Universul, iulie 1909 (Anul 27, nr. 177-207)
1909-07-24 / nr. 200
ANUL XXVII.—No. 200 --Vineri 24 Iulie 1909. r Aviatorii modorei Santos Dumont Far ui an Blériot Orville Veriaht Ijut O’berg Wilbur Wright Calendar pe anul 1909 Ortodox Jovi, 23 Iulie. — Martirii Trofim, Teofil și alții. Catolic Joil, 5 August. — Oswald și Maria Răsăritul soarelui 5.10—Apusul 7.35 ș I .ramaa» »«»-eernoTM—— «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația...........................6/62 Redacția ....... 12188. Comunicări cu străinătatea : 20/56 București, 23 Iulie. TURCIA rebusiim reimuni . Cititorii noștri își amintesc desigur de «Scrisoarea deschisă către Ahmed Riza, președintele Camerei otomane», publicată de fruntașul bulgarmacedonean Rezov, în care se pune la îndoială buna credință a junilor turci. Zilele astea a văzut lumina o nouă broșură, despre care ne vom ocupa astăzi. Apărută la București, sub titlul «Turcia pe marginea prăpăstiei», broșura e semnată «H. M.», inițialele numelui unui fruntaș albanez din Capitală. Autorul lucrările convins că mișcarea junilor turci, cari au făcut să se pue din nou în vigoare Constituția otomană dobi 1876, n'a fost sinceră. «Din toate punctele de vedere examinată — zice d-sa — întorsătura aceasta din imperiul otoman nu poate să fie văzută altfel decât ca o mască spre a scăpa de planurile Europei, care avea de aplicat în provinciile turcești reforme». După părerea autorului, cu toate că mahomedanii par divizați, ei au o singură țintă: formarea unui stat turcesc cu o singură naționalitate otomană (osmanlă), în loc de a vedea la dânșii aspirațiuni liberale temeinice, ei doresc a face astăzi ceea ce nu au putut face acum 500 de ani, când forța brutală nu cunoștea nici o piedică — dorință cu totul anormală. Spre a-șî convinge cititorii, autorul broșu rea citează un șir de fapte. Așa, e Inexplicabil cum Hilmi-pașa, omul de încredere al fostului sultan Abdul-Hamid și guvernator general al vilaen'a simțit numeror-europenemic de mișcarea ce se organiza în Macedonia, și tot atât de inexplicabil e cum Hilmi-pașa, după revoluțiune, rămâne nesupărat de junii turci, ba curând e chemat la ministerul de interne și apoi chiar la marele vizirat. Imediat după revoluțiune, se înființează în Macedonia și în Albania cluburi militare în toate centrele—lucru ce nu s’a făcut în provinciile pur musulmane. Aceste cluburi au cerut cu stăruință tuturor să adopte termenul de „națiune osmanla“ și,să nu se mai pomenească de alte naționalități. Mai departe, când bulgarii și albanezii și-au constituit cluburi, junii turci au cerut ca în statutele acestor cluburi să fie înscris programul comitetului lor „Gemiet“. Autorul analizează apoi Constituția otomană, arătând că ea diferă enorm de constituțiile țărilor europene ; d-sa stărue în deosebi asupra art. 11 privitor la religiune, articole prin care se păstrează privile-! giile acordate diferitelor comunități ceea ce e o nedreptate față de români și albanezi pe care îi împilează patriarhatul grecesc. In fine, autorul examinează legea, presei votată de parlamentul otoman, găsind-o anti-liberală precum anti-liberale sunt și dispozițiile privitoare la dreptul de asociație și la învățământ. Din toate acestea, d-sa conchide că junii turci vor libertate și drepturi numai pentru mahomedani, nu și pentru creștini. Cu asemenea întocmiri nu se poate merge departe și orientul va fi din nou în flăcări, dacă conducătorii actuali ai Turciei nu se vor întoarce din calea greșită pe care au apucat și care duce la stingerea luminii. TisMM UMV Ulinitatea fosilei urilor Jurnalele anunță de câteva zile și cele oficioase chiar, că primăria Capitalei a decis să înființeze un bâlci în luna Septembrie. Ideea este excelentă din mai multe puncte de vedere, după cum se va arăta malta vale. Activitatea bilciurilor e recunoscută nu numai la noi unde sunt o mulțime în toate județele, dar și in cele la alte State. In Franța, Germania și Austro- Ungaria, etc., se țin bâlciuri in multe orașe în fiecare an. Micii negustori își măresc capitalul lor prin bâlciuri și alții își capătă mijloacele anuale de existență de la acele bâlciuri. Apoi mărfurile cari trec de mode ,și cari cu greu se mai vând, parte din ele se desfac mai toate prin bâlciuri și comercianții cari le posedă profită, nemai rămânând în pagubă. Cei mai mari negustori au sucursale în piața Moșilor. Astfel vedem casa Luca Niculescu că posedă de mulți ani o prăvălie în acea piață, unde vinde o mare cantitate din mărfurile sale învechite. Cine nu știe că restauratorii, berarii și cârciumarii fac dar averi însemnate în timpul bâlciului Moșilor ? Asemenea și industriașii vând donițe, puține, hârdari, albii, coșuri, pălării, olarii, străchini, farfurii, sticle, pahare, veștminte țărănești de tot felul, etc. etc. Proprietarii circurilor, menageriilor, bioscopirilor, teatrelor (Palhó fre ras), panoramelor,, bărcilor, dulapurilor, călușeilor, comediilor etc. etc., oare eî nu încasează destui bani in timpul bâlciului Moșilor ? Mai toți câți fac daraveri în acest bâlci, câștigă, grație populațiunii de vre-o 300 mii locuitori ce arat Bucureștily care in mare parte cumpără câte ceva din Târgul da toamnă va ducliv de cât cel de la merge de acest bâlci, si maî pro- Moșî pentru că toamna maî toate clasele societății și mai ales meseriașii și țăranii dispun de mai mulți bani de cât primăvara când es cu puține parale din iarnă. Dacă Primăria Capitalei încasează in timpul bâlciului Moșilor vre-o 50 mii lei, peste 2—3 ani când se va întemeia bâlciul de toamnă, desigur că va avea un venit de 50—60 mii lei, care va merge crescând, plus ceea ce va lua de la taxele comunale și de la licenți și patente. Iată că se pot creea și venituri fără a sa puna impozite noi, cari sunt totdeauna vexatorii. Bâlciuri, așadară, trebuesc susținute și încurajata totdeauna, căci sunt, după cum am demonstrat, de mare folos. Pentru a încuraja și desvoita industria națională s’ar cuveni să se dea premii celor cari au perfecționat produsele industriale. A făcut rău anul acesta . Moși pentru premiile ar trebui primăria Capitalei că desființat premiile laroduse industriale. Preba n d in obiecte industriale pentru ca producătorii de industrii sau fabricațiuni să’șî perfecționeze produsele lor. Așa de exemplu coșurile lucrate la penitenciarul Văcărești sunt cu mult superioare celor cari le fabrică țăranii. Dacă li s’ar fi dat ca premii din coșurile de la Văcărești el le-ar fi imitat. Tot astfel și cu alte obiecte industriale. Spre a reuși însă bâlciul de toamnă in anul acesta chiar, se cuvine ca doi trei ani primăria să închirieze locurile foarte eftin, să anunțe în toată țara că nu va cere decât 10—15 la sută din prețul cu care închiriază în timpul bâlciului Moșilor acele locuri, așa că va lua 10 sau 15 lei în loc de una sută lei oricărui negustor ce se va instala la acel bâlci de toamnă. Experiență îndelungată a dovedit că cu chirii mari nu se înființează bâlciuri. In general cei cari au reușit să înființeze bâlciuri în țara noastră au dat terenurile în primul an gratuit, pentru a atrage pe negustori să vină să se instaleze acolo, unde nu poate in felul acesta risca capitalul și munca. Fixarea zilei și a termenului duratei bâlcillui joacă un mare rol. Nu trebue pus un bâlci în aceleaș zile in cari se ține altul intr’un oraș din apropiere, căci cel cu panorame, bioscopuri, menagerii, nu pot să părăsească un bâlci și să se strămute la un altul până ce nu se termină acela unde se află. Așa, la Râureni (Vâlcea) începe la 8 Septembrie și ține vre-o 20 zile. Nu trebue clar ca bâlciul de toamnă să înceapă în București înainte de 15 Septembrie. El se cuvine să fie fixat din ia acea zi și până la 5 Octombrie, căci un bâlci cu cât este mai lung cu atât dă profit mai mare. Și pentru anul acesta trebue să se dea imediat o mare publicitate prinziare cu mare tiraj că primăria înființează în piața Moșilor un bâlci anual de toamnă, care va începe la 15 Septembrie și va ține până la 5 Octombrie inclusiv, dând premiul pentru produsele industriale naționale cari vor fi cele mai perfecționate. I. I. Holiad Rudulescu JANDARMERIA RURALA Art. I.—Sunt confirmați definitiv pe ziua de 1 Iulie în corpul jandarmeriei rurale : D. colonel Berlescu Anton, inspector-general; lt.-colonel Cezianu Pavel ajutor al inspectorului-general; D-niî . Maior Gheorghiu M., Racoviță M., și Tirizescu Sebastian, inspectori de circumscripție. Căpitanii : Dobrescu AL, șef al cancelariei ; G. Sterea, comandant al companiei mobile ; El. Iorgulescu, comandant al companiei Argeș ; I. Popovici, comandant al companiei Bacău; Lt. P. Varticlas, comandant al companiei Botoșani. Căpitanii: I. Gondeescu, comandant al companiei Brăila ;Constantinescu D. G., comandant al companiei Constanța, —Socot. C.—Vasiliu,—comandant—al companiei Govurlui. Căpitanii: Dobreanu N., comandant al companiei Dâmbovița ; Gh. Crivăț comandant al companiei Dorohoi Cernătescu G., comandant al companiei Dolj ; Gr. Popeanuu, comandant al comp. Falcisi; Locot. D. Constantinescu, comand, al comp. Ialomița. Căpitanii: Stavăr C, comand, al comp. Iași ; Voinescu P., comandant al comp. Ilfov; Ziti G., comandant al companiei Mehedinți; Pătrășescu N., comand al comp. Muscel ; Chiriac S., comand, al comp. Neamțu ; Soiculescu A., comand, al companiei OÜ; Tiuleanu I., commandant al companiei Prahova; Herescu Tr., comandant al companiei Putna; Paplică Florian, comandant al companiei R.Sărat; Lt. Ștefănescu L, comandant al companiei Romanați. Căpitanii : Zota Paul, comandant al companiei Romanați; Ghițescu Filip, comandant al companiei Suceava; Furdnescu V., comandant al companiei Teleorman; Lt. Ion Constantin, comandant al companiei Tecuci, Căpitan Schipor Al., comandant al companiei Tulcea; Lt. Stavrat A. George, comandant al companiei Vaslui. Căpitan Aricescu Apostol, coman-VidiiUcUl Sxllatian. Apostol dani al companiei Vâlcea. urispuns la apelul d-lui dr. Rejtö Sándor și la declarația d-lui dr. Dumitreanu Ágost, în afacerea memoriului medicilor din România In numărul 172 de la 22 iulie st.n. a. c. al ziarului „Pesti Hírlap*“, a apărut sub titlul „Romania orvosai“ un articol iscălit de d. dr. Rejtő Sándor Acest domn face apel la intelectualii de naționalitate română din Ungaria și în special la medici —mai cu seamă la cei aplicați în funcțiile Statului — ca să ia poziție contra memoriului medicilor din România. Lansarea apelului o motivează cu împrejurarea că în justiția modernă acuzatului nu s’ar da crezământ, fiind-că el are voe a se apăra și cu minciuni , și că acuzați fiind în acel memoriu maghiarii, deci nu erau să se apere, ci e o datorință a cetățenilor maghiari de naționalitate română din Ungaria, ca să spulbere calomniile și minciunile memoriului. Peste apelul acesta treceam la originea zilei, precum am trecut peste expectorările ridicole ale d-lor Preiss, Weisz, etc., cam cu întreaga presă maghiară, dimpreună cu o simplă negare a faptelor și cu înjurături — iar nu cu dovezi — a încercat a combate memoriul. Aflând însă, în numărul 176 al sus numitului ziar, că un biet român — d. dr. A. Dumitreanu, protomedic la poliția din Pesta—ca un tipic slujbaș al stăpânirei ungurești tresare speriat la glasul acelui apel și din tusculumul său din Șard dă în vileag o declarație in limba maghiară, arătându-ne în culori vii pe prototipul demn de compătimire al slujbașului ungur de naționalitate română, care la cel mai mic semn al stăpânilor săi, dă pe patriotul patentat, ca să nu-și pericliteze pânea — dealtfel cu muncă cinstită câștigată, dar de sentimente patriotice maghiare legată,— nu mai putem sta indiferenți fața de cele publicate in ziarul maghiar. Ne vom rosti dacă cuvântul și noi — medici români originari din Ungaria— cari de la început, în interesul adevărului trebue să declarăm că memoriul colegilor din România n’a atacat nici pe colegii maghiari, nici națiunea maghiară, ci el, la termini bine chibzuiți și calmi, aduce la cunoștința lumei culte starea deplorabilă în care se găsesc românii din Ungaria, în urma actualului sistem politic de acolo și cu argumente bine precizate motivează absența lor din România de la al XVI congres medical internațional, care are să se țină în August la Budapesta. Citind apelul d-lui dr. Rejtőte cuprinde mirarea ba chiar indignarea, că dânsul—ca maghiar neaoș, pe cum credem să fie, căci cu renegați sau nemaghiari de vorbă nu stăm —pretinde de la medicii români din Ungaria, ce dânsul ca maghiar neaoș și om cinstit, în cazul analog desigur nu o ar face, ca adică ei, să ridice pumnalul asupra fraților lor din regat, cari în memoriul lor n’au zis altceva, decât că nu pot și nu vor primi ospitalitatea unei stăpâniri, care conform dovezilor elocvente, persecută și subminează existența etnică a celor SV1 milioane de frați ai lor. Un astfel de apel nu corespunde spiritului din secolul XX-lea, ci celui din evul mediu, când stăpânului i se da vos ca dintre sclavii săi să târască în arenă ca gladiatori pe frate contra fratelui și să se delecteze în lupta fratricidă. Dorința d-lui dr. Rollö de altcum pe cât e de dureroasă și revoltătoare pentru noi, pe atât de caracteristică e pentni stările actuale din Ungaria, unde cată un maghiar și’șî poate permite și luxul d’a provoca pe românul din Ungaria, ca să se arunce asupra fratelui său din regat din simplu motiv, că acest din urmă spune lui nei culte durerile ce le sufere fratele său sub sistemul politic din Ungaria. Iar ca starea deplorabilă a românilor din Ungaria să iasă și mai evident în relief, iată că apare pe arena maghiară gladiatorul designar—d. dr. A. Dumitreanu — și ca român de naștere nu se rușinează a se arunca asupra fraților săi din regat. Suntem ferm convinși că acest român deplorabil n’a putut să comită fapta aceasta neromânească din convingere, ci numai din frică, ca să nu își piardă postul său, să nu i se poată reproșa că nu ar fi patriot adevărat maghiar, care’i o condiție sine que non, pentru slujbașii statului ungar, ori de ce origine ar fi. Colegi Maghiari , închipuiți-vă, că trăiți într’un timp de opresiune d. e.. al absolutismului lui Bach și că un maghiar, ca funcționar al acestui regim, sub masca patriotismului său, de dragul pâine, sare asupra voastră, ca să facă hatârul regimului, precum a făcut’o d. dr. Dumitreanu față de frații săi d’un sânge și d’o origine, din regat , oare nu l’ați fi condamnat voi pe acest trădător de neam ? Răspunsul sigur că numai afirmativ poate fi: Aprobați dară fapta detestabilă comisă contra neamului său de către doctorul Dumitreanu? Sigur că nu, —vor răspunde cei neaoși cavaleri dintre voi.—Nu vă mirați dară, că și noi in justa noastră indignare nu avem cuvinte destul de aspre in frumoasa noastră limbă ca să înfierăm îndeajuns purtarea neromânească a acestui individ uitat de sine și de originalul, căruia nu-i putem zice alta, decât să-i exprimăm condoleanțele, că a încărunțit pân’acum în cinste și omenie — chiar in amurgul vieții i-a dictat soarta lui tristă, ca să-și terfelească cinstea națională românească de dragul unei bucături de pâine amară. Cât despre temeinicia memoriului colegilor din România, vă rugăm să priviți in actele stăpânirei voastre, in registrele judecătoriilor și în protocoalele penitenciarelor din Vaț, Seghedin etc., când singuri o să vă convingeți, că acel memoriu conține numai adevăruri dureroase pentru români și nerăsturnabile pentru voi. Iară vouă iubiți colegi din România, și pe această cale vă exprimăm sincerile noastre mulțumiri pentru iubirea frățească, ce ați arătat-o față de românii din Ungaria prin memoriul vostru. . Ia deosebi suntem adânc recunoscători onoratei asociațiuni a medicilor din România și in special ilustrului domn prof. dr. Babeș, al cărui răspuns adresat d-lui prof. dr. Reiss il subscriem și noi și recunoaștem în el gândurile și expresia sentimentelor noastre. Acum adresăm cătră voi — iubiții noștri colegi și frați din Ungaria un călduros apel chiemându-vă, ca împreună cu noi să protestați, dacătăpânirea ar constrînge pe unul din voi, ca contra convingerii și conștiinței lui, lăsându-se ademenit de vocile de sirenă dumitreane, să ia parte la congres. Viena. 19 iulie 1909. Dr. Sterie N. Ciurcu, dr. Emanuil, dr. Const. Mândrilă, dr. Lazăr Popovici, dr. ălarie Sturza, dr. Iosif Turcu. íÉSKISlILE ii SPANIA — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — Situația în Barcelona. Noul tulburări in Catalonia Paris. 22. — Telegramă din Barcelona. — Orașul își reia aspectul normal. Circulația trenurilor a fost restabilită. Ganoniera «Temerario» a sosit în port, având pe bord un mare număr de arestanți. O parte dintre aceștia au fost puși în libertate. Populația e liniștită, dar cere ca toți cei arestați să fie lăsați liberi. Lucrul a fost reluat in cea mai mare parte a fabricilor. Străzile și liniile ferate sunt incă ocupate de trupe. Mulți călători sosesc în oraș. Consiliul comunal a votat o rezoluțiune, prin care stigmatizează pe provocatorii turburărilor. In Sabadell și Mataro domnește liniștea. In Maureza răsvrătiții au incendiat 3 biserici. O încăerare s’a produs între răsculați și trupe. O persoană a fost ucisă, 2 rănite. Revoluția continuă în Catalonia Londra. 22.—Din Madrid se anunță că știrile optimiste ale guvernului spaniol sunt exa țjherate .Betreelma e în adevăr în mâinile trupelor, dar celelalte orașe din Catalonia se află încă in mâinile revoluționarilor. Aceștia au hotărît să ducă o luptă de guerilla contra guvernului. Căpitanul general din Barcelona, a trimes trupe spre a înăbuși, revoluția din provincie. In urma acestei măsuri râpele din Barcelona aui slăbit. Căpitanul general a cerut ■întăriri din Madrid, dar i s'a comunicat că acum nu i se pot pune la dispoziție trupe numeroase. »mânăstirile distruse de revoluționari Berlin, 22.—Din Madrid se anunță că revoluționarii au devastat 37 de mănăstiri, din cari 27 au fost reduse in cenușe. Din această cauză un mare număr de orfani au rămas fără adăpost.. Pagubele cele mai mari au fost la mănăstirea Sant Antonio, unde a fost nimicită o bibliotecă în valoare de 100 de mii de franci, precum și un muzeu de artă și un muzeu de istorie naturală. Revoluția era să isbucnească mai de mult Viena. 32. Un membru al Camerei din Spania a declarat că socialiștii pregătiseră mai de mult proclamarea grevei generale și revoluția era să isbucnească mai înainte, dar guvernul a prins de veste și a arestat pe șefii mișcărei. Aceasta a fost cauza că revoluția a izbucnit abia la 20 iulie. Regele Alfons lăudând presa Paris. 22.—Telegramă din Madrid.—Regele Alfons a primit azi într’o lungă audiență pe primu ministru Maura, care i-a raportat asupra situației din Mesina și Barcelona. După audiență regele eșind la plimbare, s’a întâlnit cu mai mulți ziariști, pe cari i-a întrebat dacă au știri despre ultimele evenimente. Ei au spus că au numit știrile ce li s’au dat de la ministerul de interne, pe care desigur le cunoaște. Regele s’a exprimat apoi in termeni foarte călduroși despre atitudinea patriotică a presei în actualele împrejurări și i-a asigurat că ordinea va fi in curând pretutindeni restabilită. La despărțire regele a dat mâna cu toți ziariștii. Ziarele din Madrid asupra tulburărilor Paris. 22. — Ziarele din Madrid publică amănunte asupra evenimentelor din Barcelona, în special despre atacarea bisericilor și mănăstirilor. Ziarele laudă atitudinea trupelor. Povestirile călătorilor sosiți din Barcelona sunt foarte mișcătoare. Dintr’însele se poate vedea proporțiile mișcării revoluționare* și*de câtă energie a avut nevoe guvernul spre a năbuși răscoala. ••--»-~ Eastul marocan Respingerea unui atac al maurilor Madrid, 22.— Comunicat oficial: Maurii au atacat astânoapte forturile, insă au fost respinși cu mari perderi. Maurii au ridicat șinele căei ferate pe întindere de 150 metri. Generalul EdariDa a dat ordin să se repare calea ferată și să se termine instrucțiunea întăririi necesare pentru asigurarea comunicațiunilor. Un baion a fost Înălțat din tabăra de la ipodrom spre a observa trecatorile de la Gurugu. XX.—5 han» în România.—10 bani în cîte»?r>f»ifale rs souia . In ziua de 1 August st. n. s’a ținut în Ilonda Mare prima adunare poporală in favorul sufragiului universal. Cu acest prilej dr. T. Mihali, deputatul evreului, a făcut alegătorilor săi darea de seamă asupra celor petrecute în parlament și in sânul partidului național. A doua zi întreg statul major ce însoțea pe d. Mihali s’a dus la Șoncuța-Mare, cercul în care la alegerile din 1906, dr. A. Vaida căzuse numai in urma sălbăticiilor, ororilor și vărsărilor de sânge săvârșite de administrația maghiară. Jandarmii împușcaseră mai mulți români în „Luceafărul“ de pe acele vremuri s’au dat ilustrațiuni despre aceste îngrozitoare scene și însoțeau pe bătăușii unguri cari în zeci de trăsuri umblau din sat in sat, luînd la crâncenă bătaie pe orice Român întâlneau, chiar și pe femei si copii, spărgând apoi ferestrele bisericilor, a școalelor și caselor românești. In felul acesta terorizau pe Români și căutau să-i rețină de la votare. Cu toate acestea, dr. Vaida a rămas in minoritate numai grație blăstămăriilor săvârșite de biuroul electoral, compus numai din unguri (căci membrii biuroului sunt numiți de prefectură !) A fost foarte cuminte din partea clubului parlamentar român, că a dispus ținerea unei adunări în acel centru românesc greu încercat. Intr’adevăr, e ușor de închipuit ,câtă mândrie și mângâiere au simțit țăranii d’acolo putând să primească și ascultând glasul lui dr. Vaida, care fost, totuși, ales deputat în altă parte, după cum s’a ales și dr. V. Lucaciu, care la Lăpuș, în apropierea Șomcuței, căzuse tot numai în urma nemai pomenitelor brutalități săvârșite de administrația comitetului Sătular. Este un semn de ridicată conștiință națională că amândoi acești fruntași ai bisericelor catolice (unite) au fost aleși în cercuri locuite de români ortodoxi. Cultivate din vreme și in felul acesta cercurile electorale în cari candidații români au căzut la ultimele alegeri, putem avea speranță că la viitoarele alegeri administrația nu-și va mai putea bate joc de noi. * * • Ceea ce era de așteptat, s’a întâmplat : medicii maghiari țin să răspundă acuzelor grave (și întemeiate) cuprinse in memoriul asociației medicilor români. Nu se găsesc însă intri dânșii oameni capabili să facă un răspuns (recunoaștem și noi că e greu), de aceea au recurs la subterfugii: întâi au pus pe neomaghiarul Isidor Wein să răspundă doctorului Manicalidi iar pe alt medic evreu, Hugo Preiss, să insulte pe dr. V. Babeș în urmă au scos pe teren un medicomân în slujba poliției din Budapesta, pe dr.Augustin Dumitreanu care și el, in loc să răspundă la punctele din memoriul medicilor români, mărginește să tăgăduiască și să spună că naționalitatea sa nu l’a impedecat să ajungă la slujbă și să înainteze. Ceea ce este adevărat, a uitat insă d-sa să spună că până să ajungă medic la poliție", a fost aținut de poliție, care ia 1895 de pildă, cînd am ținut în Budapesta congresul naționalităților, a căutat să intre chiar și cu forța in sala de ședință, pentru a provoca scandal și a ne zădărnici decretarea naționalităților (română, sârbă și slovacă). După ce in felul acesta a câștigat încrederea primului ministru Banffy și a fost unolta faimosului Leszenszky, dar a ajuns în slujbă... Se mai poate însă considera român un astfel de renegat? Și nu se jenează presa maghiară să se ascundă in dosul unui astfel de om ? Ce vai oare, pot să aibă ingăimările unui astfel de renegat in fața scriselor atâtor medici români distinși? Campania de insulte și ordinara tăgadă medicii maghiari o continuă in chip și mai detestabil : aruncă în luptă pe toți medicii români cari sunt în serviciul comunelor (ca medici cercuali, de plasă) ori al statului (medicii căilor ferate), impunându-se ca ei nu numai să ia parte la congresul din Budapesta, dar acolo să-șî ia atitudine împotriva memoriului asociației medicilor din România. Nu încape îndoială că cei mai mulți se vor și executa, altfel oricât de meritoșî ar fi, vor fi destituiți sub un pretext oarecare (adiția maghiară e tare în afacerea pretextelor!) Apucătura asta a guvernului maghiar a indignat de altfel întreaga românime și pe naționalitățile aliate, iar aflând și străinătatea de mijloacele cu care ungurii pretind că se apără in contra „calomniilor valahe” desigur că-o va condamna fără apel. Comitetul nostru național se va îngriji ca străinătatea să fie pe deplin informată despre cele ce se petrec. Ioan Russm Siriana ȘTIRI DE STRÂOATATE — Prin poștă — In cursul lunei lune s’au sinucis la Viena 45 barbați și 16 femei. La 1 Ianuarie Germania într 1909 se agă 41737 aflau tri mobile. De la 1 Octombrie 1907 și până la 30 Septembrie 1908, s’au întâmplat 5065 accidente de automobil. Au fost omorâți 110 bărbați și 31 femei. Zilele trecute a încetat, din viață in Salzburg mareșalul baron Latscher, fost ministru al apărării naționale in Austria. El s-a născut la 1846 la Iglau. A luat parte ca sublocotenent la r 1 sboiul cu Prusia in 1866. La 1883 a fost numit colonel și in 1893 general. La 1906 fost numit ministru, a dimisionat la 1908. «Frankfurter Generalanzeiger» afla că administrațiile căilor ferate din Germania au intenția să urce taxele de transport cu 3 lum. la sută. In Gmunden a încetat din viață principele de Wvrede, fost general de cavalerie în vârstă de 70 ani. Contesa Stefania de Lonnay, fostă principesă de coroană a Austriei, urmează o cură la Carlsbad. Soțul ei contele Elemer Lonnay, face cură la Marienbad. + A se citi in pag. IV nouiile si importantele premii de valoare ce acordona gratuit abonaților noștri. - SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC - CRETA Turcia amenință cu o demonstrație navală Berlin. 22. — «Morgenpost» afla din Constantinopol că nu există nici un pericol de răsboi, deși a trecut termenul de 8 zile propus de junii turci spre a se rezolva dipstia cretană. Turcia amenință cu o demonstrație navală, dacă Grecia nu va ceda cererii ca să-și retragă ofițerii greci din Creta. Populația cretină și steagurile turcești Pioma. 22. — Telegramă din Canea.— Populația grecească e foarte agitată. Această agitație a fost pricinuită de știrea că drapelul grec de pe fortul din Canea trebue luat jos. Guvernul printr-un comunicat oficial spune că steagul grec va rămâne însă în oraș. Miliției din Creta i s-a dat un nou drapel care are în mijloc efigia Sfântului George. înlăturarea complectă a steagurilor grecești este imposibilă, deoarece de mult timp ele fâlfâte pe edificiile publice. Șeikul Islam contra emigrării mahomedanilor din Creta Constantinopol. 22.—Ziarele publică o proclamație a Șeikul nils] a in către muftiii din Creta in care vorbește despre asigurarea data de Puteri și î invită să caute să oprească populația mahomedană de a emigra. TURCIA Atentat Constantinopol, 22.—O știre consulară din Jaffa anunță că la 27 iulie (st. n.) starețul mănăstirii armene de acolo și un austriac anume Moritz Grünstein au fost răniți cu lovituri de cuțit de către un mahomedan. Starețul a murit după câteva ceasuri. Grünstein e pe cale de însănătoșire. Criminalul a fost arestat. Iminentă declarație de război« Greciei Berlin, 22. — «Berliner Tageblatt» alia din Salonic că, dată fiind fiiiația din sânul comitelului june lare, nu e imposibil ca guvernul să fie silit să se pună in fruntea aviației naționale și să declare ralilii Greciei. Aceasta se poate evita numai dacă se va da zilele acestea o soluție favorabilă Turciei in beslia eteană. Mobilizare în Turcia Constantinopol. 22.—Din Salonic se anunță că ministrul de război pregătește concentrarea rezerviștilor din vilaetul Ajdin și mobilizarea a 50 batalioane de infanterie. Plata medicului fostului sultan Berlin, 22.—„Lokal-Anzeiger“ află din Constantinopol că Mahmud Șefket pașa a spus că profesorul Bier, medicul fostului sultan , s-a plâns la intrarea sa în Constantinopol că Abdul Hamid îl angajase pe timp de 5 ani cu un onorar de 500 de lire pe lună și cu un supliment de onorar. Suma care o datorește e de 200 de mii de mărci. Bier a întrebat pe generalisim cine-i va plăti lui acuma această sumă. Profesorul Bier a mai adăugat că nu făcuse nici un contract, având încredere în cuvîntul sultanului. Medicul german a poprit suma de mai sus la băncile germane, unde Abdul-Hamid avea bani depuși și, în urma intervenției consulului german, b**’ mi i-au fost înmânați Festivitatea din Slănicul Moldovei Patronul băilor — Sf. Ilie — a fost serbat in anul acesta într’un chip mai mult decât măreț. Importanța acestei serbări a fost cu atât mai mare, cu cât, tot azi, s’a pus aci piatra fundamentală a unei noui și mărețe clădiri , a stabilimentului de inhalații și aer comprimat, care se ridică pe lângă hotelul „Racovița“. Noua clădire va costa peste 300.000 lei, iar la punerea pietrei fundamentale, au participat în afară de toți d-nii epitropî sî casei Sf. Spiridon, și d. Al. Vlaicu, prefectul jud. Bacău, ca reprezentand al guvernului, precum și numeroși demnitari din numeroase județe ale Moldovei. Seara de Duminică După o zi călduroasă, în seara de Duminică, un vânt răcoritor abia pe podișul Slănicului. Din dealurile învecinate vine cu puternicul miros de brazi un freamăt nesfârșit de frunze. Pare că și ele se pregătesc pentru sgomotoasa și vesela sărbătoare... Muzica militară cântă in parc, iar tarafuri de lăutari prin restaurante. Mulțimea de lume, voioasă și expansivă, furnică prin alei, cari împodobite cu zeci de becuri electrice au un aspect feeric. In Sala de muzică e producție, la teatru festival artistic, sala Căișorilor geme de lume, cofetăria și terasa Calinului sunt înțesate. Pretutindeni e viață, e mulțumire. Luni dimineața Luni în zorii zilei, vizitatorii băilor sunt deșteptați din somn, prin cântul muzicilor și sgomotul clopotelor. Pe la ceasurile 7, toată lumea e în picioare. Serviciul divin se oficiază in bisericuța Slănicului—ornată cu flori și brazi — de către P. G. S. Emanuel Savin, directorul seminarului din Iași, înconjurat de un numeros clar. Terminându-se slujba religioasă, se formează un cortegiu impunător, vizite cu preoții, epitropii, reprezentantul guvernului, invitații și vizitatorii băilor, și se îndreaptă spre locul unde se clădește stabilimentul de inhalații și aer comprimat. Veselia sătenilor In vremea asta, Slănicul s’a umplut de săteni și sătence, tineri și bătrâni. De prin toate locurile și toate drumurile se văd venind grupuri de oameni, toți în haine de sărbătoare. Imediat o horă se încinge, flăcăi și fete se prind în joc, pământul răsună de loviturile picioarelor, iar văzduhul de strigăte de veselie. La un moment dat, „surtucarii“ și cucoanele se prind frățește la hora țărănească. Din inițiativa d-lor epitropi împărțit sătenilor vin și hrană, la Sfințirea noueî clădiri La solemnitatea punerea pietrei fundamentale a stabilimentului de inhalații, au participat piste 500 de oameni. Înainte de a se subscrie actul comemorativ, d. C. B. Penescu, deputat și prim-epitcop al casei Sf. Spiridon, a pronunțat o inimoasă cuvântare, făcând un larg istoric privitor la trecutul Slănicului. D-sa arată sacrificiile pe cari le face instituția Sf. Spiridon pentru progresul acestei localități, expume cercetările și studiile făcute pentru realizarea celei mai perfecte instalațiuni de aer comprimat, și termină expunând programul apropiatelor mari lucrări privitoare la Slănic, în fruntea cărora este linia ferată Tg.Ocna—Slănic, a cărei construcție va începe foarte curând. La cuvîntarea d-lui Penescu, răspunde d. prefect Vlaicu mulțumind d-lor epitropi^aî casei sf. Spiridon, în numele guvernului pentru zelul și munca ce depun în folosul frumosului Slănic. Mai pronunță apoi cuvântări entusiaste și de mulțumire către d-niî epitropî, d. Hârjău, în numele vizitatorilor din Slănic, și S. S. preotul paroh al Slănicului, David Antimiu. Se servește apoi invitaților șampanie și subscriindu-se actul comemorativ, această festivitate ia sfârșit ia cântul muzicei militare a reg. 13 Ștefan cel Mare. La Cascadă Dela ora 2 d. a. «Cascada», acest loc de atracțiune și de farmec e foi plină mișcare. Aci eo „chermeză44, se dansează, se fac bătăi de confeti, flori, se joacă popiei, etc. Scara de Luni Sub cerul înstelat se serbează foi Slănic seara de Sf. Iulie, patronii băilor. Otelul Racoviță înoată într’o mare de lumină, iar în toate celelalte părți la fiecare pas e frumusețe, e armonie, e mulțumire ! Miereanu Țarului cu regsl. Einarul —Serviciul nostru telegrafic— Iswolsky despre întrevedere Cowes. 22.— D. Iswolsky a relevat față de un reporter al ziarului «Daily Telegraph» resultatele binefăcătoare ale amiciției dintre cei două suverani și dintre cele două țări, amiciție care este una dintre cele mai puternice garanții ale păcii Europei și dinn afară de Europa. Mai ales Persia este un a exemplu de avantagele înțelegerii dintre cele două țări. Rusia are intențiunea de a-șî retrage trupele din Persia de îndată ce ordinea se va fi restabilit, adică de îndată ce administrațiunea va fi în mâna unor oameni în măsură de abține un frâu elementele tulburătoare. D. Iswolsky s-a declarat extrem de satisfăcut de întrevederea sa cu Sir E. Grey și -și a exprimat ferma speranța că dificultățile ce privesc insula Creta vor fi regulate in bună înțelegere și spre satisfacțiunea tuturor celor interesați. "(A. N.) Prânz de gală Londra, 22. — Din Cowen se anunță că aseară s’a dat pe iahtul imperial «Standard» un prânz de gală de_ 5ă tacâmuri. La acest prânz au luat parte aceleași persoane cari au fost invitate la prânzul de alaltă ori pe vasul «Victoria and Albert». Suveranii s’au mulțumit să bea unul in sănătatea cel`aî-lalt. Presa rusă despre întrevederea din Cowes Petersburg, 22.—Partea cea mai mare a presei ruse păstrează o tăcere de ghiață asupra întrevederei de la Cowes. «Novoje Wrernia*afrata că schimbarea relațiilor dintre Rusia și Anglia a dat roade. Aceste relații au clarificat atmosfera în Orientul îndepărtat, în special in Persia și aui contribuit la menținerea echilibrului in Europa. Berlin, 22. — «Lokal-Anzeiger» află din Petersburg, că față de răaia presei ruse cu privire la întrevederea din Cowest, se remarcă, afară de articolul ziarului «Novoje Vremia», un articol binevoitor in «Ruskoie Slowo». In acest articol se spune că relațiile dintre Rusia și Anglia au fost întărite prin această întrevedere. Acelaș lucrua spus acest ziar și despre relațiile ruso-germane. Un ziar german despre intrevederea din Cowes Berlin, 22. — „Vossische Zeitung“ își exprimă bucuria că regele Eduard a declarat că flota engleză e o garanție pentru pace, iar nu un simbol pentru războiu. Părerea regelui Angliei este împărtășită de Germania și i saurează succes în opera de menținere a păcei. Călătoriile țarului nu produc in general nici o îngrijorare politică. e