Universul, ianuarie 1909 (Anul 27, nr. 1-29)
1909-01-28 / nr. 26
ANUL XXVII No. 26—Miercuri 28 Ianuarie 1909. n Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DÎN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACTIA ȘI AUMINISTRAJIA X 5 bani în România.—10 bani In străinătate — 11, Str»(fă •i.Bijeft Mami 11, București Calendar pe anul 1909 Ortodox Marți, 27 Ianuarie.— f Sf. loan Guri de aur Catolic Marți, 9 Februarie.—Apolonia Răsar, soarelui 7.26. Apusul 5.33 București, 27 Ianuarie. Un succes românesc Cititorii noștri au fost ținuți în curent, prin depeșile și scrisorile corespondentului nostru particular, cu marile desbateri ce au urmat timp de patru zile în Parlamentul din Constantinopol, asupra chestiunii restabilirii păcii in mult Încercata Macedonie. Punctul culminant al acestor desbateri l-a format minunatul discurs al deputatului român dr. Mișea, discurs ce a produs o impresie colosala asupra Parlamentului otoman prin puterea și căldura adevărului rostit de deputatul român. Încăpăținarea patriarhiei constantinopolitane și a grecilor, cari nici astăzi — după marile schimbări din Turcia — nu vor să recunoască comunitatea română și îi tăgăduesc dreptul de a se închina și lumina în limba maternă, trebuia să le atragă această lovitură teribilă. Provocat de acuzațiunile nesăbuite și de pretențiile deputaților greci, cari au contestat Însemnătatea elementului românesc și nu vor să audă de desființarea privilegiilor învechite ale patriarhiei, deputatul Mișea trebuia să răspundă fără cruțare. Și a răspuns: ■ Deputatul român a arătat în chip luminos că poporul român-macedonean a fost întotdauna cel mai leal supus otoman și că nu poate dori decât înălțarea Turciei. El a arătat cât de revoltătoare sunt opinielile de a greciza pe români. A dovedit că însăși patriarhia, care susține astăzi că numai în limba grecească se pot închina creștinii, altă dată nu credea așa dovadă că în trecut mulți patriarhi au admis introducerea limbei române în bisericele unde comunitățile cereau această limbă. Deputatul român a conchis cerând să se desființeze privilegiile, cari astăzi nu mai au nici un rost, și să se dea deplină libertate cultului, așa cum se cuvine într-un regim constituțional. Parlamentul otoman a ascultat cu cea mai încordată atenție desvoltările deputatului Mișea, făcându-i adevărate ovațiuni. Toate încercările deputaților greci de a împedica pe orator,au fost energic reprimate de biroul Camerei și de imensa majoritate a deputaților. Avem, dar, tot dreptul să considerăm ca un mare succes al Românilor macedoneni cele petrecute în Parlamentul otoman, și să sperăm într'o îmbunătățire a soartei. Atitudinea tinerilor turci a trebuit să-l umple de bucurie pe aromâni, precum și pe noi ne bucură. Tinerii turci, cari de la marea revoluție săvîrșită de ei cu atâta tact, au dat necontenit dovezi de pricepere adâncă a lucrurilor, și-au arătat deschis simpatia lor pentru aromâni și pentru cauza lor. Aceasta va întări și mai mult simpatiile vii de cari se bucură în sinul poporului românesc. CRONICI FEMININE Rastațarea Mai toate mamele își răsfață copiii. Oricâtă teamă ar avea toate de mulțimea copiilor — teamă născută din greutatea traiului din ce în ce mai acută și viitorul problematic al vlăstarelor noastre—după ce avem copii, nu știm cum să-î răsfățăm mai mult, să-l absorbim in dragostea noastră. Multe mame spun : ,,Cine știe ce le rezervă viața, să ne așteptăm mai mult la rele decât la bune; lasă, cel puțin ca micuții noștri să aibă amintirea timpurilor bune, de pe când erau sub scutul părintesc“. Așa ar fi dacă răsfățarea din copilărie ar putea fi în Ftare să mânge nenorocirile de pe urmă. Dar tocmai nenorocirile neprevăzute ale vieței vor fi cu atât mai simțite, cu atât mai dureroase, cu cât vor face mai mult contrast cu răsfățarea de alta dată. Ce rezervă viața fiecărui copil se cam știe dinainte, după felul cum e pregătit și înarmat pentru viață, când aceasta ișî urmează cursul normal. Un copil răsfățat prea mult, lăsat în voia lui, obișnuit să i se asculte de toate dorințele, să i se execute toate capriciile, e slab înarmat pentru viață. Greu iî va veni mai târziu când in lume nu va mai întâlni aceiași bunăvoință și grabă defectuoasă de a i se ține samă de toate părerile și gusturile. Mai întâi e soțul, care din diferite motive va sta să-i discute dorințele, apoi lumea, viața, care nu se prea pune la ordinele nimănui. Firește, e bine să fie răsfățat totdeauna—dar aceasta nu se poate întâmpla decât numai dacă te impui printr’o avere mare—printr'un dar neprețuit de frumusețe, inteligență, artă sau printr’un farmec deosebit, care răspândește atâta simpatie în jurul tău, că fiecare cauză a te mulțumi răsfățându-te. Și aceasta încă, fără a pune la socoteală ceata de invidioși și răutăcioși, care nu se închină la nimic pe pământ, n’au nimic sfânt și ori câtă grație Dumnezeiască vei avea, nu vei găsi grație la dânșii, când vor avea prilejul să te lovească. Răsfățarea unui copil mai are și alte urmări. Ori îl face egoist, iubitor atât de sine, ca i se pare că i se cuvine ca toată lumea să se sacrifice pentru gusturile lui sau îl face la rîndul lui să fie foarte îngăduitor— răsfățător față de ceilalți, cum a fost și el deprins din copilărie. Și câteodată prea multă îngăduire, răsfățare, creiazi în jurul nostru egoiști, cum am spus mai sus, ba chiar și ingrați, din a căror fapte noi cei cari Pana răsfățat, suferim mai întâia. Apoi un om deprins cu răsfățarea nu mai poate fi prietin și nici nu crede in prietenia decât a acelor care-l desmeardă veșnic, îl măgulește, îl înconjoară de atențiuni binevoitoare, de multe ori nu cu scopuri curate. Pe când unul serios, neingăduitor la defectele sale, nepriceput in răsfățuri fățarnice, e nesocotit, nu e privit ca prieten. Iată de ce socot că, dacă vrem să ne răsfățăm copiii, s’o facem cu măsură și prevedere, atât cât nu influențăm rău caracterul și viitorul său. Laura Vampa. D-lui Gh.—Muncelu-de-Sus.— Nu pot ști Încă nimic pozitiv, prin urmare nu percețî prilejul deo camdată. Tuturor corespondenților mei vom răspunde pe rând aici. Puțină răbdare cer. Di ȚĂRILE BALCANICE Ni se scrie din lanina (Albania), cu data de 19 curent . Săptămâna trecută s’a sâvirșit in orașul nostru, de către greci, un atentat la viața lui Abdulahefendi, directorul ziarului local „Imtibah“, pe când acesta se ducea pe la miezul nopții acasă. In urma celor întâmplate cu evreii, autoritățile au luat măsuri severe pentru prinderea bandiților Cromida și Poteu, trimițând poteră in contra lor și punând la închisoare pe rudele lui Cromida. Grecii spun că in luna Marte va isbucni aci cu siguranță o revoluție pusă la cale de bandele grecești. In curând vor veni aci toți Azizi (consilierii) cazalelor din sangiacul laninez, spre a alege doi finesltbri ia consiliul administrativ. Coroanele lui P. S. Aurelian Eri, la orele 2 p. m., s’a făcut, cu un ceremonial deosebit, înmormântarea rămășițelor pământești ale defunctului P. S. Aurelian, fost primor miistru și actual președinte al Senatului. Iad de la ora 1 pe strada Luminea, unde se afla locuința decedatului, un numeros public a început să se adune ca să asiste la ceremonialul înmormântarea ilustrului defunct. Aceiași aglomerație de lume s-a observat pe calea Victoriei și pe toate străzile pe unde urma să treacă corstegiul Ferestrele și balcoanele tuturor caselor erau ocupate de lume și felinarele pe tot parcursul fuseseră cernite și aprinse din vreme. La clubul liberal balconul era cernit cu mare doliu și la Ateneu și Senat fâlfâiau drapelele negre arborate încă din ziua în care regretatul președinte al Senatului a încetat de a mai fi. La locuința defunctului. Pregătirile ceremoniei înmormântare la locuința defunctului au început încă de la orele 12. In jurul catafactului un preot făcea rugăciunile premergătore ultimului serviciu divin în fața membrilor familiei. Catafalcul pe care erau depuse rămășițele pământești, era înconjurat de zeci de jerbe de flori și coroane, între cari am remarcat pe acelea depuse de către M. S. Regele, de flori naturale, de AA. N. R.. Principele Ferdinand și Principesa Măria cu inscripția F. M., de ministerul de comerț, soc. Agricolă centrală, Ateneului român, societateî agronomice, prefecture de Ilfov, societate geografice, orașului Slatina, familiei Caliopi Munteanu, fiilor defunct. Dinică și Dinu Aurelian, fam. Gr. Ștefănescu, Demetru I. Millas, George Aurelian, familiei G. Lerescu, Academiei Române, comunei București, consiliului de miniștri, familiei Garada, Adunărei deputaților, funcționarilor comerciali din Ploești, județului Bacău, clubului liberal, familiilor Moga și Musceleanu, d-nel Aurelian, Gh. Garada, dr. Petrini-Garați,ministerului de interne, ministerului de domenii, județului Buzău, școalei centrale de agricultură, funcționarilor comerciali din Capitală și din partea tuturor funcționarilor comerciali din ară câte o coroană de fiecare județ, liberalilor din Gorj și Prahova cum și jerbe de flori din partea d-lor Tache Protopopescu, Emil Petrescu și Ion Brătianu, președintele consiliului de miniștri. Coroanele, imediat după sosirea carelor funebre, au fost scoase și depuse pe două din aceste care destinate numai pentru coroane. Asistența La ora 1 și jumătate au Început să sosească la locuința regretatului defunct persoanele invitate, amicii, reprezentanții autorităților și partizanii politici ai fostului președinte al Senatului. In asistență am remarcat pe d-ni. Ion Brătianu, prim-ministru, general Averescu, ministru de răzberiu, V. G. Morțun, ministrul lucrărilor publice: Toma Stelian, ministru de justiție, Anton Carp, ministrul de domenii, Alexandru Djuvara, ministrul comerțului, Spinu C. Slaret, ministrul cultelor și instrucțiunei publice; generalul Mavrocordat, mareșalul Palatului, generalul Robescu, șeful casei militare a M. S. Regelui; colonel Grațoski, aghiotant regal; maior Toroceanu, aghiotan princiar; generalul Manu, Em. Porumbaru, G. Nacu, G. Olănescu, foști miniștri; P. S. S. Episcopul Pimen al Dunărei de Jos, P. S. S. Episcopul Dionisie al Buzăului, M. Ferehhyde, președintele Camerei, generalul Budișteanu, vice-președintele Senatului , Gr. Ștefănescu, dr. Jugureanu, senator, Trandafir Djuvara, Gr. Tocilescu, prof. universitar, Scarlat Popescu, prim președinte al Curții de apel din București, I. Iîagi Teodoraky, prim ajutor de primar, Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, Petre Gârboviceanu, administratorul Casei bisericilor, colonel Zamfirescu, ing. Ilie Radu, Iioria C. Rosetti, gen. Vartiade, I. Panaitescu, direct, siguranței generale a statului, G. G. Asan, președintele Camerei de comerciu, Emanoil Antonescu, profesor universitar, Luca Ionescu, președintele consiliului administrativ, col. Gr. Simionescu, Valerian Urșianu, decanul facultăței de drept, Tache Protopopescu, Dincă Schileru, Const. Brâncoveanu, col. Pretorian, Tudor Radulescu, directorul Casei de depuneri, I. Popescu Cudalbu, prim-președinte al tribunalului Ilfov, Eft. Antonescu, prim-procuror, Dincă Schileru, Mișu Sipsomo,Iulian Oprescu,C. F.Robescu, dr. N. Anghelescu, D. Onciul, profesor universitar, colonel Berlescu, colonel Gărdescu, general N. Constantinescu, Iacob Negruzzi, N. N. Săveanu, secretarul general al ministerului de interne, Mauriciu Blank, C. Alimăneștianu, Rădulescu-Motru, profesor universitar, Em. Caioglu, Gh. Adamescu, Eugeniu Garada, Ion Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei. Au mai luat parte de asemenea o delegație compusă din câte un comisar și un sub-comisar de fiecare culoare polițienească din Capitală, sub conducerea d-lui inspector I. Rafail, cum și delegații din partea tuturor societăților funcționarilor comerciali din țară și săteni de pe moșia Degerații, proprietatea defunctului. La orele 2 și 20 a sosit la locuința decedatului A. S. R. Principele Ferdinand în uniformă de general de infanterie. Serviciul funebru Serviciul funebru a fost celebrat de către P. S. S. arhiereul Nifon, Vicarul Mitropoliei înconjurat de un numeros cler. Serviciul abia începuse când sosi în salonul în care zăcea corpul neînsuflețit al lui Aurelian, A. S. Regală prințul Ferdinand, împreună cu d. general Robescu, mareșalul casei princiare și d. locot.-colonel Greceanu, aghiotant princiar. Cuvântările După terminarea serviciului divin, au început cuvântările. Cel dintâi a vorbit de prim ministru I. C. Brătianu. D-sa a exprimat în numele guvernului cele mai profunde regrete pentru jalnica pierderei lui P. S. Auralian care a cinstit viata publică prin munca sa și prin serviciile ce le-a adus [arei. Numele lui Aurelian va rămâne pururi legat de propășirea economiei noastre naționale Țara datorește mult regretatului nostru fruntaș pe terenul economic Și tot Aurelian a fost acela care a pus la noi bazele învățământului nostru agricol. Aurelian a luptat cu răbdare și perseverență și sămânța aruncată de ei n’a întârziat de a încolți. Dacă n’a văzut întregul rezultat, cel putin a murit încrezător în rodnicia muncei sale . In viața sa publică a fost călăuzită de idei democratice.. Aurelian a fost totdeauna însuflețit de adevărați sentimente de democratism și de un cald naționalism. Proiectul pentru înființarea C.isei rurale e dovada cea mai bună a ideilor sale democratice. Dacă împrejurările n’au permis ca acel proiect să se realizeze cu mâna lui, totuși e de netăgăduit că democrația se datorește mult. In sinul partidului liberal Aurelian a fost un element de pace și de comcordie. Lui i se datorește in mare parte reîntregirea partidului, fără de care ar fi fost cu neputință realizarea atâtor reforme mari. La reformele agrare din anul trecut, Aurelian, din cauza vârstei sale înaintate, n’a putut să cripStereze direct dar a oferit sprijinul experienței sale și patriotismului său. Amintirea lui va rămâne pururi neștearsă dintre noi și urmașii săi iar pomeni cu binecuvântări numele său. Fie ca îndurerata familie să-și găsească alinarea în iubirea aceastar a noastră pentru memoria lui Aurelian și în regretele noastre pentru perifarea lui nereparabilă. *" D. general Budișteanu, vice-președintele Senatului, aduce familiei condoleanțe în numele maturului Corp. Durerea pe care o simțiți d-v»astră, spune d-sa, o simțim cu toții și dacă plângeți pierderea unui părinte, țara pierde un patriot, iar Senatul pe bunul său președinte sincer și afabil Pierderea lui Aurelian lasă un mare gol printre noi. Amintirea lui va rămâne pururi neștearsă și va fi unn imbold pentru noi în îndatoririle ce le avem către țară. Fie ca regretele noastre să aline durerea voastră profundă. * D. M. Ferecinde aduce ultimele omagii în fața sicriului lui Aurelian, în numele Adunării deputaților. Prin moartea lui Aureli,an, spusân d-sa, Senatul a pierdut pe președintele său, partidul liberal un sfetic neprețuit iar era un fruntaș. Ca profesor, ca scriitor, ca economist eminent, Aurelian a adus țărei cele mai mari servicii.Cunoșințele sale întinse au contribuit enorm la încheierea convențiilor și în general la desvoltarea legăturilor noastre comerciale cu țările cele mai depărtate precum, și la progresul industriei noastre naționale Și de aceea Aurelian își are locul în rândurile celor mai mari patrioți ai țărei, căci a fost un sincer colaborator al lui Ion Brătianu și Dim. Sturdza. Legea repausului duminical și proiectul Casei rurale sunt două acte mari cari tind la ameliorarea soartei celor mici. D. Ferchide termină arătând cât de mare e perderea lui Aurelian pentru țară și exprimă profundele regrete ale Adunarea deputaților. * * D. prof. Gr. Tocilescu vorbește în numele Academiei române al cărei președinte a fost Petre Aurelian. D-sa descrie viața plină de fapte frumoase a acelui om pe care ii revendică școala ca și Academia, căci locul lui era totdauna acolo unde era vorba de fapte bune și de jertfe. Serviciile aduse țării de Aurelian ca profesor, ca seriilor sunt remarcabile. In deosebi Academia română i- este recunoscătoare, căci defunctul i-a îmbogățit analele timp de 40 de ani cu cele mai frumoase scrieri. D. Tocilescu termină spunând : In numele Academiei române depun o coroană pa mormintul lui Aurelian ca un simbol al recunoștinței și admirației noastre. Fie-I țărâna ușoară! * D. Tr. Djuvara vorbește in numele Ateneului al cărui președinte a fost Aurelian. D-sa numără cele șeaptesprezece conferințe ținute de defunct în decursul anilor de pe tribuna Ateneului. Acele conferințe se ocupau aproape exclusiv de soarta țărănimea, ceea ce arată marea dragoste pe care o avea defunctul pentru populația rurală și pământul patriei. Fiu de dascăl, el însuși dascăl, Aurelian in toată viața lui a propovăduit idei sănătoase. Blând, plin de bunătate, el a căutat să ridice pe cei mici la înălțimea sa. Și ce ranguri mari n’a ocupat Aurelian ? Dar măririle nuau amețit și el a rămas modest, simplu, captivând pe concetățenii săi prin bunătatea sa. Găcî deviza sa era : ,,A șterge o lacrămă e mai glorios decât a vărsa un lac de sânge“. _ * * După terminarea cuvintăreî d-ui Trandafir Djuvara, cosciugul fu ridicat de pe catafalc de către membri familiei și depus pe carul mortuar care staționa in fața locuinței defunctului. Muzica reg. 21 a intonat marșul funebru, în vreme ce trupele au dat onorurile cuvenite. Onorurile militare Trupele care au dat onorurile se compuneau din 2 companii din bat. 2 vînători, 2 companii din bat. 6 vînătorî, formând un batalion sub comanda d-lui maior Niculescu Dragomir din reg. 2 vînători , un batalion din reg. 6 Mihai Viteazul, sub comanda d-lui maior Rahtivan și un batalion din reg. 4 Ilfov No. 21, toate trei batalioanele formând un regiment, sub comanda d-lui colonel Solscolu. Trupele erau completate apoi cu o baterie din reg. 10 artilerie și 2 escadroane din rag. 4 roșiori. Parada militară era pusă sub comanda d-lui general Th. Gheorghiu. V La orele 3 și jum. cortegiul se puse în mișcare. Cordoanele au fost ținute de către d-ni. Ion Brătianu, prim-ministru, general Averescu, ministru de războiu, general Budișteanu, vice-președintele Senatului, și M. Fereciide, președintele Camerei. Spre cimitirul Bellu Cortegiul s-a format astfel : 2 jandarmi, delegațiile societăților funcționarilor comerciali cu drapelul societăței centrale, carele cu coroane, clerul, muzica reg. 21, decorațiile, dricul, familia, delegația prefectureii poliției Capitalei, armata, trăsurile. Decorațiile erau depuse pe trei perne, purtate de către ofițeri superiori. La perna I era d. maior Berneanu din reg .O artilerie asistat de d-ni 2 căpitani Petrescu Gheorghe și N. Săndulescu dinn reg. 2 artilerie; la perna II era d. maior Referendum, asistat de d-niî căpitani Henzel Vadic și Dumitru Rădulescu de la marele stat-major și la perna III ora d. maior Coandă de la marele stat-major asistat de d-nii căpitani Rom și Teodorescu de la institutul geografic al armatei. Cortegiul astfel format a parcurs străzile Luminea, Lascar Catargi, calea Victoriei, str. Fregală, Biserica Enei, Bulevardul Academiei, calea Victoriei, str. Carol, calea Rahovei, str. 1 i iunie, str. Cuțitu-de-Argint, calea Șerban-Vodă până la cimitirul Belu Înainte de coborîrea coșciugului în cavou au luat cuvîntul d-niî Fier Pomponiu, din partea școalei de agricultură de la fierăstrău, P. S. Badian, din partea societăței agronomilor relevând meritele defunctului ca îndrumător al agriculturei și economiei naționale, și Spiru Gheorghiu, din partea societăței suncționarilor comerciali aducând omagiu de recunoștință pentru opera sa, legea repausului duminical. Coșciugul a fost coborât apoi în cavou. Un numeros public a condus până la locașul de veci rămășițele pământești ale ilustrului defunct între cari dintre persoanele oficiale de frunte au fost dni: Ion Brătianu, prim-miniștrii, generalul Averescu, ministru de război și M. Ferechide, președintele Camerei. ———•Ofr W—mii O CUGETARE PE ZI Pasiunea face observările cele mai bune și scoate indicerile cele mai mizerabile. CAMERA. Ședința de la 26 ianuarie009 Ședința se deschide la orele 2 d.a., sub președinția d-lui B. Missir. Prezenți 97 din deputați. Pe banca ministerială se afă d. ministru Toma Stelian. D. vice-președinte B. Missir anunță încetarea din viață a d-lui P. S. Aurelian, președintele Senatului și al. P. S. S. Mitropolitului Primat al României. Exprimă adâncile păreri de răfi ale Adunărei pentru marile pierderi ce simte țara în aceste momente. Propune ridicarea ședinței, în semn de doliu. D. T. Stelian, ministrul justiției se asociază in numele guvernului la propunerea biuroului. Se anunță viitoarea ședință pentru Miercuri, 28 Ianuarie. Ședința se ridică la orele 2.20 m. (D-niî deputați fiind in ținuta de doliu, gata a pleca la înmormântarea lui P. S. Aurelian, urmează ca în altă ședință să se facă comemorarea celor dispăruți). — ——tmm —an—ni 24 Eanuarie la școala rcmână da Sofia Ziua de 24 Ianuarie—împlinirea a 50 de ani de la «Unirea Principatelor Aromâne»—a fost sărbătorită de către românii din Sofia la școala românească din această localitate. S’a oficiat un Te-Deum de către preotul armân, I. Sgala, după care a urmat o serbare școlară. Serbarea a avut loc în unul din saloanele școalei, frumos aranjat și împodobit cu tricolorul românesc și bulgăresc. Corul școalei a intonat «Trăiască Regele» și «Șumi Marița». I. director al școalei, V. Stroescu, arată importanța zilei și oamenii mari cari ne-au dat unirea. Serbarea a urmat după următorul program : «Cântarea școlarilor», zisă de o elevă din cursul preparator ; «Scumpă țară românească», zisă de un elev din cl. III primară ; «Bărbații mari, cari au lucrat pentru unire», proză, zisă de o elevă din cl. IV primară; «Hora unirii», cor școlar, sub conducerea d-lui V. Stroescu ; «Doui mincinoși», dialog in dialect, zis de elevii secției comerciale; «Mama mea», poezie, zisă de un elev din cl. II primară ; «Greciu distiptat», anecdotă in dialect, zisă de un elev secția comercială; «Recrutul», cor școlar cu elevii din cl. III—IV primară, sub conducerea d-lui institutor N. G. Dinescu ,,Ostașii lui Țepeș“, poezie, zisă de o elevă din cl. IV primară ; „Armâniu ghiatru“, în dialect, zis de o elevă-secția profesională; „Moartea vitează“, cor școlar ; „Țara Românului“, poezie zisă de un elev din el. III primară; „Copilul și puiul“, un bulgărește, zis de o elevă-secția profesională; „Cincilii frați“, poezie, zisă de un elev din secția comercială; „Călătorul și hangiul“, comedie, jucată de elevii secției comerciale, sub conducerea d-lui institutor Mihăilescu V. Gr.: „Pe-al nostru steag“, cor școlar, întreaga serbare a reușit destul de bine. A asistat d. Alex. N. Iacovsky, însărcinat cu afaceri al României. Însoțit de d. D. Mincu, vice-consul, precum și membrii distinși ai coloniei române, în frunte cu președintele ei, Alex. Trifon. Pe fețele tuturor puteai citi mulțumirea sufletească că au putut lua parte la o serbare așa de solemnă, care întrupează în sine amintirea scumpă a«Unirii Principatelor», baza pe care s’a ridicat România (te ui, la Tavcslj. MĂNĂSTIREA CERNICA — Unde va fi inmormintat fostul mitropolit Primat — — Vezi ilustrația — Ara publicat că corpul fostului mitropolit primat Iosif Gheorghian va fi înmormântat la mănăstirea Cernica de lângă București. Această mănăstire a fost fondată la anul 1603 de către marele vornic Cernica Știrbei având hramul sf. Nicolae. La început era maî mult un schit fiind locuită de abia 16 frați și cari in urmă a fost pustiită. Cam pe la anul 1781 arhimandritul Gheorghe, împreună cu doi călugări venind de la muntele sfânt și găsind schitul în stare pustie s’au stabilit aci și apoi încetul cu încetul s'a restaurat și mărit, așa că pe timpul domniei lui Mavroghenî s’au făcut actualele construcțiuni din prejurul bisericei sf. Nicolae. La 1820 fiind stareț Calinic, ajuns în urmă episcop al Râmnicului, cu cheltuiala lui și cu cheltuiala credincioșilor a zidit biserica sf. Gheorghe, precum și chiliile dimprejurul ei. Az î mânăstirea Cernica are peste 120 călugări. Fostul mitropolit primat va fi îngropat în biserica sf. Gheorghe, care e cea principală și în cavoul unde a fost îngropat la 1808 Calinic episcopul Râmnicului, întemeietorul ei. Tot la Cernica e îngropat și fostul mitropolit Nifon. “LUISCÂÎPȚIA pentru construirea unei biserici din Ierusalim Suma din urmă lei 1174.15 Nițescu, loco........................7.— Total, lei 1181.15 mișcarea de la lucrări publice La minsterul de lucrări publice s’a făcut următoarea mișcare: D. inginer ordinar cl. Il a Christea Constantin, inginer asistent la serviciul pentru reconstruirea și construirea podurilor din administrația căilor ferate a fost numit șef de secție. D-niî ingineri ordinari cl. III Petculescu Nicolae și Titu Enacovici, ingineri asistenți, au fost înaintați șefi. D. inginer șef cl. II Const. Trăpârdea a fost lăsat în disponibilitate de când a demisionat din serviciul Epitropiei „Madona Dudu“ din Craiova. S’a acordat un concediu nelimitat d-lu inginer ordinar cl. I loan Ștefănescu, din ziua când a demisionat din serviciul tehnic al comunei București. Ministerul de lucrări publice a desttituit pe inginerul ordinar cl. Il-a George I. Macri, care a fost șters și din cadrele corpului tehnic. D. Popescu IIie a fost numit subșef de secție la căile ferate și trecut in cadrele corpului tehnic cu gradul de inginer ordinar c. III . d-niî Grigoriu Nicolae și Petrescu Constantin au fost numiți șefi de deposit principali la căile ferate ; d-niî Buciumeanu Alexandru și Calciu Grigore au fost confirmați în funcțiile de șefi de stație; d. Orășanu Cesar a fost numit inginer asistent în serviciul lucrărilor nouă de la clăile ferate ; d. Lebed Iacob Gr., șef de biuron, a fost înaintat șef de biuron principal la căile ferate; d. Dimitrie Hristodor, impiegat cl. IV, a fost înaintat cl. 111; d. Mitu Grigore Gr. a fost confirmat în postul de șef de biuton, iar d. Alimnovici D. T. reacția de rasist la caile feratș. și minnim câ Tiunui [Prin poștă de la corespondentul nostru) Drama troist SP-isîpsk. — Un punct bolnav al globului. — Ploae da milioane. — Un oraș fantastic. — Cutremurul credinței. Episode Messina, 22 Ianuarie. S’ar zice că drama de la Messina nu e încă completă. Cutremurele de pământ au continuat și continuă și acum. După teoria geologilor, după o primă sguduitura ruinătoare, vin totdeauna altele mai puțin grave, până când, în mod gradat, zona sismică se potolește de la sine. Această teorie e bună insă—ca să zicem așa—în timpuri ordinare, adică pentru cutremurele fără importanță. Pentru cataclisme ca cele ce au distrus Messina și Reggio, doctrinele științifice au o valoare foarte relativă. După cutremurul său mai bine zis după cataclismul de la 28 Decembre, au mai fost peste 300 de sguduituri de gradul 1, 2, 3, 4 și 5, după așa zisa scară Mercalli. Dar numai între orele 5.20 și 5.30, la 28, au fost două sguduituri de al 10-lea grad și trei de al 9-lea și 8-lea grad, adică cele mai puternice. Timp de 25 zile nu a fost nici o sguduitură gravă , dar iată că la 23 Ianuarie, la 7 jum. scara, vine altă sguduitură ruinătoare, ca cea de la 23 Decembre și la 24 alta, mai puternică decât toate cele precedente. Aceste două din urmă sguduituri n’au mai făcut alte victime, pentru că nu mai e nici o casă locuită și pentru că supravețuitorii trăesc prin case și barace de lemn; afară de aceasta ele n’au fost urmate de mișcări ale mării, ca sguduitură de la 28 Decembre. întrebând asupra acestei împrejurări pe sismologul Millossevich, directorul observatorului, din Roma, mi-a exprimat părerea că mișcările mării se produc numai când epicentrul sismic e în mare, sau mai bine, când în vre-o parte din fundul mărei se deschide vre-o prăpastie uriașe, isbucnește vre-un vulcan. Dar nu numai noule sguduirî formidabile, cari fac să trasaste ținuturile din strâmtoarea Messinei, constituie singura calamitate pentru populațiunile acelor nefericite regiuni. De o lună, s’ar zice că toate furiile naturii s’au deslănțuit asupra unui singur punct al globului. In fiecare zi, în strâmtarea Messinei și pe coastele calabro-siciliene, e o nouă ■ furtună ; câte odată sunt câte două în aceiași zi. Dacă marea se liniștește, dacă soarele se ivește iar, e numai pentru câteva ore, căci imediat revin tempestele pe mare, fie grindina, fie ninsoarea sau ceața, fie incendiile. Din timpuri imemorabile populațiunile din Reggio și Messina n’au mai văzut zăpadă; ei bine, deunăzi ea a vroit in formă de viscol, Aivia cegiunile arctice sau pe Alpi. Getele sunt foarte rare în strîmtoarea Messinei, dar erî și alaltăeri s-a lăsat o ceață mai deasă și mai neagră decit cele clasice ale Londrei. Incendiile, după cutremure, sunt inevitabile. La Messina și Reggio au isbucnit unele foarte violente de la 28 Decembrie până la 2 Ianuarie și bună parte din case au căzut pradă focului. Peste câteva zile insă incendiile încetară, din lipsă de combustibil și era de sperat că cel puțin acest flagel nu s'ar mai fi reinoit. Cu toate aceste, noaptea trecută o imensă înflăcărare cuprinse toate ruinele, amenințând să distrugă nu numai baracele, ci chiar vasele din port. Vasele de războiu debarcară echipaguil si pompe și toată garnizona sări în contra noului dușman; se munci însă zadarnic, flăcările erau atât de uriașe incât nimeni nu îndrăznea să se apropie. Messina distrusă devenise craterul unui vulcan în plină erupție. Smărâmături aprinse erau aruncate până la înălțimi de necrezut, curioase Timp de trei zile continuă acest incendiu și se stinse de la sine. Tot timpul cât a durat incendiul, pământul Messinei vibra neîncetat; și câteva zile în urmă se simți un intens miros de carne arsă. Cu toate aceste nefericiri, viața nouilor orașe n’a mai fost paralizată nici un moment. La Messina s’au reîntors 30.000 din foști ei locuitori și la Reggio vre-o 8—10.000. * Caritatea publică in lumea întreagă continuă a se afirma în modul cel mai admirabil. Vă dau câteva cifre. Lista Băncei Italiei a trecut azi de 15 milioane. Lista ofertelor trimise direct regelui și reginei, conține 1.500.000 lire. Lista Papei e de vreo 2.500.000. Lista ziarului ,,„Corriere de la Sera“ a trecut de 2.000.000; aceea a ziarului „Stampa“ e de 500.000, a ziarului „Giornale d’Italia“ e de 250.000, a lui «Corriere d Italia»de 150.000, etc. Nu e ziar italian, oricât de mic, care să nu fi adunat zeci de mii de lire. Ziarele milaneze, lorineze și romane n’au nici unul liste mai mici de 100.000 lire. In total, ziarele italiene au adunat vre-o 12 milioane. Ofertele americane ating 25 milioane ; cele engleze 6 milioane; cele franceze 5 și cele germane 4 milioane. Sunt foarte prețuite și ofertele ce vin din România.* * * Au sosit vapoarele americane încărcate cu case de lemn făcute gata. Sunt în total 3000 de căsuțe, ce vor fi așezate în portul Musella, unde se mai află un cartier de alte 1000 de case in ciment armat și 4000 de barace mai mult sau mai puțin provizorii. Se socotește că, de îndată ce vor așezate aceste nouî case, populația Messinei se va urca la 50—60.000 de locuitori. Foarte multe case, construite gata, sosesc și din Elveția și din Norvegia și se așteaptă unele chiar și din Australia și din Japonia. Deoarece fiecare țară iși are stilul ei propriu, vom avea în curând la Messina un foarte curios oraș de lemn, , în formele și stilurile cele mai deosebite. , * , I După marile nenorociri urmează totdeauna explozii de rigulism religios și de practice superstițioase, și aceasta mai cu seamă la popoarele meridionale. Totuși, trebue spus că de data aceasta nici la Messina nici la Reggio nu s’a văzut nimic extraordinar ca superstiții și bigotism. I Ba încă, după cum cutremurul a [■fBSWH fWll T*«S»l'pMlJ(Î!19.! ' o precum și credința religioasa in populația supraviețuitoare. Nici una din obicinuitele procesiuni, nici o specială manifestație populară pe la statuete sfinților. A fost chiar un preot care, scos viu după trei zile de sub ruine, la Reggio, cerea să se îngroape toate icoanele și mulțimea care o înconjura sî striga : — Nici unul din sfinții aceștia n’a știut să facă minunea de a’mî scăpa praful, să rămână sub pământ; nu’i mai recunosc! Și mulțimea aplauda pe preotul care blestema. Alături cu faptul acesta, puneți alt epizod petrecut la Messina. Sub niște dărâmături s’a găst neatins un steag tricolor italian. Imediat fu conturat și toți cei 30.000 de supraviețuitori alergară să vadă stindardul și să’l poarte în triumf. A fost prima demonstrație politică după cataclism și va pot încredința că a fost una din cele mai mișcătoare din câte s’au văzut în Italia. G. I Vesli MOJLATEJL I. P. S. S. MITROPOLITUL PRIMAT Testamentul După cum am anunțat, înaltul Chiriarh al bisericei române a lăsat un testament, prin care dispune cum se va împărți averea sa după moarte și, în același timp face unele recomandațiuni în privința înmormântărei sale. Iată, în rezumat, unele din principalele dispozițiuni testamentare . Averea sa bănească este numai de 20.000 lei —prea puțini bani zice însuși testatorul dar în schimb nu las nici o datorie. Acești bani se vor împărți astfel : câte 2—4000 lei surorilor înalt prea sfințitului, aflate în viață ; 2000 lei se vor rezerva pentru cheltueli de înmormântare, iar în cazul când nu va fi nevoe de această sumă, banii se vor păstra pentru parastase întru pomenire, conform dorinței sale. Biblioteca sa a dăruit-o d-lui dr. Cornoiu, directorul mitropoliei. Trăsurile cu cai le lasă nepotului sau d. dr. Gheorghian. S’au mai găsit la moartea sa, în biuroü 1400 lei din cari se vor plăti oamenii de servicii cari se aflau în serviciul înalt Prea Sfinției Sale, până la venirea titularului următor la scaunul mitropolitan. Tot din suma de 20.000 lei se va da câte 4.500 lei intendentului palatului mitropolitan și camardinerului înaltului prelat. Crucea cea mare in briliante, primită clar din partea M. S. Împăratului Prusiei, cu ocazia botezului Principelui Nicolae, cruce care valorează peste 100 mii lei, a dăruit-o Mitropoliei, asemeni și placa cu briliante, care se află pe pieptul säu și acilea a_iRj Barstrânța 19 și pe care o are de la Domnitorul Alexandru Cuza. Tot prin testament roagă să fie înmormântat călugărește, iar nu preoțește, adică cu mai puține formalități. Ar fi dorit, lipsit de trufie cum era, să nu fie așezat în jilț, ci să fie înmormântat ca toți preoții, aceasta însă a uitat a scrie în testament, astfel că nu s’a putut ține în seamă, ca nefiind expres arătată. După cum se vede, averea lăsată de mitropolitul primat este neînsemnată. * ♦ ♦ Azi, la înmormântare va fi scoborât în mormânt cu odăjdii valorând peste 7000 lei. Mur. Programa înmormîntăreî Serviciul divin va începe în biserica Sf. Mitropolii din București, azi, Jiarțî, *27 ianuarie a.c., orele. 10 dimineața, oficiat de PP. SS, membrii ai sfântului Sinod și de clerul Capitalei. După săvârșirea slujbei de Înmormântare, cortegiul format va porni din str. Bibescu-Vodă și va Continua calea Rahovei, cheiul Dâmboviței, calea Victoriei și apoi șoseaua Bonaparte spre mănăstirea Cernica, in ordinea următoare : Un ofițer de poliție călare, doar gorniști din escadronul de jandarmi ; Universitatea ; școalele secundare; seminariile; clerul Capitalei; PP. SS. Episcopi și Arhierei; decorațiuniie purtate de Drepțî; corurile bisericilor Capitaleî și seminariilor ; cărui funebru ; familia ; domnii miniștri, Casa militară a AI. S. Regelui și a A. S. R. Principelui Ferdinand; trăsura I. P. S. Sale, îmbrăcată in doliu; trăsura de gata a M. S. Regelui; armata. In tot timpul trecerii cortegiului, ciopotții de tetrișerist vor suna..