Universul, octombrie 1908 (Anul 26, nr. 270-300)

1908-10-14 / nr. 283

. UN SPLENDID ȘI SPAȚIOS Apartament situat in Ca­lea Victoriei 113,primul e­­taj in stânga compus­­ din 6 camere pentru stăpân, un spațios salon, sonfra­­ger­ie parchetate, odae de bac, 1t camere pentru servitori, bucătărie, piv­niță, etc. Foarte bun pentru bi­rouri și adm­inistrațiuni, fiind situat în centrul Ca­pitalei. Doritorii a se adresa D-lui N. r)l)OTRESlflJ-lMra­A La ziarul «UNIVERSUL» (Dr. IâăMMm) de la Facultatea di­n Paris Botul) de STolnsk C f lastaiația R3 modernă pentru tratamentul I BOALELOR. SECRETES STR. DOAMNEI 1 (Palatul Nifon) 1 Telefon: 4­55 Consult :­ 2— 1 și 7—8 p. m. Indispensabil unde trei»«« himină colosal de mare 4­000 Lumânări ca Petrol — — Strada Puișor 34. București DEPOZIT de UN­ PROASPĂT de DOREA lOMFI STUDII PIATRA-NE­AMT 2791 Ilii! AGENȚI - F&ASAJ­ORI de TON - se caută pentru cantități mari — DE VIN — Oferte sub A. B. 77 la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp.. București. 2744 V­in nou 2.M9 DEG&UTBS fin uatinam­ ‘n total sau in paris US sub­tilic la Valea Călugă­rească, calitate superioară, preț a­­vantagios. A se adresa str. Olari No. 30 bis. București. 2791 Ir. ELIAS Fost intern­­or. al Spitalelor din Pans Specialist pentru boalele de G­A­T, N­A­S și IJ K F. C­H­S 46, Calea Moșilor No. 46 — (Consultații: 3—5 p. m.) — 1990 Sr­ Cobrovicii de la Facultatea din Paris Fost medic șef de spital I Baliisstepss © și I& Seasseas instalatione specială partra tratamentul­­ b­aâelor Venerice (Sifilitice) Str. Alexandra Lahovari 4­ (­lângă Biserica Albă) Consult. 2—4 p. m. Telefon EMILIE &• ADINE H­me Emilie fost premieră la casa Tiisoff&im­ H-B* Hiím­e diffleRialS din Paris No. 7. STRADA REGALA No. 7 NOTATI BINE ADRESA —Bicetiuri moderat­e 2724 Do ÎNCHIRIAT S case câte 6 odăi și bu­cătărie, apă, gaz iot la canal. — Bulevardul Maria— A se adresa G. A. Suter, ■str. Suter No. 9. 2768 sm. SLESAIWâ De vânzare sau închiriat in apro­priere grădina Episcopiei, casă fru­moasă , camere mari de stăpân, par­chete, lămpi, bac, dependințe, etc. Prețul vânzăreț 90.000 lei peste 67.000 Credit, închiriere Lei 9.000. Agenția Burdin, strada Regală 11, București._____________2774 Aducem la cunoștința onoraților noștri clienți că, cu începere de la 10 octombrie, mutăm biuroul nostru central din strada Carol No. 66, în Calea Rahovei No. 151 (Sala Bragadiru). B. M. Bragadlriu & Fiu BIM III șî NOTARIAT * Condus de d-niî advocați TOMA J. IONESCU, ANASTASE A. DAVIS șî CHRIST­EA GRIGORESCU Strada Smârdan No. 41 (Etaj) -- bucurești — Consultațiile : 8^-12 a.m. și 1— 6 p.m mmm-M lei 1000 h­ar. m­ . DE OB ®.­J duse la domiciliu in caravem'­chise si plumbuite ! Comenzile prin poștă sau [ >telefon 19169. 2361 SIHLE pantru lin STICLE pattra Bere STICLE p. gpa minerală STICLE p. Inai Waforizat în ori­ce £ osrm&> colons ®, can­­titaee si traftarime STICLA ilA Hilft 1 se adresa pentru comenzi Depozitului, București, Calea Victoriei No. 123 Telefona 6­ 39 2580 Marals Magazin Sistesin­n COVOARE I*TM« TURCEȘTI * PERSANE CALITĂȚI« COLORI GARANTATE CALITATEA l-iu . . . . pg­aisse, Metrul pătrat Lei 11 „ „ EXTRA SUPER. ....................... „­­21 .. M de LyX............. „ „ „ 28 Am onoare­a aduce la cunoștința distinsei mele clien­tele că, după noua organizare introdusă în propriile mele ateliere de Covoare în Orient,, sunt in măsură de a oferi produsele mele speciale și GARANTATE cu PREȚURI absolute de eu GROS­Si FIXE, după indicație, ceia­ ce Onor, public va putea, să aprecieze și să se convingă vi­zitând magazinul meu. B. DjrAB © lB © ¥, calea­­ scforáel, 72-74 mar matm ■ ■ mja M­i­i” |b| f, W S mJt II I­I APE NATURALE PROPRIETATEA STATULUI FRANGES­­A SE PERT .DE CONTRAFACERI CEREȚI UNA DIN TREI SURSE DUPE ORDONANȚA MEDICULUI. am»B153B5asaessgBE3 Marți 14 octombrie 1905 este atât de tulbure încât ne putem aștepta la ori­ce. Pentru moment să veghem ca po­litica lor anarh­ică să nu producă roadele dorite de ei, iar pe de alta parte să lucrăm pentru a face ca a­­cest guvern să înceteze cu opera sa primejdioasă țărei. Întrunirea se termină la 7 seara și asistenții duc pe d. Bădărău până acasă. ___ O PHOV3ERIB PE 21 De unde alergi, d'acolo mănânci. EVENIMENTELE CAM BALCANI — Serviciul nostru telegrafic — MUNTENEGRU Temerea de războiu în Mun­­tenegru Vien. 42.­— „,Reichspoll,­< află din Cattaro ca enormele pregătiri de războiu ale Muntenegrului pro­­voacă panică in populație. Familiile funcționarilor și ofi­țerilor părăsesc în grabă orașul. Muntenegrul și-a fortificat gra­nițele in­ mod­ formidabil. GRECIA Chestia cretană la Conferință Atena, II. —După știri din Creta puterile protectoare, sunt hotărite a ridica, la conferință, chestiunea cretană. TURCIA Noul temeri în Turcia Constantinopol, 42. — Refuzul Turciei de a trata direct cu Bul­garia, pricinuește nouă temeri, vâ­­zându-se în aceasta tendința Por­­ței de a câștiga timp pentru pregătirile ei militare. In contra boicotagiului în Turcia Constantinopol, 12.—De­oare­ce consulul austro-ungar din Vailona s’a plâns telegrafic către ambasa­dor contra favorizarea boicotagiu­­lui de către autoritățile turce din Vailona, ambasadorul Pa Haviéin v s’a dus la marele vizir, care însă nu i’a primit, spunând că e indis­pus. Ambasadorul s’a dus apoi la ministerul de interne, care"î-a fă­găduit să facă a se suspenda te­­­legrafic boicotariul în "tot impe­riul. SERBIA Boicotarea austriacilor­­ Jena.12.—Depeșă.din Belgrad : Boicotarea Înverșunată contra comercianților austriaci urmează. O delegație sârbească în Rusia Berlin. 12.—Telegramă din Var­șovia : Două profesori de la Uni­versitatea din Belgrad, precum și Cernovici, care a fost la legațiu­­nea sârba din Constantinopol, au sosit la Varșovia spre a­ sonda presa rusă și poloneză asupra sen­timentelor către Serbia cu privire la anexarea Bosniei și Herțego­­vinei. Comisiunea a spus că o să fie greu menținerea că ce î Astă­zî trimișii vor pleca la Pe­tersburg și la Moscova spre a face și acolo propagandă în fa­voarea Serbiei. Deputațiunea are intenția de a face­ tot posibilul spre a obține ca anexarea Bosniei și Herțegovinei să fie discutată in Dumă din punctul de vedere al in­tereselor generale ale­­ totalei sla­vilor, întrunire convocată de femei Viena. 12.—Depeșă din Belgrad, Ziu­a de­­ azi, va fi probabil tulbu­rată de noi manifestații anti-aus­­triace, fiindcă femeile sârbe au convocat pentru astăzi o întru­nire. * FRANȚA întrevederi importante ale am­­­basadorilor cu ministru Pichon Paris. 12. — Azi dimineață am­basadorul italian, contele Gailine a fost primit de ministrul Pichon cu care­ s’a întrunit în o lungă conferință. Mai târziu a luat parte la întrunire și ambasadorul englez. Se zice că această întâlnire are o importanță extraordinară-Mâine ambasadorul Austro-Un­­gariei va avea și el o conferință cu ministrul Pich­on. BULGARIA Zvonuri interesate Sofa. 12. — Corespondentul civ. e autorizat să comunice că toate știrile răspândite în străinătate, și mai ales în Franța, despre oare­care proiecte de împrumut ale Bulgariei, sunt curate născo­ciri. De alt­fel, e acum lucru stabi­lit că multe știri din Sofia ale ziarelor pariziene au fost­ lansate în scopuri de bursă. Ia­ w*u«i«BB*­rxs3›g3gggre G.S. Becheanu&l;Iliescu RAGASUK M SOM ȘI M4SWACTUIU BUCUREȘTI —Strada Lipscan»­­Xo. 26. — BUCUREȘTI Aduc la cunoștința distinsei clientele că au sosit și s’au pus în vânzare, toate , Noutățile piatru sassantis de Tearai și lam­i liltiinsle creafiani ale celor mai renumite fabrici din Franța și Eitylitera,precum: ♦ [UNK] [UNK]Lînurî, Mătăsuri, Velours pentru Rîuzei, Taffelas și Liberty pentru Rochi și Căptușeli _ jachete și handicaux de dama — Jerseurt, Flanele, Cache-Corsets tricotate și Ciorapi RAYON SPECIAL pentru LINGERIE Și TRUSOURI —­ PREȚURI FIXE ȘI MODERATE----­® 5SEK culcat, să nu le sculăm până ce ele singure n­u și-au­ manifestat această dorință. Să le lăsăm să doarmă cât mai mult și mai liniștit, știut fiindcă somnul îngrașă și repară pierderile făcute prin mișcare. La locul de pășunat să se facă a­­dăpoaste sau­ umbrare, ca vitele să aibă unde să se păzească de furia ploilor, a vânturilor prea reci și a ar­șiței soarelui. Anotimpurile reci îm­piedică mult îngrășarea, din cauză că se pierde prea multă căldură, așa că animalul, ceea­ ce consumă, o parte se transformă in grăsime și alta — cea mai însemnată­­­ se transformă în căldură, necesară menținerea echili­brului în organism Vitele odată aduse la pășune nu mai trebue scoase de­cât îngrășate, adică cam după 100—150 zile. Vitele îngrășate la sudaturi sunt mai cău­tate, ca cele îngrășate la poverne și la grajd, îngrășarea mixtă.­Dacă livezile naturale sunt sărace sau conțin ier­buri puțin hrănitoare, atunci suntem voiți a da vitelor și fân, pae, co­ceni, grăunțe, tărâțe, urm­ală,­­etc., pentru a complecta lipsurile suferite printr’o pășunare săracă. In alime­ntațiunea mixtă mai intră și trifoiul, lucerna verde cosite și a­­mestecate cu pae, cu coconi tocați sau destrămați. In multe părți unde pășunele nu sunt îndestulătoare pentru îngrășatul vitelor, se instalează grajduri sau nu­mai niște șoproane, unde sunt făcute șghiaburi în care li se dă animale­lor alimente uscate. In asemenea localități economii de meserie și chivernisiți, au mașini de tocat piele, coceni și sfeclele ce se a­­mestecă cu iarbă verde cosită. De a­­semea au cazane în care fierb unele nutrețuri spre a le face și mai hră­nitoare și mai lesne de mistuit. A­­ceastă hrană se dă seara după­ ce vi­tele au venit de la pășunat. Această metodă de îngrășare convine mai a­­les acelora cari nu au pășuni natu­rale suficiente pentru un număr mai mare de animale destinate îngrășărei. Ploești. Veterinar, b­aia, îngrășarea vitei la iarbă și m­ă In No. din 11 c. al .,Universului1 am arăta­t amănunțit cum trebue să se aleagă vitele pentru îngrășat. Acum vom arăta modul de îngrășare la iarbă­­și mixt, lăsând îngrășarea la grajd, să o desemn în alte numere. îngrășarea vitelor la pășune este cea mai puțin costisitoare și cea­ mai lesnicioasă, de­oare­ce cheltuelile cu personalul, cu furagele, cu prepara­rea lar­­ etc., cum treime la grajd, si reduc la minimum. Aci îngrășarea­ se face mai încet sau mai repede, după cum pășunea se încarcă cu un număr mai mare sau mai mic de site, după cum iarba este mai mult sau mai puțin abundentă și după cum vitele sunt sau nu liniștite. Să se bage la pogonul de pășune cel mult două vite, adică 4 vite la hectar. La noi in țară se pun de­ multe ori și 8—10 vite la pogon. Pășunarea trebue să se facă cu o regulă anumită, adică să nu se in­troducă de o dată peste toată livedea, rezervată pășunatului, toate vitele, ci pogon cu pogon, ca astfel când se a­­junge la cel din urmă, iarba să fie crescută pe cel dintâi. Iarba trebue să fie din belșug și hrănitoare , cea de munte, din rariștea pădurilor, din livezile fesurilor mai ridicate, unde cresc mai multe varietăți de plante, cu miros plăcut, care conțin prin­cipii excitanți și hrănitori, este cel mai bun aliment pentru vitele de măcelărie. Această iarbă de cărne, o aromă și un gust deosebit ; o­ fac mai densă, mai fermă, de culoare ro­șie plăcută și cu o grăsime gălbue untoasă. Iarba de miriște și porumbiște, este bună, însă cuprinde prea multe pai și coceni. O condițiune esențială ca vitele să se ingrașe mai repede la pășunat este următoarea : să se dea sare și apă din belșug; adăpatul mai ales trebue să se facă de cel puțin de patru ori pe zi, căci numai ast­fel alimentele din stomac se mistoc mai cu înles­nire și aproape în întregime. Când iarba, este prea grasă, prea tânără, trebuința de apă se simte mai puțin. Iarba văilor joase și expuse la­­ inun­dații, iarba din bălți, zmârcuit, lo­curile joase, ele­ este puțin hrăni­toare și comunică vitelor gâlbeaza (disloma hepatică) o boală periculoasă căci îndată ce vita este picnită, se îngrașă anevoe, , sau de­ foc, îndată ce vitele s’a îi săturat și s’au „Universal“ IX PROVINCIE poștă de la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, ÎL Octombrie. CRAIOVA.. — Epilogul unei nuntă cu zămbăl­ie. — In ziua 15 Octombrie 1906, in salonul Georgescu-Buzau, din București, calea Victoriei 174, d. Ștefan Io­­neacu sărbătorea cu prieteni și invitați cununia sa religioasă d-șoara Rachela. Veselie și chef mare până a­­proape de ziuă, când la plecare bocluc cu antreprenorul care ce­rea mai mult 15 iei la socoteală, pentru niște consumații pe care ginerile nu le recunoștea. De aci discuție, care poate s’ar fi ispră­vit mai omenește, dacă nu inter­­venea sub­ com­isarul M. Mănescu, care, nici una nici două, duce toată nunta la secție. Pentru această ofensă, d. Ștefan Ionescu a chemat în judecată pe abuzivul funcționar și secția IV a trib. Ilfov a condamnat pe sub­comisarul Mănescu la 100 de lei amendă și 100­­ de­ iei despăgubiri civile. Toate părțile fac însă apel și secția III a Curți, din București admițând apelul lui Mănescu îl achită. Recurs la Casație și de partea civilă și de procurorul general, înalta Curte de casație casează sentința Curții de apel din Bucu­rești și trimite afacerea să se ju­dece din nou la Craiova. Curtea de apel de aci respinge apelul lui Mătăescu, ca nefondat și menține astfel sentința tribu­­nalului prin care subcomisarul a fost condamnat la 100 lei amendă și 100 lei despăgubiri. GIURGIU. — Mișcare anti­­austr­iacă. — Ziarul «Solidarita­tea» organ liberal-național apărut azi conține următorul: Apel către buni români. Față de evenimentele, de cea mai mare importanță politică, ce se petrec la hotarele țarei noas­tre, se impune pentru toți bunii români datoria morală de a ne solidariza, pentru a face ca să se știe de către vecinii noștri inte­resați, că există o conștiință na­țională in România liberă și in­dependentă, peste care nu se poate trece. Atitudinea nesinceră a diplo­mației austro-ungare, față de marile interese și politice și eco­nomice pe care România le are la gurile Dunărei, ca și in Orientul apropiat, trebuie să­ trezească în toată suflarea românească conști­ința drepturilor ce ne-am câștigat ca popor cu arma în mână, în războiul independenței, ca și prin sforțările gigantice pe cari țara le face de atâta vreme, pentru a statornici cultura și­­ civilizația a­­puseană în Orientul Europei. Statul român, care a fost in­tot­deauna gata de a satisface inte­resele legitime ale vecinilor noș­tri, ori de câte ori s’a făcut apel la puterea lui, nu va putea îngă­dui ca să se aducă vre-o știrbire marilor noastre interese de Stat, garantate prin tratatele de la Lon­dra din 1856 și din Berlin 1878, nici să fie nesocotite aspirațiunile noastre naționale. Și dar un moment h­otăritor, is­toric am putea zice, ca aspira­­țiuniie noastre naționale să ne mărturisim : Sângele strămo­șilor noștri, cultura românească, care a sădit in inima noastră ideia și iubirea de patrie, ne cere aceasta. Vedem că in câte­va orașe din țară s’a produs deja o mișcare națională, in direcția aceasta. Trebue dar să urmăm și noi pilda ceior de la Brăila și Bacău, și să lucrăm din toate puterile ca și la Giurgiu să se protesteze printr’un mare meeting național," contra tendințelor ascunse pe care poli­tica machiavelică a baronului d’Aerenthal se urmărește față de Statele libere din Peninsula Bal­canică, și ca consecință și în con­tra României, până azi «intima amică» " mo’carehie) vecine. Facem dar un călduros apel, către toți fruntașii politici ai ora­șului și județului nostru, ca să ia inițiativa ținerea unei mari întru­niri patriotice, prin care să afir­măm și să demonstrăm, că con­știința națională a poporului ro­mânesc e intri­gă și­­ gata de ori­ ce jertfe. (ss.) Redacția. Incendiu. — Azi noapte s’a incendiat în com­. Epurești o șiră de paie de griu a locuitorului Marin Neacșu Argeșeanu. Sărind locuitorii și grandarmii­­secției respective, focul a fost lo­calizat. De la cercul tinerimei. — Am arătat la timp că comitetul cercului tinerimea și-a propus­ a organiza serate la fie­care două săptămîni în saloanele cercului din­ Hotel .,Ion Guță Daia“. Aseară s’a inaugurat seria se­­­ratelor. Au luat parte toți mem­brii cercului cu familiile lor pre­cum și numeroși invitați. S’a petrecut cât se poate de bine până noaptea târziu. De la clubul comercial. — Azi după amiază,la clubul comer­cial a avut loc obișnuita ședință săptămânală. >rarantiB> TG.­OCXA. — O școală pri­mară fără elevi.—La școala primară din Brătești unde sunt înscriși 60 de elevi­, nu s’a pre­zintă! "nici unul la școală din care cauză învățătorul Mihailî Botez a­ amendat pe toți părinții elevilor. TECUCIU.-Furtul de 10.200 lei de la banca populară din Barcea. (Amănunte).­­ Ancheta relativă la furtul casei de bani a băncei popilare din Barcea se face de d. socot. Ion, comandantul comp. de jandarmi, și de d. l­o­­nescu-Darban, ac­torul pr. Ivești. Casa centrală a dat delegație d-lui Axente, controlor al băncilor po­pulare. S’au făcut mai multe per­­chezițiuni. D. învățător Macarie, casierul băncei, a fost ridicat de aseară de d. comandant al companiei jan­darmilor și adus în Tecuciu. Cercetările continuă. VJV STAI PE ZI Pentru creșterea pă­rului.­Să se funcționeze capul odată pe și cu­­ apă de colonia, 100 gr., gli­cerina, 13 gr., T­ra­ca­ntarid­e 5 gr., Nitr. de pilocarpină, 23 centi­­grame. Alepiia de la baros­uri d. a., la orele 12 iun., s’a con de facut la baroul de Ilfov alegerea a doui membri in consiliul de disci­plină, în locurile vacante. Alegerea a avut loc în sala de șe­dință a curtei de apel, secția I, în prezența unui însem­nat număr de advocați. Biuroul alegerei a fost ast­fel con­stituit : președinte­­ ,Gr. Ștefănescu, procuror general, asistat de d-ni­ a­­vocaț­i V. R. Nicolaescu, Gr. Zanne, Th. Botez și Juscinsky. Alegerea a urmat până la orele 5 d. a. când s’a început despuierea scru­tinului. Rezultatul votului este următorul: In locul I s’a proclamat ales d. a­­vocat Gr. Elefteriu, cu 110 voturi. Pentru al II-lea loc s’a declarat balotagiu între d-niî : Gr. Urlățeanu (75 voturi), Horia Rosetti (58 vo­turi), Aurel Iliescu (31 voturi), N. Dum­a (15 voturi). D. Elefteriu a fost susținut de un mare număr de tineri avocați; votu­rile pentru d-sa au fost date pe față. Alegerea pentru al doilea loc se va face Dumineca viitoare. Astă­ seară, amicii d-lui Elefteriu vor­ oferi o agapă în onoarea colegu­lui lor. P. M. C. 5 = 45 PI. 5 = 13*50, 5 = 15. In premiul de închidere, grajdul Marghiloman­ese in ordine în cap cu Viscol și Dor după el Ronde Tete. P. M. C. 5 = 12,50 PI. 5= 14, 5= 16. In premiul Mogoșoaia, Ager bale cu dou­ă lungimi pe Patrones și Spor. P. M. G. 5=13,50 PI. 5=10, 50, 5=16. In premiul de Consulație, Flamura a d-lui Marghiloman bate ușor pe Medve Ianko și Flirt. P. M. G. 5=7.­ Ps. 5=6, 5=9. ______ X.­IV. 1­. DE U CURȚILE CU­­ CAMitrasi — Curtea cu jurați de Ialomița, seziunea de Octom­brie, se va deschide la 15 cor. Curtea va fi prezidata de d. Ciocârdia, consilier la Curtea de apel din București, iar ca con­sor­ d-nic Ion Adam, supleant la trib, Ialomița și 1. Ionescu, mem­bru de ședință Se vor judeca ur­mătoarele procese : 1. Costică Ionescu și alți 2 in­divizi, pentru loviri ce au cauzat moartea. 2. Mirea V. Marin și Scarlat D, Petre, pentru loviri ce au cauzat moartea.­­INFORMAȚIUNI SPORT Alergări în București Duminecă, 12 Octombrie, 190S REZULTATUL Cu tot timpul îndurat și rece, sportmanii destul de numeroși au ur­mărit alergările cu mult interes.După cum prevăzusem, alergările au fost cât se poate de interesante prin lup­tele pe care le-au depus concurenții aproape toți de o forță egală, atât ca condiție cât și ca mentă. Ast­fel in premiul Blarenberg la 1600 m. am avut patru concurenți : doui ai grajdului Marghiloman, re­prezentat prin Fruntaș și Haiduc și doui ai grajdului Negroponte prin La Catharina și Mindra; după o luptă crâncenă,Haiduc și Fruntaș bate lângă potou cu un gât pe La Catha­­rna. In premiul Octobre pe o distanță de 4000 m, Fruit Piker, vechiul fa­vorit al grajdului Moruzi, acum de­venit proprietatea lt. Butunoiu, este aclamat de public, prin frumoasa cursă care a făcut-o, reu­șind să bată lângă potou cu o­ jumătate lungime pe Peterdi și Horez. Nu mai puțin lip­sită de interes a fost cursa șaptea în­­care Flamura a d-lui Al. Marghilo­man, pe o distanță­ de 1600 m., bate cu două lungimi pe Medve Jankó, in premiul Mogoșoaia, din cinci con­curenți nu răm­ân la steeple de­câte trei, Bridicii a d-lui Negropontes de­­robind la bara fixă iar Beauty II a d-lui Zisu la al treilea gard căzind jokeul nu a mai putut continua: cursa, Ager a d-lui iocot. Motaș, după­ un­ parcurs de 3500 m, bate cu zece lungimi pe Patrones și Spor. In cursa VII, jokeul Dragomir care călărea pe Le Bienvenu a d-lui Soutzo, alunecând după șea­­ca de la a doua lum­andă în umăr fără să suporte nici o lovitură serioasă. Cotele au întrecut așteptările, a­u fost adevărate surprize, i-a plătit pentru 5 lei pe Fruit Piker, 45 lei, restul a variat intre patru și trei contra unu. După pronosticurile date de noi din ș­apte alergări, au eșit ș­nse favoriți pe care îi indicasem. Pr. Daisy-Bell, Matzkabate cum vrea pe T­rokar Marcsa și Lia. P. M. C. 5=12 PI. 5=, 5=14.50. Pr. societățea Equstre, Hands Down ese cu o lungime asupra Latinei și Willed. PM. C. 5=9 Pi. 5=7,50. 5=13,50. Premiul Blarenberg, Haiduc el e învingător, după el Fruntaș și La Ca­tharina. Pi. 5=11 Pi. 5=8, 5=14. In premiul de Octombrie, Fruit Piker întâi, apoi Peterdi și Horei. LUNI 4 Reamintim că comitetul central al «Ligei» a hotărât ținerea unui mare meeting național in București.MMeetin­­gul va avea loc în­ sala «Da­cia», mâine seară Marț», 14 Octombrie, la ora 8Ma. Vor vorbi d. profesor IV. Iorga și atît oratori, membri ai Ligei. ❖ M. S. Regele a primit din partea marelui­ duce de Mecklem­­burg-Schwerin o scrisoare prin care ’î notifică încetarea din viață a mătușei sale ducesa Elisabeta de Macklemburg. Joi, 16­ Octombrie a. c., e a­­niversarea naștere! A. S. R. Prin­cipesa Maria. A. S. R. Principele Ferdi­nand a plecat era după amiazi la Sinaia. Aseară A. S. R. Principele Carol, însoțit de câți­va prieteni ai săi din înalta societate bucu­­reșteană, a asistat la reprezenta­ția piesei «Heidelburgul da astă dată», care s-a jucat la Teatrul Național. Terasamentul liniei ferate Ur­­ziceni-Slobozia e terminat, afară de vre-o 2 k­m, în stația Urzicenî. Podurile’ sunt terminate până la Urzicenî. Acum se­ lucrează­ la fon­­dația podurilor de peste eleșteul Urzicenî și cel de peste pârâul Să­rata. Dacă timpul se va’ îndrepta, în cel mult o’ lună vor fi și ele terminate. M. S. Regele a semnat decre­tul prin care se acordă 15 brevete de invențiune, 1 de perfecțiune și 1 de importațiune. * Ministrul instrucțiunei pu­­zinterie­­blice din Ungaria a destituit pe învățătorul român Dumitru Popo­­vici, di­n Cuvin, pentru pretinsă a­­u­țare anti-maghiară. O Curtea Cu jurați din Timi­șoara, judecând procesul ziaristu­lui român Tulea pentru niște ar­ticole anti-ungurești publicate în ziarul «Renașterea» din Caranse­beș, l­a osândit la 6 luni închi­soare, de Stat și 800 coroane a­­mendă. ^ Planul­ tip de abator urban nu va fi terminat decât peste o lună. ♦ D. conductor cl. III M. Mă­răcine, aflat la construcțiunea li­­niei ferate Podul-Ioaei-Hârlău­ a fost transferat, pe cale discipli­nară, pe ziua Tie 26 Octombrie 1908, in­ postul vacant de conduc­tor la serviciul de poduri și șosele din jud. Suceava, în locul d-lui Toma Dracopol. # D. doctor G. Săbăreanu s’a reintors din străinătate ș­i și-a re­luat consultațiunile. In ziua de 8 Decembrie, orele 10 dimineața, se va ține li­­citațiune publică, in­ localul pri­măriei Calafat cu oferte închise și fără drept de supraoferte, darea în antrepriză a executării lucrări­lor necesare pentru completarea a­­li­men­tării orașului cu apă pota­bilă de Dunăre, ca: furnizarea și montarea n­om­pe­lor necesare, con­struirea filtrelor, etc., cum și pen­tru furnizarea, montarea și pre­darea in perfectă stare de funcți­onare a unui motor ,,Diesel“, cu o forță normală de 90 cai, împre­ună cu dinamon pentru curent. Concurenții urmează a depune o garanție provizorie de 5 la sută asupra sumei de lei 290.064 pre­văzută în deviz.­­ Pe șoseaua Ștefan­ cel­ Mare No. 154, se află într’o magazie de scânduri, in cea mai neagră mi­­serie, Costică Raiculescu, care nici nu poate munci fiind cu mâna dreaptă paranisată. Rugăm autoritățile și persoanele caritabile să-i vină în ajutor. In urma sinuciderea șefului contabilităței de la direcțiunea generală a în­chisorilor, autorită­țile judiciare făcînd cercetări,­­au constatat­ mai multe nereguli în administrația fondurilor. Cercetările începute acum 20 de zile continuă și se fac de cabin­e­­ de instrucție. Până acum nu s’au încheiat toate actele astffel că nu se poate ști suma delapi­dată. «► Un grup de mari agricultori din Ialomița au hotărit să cheme la o întrunire pe toți proprietarii și arendașii din județ,din ziua de 26 Octombrie, pentru a discuta chestiunile economice relative la agricultură. Consiliul profesoral, al P­a­­cultăței de teologie din București, a reales pentru a cincea oară ca decan pe d. Chirițescu, pe o­ nouă perioadă de două ani,­ după ce, Înainte de a proceda la alegere, consiliul profesoral hotărâse în unanimitate ca pe viitor decanul, ce se va alege, să funcționeze numai odată tim­­pul determinat prin lege, așa ca fie­cărui profe­sor să-i vină prin alegere onoarea de a fi decan, pentru ca fie­care să ajute, după puteri­, la înflorirea și prosperitatea Facultăței. ❖ In comisiunea pentru exami­narea candidaților pentru jocurile de externi ai spitalelor Eforiei, s’au numit d-ni: dr. Teohari, An­­toniu și Popescu-Vasilescu. Concursul va avea loc Mier­curi 25 Octombrie, orele 2 p. m., la spitalul Colțea. Luni, 20 Octombrie c., orele 8 seara, se vor redeschide cursurile școalei industriale a «Bursei Mun­­cei», cu care ocazie d. Marin A­le­­xandrescu va expune noua des­­voltare ce s’a dat școalei pentru anul acesta, împărțind pe elevi după meseriile lor in patru sec­țiuni mari, și anume : 1) Secțiunea metalurgică; 2) sec­țiunea lemnăriei ; 3) secțiunea construcțiunilor și 4) secțiunea co­mercială. Afară de aceste secțiuni mari, în care vor fi grupați ucenici, și calfe mecanici, lăcătuși, electri­ciani, fierari, turnători, strungari, cazangii, tinichigii, argintari, cea­sornicari, instalatori, gravori, ti­pografi, tâmplari, dulgheri, ro­tari, dogari, scărari zidari, sculp­tori constructori, desem­natori, zu­gravi, ceaprazari, tapițeri, cizmari litografii etc Bursa Mancel a mai organizat două cursuri profesio­nale, din care unul pentru croi­tori și altul pentru brutari și fran­­zelari, iar ca cursuri generale a itrod­us două și anume : un curs de igienă și un curs de legislația muncei­ Cu ocazia solemnitate!' redeschi­derea cursurilor din acea seară, cf., inginer D. Leonida, electrician din Berlin, va ține o conferință privitoare la avântul teh­nicei industriale și comerciale ca mij­loc al propășirea popoarelor in ziua de azi. La această solemnitate, vor lua parte mai mulți bărbați însemnați, cum și un mare număr de mese­riași, ingineri, arh­itecți, profe­­sori, etc. __________ ȘURI MILITARE . In urma examenului la sec­ția artileriei de cetate au fost de­clarați ofițeri de rezervă in ordi­nea clasificației următorii 12 ba­calaureați : Jecu Ion, Costopol Sergiu, Stanicel Marin, Negreanu Al., Novacescu Virgiliu, Popa V., Marinescu Mihail, Nestorescu V., Dacu Const., Ionescu V., Nicolescu Pa­vel și Cristescu Aurel. O’- Sava Radu a fost numit maestru de muzică la școala pre­gătitoare de sub­ ofițeri. ȘTIRI ȘCOLARE . D. Sp. Haret, ministrul ins­trucțiunei publice, a hotărit în­ființarea unui liceu-model în Bu­curești. Liceul va fi numai inter­nat. Numele noului liceu va fi Carol I». D-niu Gabriel Popescu a fost numit profesor de gravură artis­tică la școala de arte frumoase din București. ȘTIRI JiHngOARE O D. Nicolae I. Alexandrescu despre care am anunțat că a fost distituit din funcțiunea de impie­gat cl. I la vama Galați, a făcut recurs la contencios, invocând vi­olarea disp. art. II4 din regula­mentul de­ aplicare a iegei de or­­ganizare a financelor. știm wsmmwmM # Mercure, 15 Octombrie, orele 3 d. a., se va face, in marele am­fiteatru al facultăței de medi­cină din București, bulevardul In­dependenței, deschiderea cursuri­lor anului școlar 1968—1968, inau­gurarea b­ibliotecei și distribuirea unor recompense pentru studii. ȘTIRI SANITARE Pe ziua de 4 Octombre a. c., au rămas, în Capitală, 969 bol­navi de scarlatina, 22 de difterie, 112 de febră tifoidă, 10 de tușă convulsivă,­­2 de pojar și 2 de di­n Aseară au continuat la circul Si­­doli luptele pentru campionatul Ro­mâniei. Iată răzuitul luptelor de aseară­: Mahmud a învins pe Vandera­ Born în 6 minute printr-o întoarcere a bra­țului, Karam­­an a învins in 9 minute pe Fournier printr'o apucare a gâtului, J­imi Esson a învins pe Miller în 17 mi­nute printr-o întoarcere a brațului și lupta între Anglia și Pengal a rămas nedecisă. Diseară are loc o luptă interesantă între Jimi și Johan Graya.­­ In urma autorizațiunei acordată de prefectul Capitalei,­ astă-seară se vor lupta la circul Sidoli Iohan Czaia cu spo­țianul Jimi Esson. Lupta va fi liberă. Poliția Capitalei a luat toate măsurile pentru menținerea ordinei. «Biblioteca Românească»—enciclope­dică Socec—ce a început, să apară dau­­năzi,—își propune sa fie pe lângă o enciclopedie românească, "atât popo­rană cât și culturală, cu caracter ști­ințific, artistic și istoric.., și o biblio­tecă literară universală, care să cu­prinde, pe lângă operele clasicilor noș­tri, pe lângă lucrările de valoare din mișcarea literară actuală, și capo-d’o­­perile mai însemnate din toate timpu­rile și de pe toate terenurile din lite­raturile străine, atât în ediții complete cât și în ediții prescurtate, însoțite in tot­d­eauna de note și analize critice și istorice. «Biblioteca românească» va avea mai multe sub-împărțiri: Biblioteca cultu­rală, Biblioteca distractivă, Biblioteca uzimli, Biblioteca tinerimii și Biblio­teca didactică.—Un număr 30 bani. — «Cometa», comedie în 3 acte, în versuri de D. Anghel și St. O. Iosif Editura Socec.—Prețul 1 ian. — Căminul literar, revistă literară, anul I No. 1.—Craiova. — Un număr 30 bani. — «Albina», anul XII, No. 2. Ieri, la 11 ore a. m­., a avut loc solemnitatea inaugurarea nou­lui local propriu al magazinelor de coloniale și droguerie Economu­l Zlatko, din str. Doamnei 23-25, splendid amenajate după toate ce­­rini­ele moderne. După oficiarea serviciului divin și a servit o ex­celentă gustare distinsei și nu­meroasei asistențe, compusă în mare parte din amici și clienți, cari ținuseră să onoreze cu pre­zența lor această festivitate. ❖ Aflăm că d. «I. Blum, cu­noscutul și activul fost asociat al casei Blum, Paucker & Go. din Capitală, a înființat în Strada K­aragheorgheviei No. 7 sub firma Blum & Co., un bi­rou teh­nic în care se va o­­cupa, ca și în trecut, cu între­prinderi industriale și electrice precum și cu furnituri de tot felul de materiale și articole teh­nice pentru întrebuințări industriale . Pentru a fi frumoasă­­ nu e de ajuns un obraz fraged trebue o îngrijire zilnică a feței și mâinilor. Cel mai bun produs pentru acest scop este fără în­doială „Creme Simoni“ din Paris, a cărei valoare higienică e consacrată prin 40 ani de succes. Nu conține grăsimi și nu se strică nici­odată. Se întrebuințează fre­când ușurel cu o pânză umedă. Cereți marca <J. Simon, Paris. Buletin atmosferic al Institutului meteorologic, pe ziua de 12 Octombrie 190S Astă-noapte cerul s’a înseninat pe scurtă durată numai în câte­va loca­lități din Moldova, unde a fost brumă și îngheț slab. In restul țarei cerul s’a menținut acoperit, iar crivățul continuă a sufla destul de tare în Dobrogea și în regiunea de câmpie a Munteniei. Starea mărei este tot rea. In cursul­ zilei temperaturele maxime au fost cup­rinse între + 5 ° și -1­­9 ° în Moldova și regiunea de munte, iar in Dobrogea și in regiunea dea­lurilor intre 10 ° și + 14 °; această din urmă temperatură s’a înregistrat la Constanța. Cea mai coborâtă tem­peratură din cursul noptei — 40 la Gârlău. £*’« dimineață a plouat în vestul Olteniei, continuând pe alocuri si acum, iar in câte­va locali­tăți iso­late din Muntenia și din Dobrogea burniță. Presiunea atmosferică foarte ridi­cată­ a crescut în ultimele 24 de ore cu o­ra 1 milimetri, fiind un mijlociu către 775 milimetri. NOTE DIN*STRĂINI Paris, 10 Octombrie. Un trust american în Franța In Graville-Sainte-Honorine o so­­cietate anglo-americană, cu un ca­pital de 8.825.000 lei, a obținut con­cesiunea pentru construirea unor a­­batoare, destinate a prepară carnea prin procedeuri noi. Cererea acestei antreprize era bizuită pe interese de higiena și această filantropie din par­tea străinilor falii de cauza națională a protecțiunea vitelor din Franța a făcut pe marii proprietari și crescă­tori să vadă sub această masca de fi­lotimie pericolul unui trust. Ingrijat­ de această situație d. Emil Cloarec, deputatul ministerului, a­­dresă­ri-lui I. Rouan, ministrul al a­­griculturei, o scrisoare în care, expu­­nîndu-i cauza, cerea să ia măsuri de îndreptare. Cuprinsul scrisorei, afară de teama ce o exprima, prin întinderea acestei întreprinderi, după cum se vorbește la cercurile bine informate, expunea ci­­te-va măsuri cari s’ar putea ca pe vi­itor să îndrepte starea actuală de lu­cruri, între altele se cerea: 1) Menținerea strictă a prohibițiu­­nei sanitare asupra vitelor americane. 9) Admiterea vitelor, pentru un timp determinat, să fie înlăturată. 3) Actualul tarif vamal asupra ani­malelor vii sau moarte și asupra căr­­nurilor proaspete sau sărate să fie sp­rit observat. W) Să se ia toate măsurile necesare pentru a se aplica legea asupra aca­parărilor. 5) Ca stabilimentul din Graville- Sainte-Honorine, să fie riguros su­­praveghiat și să se ia toate măsurile pentru a împedica acest trust ame­nințător. Ministrul agriculturei a răspuns cam în acești termeni : „Am luat notă despre teama ce a­­rătați cu privire la crescătorii din Franța prin concesiunile din comuna Graviile-Sainte-Honorine pentru con­struirea unor abatoare de o societate care solicită și in alte ținuturi pen­tru concesiuni analoage. Am onoare vă informa că legea din 8 ianuarie 1905 răspunde de această autoriza­­țiune și asigur pe d-niî agricultori că nu vom­ face de­cât stricta apli­care a legei existente». Deputatul de Finister a expus la Senat, grupului agricol, chestiunea care sub preșidenția d-lui Gomot s’a pus în studiu. D. președinte Gomot a declarat că trebue găsită o armă de apărare, fie prin votarea unei noi legi, fie prin modificarea sau completarea celei di­n 8 ianuarie 1905, cu privire la aba­toarele publice. După diferite discuțiuni în ce impresiunea generală e pericolul unui mare trust, d. Meline și-a expus părerile sale asupra acestei mișcări, al cărei pericol poate să ia proporții in consecințele tratatului cu Canada, supus Senatului în momentul de față. După închiderea discuțiilor, grupul a numit o comisiune însărcinată a prepara un proect de­ lege, sub pre­ședinția d-lui Gomol. Buc. M­A. IZ Anicuța. — Auzi ce zice mama ? Că e primejdie ca să le sărute un tânăr. Așa e ? Luna . — Da... Sărutarea iți pro­duce palpitație de inimă... !Mați sandicase Asóiul Asolo! e un nou produs de combinațiune chimică, de curând introdus în practica medicală și igienică, ca un desinfectant cu însușiri superioare, și absolut ne­­vătămătoare pentru acel ce-l în­trebuințează. El rezultă din con­­densațiunea grupului fenol și a aldeh­idei formice, bucurându-se deopotrivă de calitățile compo­nenților săi. Proprietățile fizico-chimice ale asolulu­i sunt următoarele: e un lichid de culoare galbenă, puțin uleios, de un gust iute, cu un miros plăcut și aromatic; se di­zolvă cu mare ușurință în apă rece sau caldă dând soluțiuni clare, albicioase, aromatice; în eter și alcool se dizolvă de aseme­­nea ușor ; cu grăsimi se ames­tecă foarte bine. Pus pe piele se evaporează lesne, producând e­­fecte răcoritoare, puțin arzătoare și astringente. Asolul nu e­ de loc otrăvitor și are o mare putere micr­ obicidă, antiseptică, desodorantă, antipu­­tin­ă; se resoarbe ușor și lucrează de­o­potrivă asupra pielei și țesu­turilor mucoase, înlăturând ori­ce stare inflamatorie și infecțioasă. Experiențele bacteriologice au do­vedit că a solul în soluție apoasă de mia la sulă ucide într-o mi­­nută gonococia blenoragiei , în 5 minute baciliî febrei tifoide, a pestei porcine și a microbilor pu­­trefacțiunei; în 7 minute, bacilia tuberculozei și al­răpciugei; în 8 minute, stafilococul piogen. Încercările terapeutice făcute în numeroase cazuri de infecțiuni ale pielei ca și în boalele gine­­și trebuințele obstetricale dat în­tot­deauna rezultate de vindecare neașteptat de frumoase. Iată pe scurt indicațiunile și modul de întrebuințare al a solu­­lui: în soluție de jumătate la sută pentru spălarea rănilor de tot felul atât la oameni cât și la vite; în aceeași doză pentru spă­laturi în boalele de femei și la faceri. Pentru desinfectarea mâi­nilor se recomandă soluția de una la sută, iar pentru desinfec­­tarea instrumentelor soluția, de trei la sută. Soluțiunile mai obicinuite se prepară în modul următor : 1—2 lingurițe de a sol­t« un litru de apă fiartă pentru diferite spălă­tori igienice ale corpului și în tratamentul rănilor ; tr­ec lingu­rițe de asol la litru de apă pen­tru desinfectarea camerelor bol­­bolnavilor, a­­ latrinelor, grajdi­u­­rilor, gunoaelor, cotețelor. Asolul în soluție de 6 jum. gram la sută de apă dă o excelentă apă de gură, care omoară microbii producători de carea dinților, dând cavităței bucale un miros foarte plăcut; aceaș­i soluție se mai în­trebuințează la stârpirea micro­bilor de pe plantele bolnave și la uciderea cuiburilor de omizi. Intr’un cuvânt asolut este ab­solut indispensabil în orice casă, care ține la igiena generală, fiind în măsură de a înlocui, cu mare succes, toate celelalte desinfec­­tante. Doctorul GriînfQid­­ Prin STIRI ARTISTICE BIBLIOGRAPH­eologice

Next