Universul, septembrie 1909 (Anul 27, nr. 239-268)

1909-09-26 / nr. 264

VEDERE DIN BOTOȘANI.. — .(Vezi explicația) Calendar pe anul 19091 Ortodox Vineri, 25 Septembrie. — Cuv. Eu­frosina. Catolic Vineri, 8 Octombrie.—Brigitta. «Univers«!» are următoa­rele linii telefonice : Administrația...... 6,62 Redacția...................................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 25 Septembrie. Magaziile cu silozuri Speculațiunile de bursă că­rora au fost supuse vara asta cerealele noastre — ca în întot­deauna— și neajunsurile ce le suferă agricultura, au readus pe tapet" chestiunea­ înființării magaziilor cu silozuri în sta­țiunile căilor noastre ferate. Revista săptămânală «Ro­mânia agricolă» reamintește că acum vre-o doisprezece ani chestiunea aceasta a fost stu­diată de d. H. C. Schlave, după însărcinarea guvernului și că directorul de pe atunci al căilor ferate, d. inginer Angh­ei Saligny, înaintase ministrului lucrărilor publice un raport a­­mănunțit conchizând la înfiin­țarea magaziilor cu silozuri. Foloasele pentru agricultori ale acestor magazii se pot a­­răta pe scurt în următoarele puncte: 1) Ameliorarea cerealelor de­puse prin curățire, uscare, a­­mestecare și clasificare pentru a se obține un produs uniform care se­ poate vinde lesne, 2) Refularea prețurilor prin desfacerea succesivă a cereale­lor depuse potrivit cu trebu­ințele consumațiunei, 3) înlesnirea creditului agri­cultorilor pe baza cerealelor depuse, 4) Reducerea cheltuelilor de m­anipulație și comision. De­oarece pentru înființarea magaziilor în toată țara ar fi trebuit 41 milioane (pe când creditul votat de corpurile legiu­itoare era numai de 3.650.000 lei) și fiindcă erau multe di­ficultăți, fostul director al că­­ror ferate propunea să se în­ființeze deocamdată magazii pe finii­e Dorohoiu-Iași-Tecuci și Bu­rdujani-Roman cu ramurile lo>r, Moldova de sus fiind par­tea țării cea mai depărtată de porturile dunărene și prin ur­mare cea mai dezavantajată din punctul de vedere al tran­sporturilor. Iată ce spunea d-sa în ra­portul către minister: «Având în vedere importanța expedierilor, se vor înființa 7 magazii principale de o capa­citate de 2.800 la 11.600 tone In stațiile T.­Frumos, Doro­­hoiu, Vaslui, Roman, Boto­șani, Tecuci și Bârlad, și 33 magazii secundare de capaci­tate variind de la 200 la 1.600 tone în celelalte stații. Aceste magazii vor fi cons­truite cu toată economia posi­bilă și vor avea o instalație mecanică simplă și solidă. Costul lor, inclusiv cheltu­­elile necesare pentru punerea în exploatare și instalațiunea personalului necesar pentru clasificare, este de 3 650.000 lei. Cheltuelile de exploatare s ar urca la suma de 570.000 tei. Să vedem însă cum­ ar fi ve­niturile Actualmente încărcarea unei tone de cereale inclusiv cântă­rirea, costă intre 0,70 și 1,30 M, după cum cerealele sunt aduse în saci sau în vrac. Dacă s’ar percepe o taxă medie de 60 bani pe tonă, adică cu 10 până la 70 bani mai­eftin, și admițând că magaziile se vor umple de 4 ori pe an, admi­nistrația ar avea un venit de 186.000 lei. Percepându-se ca taxă de magazinagiu 1,25 lei pe tonă și pe lună, și în ipo­teza unui magazinagiu mediu de 2 luni, avem asemenea un venit pe 650.000 lei. In total un venit mai bine de 800.000 lei, cu care putem a­­­­coperi cheltuelile de exploatare de 570.000 lei și ne mai rămâne un beneficiu net de 230.000 lei pentru dobânda și amortismen­tul capitalului de 3 lun. mili­oane, întrebuințat la construc­ția magaziilor de silozuri. Din punct de vedere finan­ciar, crearea magaziilor în sta­ții nu este clar o sarcină pen­tru Stat. De altă parte, după elementele adunate de admi­nistrațiile docurilor și specifi­cate în detalii­ de d. Schlawe în memoriul său, costul trans­portului și manipulațiunile unui vagon de cereale expediate în saci de la stația Vasluiu, lu­ată ca exemplu, la o magazie din port, inclusiv magazinagia pe 2 luni și încărcarea în va­por prin mijloacele ordinare, este de 224,80 lei. Prin mijloa­cele organizațiunei propuse a­­cest cost se va reduce la 130,26, adică o diferență de 94,54 de vagon în folosul producătoru­lui, ceea­ ce reprezintă un spor al beneficiului sau de aproape 26 la sută cu prețurile actuale. Va să­zică sistemul are a­­vantagiul de a nu necesita nici un sacrificiu bănesc din partea statului și de a degreva costul manipulațiunilor, deosebit de celelalte foloase cari vor de­curge. Cu toate astea nu s’a făcut nimic atunci nici al cei doi­sprezece ani ce s’au scurs. Poate că ar fi timpul să se reia această chestie. Agricul­tura a făcut progres, așa că introducerea clasificării produ­selor va întâmpina mai puține dificultăți, de asemenea, mai lesne va fi astăzi a se găsi personalul competent de­cât acum doisprezece ani. Pe de altă parte, renta pământului și munca scumpindu-se, înființa­rea magaziilor cu silozuri ar folosi mult agricultorilor, spo­­rindu-le puterea de concurență pe piețele streine. ______ Mișcare in serviciul în­chisorilor S’au făcut următoarele transferări în serviciul închisorilor centrale : D. D. Teofanide, înaintat director cl. II, va administra închisoarea din Slănic. D. Iulian Cristian, actual grefier contabil la închisoarea Galați, este transferat în aceeași calitate la în­chisoarea Văcărești, în locul d-lui D. Teofanide, înaintat. D. Dim. Panaidor, numit grefier contabil, va face serviciul la închi­soarea Craiova, în locul d-lui Al. Mi­hail, lăsat în disponibilitate. D. Florian Niculescu, înaintat gre­­fier-contabil, va face serviciul la în­chisoarea Galați, în locul d-lui Iu­lian Cristian, permutat. D. M. Nicolici, înaintat registra­­tor-arh­ivar­, va face serviciul la în­chisoarea Văcărești, în locul d-lui G. Cerneschi. D. D. Mora este numit diriginte, în locul d-lui Fl. Niculescu, înaintat, și va face serviciul la închisoarea Doftana. D. I. Manolescu este numit diri­ginte în locul d-lui Gh. Mirodeanu, lăsat în disponibilitate. D. I. Marinescu este numit diri­ginte și va face serviciul la închi­soarea Craiova, în locul d-lui M. Ni­colici, înaintat. GROAZNICĂ NEVROGIRE (Pan telefon, dela corespondentul nostru particular) Brăila, 24 Azi d. a., la ora 1 s’a întâmplat o groaznică nenorocire la reg. 3. Un sergent a fost ucis de un foc de tun obuzier în împrejurările următoare . De dimineață bateria de obuziere, de sub comanda căpitanului Marosin, a executat tragerea și inapoindu-se la cazarmă a început curățirea tunu­rilor. Curațirea se face ast­fel : Se pune în tun un cartuș cu iarbă, se umple apoi țeava cu apă și se trage foc. Această operație a voit să o facă sergentul Barta Ilie, de vel din Bu­zău, care după ce a încărcat ast­fel tunul, s’a dus să se uite pe țeava. In acest moment caporalul Șerban, care n’a observat pe sergent în fața tunului a tras foc și cartușul eșind pe gură, a rupt capul sergentului despărțindu-l de corp și l-a aruncat la o distanță de 80 metri, împrăș­­tiindu-i creerii pe câmp .Vestea acestei nenorociri a făcut o impresie penibilă­ în tot orașul. D. colonel Lupan, comandantul re­gimentului, a început cercetări. Cadavrul a fost dus la morga spi­talului. Victima urma să se libereze peste câteva zile. Descoperirea unei crime se știe că în ziua de 10 Iulie anul trecut a dispărut din T.­­Severin bogătașul Dumitru Las­cn, consiliar ,județean­ și propri­etar în Grecești (Mehedinți). Toate cercetările polițiilor au fost zadarnice. Nimic nu s’a a­­flat despre dispărut. După un an și mai bine, di­recțiunea poliției și siguranțe­­ generale, care a făcut întinse cercetări asupra acestei dispaz­­iuni, a fost înștiințată era de po­lița din T.­Severin, că Dumitru Lascu a fost asasinat,, cadavrul lui găsit iar autorii asasinatu­lui descoperiți. Vestea aceasta a produs o vie emoțiun­e la Turnu Severin, Du­mitru Lasca fiind om cunoscut, * • • Iată amănuntele pe cari ni le trimite corespondentul nostru par­ticular . T.­Severin, 24 Septembrie Aseară s’a prezentat la poliția lo­cală fata Ecaterina Beldiceanu care a declarat că în curtea mamei sale în­­tr’o latrină acum astupată se găsește cadavrul dispărutului D. Lascu. Imediat a fost înștiințat d. prim­­procuror Fârâ­ianu, care a ordo­nat să fie arestați Tănase Lascu ne­potul defunctului, care intrase în posesia averei, și macedoneanul Toma Anghelina, implicat. Azi dim. la ora 9, d. prim-procuror și autoritățile locale s’au dus în str. Calomfirescu No. 156, punând să se sape pământul la locul arătat de Ecat. Beldiceanu. După 2 ore de lucru s’a dat peste cadavrul lui D. Lascu, care era cu fața în sus și cu picioarele legate cu frânghie la spate. La gât era legat cu frânghie. D-niî d-r. Mangârea și Nestor au procedat la facerea autopsiei cadavru­lui, și au constatat că moartea a fost provocată prin strangulare. Ecat. Beldiceanu, denunțătoarea, declară că cadavrul victimei a fost adus de acasă seara împachetat într-o ladă de brașov care fusese pusă într’o căruță cu lemne. Criminalii Tom­a Anghelina și Tă­nase Lascu au spus fetei că în ladă au zaharină. A doua zi, fata a găsit urme de sânge în ladă și atunci i s’a spus a­­devărul, promițându-i-se pentru tă­cere 2 mii lei. Amănunte prin poștă. Vedere din Botoșani — Vezi ilustrația — Azi se deschide la Botoșani al doui­­lea congres regional al băncilor po­pulare din țară. Cu acest prilej dăm vederea stradei Principale din acel oraș. AMĂNUNTE asupra groaznicei nenorociri de la fortul Jorăști (Pri poștă, de la coresp. nostru particular) Focșani, 23 Septembrie. Suntem­ astăzi în măsură a da relațiuni asupra împrejurărilor în care s’a întâmplat groaznica ex­plozie de la fortul Jorăști, gru­pul 12, care a costat viața a 2 fruntași, un soldat și un ser­gent, din reg. îl cetate. Era dimineața compania 5-6 din acel regiment, a­ început tragerea. Pe la orele XI și jumătate, la încărcarea unui mortier, Obuzul a luat foc, înainte ca camera tunu­lui să fie închisă. O detunătură teribilă se pro­duse, iar bucățile de obuz uciseră pe loc pe fruntașii Zahiu Epami­­nonda și Curteza Gy. Soldatul Aliciu Dumitru încetă din viață după câte­va minute, iar sergen­tul Mardare Gh. străpuns de o schijă în regiunea lombară, în­cetă din viață după 6 ore de chinuri, în spitalul militar.. Cadavrele câtor patru prezen­tau un aspect oribil Fețele erau complet carbonizate și capetele sdrobite. Fruntașului Zahiu îi lip­sea mâna dreaptă, care îi fusese retezată de o schijă Alți 7 ca­porali au fost pârliți la față,­ nu grav însă. Asupra satui J -arr­y­ produs explozia, nu se poate preciza încă nimic. Se zice că e posibil ;la țeava tunului nefiind ștearsă după tragerea obuzului­ dinainte, nou­l obuz a luat foc înainte­ de­ a o fost complet introdus înăuntru sau că obuzul care a­ explodat să­ fi fost defectuos Autoritățile militare vor constată cauza ade­vărată Astăzi s’a­ făcut autopsii cada­­vrelor, cari au­ fost transportate . Spitalul militar După dispoziția, iüar“ dr­d. ge­neral Hârjeu victimele vor fi în­mormântate mâine cu o deosebită solemnitate­ Această nenorocire a produs o adâncă mâhnire în oraș. Cores».. CIRCULARA dată po ©.f.Ior din Moldova, cu privire la alege­rile pesifica dossistoriul superior bisericesc. j Din mila lui Dumnezeu Mitropolit al Moldovei și Sucevei Cinstiților preoți și diaconi din orașele și satele Mitropoliei Moldovei, Har și pace de la Dumnezeu, iar din partea Mea, binecuvântare și dorință de sănătate. FIMEM Numai câteva zile au trecut de când am fost între voi, și bucuria ce am simțit când pe toți v’am văzut adunați la un loc—în coferințele pastorale — n’o voi uita niciodată. Acolo, precum știți, după ce v’am salutat, ca nou venit in fruntea acestei de Dumnezeu păzite eparhii, v’am împărtășit povețele Mele ,și v’am dat sfatu­rile Mele. Și tot, acolo am auzit din partea multora dintre voi, cuvinte de bucurie—zise în nu­mele tuturor—cum și făgăduin­ța de o muncă mai spornică, pentru folosul norodului, care, după cum îl cunoașteți și pre­cum însu­ Mî l’am văzut în multe sate ale Moldovei, are nevoe de povețele noastre ale tuturor. In aceste conferințe pastorale, pe care, rând pe rând le-am ți­nut în capitalele județelor—­ a­­fară de Iași — s’a spus și s’a vorbit de multe cestiuni pasto­rale și de multe lipsuri ale po­porului. S’a arătat, că la ușura­rea nevoilor care apasă asupra norodului, datori suntem toți, cu toată inima și cu toată bună­voință, să lucrăm și să-l pregă­tim pentru întâmpinarea aces­tor nevoi; căci așa lucrează preoțimea altor neamuri, mai înaintate de­cât hoi și chiar preoțimea fraților noștri din alte părți, câștigând prin aceasta iubirea și încrederea poporului ce-l păstoresc. Spusele și vorbirile din con­ferințele noastre pastorale, s’au întins asupra nevoilor poporu­lui și cred că aceste nevoi tre­­buesc cercetate, ca astfel, fiind pe deplin cunoscute de noi, să le putem înfățișa poporului așa precum sunt ele, ca el să le pri­ceapă și să le întâmpine cu voe bună. Aceste cerințe, cari în mod firesc răsar din nevoile zi­lei, pururea vor eși, ca apa din­­tr’un isvor, din care se adapă un popor, care mereu înaintează pe calea desvoltărei culturale și economice-sociale; și numai acea preoțime va fi vrednică de sti­ma și cinstea păstoriților ei, care va ști să dea la timp spri­jin și lumină, pregătind popo­rul pentru această luptă a ne­voilor zilei. Obligația slujbei pastorale, care ni se impune de cerințele timpului, numai atunci o vom putea îndeplini,când înșine vom fi bine pregătiți și cu inima caldă vom lupta muncind pen­tru poporul și neamul nostru românesc. Iar pregătirea noas­tră, atunci va fi deplină și te­meinică, când vom fi cât mai apropiați între noi și strânși uniți unii cu alții. Atunci și nu­mai atunci, cunoștințele noastre despre nevoile poporului vor fi depline și munca noastră va fi rodnică. Acesta a fost unul dintre mul­tele motive, din care a eșit ideia despre consistoriul superior bi­sericesc in tara noastră. In acest consistoriu, se vor a­­duna membrii sf. Sinod cu un număr de preoți aleși de cole­gii lor, cum și o delegațiune din partea școalelor bisericești și a stariților de mănăstiri. De la această adunare a con­­sistoriului superior, țara noas­tră așteaptă mult, pot zice , aș­teaptă totul—în ce privește o muncă mai rodnică și mai pri­cepută din partea preoțimei noastre—pentru folosul obștesc, care cu dreptul se cere și cu a­­celaș drept se așteaptă de la noi. Și în adevăr, este un lucru de cea mai mare însemnătate, ca poporul nostru să găsească în preoțimea lui, călăuza cea si­gură, care îl conduce la o viață tihnită și prielnică, căci, la drept vorbind, acesta e și rostul de căpetenie, ce-i are o preoți­me luminată într’un Stat civi­lizat.. In această ordine de idei, se poate vorbi și fcri foarte mult Să nădăjduim că bunul Dum­nezeu, care totdeauna s’a îngri­jit de țara și neamul nostru ro­mânesc, va face ca din discu­­țiunile și hotărârile consisto­­riului superior, să iasă roade frumoase pentru țara noastră și pentru ridicarea poporului nostru. Aici dar, în preajma consis­­toriului superior, să ne oprim deocamdată și de la el să­ ne aș­teptăm ca să iasă lucruri bune. Și pentru a obține aceasta, se impune ca să ne ocupăm în deo­sebi de lucrările premergătoare pentru alcătuirea acestei nouî adunări în organizând nostru exterior­ bisericesc. Dela acest punct plecând, cred că e de a­cea datorie, să atrag de aproape luarea aminte a iubi­ților Mei preoți și diaconi din o­­rașele și satele Moldovei, ca­­ in fața convocărei colegiului preo­țesc, care în ziua de 7 Octomb­­brie viitor se va întruni în capi­talele județelor, să cerceteze și să cunoască de aproape dispozi­­țiunile legei și a regulamentu­lui ei, după care pășind cu cea mai mare cuviință la exercita­rea acestui drept, pe care acum pentru întâiași dată preoțimea noastră este chemată a-l în­deplini, să-l săvârșească cu cea mai mare luare aminte. Preoțimea nu trebue să uite, că legea, prin care se înființea­ză consistoriul superior, a pro­vocat interesante și lungi discu­­țiuni în public și în Parlamen­tul țarei, fapt care dovedește, că această lege a interesat toată lumea, care se ocupă de aface­rile noastre de Stat, și nu se poate ascunde că în timpul dis­­cuțiunilor asupra acestei legi, s’au­ ivit păreri preocupate de oarecari îngrijorări, de care tre­bue să se țină socoteală. Se cuvine clar, ca preoțimea să-și dea foarte bine seama, că de la înțelepciunea și purtarea ei atârnă în mare parte soarta acestei legi și folosul ce ea va aduce țării; cu alte cuvinte , în­trunirea preoților în colegiul e­­lectoral, sfătuirile ce se vor face acolo, cum și tactul și pricepe­rea de care se va conduce preo­țimea în exercitarea acestui drept—toate acestea, să fie însu­flețite de cea mai mare­ înțelep­ciune și pășnicie din partea tu­turor preoților, întreaga miș­care și întreaga operație electo­rală preoțească, pentru alege­­­­rea delegaților ei în consistoriul superior, cu siguranță că vor fi foarte de aproape și cu mult in­teres urmărite de țară. Și a­­tunci, când înțelepciunea pasto­rală va rămânea scutită și ne­turburată de nimic, poporul se va bucura de un așa cler și va lua și pildă de la el—fie chiar în exercitarea dreptului electo­ral politic—căci la noi, știut ,este că exercitarea acestui drept devine adesea pătimașe. Ar fi mai fericită țara noastră și poporul nostru ar fi mai folosit atunci, când, în loc de a se în­deletnici în lupte electorale pen­tru asigurarea traiului, ar nă­­zui mai bine la învățarea dife­ritelor meșteșuguri și la între­prinderea diferitelor afaceri in­dustriale și comerciale, întru­cât astăzi acestea asigură feri­cirea poporului, și a nu mai lăsa­ aceste izvoare de avuție ale țărei pe mânile străinilor, cari se îmbogățesc din ceea ce Dum­nezeu ne-a hărăzit, nouă. In cazul de față, ar fi o ade­vărată durere și o amară deznă­­dăjduire, dacă unii dintre preo­ții noștri, cu ocazia nea întruni­re­ în colegiul electoral preoțesc, s’ar deda la discuțiuni pătimașe și la apucături nepotrivite și ne­îngăduite stărei preoțești. A face așa ceva, este a uita de sine și a se expune unei mari și gre­le răspunderi înaintea lui Dum­nezeu și a oamenilor. Nădăjduesc că candidații cari vor cere votul, vor sprijini a­­ceastă cerere a lor pe un trecut de muncă personală, rodnică în toate privințele, pentru binele și folosul țării și al păstoriților lor, iar nu prin ponegriri pe ad­versarii lor, căci aceasta nu este îngăduit a se face între fețele bisericești. Dacă din partea alegătorilor, cari formează colegiul electoral preoțesc, se cere spirit de ordi­ne, cumințenie și pășnicie, apoi acestea se cer cu atât mai mult de la acei preoți, cari solicită mandatul de reprezentanți ai colegilor lor în consistoriul su­perior. In sfîrșit, deplin încrezător în cinstita preoțime a eparhiei mi­tropoliei Moldovei și Sucevei, care, fără îndoială, nu numai că trebue să fie geloasă de buna sa reputație ci am siguranța că și în împrejurarea de față, ea va lucra ast­fel, ca această bună reputație, deja câștigată, să meargă crescând și paralel cu înaintarea și aspirațiunile po­porului nostru românesc. Să eșim dar cu toții la lucru pe câmpia vieții creștine și să rugăm pe Dumnezeu, ca din o­­gorul muncii de noi, să răsară fructe bune pentru țara și pen­tru poporul nostru. Dată în reședința mitropoli­tană din Iași, astăzi, 22 Septem­brie 1909. PIMEN, Mitropolit in Moldovă și Sur­e­vcî, Congresul muncitorilor c.f.r. Duminică 27 și Luni, 28 Septem­brie cor., se va ține în sala sindica­telor din București, întâiul congres al muncitorilor c. f. r. La ordinea zilei sunt următoarele puncte : 1) Procesul de reforme ge­neral : 2) formarea „Umunaî* și 3) votarea statutelor. Mâine, Sâmbătă 26 c., delegații se vor întruni în sala sindicatelor spre a li se valida mandatele, iar ședin­țele congresului se vor ține în ordi­nea următoare de 1 la 8 la 12 dim., de la 2 la 6 d. a. și de la 8 la 11 jumătate seara. Nu se va putea pătrunde în sală decât prezentând cartea de congresist. ȘTIRI DIN STRÂMTATE — Prin poștă — Din Paris se anunță : D-na Steinheil, in vederea procesului ei, care se va judeca in prima jumă­tate a lunei Noembre a redactat un memoriu, pe a cărui primă pa­gină sunt însemnate numele mar­torilor pe cari i-a citat. Câte­va din persoanele sus puse, cari se află pe această listă, au plecat în străinătate. *.* Adunarea generală a uniunei germane Schiller, care s’a ținut la Weimar, a hotărât să aranjeze în anul 1911 mari jocuri festive pen­tru tineri. Dumineca trecută s’a inau­gurat in cimitirul din Beaumont —en—Argonne (Franța), monu­mentul ridicat acolo în memoria soldaților germani, cari au căzut la 1870. A fost de față o dele­gație de ofițeri și soldați germani din garnizoana Gera. La Berna (Elveția) s-a inau­gurat Dumineca trecută un fru­mos monument al uniunei poștale universale.­­ Londra se întinde acum pe o suprafață de 34.790 hectare, și are­ o populație de 7 milioane 537.196 suflete. La Grupet, lângă N­amur (Belgia), o mamă s’a aruncat in­­tr’un lac cu cei 4 copii ai ei. Co­piii au pierit. Mama a fost scoasă vie, dar in stare desperată. Se crede că a săvârșit fapta­­’u­ran acces de nebunie’subită. ADUNAREA GENERALA a soc. „Ajutorul“ a clerului român ZIUA II Societatea „Ajutorul“ a clerului român și-a ținut ora. Joi, a­ doua șe­dință, la ora 4 și jum. sub președen­­ția Cucerniciei sale Economul Chiriac Bidoianu, președintele activ. Au asis­tat P. S. S. arh­iereul Gall și Boto­­șeneanul d. Gârboviceanu, adminis­tratorul Casei bisericei, mai mulți protoerei, etc. S. S. Economul Bidoianu dă cuvân­tul S. S. dr. Ion Lupaș preot în Si­biu (Transilvania), ca să-și țină con­ferința despre «Viața și activitatea mi­­tropolitului Andrei baron de Șaguna». Conferențiarul după o scurtă intro­ducere face o descriere fidelă a vie­­ței lui Șaguna și despre rolul cel mare pe care l-a jucat în istoria biseri­cească și națională a fraților noștri de peste munți. D-sa își exprimă do­rința ca toți Românii ortodoxi să prăznuiască a o suta aniversară a nașterei marelui Mitropolit, care a fost un vajnic apărător, al bisericei ortodoxe și cea mai strălucită figură în biserica ortodoxă română din Tran­silvania. Ar fi de dorit ca și de aici din România să se ia parte la ser­bările din 4 și 5 octombrie de la Reșinari, unde se odihnesc rămășițele pământești ale fericitului mitropolit, care timp de 30 de ani a păstorit cu demnitate, cinste și devotament bise­rica română, punând-o pe temelii so­lide, ca să poate înfrunta cu bărbăție orice primejdii. Descrie pe larg rolul pe care l-a avut arh­iereul Andrei în lupta pen­tru reînfiiințarea vechei Metropolii a Transilvaniei, unde fu numit mai întâii­ vicar și apoi mitropolit, precum și rolul politic în marea mișcare a românilor din timpul revoluției de la 1848—49 și până la pactul dualist de la 1867. Părintele Lupaș încheie înălțătoa­­rea sa conferință zicând că biserica întemeiată de Șaguna este un scut de apărare al limbei și naționalității române, în contra ordonanțelor de ma­ghiarizare ale ministrului Apponyi, și-și exprimă dorința ca să dea Dumnezeu în fiecare secol bisericei române ortodoxe de peste munți un astfel de arhiereu ca Andrei baron de Șaguna. Vi­ aplauze au acoperit ultimile cu­vinte ale tânărului conferențiar. După aceea luă cuvântul preotul Dumitru Georgescu, care zise între altele că toți trebue să luptăm cu e­­nergie ca să apărăm biserica noastră ortodoxă, care în cursul veacurilor­­ a păstrat neștirbită limba și naționa­litatea noastră. Arată că biserica ortodoxă nu im­pune credincioșilor o singură limbă, ci lasă pe fiecare popor să se roage în limba sa proprie. Vorbește după aceea de oarecari simptome care se ivesc în unele straturi ale societăței noastre cosmopolite de la orașe de a se înstrăina de credința strămo­șească și a îmbrățișa altă credință propagată de uniți. S. S. arată ma­rea primejdie ce ar amenința Sfatul nostru dacă s’ar ivi o diferențiare de credință, și aduce apoi elogii memo­riei marelui arhiereu ortodox Șaguna. P. S. arhiereul Calist Botoșăneanu mulțumește conferențiarului pentru frumoasa sa cuvântare și-l roagă a transmite fraților de peste munți, sa­lutările fraților lor din regatul liber al României. D. Gârboviceanu, administratorul Casei bisericei, mulțumește preo­tului dr. Lupaș că l-a invitat să a­­siste la frumoasa sa conferință. D-sa spune că d. Lupaș și-a făcut­ studiile la Budapesta și Berlin și nu curând va fi instalat ca protopop în Săliște, lângă Sibiu. D-sa a fost însărcinat să facă un studiu amănunțit asupra vieței mi­tropolitului Șaguna, însărcinare de care s’a achitat în mod strălucit. Păr. Demetrescu (bis. Icoana) pro­pune ca să se comande portretul în uleiu al mitropolitului Șaguna și să se așeze în sală alături de Mitropoliții natiși. Adunarea primește cu aplause Păr. Popescu-Moșoaia face un căl­duros apel către preoți ca să-și ma­nifeste sentimentele lor față de fra­ții de peste munți, cu ocazia serbă­rilor pentru centenarul naștere! ma­relui Andrei. La propunerea păr. Demetrescu a­­dunarea proclamă în unanimitate și în vii aplauze pe păr. Ion Lupaș membru de onoare al soc. „Ajuto­rul“. Ședința se suspendă la ora 6, pen­tru câteva minute. Intre cei de față se află și d. co­lonel Șaguna, din armata română, unul dintre strănepoții marelui mi­tropolit Andrei. La redeschidere părintele secretar citește procesele verbale de la con­gresul din 1906. C. Se. Marele incendiu DIN IAȘI Iași. 24 Septembrie. Un incendiu puternic a izbucnit azi dim. pe la orele 4 jum., în str. de Sus No. 127, și anume în etajul de jos al marelui palat, unde e instalat muzeul de anatomie. Focul a luat naștere de la magazi­nul din fund al ferăriei Max Bach­­­slett. Flăcările au consumat o mare cantitate de mărfuri inflamabile de­pozitate acolo și mărfuri de ferarie. Pagubele sunt foarte mari. Numai în urma muncei grele de­puse de pompieri, s’a putut evita o adevărată nenorocire și muzeul a pu­tut fi salvat. In etajul de sus al casei, în care a isbucnit focul, se afla și sala Ele­fantului, unde s’a făcut alegerea lui Cuza-Vodă ca Domnitor ai țărei. Tot în această clădire e instalat biuroul societății de medici și natu­­raliști. Cauzele incendiului nu s’au stabilit. S’a deschis o anchetă. IN ROMANIA —Pe ziua de 24 Septembrie 1909— Dunărea e staționată la Oltenița și Gura-Ialomiței , scade la Călărași, Cernavoda, Galați­ și Tulcea ; în cele­l­alte porturi, crește. Apele Dunărei au următoarele cote în centimetri, in raport cu etragiul : Turnu-Severin —.—, Calafat 1.23, Bechet 1.03, Turnu-Măgurele 1.02, Giurgiu 1.03, Oltenița 86, Călărași 77, Cernavoda 86, Gura-Ialomiței 1.01, Galați 95, Tulcea 52. Sosirea cooperatigu la Botoșani — Dela trimisul Botoșani, 24 Septembrie, în drum spre Botoșani Delegații băncilor populare cari vor lua parte la congresul ce se va des­­chide mâine la Botoșani, au sosit la Roman azi, la orele 7.40 dim., întâmpinată fiind de prefectul Deli­­marcu și de autoritățile locale. Aci, d. Dim­itriu, învățător în Dămienești (Roman), a ținut o scurtă cuvîntare, salutând pe congresiști și urându-le bună-venire și spor la muncă. Mu­zica reg. 14 infanterie a intonat mar­șul ,,Deșteaptă-te, Rom­­âne“. La orele 10 au ajuns în gara Ve­­rești, care era frumos împodobită cu ghirlande și cu steaguri purtând in­scripțiile : „Banca populară Unirea, din Tulcea», «Banca Dumbrăveni», «Cooperativa Viitorul», «Federala înfrățirea plugarilor», etc. Aci a vorbit d. C. Poporăscu, primarul din Dumbrăveni, și preotul Nicolaie Fi­lip, ambii făcând urări congresiștilor. La 11 ceasuri au ajuns in gara Bucecea, de asemenea frumos pavoa­zată cu ghirlande de verdeață și foi de stejar. Congresiștii au fost întâm­pinați de băncile din împrejurimi, cu drapelele, de d. Alexandrescu, prima­rul din Bucecea și prezidentul băn­­cer „Izvorul“. Pretutindeni se ve­deau placarde și tricolore cu inscripții în onoarea întemeetorilor și a con­ducătorilor băncilor cooperative și ai obștiilor sătești. Stâlpii erau frumos împodobiți cu ghirlande de verdeață ce alcătuiau inscripția: „Bine-ațî ve­nit !“. Primarul a ținut o cuvântare la care congresiștii au răspuns, mul­țumind de frumoasa primire ce li s’a facut, și continuându-și drumul, au ajuns la­ orele 12 din zi la Botoșani. Primirea la Botoșani La gară, enorma mulțime ce aș­tepta sosirea congresiștilor, le-a făcut o călduroasă primire, iar muzica bat. 8 vânători a intonat marșul : „Deș­­teaptă-te, române“. Pe peronul gării, splendid împo­dobit cu steaguri și cu verdeață, i-au întâmpinat delegați din Bacău, Su­ceava, Roman, Neamț, Iași, Vaslui, Botoșani și Dorohoi, un număr de peste 500 D. Făureanu, vorbind din partea băncei „Ștefan-cel-Mare“ din Po­­păuțî-Răchițî, arată bucuria pe care o simt botoșenenii de a primi pe membrii celui de al IV-lea congres al băncilor populare și cooperativelor sătești. .,Ne bucurăm—zice d-sa,"—când ve­dem în mijlocul nostru pe harnicii muncitori cari prin stăruința lor au schimbat fața satelor, sporind bogăția țării întregi. Ne bucurăm când ve­dem în mijlocul nostru pe cei cari au gonit sărăcia și nevoile din casa românului și le urăm din toată inima: „bun sosit !“, rugând pe Dumnezeu să le lumineze mintea pentru deplina izbândă a celui de al IV-lea congres și să dea viață lungă înțeleptului nostru rege și familiei Sale și mem­brilor congresului !“ D. Anghinaru, din Răchița, urează congresiștilor bun sosit și după aceea, studentul Krim, din partea cercului studențesc din Botoșani, urează con­gresiștilor spor la muncă, adăugând că studențimea se bucură mult în fața acestei mișcări care însemnează începutul unor vremuri nuo d­in viața poporului românesc. „Studenților,— zice d. Krim—nu le e îngăduit și stea nepăsători în această împreju­rare și ei își dau bucuros mâna, spri­jinind din toate puterile și cu inimă curată, lupta întreprinsă la sate îm­potriva întunericului mințeî. Spre a fi stăpâni în țara noastră, apelăm la preoți și învățători, spre a ne da prețiosul lor concurs. Țăranii sunt copleșiți de nevoi, mi­zerie și boli, și mântuirea lor stă în nostru special — mâinile noastre ; vom lupta mai den­parte la orașe, departe­ de politică, spre a scăpa din ghiarele străinilor cari ne-au cotropit. Să nu vă întru­niți in București, căci e sigur , mân­tuirea neamului va porni din nordul Moldovei“. A mai vorbit d. Popovici, învăță­­tor din Vasluî, mulțumind studenți­lor și chemând la luptă pe învățători cari au o chemare așa de importantă. Corul congresiștilor vasluieni a in­tonat câteva arii naționale, cari au stârnit un entuziasm foarte mare printre cei de față. Se aflau in gară, la sosirea con­gresiștilor : primarul Ursiah , Fotin Enescu , protoereul Simionescu, di­rectorul prefecturei , senatorul Vasi­­liu, polițaiul Levandoski, corpul di­dactic, diferite societăți cu steagurile și un imens public. Bulevardul, grădina publică și tot drumul de la gară până­ la sala con­gresului, locuințele particulare și edificiile publice erau frumos împo­dobite. La gară s’a format un cortegiu impunător care, străbătând bulevardul a mers spre grădina publică unde s’au liberat congresiștilor cărți de găzduire. Seara sosesc alți 500 de congresiști din țară și aproape 300 din Buco­vina. In programul alcătuit e fixat pentru astă seară să cânte muzica militară în grădină. Programul congresului Vineri, 25 Septembrie, dela orele 11—12, se deschide congresul ; dela 3—6 vor fi discuțiile pe 4 secțiuni iar seara va fi retragere cu torțe și muzica militară spre sala congresulu­i unde școalele de file No. 1 și 3 din Botoșani vor da o mare serbare in onoarea congresiștilor. Sâmbătă dela 9—12 ședință plenară și cuvântări ce vor continua dela 3-6 d. a. Plecarea congresiștilor se va face la 6 jum., cu aceiaș solemnitate ca și la sosire. Vor vorbi d-nnî . Catargi, membru în consiliul de adminisrație al „Centralei“, primarul Urșianu, prefectul Mavrocordat. D. Fotin E­­nescu va face darea de seamă. Se proed­ează un concert, dat de d. Brăescu, laureat al conservatorului, în onoarea congresiștilor. In oraș domnește o foarte vie ani­mație și un mare entusiasm. Amănunte prin poștă, Botoșani, 24.­—La orele 6 seara au sosit d-ni­ Duca, Nenițescu, Bar­bu Catargiu, Sergiu Cujbă, și un grup de 200 cooperatori. In gară au fost primiți de prefectul Mavrocordat, primarul Ursianu, Trandafirescu șe­ful siguranței, deputatul Smeltz, Fo­tin Enescu, Dumitrescu-Bumbești toți controlorii, Grigoriu subdirecto­rul casei centrale a băncilor populare. La ora 10 seara au sosit delegații bucovineni, care au fost primiți o­fi­ci­al. Muzica cântă în grădina publică, unde află se adunată lume multă și toată elita orașului. Congresiștii vor lucra în patru sec­țiuni : 1 în sala Popovici (județele Neamțu și Bacău) sub preșidenția d-lui Duca ; II, la școala Marchiar­ (Vaslui și Roman) președinte d. Bre­­zeanu ; II­ în sala meseriașilor (Bo­toșani și Suceava), președinte d. Fotin Enescu ; IV în sala de gimnastică a liceului (Iași și Dorohoi) președinte d. Catargiu. Mâine. d. Fotin Enescu va vorbi despre mișcarea băncilor , iar d. Ca­targiu despre magazinele de consum, obstiile sătești și celelalte cooperative. Sâmbătă va vorbi d. Nenițescu.­ Congresiștii sunt găzduiți pe la ca­zărmi, hoteluri și case particulare. Leontin Iliescu „UNIVERSUL” ta provincie (Prin poștă de la corespondenții noștri particulari) .4 T­­i­T­7 An / ti:«... . „ a.'n­/amu D /•* v* /* 7-> rt f't­t­7 /77 n­o/irtii / /•* rl ’ /■» . • /■! ADJUD.— Destituirea­ ajutoru­lui de primar. — Haralamb Gheorghiu, ajutor de primar al orașului nostru, făcând un scan­dal enorm la un joc de cărți în­­trun local public, a fost destituit. BÂRLAD.—Proces.—Erî s’a în­fățișat înaintea jud. de pace Bâr­lad procesul dintre d-niî . V. Căli­­nescu și D. Hârlescu, prof. de de­semn și caricaturist, primul che­mat în­ judecată de cel din urmă pentru distrugerea unei carica­turi. Iată împrejurările în care a luat naștere­ acest proces : D. Hâr­lescu desemnase o caricatură re­­prezintând cinematograful «Lux», al d-lui Miclescu, la bâlciul local, precum și diferite persoane bine văzute în localitate. Printre persoanele caricaturiza­te se afla și d. V. Călinescu. Ta­bloul a fost expus în vitrina li­brăriei P. P. Frumuzachi din str. Principală. Caricatura a nemulțumit pe d. Călinescu, care­ a intrat în libră­rie și găsind două persoane care priveau tabloul, i-a rupt, fapt ca­re a dat naștere acestui proces. Judecata, după câte­va­ ore de deliberare, condamnă pe d. Căli­nescu la 50 lei amenda și 50 lei despăgubiri către d. Hârlescu. Ambii au făcut apel. R.­SĂRAT.— In vederea ma­nevrelor parțiale.—Regimentul lo­cal No. 9 va pleca mâine dimi­neață spre Sibiea în marginea cărei comuni va bivuaca peste noapte. Dimineața următoare va pleca spre Mărtinești, Nănești, Hanu, Conachi și Ivești, unde se vor da lupte. In ziua de 30 c., va fi defilarea la Ivești, când trupele se vor îna­poia la R.­Sărat cu un tren mi­litar. — Azi la 3 d. a., au sosit aci, bivuacând in piața orașului, 2 ba­terii din reg. 11 artilerie Focșani, iar mâine dimineață vor pleca in marș im­preună cu regimentul lo­cal No. 9. TARGO­VIȘTE.­—Moartea subită, din Mănești. — Bătrânul Bănică Sandu, din Mănești, a fost găsit era dimineață mort în casa sa, de către rude, cari au afirmat că moar­tea i se datorește unei vechi boale de inimă. Banchetul de la școala de cava­lerie.­Ofițerii școalei de cavalerie au oferit ieri un banchet în sala de mâncare a școalei, d-lor căpi­tan Iovanovicî ’ Anton, și locote­nenți Vasievicî și Șerbănescu, pro­­fesori la școală, cari pleacă din localitate,­ spre a urma cursurile școalei de război. Cu­ acest prilej, comandantul școalei de cavalerie, d. socol.-co­lonel Portocală, le-a adresat câte­va cuvinte relevând meritele ce­lor trei ofițeri ca profesori la școală și orânduse în urmă succes. A răspuns d. căpitan Iovanovici, mulțumind tuturor pentru sim­patia manifestată ofițerilor cari pleacă. C.­LUNG. — Accident mortal.— Locuitorul Gr.Tordescu, din Corbi, de 60 ani, trebuia să’.?î cosească niște iarbă de pe proprietatea si­tuată afară din comună. Astă­zi dis de dimineață a luat la spinare coasa și spre a ajunge mai de grabă la locul de muncă, a încălecat pe cal. Pe drum, in locul numit Poiana Murgului, ca­­lul s’a speriat și l'a trântit. Pe la orele 11 trecând pe la punctul arătat șeful postului de jandarmi din Corbi, l’a găsit mort cu coasa jumătate intrată intra coastele din dreapta. GIURGIU.—Mai­ mulți com­er­cianți dați în judecată.—Da po­lițai G. Triffu, a încheiat azi peste 50 procese-verbale, prin­ care se dau judecăței diferiți comercianți din strada Princi­pele Nicolae, Piața Carol și strada Independenței, fiind­că nu s’au supus ordonanței pre­­fectoriale de a nu mai scoate mărfuri pe trotuare în fața prăvăliilor, împiedecând ast­fel circulația pietonilor și dând și un urât aspect stradelor prin­cipale. Prinderea unui escroc.­Po­liția portului Ramadan a prins și înaintat poliției Tecuci pe in­dividul Nuseru Ber­covici, zis Bereu Avram, urmărit pentru escrocherie și delapidare. Numitul venea de la Viena, unde se refugiase după comite­rea faptelor și a fost găsit de poliție pe vaporul austriac care sosise în portul Ramadan din­spre Severin. Militare.—Res. 6 Vlașca, sub comanda d-lui colons! Comă-

Next