proclama independența fără insă a’șî schimba forma de guvernământ, lăsând aceasta pen­tru mai târziu. Anglia vrând a se face de­monstrație navală în contra Bulgariei Londra. 17. — «Times» iși con­tinuă atacurile violente contra Bulgariei și Austro-Ungariei, spu­nând că atitudinea acestor două țări e condamnată nu numai de presa engleză ci și de Buxton, președintele comitetului­­ englez pentru afacerile balcanice. «Times» adaugă că tinerii turci sunt dispuși să vândă Bulgariei drepturile Turciei asupra căilor fe­rate din Rumelia orientală insă mai întăi Bulgaria trebue să îna­poieze Drada. Ziarul mai spune că planul de răpire a căilor ferate e de mult timp pregătit de Bulgaria, care vrea mai întîi să umilească pe Turcia și apoi s-o jăfuiască. Insă Anglia nu va permite a­­ceasta nici odată. «Daily Telegraph» este de pă­rere să se provoace o acțiune eu­ropeană contra Bulgariei după ce se­ va vedea mai int­il atitudinea Puterilor în fața întreprinderilor acestei țări. E vorba ca în scop de a se îm­­pedica Bulgaria să se arunce în noul și temerare aventuri, Anglia să însceneze o demonstrație na­vală în fața orașului Varna. In ce caz va începe Turcia războiul Londra. 17.— „Daily Te­legraph“ află din Cons­­tantinopol că Poarta n’ar considera proclamarea independenței Bulgariei ca un caz­ de război și insă războiul ar fi neevi­tabil când Bulgaria ar încălca fruntariile tur­cești. Armata turcească e etala să intre în luptă. Despre cea bulgară nu se poate zice tot așa, lip­­sindu-i mai cu seamă p­­fițerii. Declarațiile direcției căilor fe­rate orientate Constantinopol. 17.—Direcțiunea căilor ferate orientale declară, contrar afirmațiilor guvernului bulgar, că nu s-au făcut nici­o­­data tratative între ea și Bulga­ria pentru rezolvarea definitivă a chestiei căieî ferate din Prumelia. In 1898 s'a scris un contract după care direcțiunea avea să cedeze drepturile sale Bulgariei numai cu deplina învoire a Porții. Contractul n’a avut însă nici­odată forță legală de­oarece a lip­sit consimțimântul Turciei. De atunci încoace nu s’au mai făcut nici un fel de tratative, răpită Sofia. 17. — Se anunță din Fi­­lipopol că impiegații de cale ferată Verciolylak și Balich au fost a­­restațî pentru că au îndemnat pe subalternii lor sa nu intre in ser­­viciul Bulgariei, decât numai ce­dând forței. Consulii austriac și i italian au protestat contra acestor arestări. Bulgaria a numit impiegați su­periori în toate stațiunile mari ale căiei ferate precum și pe ins­pectorul general. Bulgaria vroiește războiul cu Turcia Berlin. 17. — Delegatul german la oficiul datoriei publice din Tur­cia, a declarat de curând unui re­dactor al ziarului «Berliner Ta­geblatt» că oficiul datoriei publice nu e câtuși de puțin interesat in chestiunea căilor ferate orientale. Turcia nu are alte foloase de la căile ferate de­cât 1500 de franci anual de kilometru, plus 45 la sută din beneficiul net. Turcia ar pierde aceste beneficii numai in cazul când Bulgaria s’ar declara independentă incornorînd Rume­lia orientală. Pare că Bulgaria preferă răz­boiul de­cât să restitue căile fe­rate. Turcia însă e sigur că vrea să evite războiul până la capăt. Wimmi cazu­ra Isekkel Direcția generala a serviciului sanitar ne roagă să publicăm ur­mătoarele : «Mai multe ziare au dat, in ul­timele zile, știri despre ivirea ho­lerei in cutare sau cutare punct al țărei. E drept că aceleași ziare și-au desmințit ele singure infor­­mațiunile,—de multe ori chiar 2—3 rânduri mai jos. Mulți ci­titori însă se mulțumesc numai cu afișul ziarului lipit pe stradă și rămân cu știința că holera a isbucnit, fără a mai citi desmin­­țirea din cornul ziarului. Aceste știri alarmante cred că nu pot contribui efectiv la scopul ce urmărim cu toții. Dacă vre­un caz s-ar ivi pe teritoriul nostru, suntem în măsură a avea cele mai precise informațiuni dacă în adevăr este ori nu vorba de ho­leră. Nu avem nici un interes de a ascunde asemenea caz, ci din potrivă 11 vom face cunoscut în­dată».* Ministerul d­e interne a trimis o circulară prefecturilor prin care se arată că trecerea călătorilor spre Rusia este liberă prin toate punc­tele de frontieră, precum și pen­tru poduri. Câ­nd se vor reîntoarce călătorii, nu vor avea dreptul să intre în țară decit prin punctele deja sta­bilite. De asemenea s-a dat ordin ca șefii de trenuri să strîngă pașa­poartele tuturor călătorilor cari vin din Rusia, spre a le da comi­sarilor de gări, cari să le înain­teze polițiilor din localitățile unde se stabilesc acel călători. Această măsură este luată spre a se putea face din vreme vizita medicală la domiciliul celor cari vin din localitățile infectate de holeră. ■ 9 Tulcea. — Inchizându-se pu­ fle­tele de trecere de pe frontiera ru­sească limitrofă cu Dobroge­a, va­porul rusesc «Besarabetz», care făcea curse între Tulcea și Ismail, a renunțat la această cursă, ră­mânând să circule după vechiul itinerariu între Tulc­ea-Isaccea- Renî-Galațî și înapoi.La întoarcere vaporul nu se mai oprește la Reni. Direcția G­ravă a­ serviciului sa­nitar, a trimes o circulară adre­sată președinților consiliilor de igienă prin care se explică amă­nunțit măsurile ce trebuesc luate pentru paza holerei invitindu-i tot­deodată a se îngriji din timp pentru căutare de spitale, în co­munele unde populația e mai deasă în cazul cînd pericolul holerei va deveni mai amenințător. Sinuciderea căp. M. Costandache Parchetul militar a fost incu­­noștiințat ori că în pădurea de la Băneasa s'a găsit cadavrul unui căpitan de artilerie. Imediat s'a dus la fața locului d. comisar regal maior Topolo­­veanu împreună cu d. substitut locot. Popescu și în adevăr s’a găsit în pădure cadavrul cam la o depărtare de 3 km. de șosea. Nefericitul căpitan se numește Mihail Costandache și a fost pro­fesor la școala de artilerie și geniu. El s'a sinucis trăgându’șî un foc de revolver in tâmplă. Asupra cadavrului nu s’a găsit decât o hârtie de 20 lei. Revolverul cu care s’a sinucis și alte obiecte au fost luate probabil de vre­un tre­cător. Causa sinucidere­ a fost boala de neurastenie de care suferea de mai mult timp. Cadavrul, din ordinul parchetu­lui, a fost transportat la spitalul militar.______­­ ‘ T. DIN ȚARILE BALCANICE La marele meeting, care s’a ținut la Sofia, pentru a protesta contra companiei orientale și a încuraja gu­vernul în acțiunea lui, un orator a­­ducând exemplul României a zis: ..Dacă românii au scăpat de Stras­­berg, pentru ce bulgarii să sufere ti­rania unei companii străine?“ ,,Eni-Gazeta“ din Constantinopole își exprimă părerea că, dată fiind ati­tudinea României și Greciei, relații­« încordate dintre bulgari și turci­­» vor îndrepta. Sindicatul lucrătorilor o.­t.­e­­dentale a desmințit cu cea mai mare energie svonul cum că greviștii ar fi adus vre-o pagubă trenurilor. „*. Sârbii susținînd că au în Mace­donia 290.000 conaționali, au cerut comitetului june-turc ca să le per­mită să aibă patru deputați. .*» Ziarul «Dnevnic», vorbind des­pre vizita d-rului Doetorov la minis­trul nostru de interne, spune că­­ Gostinescu a primit foarte cordial pa d-rul bulgar, ceea ce este un simptom îmbucurător în momentul de față. Direcția căilor ferate bulgare a ocupat toate gările pe liniile ori­entale, înlocuind pe funcționarii com­paniei, cu funcționari ai statului. Panita a declarat, cum că este „ Primirea membrilor congresului presei la principele Bülow.— (Vezi explicația) i

Next