Universul, septembrie 1909 (Anul 27, nr. 239-268)
1909-09-26 / nr. 264
VEDERE DIN BOTOȘANI.. — .(Vezi explicația) Calendar pe anul 19091 Ortodox Vineri, 25 Septembrie. — Cuv. Eufrosina. Catolic Vineri, 8 Octombrie.—Brigitta. «Univers«!» are următoarele linii telefonice : Administrația...... 6,62 Redacția...................................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 25 Septembrie. Magaziile cu silozuri Speculațiunile de bursă cărora au fost supuse vara asta cerealele noastre — ca în întotdeauna— și neajunsurile ce le suferă agricultura, au readus pe tapet" chestiunea înființării magaziilor cu silozuri în stațiunile căilor noastre ferate. Revista săptămânală «România agricolă» reamintește că acum vre-o doisprezece ani chestiunea aceasta a fost studiată de d. H. C. Schlave, după însărcinarea guvernului și că directorul de pe atunci al căilor ferate, d. inginer Anghei Saligny, înaintase ministrului lucrărilor publice un raport amănunțit conchizând la înființarea magaziilor cu silozuri. Foloasele pentru agricultori ale acestor magazii se pot arăta pe scurt în următoarele puncte: 1) Ameliorarea cerealelor depuse prin curățire, uscare, amestecare și clasificare pentru a se obține un produs uniform care se poate vinde lesne, 2) Refularea prețurilor prin desfacerea succesivă a cerealelor depuse potrivit cu trebuințele consumațiunei, 3) înlesnirea creditului agricultorilor pe baza cerealelor depuse, 4) Reducerea cheltuelilor de manipulație și comision. Deoarece pentru înființarea magaziilor în toată țara ar fi trebuit 41 milioane (pe când creditul votat de corpurile legiuitoare era numai de 3.650.000 lei) și fiindcă erau multe dificultăți, fostul director al căror ferate propunea să se înființeze deocamdată magazii pe finiie Dorohoiu-Iași-Tecuci și Burdujani-Roman cu ramurile lo>r, Moldova de sus fiind partea țării cea mai depărtată de porturile dunărene și prin urmare cea mai dezavantajată din punctul de vedere al transporturilor. Iată ce spunea d-sa în raportul către minister: «Având în vedere importanța expedierilor, se vor înființa 7 magazii principale de o capacitate de 2.800 la 11.600 tone In stațiile T.Frumos, Dorohoiu, Vaslui, Roman, Botoșani, Tecuci și Bârlad, și 33 magazii secundare de capacitate variind de la 200 la 1.600 tone în celelalte stații. Aceste magazii vor fi construite cu toată economia posibilă și vor avea o instalație mecanică simplă și solidă. Costul lor, inclusiv cheltuelile necesare pentru punerea în exploatare și instalațiunea personalului necesar pentru clasificare, este de 3 650.000 lei. Cheltuelile de exploatare s ar urca la suma de 570.000 tei. Să vedem însă cum ar fi veniturile Actualmente încărcarea unei tone de cereale inclusiv cântărirea, costă intre 0,70 și 1,30 M, după cum cerealele sunt aduse în saci sau în vrac. Dacă s’ar percepe o taxă medie de 60 bani pe tonă, adică cu 10 până la 70 bani maieftin, și admițând că magaziile se vor umple de 4 ori pe an, administrația ar avea un venit de 186.000 lei. Percepându-se ca taxă de magazinagiu 1,25 lei pe tonă și pe lună, și în ipoteza unui magazinagiu mediu de 2 luni, avem asemenea un venit pe 650.000 lei. In total un venit mai bine de 800.000 lei, cu care putem acoperi cheltuelile de exploatare de 570.000 lei și ne mai rămâne un beneficiu net de 230.000 lei pentru dobânda și amortismentul capitalului de 3 lun. milioane, întrebuințat la construcția magaziilor de silozuri. Din punct de vedere financiar, crearea magaziilor în stații nu este clar o sarcină pentru Stat. De altă parte, după elementele adunate de administrațiile docurilor și specificate în detalii de d. Schlawe în memoriul său, costul transportului și manipulațiunile unui vagon de cereale expediate în saci de la stația Vasluiu, luată ca exemplu, la o magazie din port, inclusiv magazinagia pe 2 luni și încărcarea în vapor prin mijloacele ordinare, este de 224,80 lei. Prin mijloacele organizațiunei propuse acest cost se va reduce la 130,26, adică o diferență de 94,54 de vagon în folosul producătorului, ceea ce reprezintă un spor al beneficiului sau de aproape 26 la sută cu prețurile actuale. Va săzică sistemul are avantagiul de a nu necesita nici un sacrificiu bănesc din partea statului și de a degreva costul manipulațiunilor, deosebit de celelalte foloase cari vor decurge. Cu toate astea nu s’a făcut nimic atunci nici al cei doisprezece ani ce s’au scurs. Poate că ar fi timpul să se reia această chestie. Agricultura a făcut progres, așa că introducerea clasificării produselor va întâmpina mai puține dificultăți, de asemenea, mai lesne va fi astăzi a se găsi personalul competent decât acum doisprezece ani. Pe de altă parte, renta pământului și munca scumpindu-se, înființarea magaziilor cu silozuri ar folosi mult agricultorilor, sporindu-le puterea de concurență pe piețele streine. ______ Mișcare in serviciul închisorilor S’au făcut următoarele transferări în serviciul închisorilor centrale : D. D. Teofanide, înaintat director cl. II, va administra închisoarea din Slănic. D. Iulian Cristian, actual grefier contabil la închisoarea Galați, este transferat în aceeași calitate la închisoarea Văcărești, în locul d-lui D. Teofanide, înaintat. D. Dim. Panaidor, numit grefier contabil, va face serviciul la închisoarea Craiova, în locul d-lui Al. Mihail, lăsat în disponibilitate. D. Florian Niculescu, înaintat grefier-contabil, va face serviciul la închisoarea Galați, în locul d-lui Iulian Cristian, permutat. D. M. Nicolici, înaintat registrator-arhivar, va face serviciul la închisoarea Văcărești, în locul d-lui G. Cerneschi. D. D. Mora este numit diriginte, în locul d-lui Fl. Niculescu, înaintat, și va face serviciul la închisoarea Doftana. D. I. Manolescu este numit diriginte în locul d-lui Gh. Mirodeanu, lăsat în disponibilitate. D. I. Marinescu este numit diriginte și va face serviciul la închisoarea Craiova, în locul d-lui M. Nicolici, înaintat. GROAZNICĂ NEVROGIRE (Pan telefon, dela corespondentul nostru particular) Brăila, 24 Azi d. a., la ora 1 s’a întâmplat o groaznică nenorocire la reg. 3. Un sergent a fost ucis de un foc de tun obuzier în împrejurările următoare . De dimineață bateria de obuziere, de sub comanda căpitanului Marosin, a executat tragerea și inapoindu-se la cazarmă a început curățirea tunurilor. Curațirea se face astfel : Se pune în tun un cartuș cu iarbă, se umple apoi țeava cu apă și se trage foc. Această operație a voit să o facă sergentul Barta Ilie, de vel din Buzău, care după ce a încărcat astfel tunul, s’a dus să se uite pe țeava. In acest moment caporalul Șerban, care n’a observat pe sergent în fața tunului a tras foc și cartușul eșind pe gură, a rupt capul sergentului despărțindu-l de corp și l-a aruncat la o distanță de 80 metri, împrăștiindu-i creerii pe câmp .Vestea acestei nenorociri a făcut o impresie penibilă în tot orașul. D. colonel Lupan, comandantul regimentului, a început cercetări. Cadavrul a fost dus la morga spitalului. Victima urma să se libereze peste câteva zile. Descoperirea unei crime se știe că în ziua de 10 Iulie anul trecut a dispărut din T.Severin bogătașul Dumitru Lascn, consiliar ,județean și proprietar în Grecești (Mehedinți). Toate cercetările polițiilor au fost zadarnice. Nimic nu s’a aflat despre dispărut. După un an și mai bine, direcțiunea poliției și siguranțe generale, care a făcut întinse cercetări asupra acestei dispaziuni, a fost înștiințată era de polița din T.Severin, că Dumitru Lascu a fost asasinat,, cadavrul lui găsit iar autorii asasinatului descoperiți. Vestea aceasta a produs o vie emoțiune la Turnu Severin, Dumitru Lasca fiind om cunoscut, * • • Iată amănuntele pe cari ni le trimite corespondentul nostru particular . T.Severin, 24 Septembrie Aseară s’a prezentat la poliția locală fata Ecaterina Beldiceanu care a declarat că în curtea mamei sale într’o latrină acum astupată se găsește cadavrul dispărutului D. Lascu. Imediat a fost înștiințat d. primprocuror Fârâianu, care a ordonat să fie arestați Tănase Lascu nepotul defunctului, care intrase în posesia averei, și macedoneanul Toma Anghelina, implicat. Azi dim. la ora 9, d. prim-procuror și autoritățile locale s’au dus în str. Calomfirescu No. 156, punând să se sape pământul la locul arătat de Ecat. Beldiceanu. După 2 ore de lucru s’a dat peste cadavrul lui D. Lascu, care era cu fața în sus și cu picioarele legate cu frânghie la spate. La gât era legat cu frânghie. D-niî d-r. Mangârea și Nestor au procedat la facerea autopsiei cadavrului, și au constatat că moartea a fost provocată prin strangulare. Ecat. Beldiceanu, denunțătoarea, declară că cadavrul victimei a fost adus de acasă seara împachetat într-o ladă de brașov care fusese pusă într’o căruță cu lemne. Criminalii Toma Anghelina și Tănase Lascu au spus fetei că în ladă au zaharină. A doua zi, fata a găsit urme de sânge în ladă și atunci i s’a spus adevărul, promițându-i-se pentru tăcere 2 mii lei. Amănunte prin poștă. Vedere din Botoșani — Vezi ilustrația — Azi se deschide la Botoșani al douilea congres regional al băncilor populare din țară. Cu acest prilej dăm vederea stradei Principale din acel oraș. AMĂNUNTE asupra groaznicei nenorociri de la fortul Jorăști (Pri poștă, de la coresp. nostru particular) Focșani, 23 Septembrie. Suntem astăzi în măsură a da relațiuni asupra împrejurărilor în care s’a întâmplat groaznica explozie de la fortul Jorăști, grupul 12, care a costat viața a 2 fruntași, un soldat și un sergent, din reg. îl cetate. Era dimineața compania 5-6 din acel regiment, a început tragerea. Pe la orele XI și jumătate, la încărcarea unui mortier, Obuzul a luat foc, înainte ca camera tunului să fie închisă. O detunătură teribilă se produse, iar bucățile de obuz uciseră pe loc pe fruntașii Zahiu Epaminonda și Curteza Gy. Soldatul Aliciu Dumitru încetă din viață după câteva minute, iar sergentul Mardare Gh. străpuns de o schijă în regiunea lombară, încetă din viață după 6 ore de chinuri, în spitalul militar.. Cadavrele câtor patru prezentau un aspect oribil Fețele erau complet carbonizate și capetele sdrobite. Fruntașului Zahiu îi lipsea mâna dreaptă, care îi fusese retezată de o schijă Alți 7 caporali au fost pârliți la față, nu grav însă. Asupra satui J -arry produs explozia, nu se poate preciza încă nimic. Se zice că e posibil ;la țeava tunului nefiind ștearsă după tragerea obuzului dinainte, noul obuz a luat foc înainte de a o fost complet introdus înăuntru sau că obuzul care a explodat să fi fost defectuos Autoritățile militare vor constată cauza adevărată Astăzi s’a făcut autopsii cadavrelor, cari au fost transportate . Spitalul militar După dispoziția, iüar“ drd. general Hârjeu victimele vor fi înmormântate mâine cu o deosebită solemnitate Această nenorocire a produs o adâncă mâhnire în oraș. Cores».. CIRCULARA dată po ©.f.Ior din Moldova, cu privire la alegerile pesifica dossistoriul superior bisericesc. j Din mila lui Dumnezeu Mitropolit al Moldovei și Sucevei Cinstiților preoți și diaconi din orașele și satele Mitropoliei Moldovei, Har și pace de la Dumnezeu, iar din partea Mea, binecuvântare și dorință de sănătate. FIMEM Numai câteva zile au trecut de când am fost între voi, și bucuria ce am simțit când pe toți v’am văzut adunați la un loc—în coferințele pastorale — n’o voi uita niciodată. Acolo, precum știți, după ce v’am salutat, ca nou venit in fruntea acestei de Dumnezeu păzite eparhii, v’am împărtășit povețele Mele ,și v’am dat sfaturile Mele. Și tot, acolo am auzit din partea multora dintre voi, cuvinte de bucurie—zise în numele tuturor—cum și făgăduința de o muncă mai spornică, pentru folosul norodului, care, după cum îl cunoașteți și precum însu Mî l’am văzut în multe sate ale Moldovei, are nevoe de povețele noastre ale tuturor. In aceste conferințe pastorale, pe care, rând pe rând le-am ținut în capitalele județelor— afară de Iași — s’a spus și s’a vorbit de multe cestiuni pastorale și de multe lipsuri ale poporului. S’a arătat, că la ușurarea nevoilor care apasă asupra norodului, datori suntem toți, cu toată inima și cu toată bunăvoință, să lucrăm și să-l pregătim pentru întâmpinarea acestor nevoi; căci așa lucrează preoțimea altor neamuri, mai înaintate decât hoi și chiar preoțimea fraților noștri din alte părți, câștigând prin aceasta iubirea și încrederea poporului ce-l păstoresc. Spusele și vorbirile din conferințele noastre pastorale, s’au întins asupra nevoilor poporului și cred că aceste nevoi trebuesc cercetate, ca astfel, fiind pe deplin cunoscute de noi, să le putem înfățișa poporului așa precum sunt ele, ca el să le priceapă și să le întâmpine cu voe bună. Aceste cerințe, cari în mod firesc răsar din nevoile zilei, pururea vor eși, ca apa dintr’un isvor, din care se adapă un popor, care mereu înaintează pe calea desvoltărei culturale și economice-sociale; și numai acea preoțime va fi vrednică de stima și cinstea păstoriților ei, care va ști să dea la timp sprijin și lumină, pregătind poporul pentru această luptă a nevoilor zilei. Obligația slujbei pastorale, care ni se impune de cerințele timpului, numai atunci o vom putea îndeplini,când înșine vom fi bine pregătiți și cu inima caldă vom lupta muncind pentru poporul și neamul nostru românesc. Iar pregătirea noastră, atunci va fi deplină și temeinică, când vom fi cât mai apropiați între noi și strânși uniți unii cu alții. Atunci și numai atunci, cunoștințele noastre despre nevoile poporului vor fi depline și munca noastră va fi rodnică. Acesta a fost unul dintre multele motive, din care a eșit ideia despre consistoriul superior bisericesc in tara noastră. In acest consistoriu, se vor aduna membrii sf. Sinod cu un număr de preoți aleși de colegii lor, cum și o delegațiune din partea școalelor bisericești și a stariților de mănăstiri. De la această adunare a consistoriului superior, țara noastră așteaptă mult, pot zice , așteaptă totul—în ce privește o muncă mai rodnică și mai pricepută din partea preoțimei noastre—pentru folosul obștesc, care cu dreptul se cere și cu acelaș drept se așteaptă de la noi. Și în adevăr, este un lucru de cea mai mare însemnătate, ca poporul nostru să găsească în preoțimea lui, călăuza cea sigură, care îl conduce la o viață tihnită și prielnică, căci, la drept vorbind, acesta e și rostul de căpetenie, ce-i are o preoțime luminată într’un Stat civilizat.. In această ordine de idei, se poate vorbi și fcri foarte mult Să nădăjduim că bunul Dumnezeu, care totdeauna s’a îngrijit de țara și neamul nostru românesc, va face ca din discuțiunile și hotărârile consistoriului superior, să iasă roade frumoase pentru țara noastră și pentru ridicarea poporului nostru. Aici dar, în preajma consistoriului superior, să ne oprim deocamdată și de la el să ne așteptăm ca să iasă lucruri bune. Și pentru a obține aceasta, se impune ca să ne ocupăm în deosebi de lucrările premergătoare pentru alcătuirea acestei nouî adunări în organizând nostru exterior bisericesc. Dela acest punct plecând, cred că e de acea datorie, să atrag de aproape luarea aminte a iubiților Mei preoți și diaconi din orașele și satele Moldovei, ca in fața convocărei colegiului preoțesc, care în ziua de 7 Octombbrie viitor se va întruni în capitalele județelor, să cerceteze și să cunoască de aproape dispozițiunile legei și a regulamentului ei, după care pășind cu cea mai mare cuviință la exercitarea acestui drept, pe care acum pentru întâiași dată preoțimea noastră este chemată a-l îndeplini, să-l săvârșească cu cea mai mare luare aminte. Preoțimea nu trebue să uite, că legea, prin care se înființează consistoriul superior, a provocat interesante și lungi discuțiuni în public și în Parlamentul țarei, fapt care dovedește, că această lege a interesat toată lumea, care se ocupă de afacerile noastre de Stat, și nu se poate ascunde că în timpul discuțiunilor asupra acestei legi, s’au ivit păreri preocupate de oarecari îngrijorări, de care trebue să se țină socoteală. Se cuvine clar, ca preoțimea să-și dea foarte bine seama, că de la înțelepciunea și purtarea ei atârnă în mare parte soarta acestei legi și folosul ce ea va aduce țării; cu alte cuvinte , întrunirea preoților în colegiul electoral, sfătuirile ce se vor face acolo, cum și tactul și priceperea de care se va conduce preoțimea în exercitarea acestui drept—toate acestea, să fie însuflețite de cea mai mare înțelepciune și pășnicie din partea tuturor preoților, întreaga mișcare și întreaga operație electorală preoțească, pentru alegerea delegaților ei în consistoriul superior, cu siguranță că vor fi foarte de aproape și cu mult interes urmărite de țară. Și atunci, când înțelepciunea pastorală va rămânea scutită și neturburată de nimic, poporul se va bucura de un așa cler și va lua și pildă de la el—fie chiar în exercitarea dreptului electoral politic—căci la noi, știut ,este că exercitarea acestui drept devine adesea pătimașe. Ar fi mai fericită țara noastră și poporul nostru ar fi mai folosit atunci, când, în loc de a se îndeletnici în lupte electorale pentru asigurarea traiului, ar năzui mai bine la învățarea diferitelor meșteșuguri și la întreprinderea diferitelor afaceri industriale și comerciale, întrucât astăzi acestea asigură fericirea poporului, și a nu mai lăsa aceste izvoare de avuție ale țărei pe mânile străinilor, cari se îmbogățesc din ceea ce Dumnezeu ne-a hărăzit, nouă. In cazul de față, ar fi o adevărată durere și o amară deznădăjduire, dacă unii dintre preoții noștri, cu ocazia nea întrunire în colegiul electoral preoțesc, s’ar deda la discuțiuni pătimașe și la apucături nepotrivite și neîngăduite stărei preoțești. A face așa ceva, este a uita de sine și a se expune unei mari și grele răspunderi înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Nădăjduesc că candidații cari vor cere votul, vor sprijini această cerere a lor pe un trecut de muncă personală, rodnică în toate privințele, pentru binele și folosul țării și al păstoriților lor, iar nu prin ponegriri pe adversarii lor, căci aceasta nu este îngăduit a se face între fețele bisericești. Dacă din partea alegătorilor, cari formează colegiul electoral preoțesc, se cere spirit de ordine, cumințenie și pășnicie, apoi acestea se cer cu atât mai mult de la acei preoți, cari solicită mandatul de reprezentanți ai colegilor lor în consistoriul superior. In sfîrșit, deplin încrezător în cinstita preoțime a eparhiei mitropoliei Moldovei și Sucevei, care, fără îndoială, nu numai că trebue să fie geloasă de buna sa reputație ci am siguranța că și în împrejurarea de față, ea va lucra astfel, ca această bună reputație, deja câștigată, să meargă crescând și paralel cu înaintarea și aspirațiunile poporului nostru românesc. Să eșim dar cu toții la lucru pe câmpia vieții creștine și să rugăm pe Dumnezeu, ca din ogorul muncii de noi, să răsară fructe bune pentru țara și pentru poporul nostru. Dată în reședința mitropolitană din Iași, astăzi, 22 Septembrie 1909. PIMEN, Mitropolit in Moldovă și Surevcî, Congresul muncitorilor c.f.r. Duminică 27 și Luni, 28 Septembrie cor., se va ține în sala sindicatelor din București, întâiul congres al muncitorilor c. f. r. La ordinea zilei sunt următoarele puncte : 1) Procesul de reforme general : 2) formarea „Umunaî* și 3) votarea statutelor. Mâine, Sâmbătă 26 c., delegații se vor întruni în sala sindicatelor spre a li se valida mandatele, iar ședințele congresului se vor ține în ordinea următoare de 1 la 8 la 12 dim., de la 2 la 6 d. a. și de la 8 la 11 jumătate seara. Nu se va putea pătrunde în sală decât prezentând cartea de congresist. ȘTIRI DIN STRÂMTATE — Prin poștă — Din Paris se anunță : D-na Steinheil, in vederea procesului ei, care se va judeca in prima jumătate a lunei Noembre a redactat un memoriu, pe a cărui primă pagină sunt însemnate numele martorilor pe cari i-a citat. Câteva din persoanele sus puse, cari se află pe această listă, au plecat în străinătate. *.* Adunarea generală a uniunei germane Schiller, care s’a ținut la Weimar, a hotărât să aranjeze în anul 1911 mari jocuri festive pentru tineri. Dumineca trecută s’a inaugurat in cimitirul din Beaumont —en—Argonne (Franța), monumentul ridicat acolo în memoria soldaților germani, cari au căzut la 1870. A fost de față o delegație de ofițeri și soldați germani din garnizoana Gera. La Berna (Elveția) s-a inaugurat Dumineca trecută un frumos monument al uniunei poștale universale. Londra se întinde acum pe o suprafață de 34.790 hectare, și are o populație de 7 milioane 537.196 suflete. La Grupet, lângă Namur (Belgia), o mamă s’a aruncat intr’un lac cu cei 4 copii ai ei. Copiii au pierit. Mama a fost scoasă vie, dar in stare desperată. Se crede că a săvârșit fapta’uran acces de nebunie’subită. ADUNAREA GENERALA a soc. „Ajutorul“ a clerului român ZIUA II Societatea „Ajutorul“ a clerului român și-a ținut ora. Joi, a doua ședință, la ora 4 și jum. sub președenția Cucerniciei sale Economul Chiriac Bidoianu, președintele activ. Au asistat P. S. S. arhiereul Gall și Botoșeneanul d. Gârboviceanu, administratorul Casei bisericei, mai mulți protoerei, etc. S. S. Economul Bidoianu dă cuvântul S. S. dr. Ion Lupaș preot în Sibiu (Transilvania), ca să-și țină conferința despre «Viața și activitatea mitropolitului Andrei baron de Șaguna». Conferențiarul după o scurtă introducere face o descriere fidelă a vieței lui Șaguna și despre rolul cel mare pe care l-a jucat în istoria bisericească și națională a fraților noștri de peste munți. D-sa își exprimă dorința ca toți Românii ortodoxi să prăznuiască a o suta aniversară a nașterei marelui Mitropolit, care a fost un vajnic apărător, al bisericei ortodoxe și cea mai strălucită figură în biserica ortodoxă română din Transilvania. Ar fi de dorit ca și de aici din România să se ia parte la serbările din 4 și 5 octombrie de la Reșinari, unde se odihnesc rămășițele pământești ale fericitului mitropolit, care timp de 30 de ani a păstorit cu demnitate, cinste și devotament biserica română, punând-o pe temelii solide, ca să poate înfrunta cu bărbăție orice primejdii. Descrie pe larg rolul pe care l-a avut arhiereul Andrei în lupta pentru reînfiiințarea vechei Metropolii a Transilvaniei, unde fu numit mai întâii vicar și apoi mitropolit, precum și rolul politic în marea mișcare a românilor din timpul revoluției de la 1848—49 și până la pactul dualist de la 1867. Părintele Lupaș încheie înălțătoarea sa conferință zicând că biserica întemeiată de Șaguna este un scut de apărare al limbei și naționalității române, în contra ordonanțelor de maghiarizare ale ministrului Apponyi, și-și exprimă dorința ca să dea Dumnezeu în fiecare secol bisericei române ortodoxe de peste munți un astfel de arhiereu ca Andrei baron de Șaguna. Vi aplauze au acoperit ultimile cuvinte ale tânărului conferențiar. După aceea luă cuvântul preotul Dumitru Georgescu, care zise între altele că toți trebue să luptăm cu energie ca să apărăm biserica noastră ortodoxă, care în cursul veacurilor a păstrat neștirbită limba și naționalitatea noastră. Arată că biserica ortodoxă nu impune credincioșilor o singură limbă, ci lasă pe fiecare popor să se roage în limba sa proprie. Vorbește după aceea de oarecari simptome care se ivesc în unele straturi ale societăței noastre cosmopolite de la orașe de a se înstrăina de credința strămoșească și a îmbrățișa altă credință propagată de uniți. S. S. arată marea primejdie ce ar amenința Sfatul nostru dacă s’ar ivi o diferențiare de credință, și aduce apoi elogii memoriei marelui arhiereu ortodox Șaguna. P. S. arhiereul Calist Botoșăneanu mulțumește conferențiarului pentru frumoasa sa cuvântare și-l roagă a transmite fraților de peste munți, salutările fraților lor din regatul liber al României. D. Gârboviceanu, administratorul Casei bisericei, mulțumește preotului dr. Lupaș că l-a invitat să asiste la frumoasa sa conferință. D-sa spune că d. Lupaș și-a făcut studiile la Budapesta și Berlin și nu curând va fi instalat ca protopop în Săliște, lângă Sibiu. D-sa a fost însărcinat să facă un studiu amănunțit asupra vieței mitropolitului Șaguna, însărcinare de care s’a achitat în mod strălucit. Păr. Demetrescu (bis. Icoana) propune ca să se comande portretul în uleiu al mitropolitului Șaguna și să se așeze în sală alături de Mitropoliții natiși. Adunarea primește cu aplause Păr. Popescu-Moșoaia face un călduros apel către preoți ca să-și manifeste sentimentele lor față de frații de peste munți, cu ocazia serbărilor pentru centenarul naștere! marelui Andrei. La propunerea păr. Demetrescu adunarea proclamă în unanimitate și în vii aplauze pe păr. Ion Lupaș membru de onoare al soc. „Ajutorul“. Ședința se suspendă la ora 6, pentru câteva minute. Intre cei de față se află și d. colonel Șaguna, din armata română, unul dintre strănepoții marelui mitropolit Andrei. La redeschidere părintele secretar citește procesele verbale de la congresul din 1906. C. Se. Marele incendiu DIN IAȘI Iași. 24 Septembrie. Un incendiu puternic a izbucnit azi dim. pe la orele 4 jum., în str. de Sus No. 127, și anume în etajul de jos al marelui palat, unde e instalat muzeul de anatomie. Focul a luat naștere de la magazinul din fund al ferăriei Max Bachslett. Flăcările au consumat o mare cantitate de mărfuri inflamabile depozitate acolo și mărfuri de ferarie. Pagubele sunt foarte mari. Numai în urma muncei grele depuse de pompieri, s’a putut evita o adevărată nenorocire și muzeul a putut fi salvat. In etajul de sus al casei, în care a isbucnit focul, se afla și sala Elefantului, unde s’a făcut alegerea lui Cuza-Vodă ca Domnitor ai țărei. Tot în această clădire e instalat biuroul societății de medici și naturaliști. Cauzele incendiului nu s’au stabilit. S’a deschis o anchetă. IN ROMANIA —Pe ziua de 24 Septembrie 1909— Dunărea e staționată la Oltenița și Gura-Ialomiței , scade la Călărași, Cernavoda, Galați și Tulcea ; în celelalte porturi, crește. Apele Dunărei au următoarele cote în centimetri, in raport cu etragiul : Turnu-Severin —.—, Calafat 1.23, Bechet 1.03, Turnu-Măgurele 1.02, Giurgiu 1.03, Oltenița 86, Călărași 77, Cernavoda 86, Gura-Ialomiței 1.01, Galați 95, Tulcea 52. Sosirea cooperatigu la Botoșani — Dela trimisul Botoșani, 24 Septembrie, în drum spre Botoșani Delegații băncilor populare cari vor lua parte la congresul ce se va deschide mâine la Botoșani, au sosit la Roman azi, la orele 7.40 dim., întâmpinată fiind de prefectul Delimarcu și de autoritățile locale. Aci, d. Dimitriu, învățător în Dămienești (Roman), a ținut o scurtă cuvîntare, salutând pe congresiști și urându-le bună-venire și spor la muncă. Muzica reg. 14 infanterie a intonat marșul ,,Deșteaptă-te, Române“. La orele 10 au ajuns în gara Verești, care era frumos împodobită cu ghirlande și cu steaguri purtând inscripțiile : „Banca populară Unirea, din Tulcea», «Banca Dumbrăveni», «Cooperativa Viitorul», «Federala înfrățirea plugarilor», etc. Aci a vorbit d. C. Poporăscu, primarul din Dumbrăveni, și preotul Nicolaie Filip, ambii făcând urări congresiștilor. La 11 ceasuri au ajuns in gara Bucecea, de asemenea frumos pavoazată cu ghirlande de verdeață și foi de stejar. Congresiștii au fost întâmpinați de băncile din împrejurimi, cu drapelele, de d. Alexandrescu, primarul din Bucecea și prezidentul băncer „Izvorul“. Pretutindeni se vedeau placarde și tricolore cu inscripții în onoarea întemeetorilor și a conducătorilor băncilor cooperative și ai obștiilor sătești. Stâlpii erau frumos împodobiți cu ghirlande de verdeață ce alcătuiau inscripția: „Bine-ațî venit !“. Primarul a ținut o cuvântare la care congresiștii au răspuns, mulțumind de frumoasa primire ce li s’a facut, și continuându-și drumul, au ajuns la orele 12 din zi la Botoșani. Primirea la Botoșani La gară, enorma mulțime ce aștepta sosirea congresiștilor, le-a făcut o călduroasă primire, iar muzica bat. 8 vânători a intonat marșul : „Deșteaptă-te, române“. Pe peronul gării, splendid împodobit cu steaguri și cu verdeață, i-au întâmpinat delegați din Bacău, Suceava, Roman, Neamț, Iași, Vaslui, Botoșani și Dorohoi, un număr de peste 500 D. Făureanu, vorbind din partea băncei „Ștefan-cel-Mare“ din Popăuțî-Răchițî, arată bucuria pe care o simt botoșenenii de a primi pe membrii celui de al IV-lea congres al băncilor populare și cooperativelor sătești. .,Ne bucurăm—zice d-sa,"—când vedem în mijlocul nostru pe harnicii muncitori cari prin stăruința lor au schimbat fața satelor, sporind bogăția țării întregi. Ne bucurăm când vedem în mijlocul nostru pe cei cari au gonit sărăcia și nevoile din casa românului și le urăm din toată inima: „bun sosit !“, rugând pe Dumnezeu să le lumineze mintea pentru deplina izbândă a celui de al IV-lea congres și să dea viață lungă înțeleptului nostru rege și familiei Sale și membrilor congresului !“ D. Anghinaru, din Răchița, urează congresiștilor bun sosit și după aceea, studentul Krim, din partea cercului studențesc din Botoșani, urează congresiștilor spor la muncă, adăugând că studențimea se bucură mult în fața acestei mișcări care însemnează începutul unor vremuri nuo din viața poporului românesc. „Studenților,— zice d. Krim—nu le e îngăduit și stea nepăsători în această împrejurare și ei își dau bucuros mâna, sprijinind din toate puterile și cu inimă curată, lupta întreprinsă la sate împotriva întunericului mințeî. Spre a fi stăpâni în țara noastră, apelăm la preoți și învățători, spre a ne da prețiosul lor concurs. Țăranii sunt copleșiți de nevoi, mizerie și boli, și mântuirea lor stă în nostru special — mâinile noastre ; vom lupta mai denparte la orașe, departe de politică, spre a scăpa din ghiarele străinilor cari ne-au cotropit. Să nu vă întruniți in București, căci e sigur , mântuirea neamului va porni din nordul Moldovei“. A mai vorbit d. Popovici, învățător din Vasluî, mulțumind studenților și chemând la luptă pe învățători cari au o chemare așa de importantă. Corul congresiștilor vasluieni a intonat câteva arii naționale, cari au stârnit un entuziasm foarte mare printre cei de față. Se aflau in gară, la sosirea congresiștilor : primarul Ursiah , Fotin Enescu , protoereul Simionescu, directorul prefecturei , senatorul Vasiliu, polițaiul Levandoski, corpul didactic, diferite societăți cu steagurile și un imens public. Bulevardul, grădina publică și tot drumul de la gară până la sala congresului, locuințele particulare și edificiile publice erau frumos împodobite. La gară s’a format un cortegiu impunător care, străbătând bulevardul a mers spre grădina publică unde s’au liberat congresiștilor cărți de găzduire. Seara sosesc alți 500 de congresiști din țară și aproape 300 din Bucovina. In programul alcătuit e fixat pentru astă seară să cânte muzica militară în grădină. Programul congresului Vineri, 25 Septembrie, dela orele 11—12, se deschide congresul ; dela 3—6 vor fi discuțiile pe 4 secțiuni iar seara va fi retragere cu torțe și muzica militară spre sala congresului unde școalele de file No. 1 și 3 din Botoșani vor da o mare serbare in onoarea congresiștilor. Sâmbătă dela 9—12 ședință plenară și cuvântări ce vor continua dela 3-6 d. a. Plecarea congresiștilor se va face la 6 jum., cu aceiaș solemnitate ca și la sosire. Vor vorbi d-nnî . Catargi, membru în consiliul de adminisrație al „Centralei“, primarul Urșianu, prefectul Mavrocordat. D. Fotin Enescu va face darea de seamă. Se proedează un concert, dat de d. Brăescu, laureat al conservatorului, în onoarea congresiștilor. In oraș domnește o foarte vie animație și un mare entusiasm. Amănunte prin poștă, Botoșani, 24.—La orele 6 seara au sosit d-ni Duca, Nenițescu, Barbu Catargiu, Sergiu Cujbă, și un grup de 200 cooperatori. In gară au fost primiți de prefectul Mavrocordat, primarul Ursianu, Trandafirescu șeful siguranței, deputatul Smeltz, Fotin Enescu, Dumitrescu-Bumbești toți controlorii, Grigoriu subdirectorul casei centrale a băncilor populare. La ora 10 seara au sosit delegații bucovineni, care au fost primiți oficial. Muzica cântă în grădina publică, unde află se adunată lume multă și toată elita orașului. Congresiștii vor lucra în patru secțiuni : 1 în sala Popovici (județele Neamțu și Bacău) sub preșidenția d-lui Duca ; II, la școala Marchiar (Vaslui și Roman) președinte d. Brezeanu ; II în sala meseriașilor (Botoșani și Suceava), președinte d. Fotin Enescu ; IV în sala de gimnastică a liceului (Iași și Dorohoi) președinte d. Catargiu. Mâine. d. Fotin Enescu va vorbi despre mișcarea băncilor , iar d. Catargiu despre magazinele de consum, obstiile sătești și celelalte cooperative. Sâmbătă va vorbi d. Nenițescu. Congresiștii sunt găzduiți pe la cazărmi, hoteluri și case particulare. Leontin Iliescu „UNIVERSUL” ta provincie (Prin poștă de la corespondenții noștri particulari) .4 TiT7 An / ti:«... . „ a.'n/amu D /•* v* /* 7-> rt f'tt7 /77 no/irtii / /•* rl ’ /■» . • /■! ADJUD.— Destituirea ajutorului de primar. — Haralamb Gheorghiu, ajutor de primar al orașului nostru, făcând un scandal enorm la un joc de cărți întrun local public, a fost destituit. BÂRLAD.—Proces.—Erî s’a înfățișat înaintea jud. de pace Bârlad procesul dintre d-niî . V. Călinescu și D. Hârlescu, prof. de desemn și caricaturist, primul chemat în judecată de cel din urmă pentru distrugerea unei caricaturi. Iată împrejurările în care a luat naștere acest proces : D. Hârlescu desemnase o caricatură reprezintând cinematograful «Lux», al d-lui Miclescu, la bâlciul local, precum și diferite persoane bine văzute în localitate. Printre persoanele caricaturizate se afla și d. V. Călinescu. Tabloul a fost expus în vitrina librăriei P. P. Frumuzachi din str. Principală. Caricatura a nemulțumit pe d. Călinescu, care a intrat în librărie și găsind două persoane care priveau tabloul, i-a rupt, fapt care a dat naștere acestui proces. Judecata, după câteva ore de deliberare, condamnă pe d. Călinescu la 50 lei amenda și 50 lei despăgubiri către d. Hârlescu. Ambii au făcut apel. R.SĂRAT.— In vederea manevrelor parțiale.—Regimentul local No. 9 va pleca mâine dimineață spre Sibiea în marginea cărei comuni va bivuaca peste noapte. Dimineața următoare va pleca spre Mărtinești, Nănești, Hanu, Conachi și Ivești, unde se vor da lupte. In ziua de 30 c., va fi defilarea la Ivești, când trupele se vor înapoia la R.Sărat cu un tren militar. — Azi la 3 d. a., au sosit aci, bivuacând in piața orașului, 2 baterii din reg. 11 artilerie Focșani, iar mâine dimineață vor pleca in marș impreună cu regimentul local No. 9. TARGOVIȘTE.—Moartea subită, din Mănești. — Bătrânul Bănică Sandu, din Mănești, a fost găsit era dimineață mort în casa sa, de către rude, cari au afirmat că moartea i se datorește unei vechi boale de inimă. Banchetul de la școala de cavalerie.Ofițerii școalei de cavalerie au oferit ieri un banchet în sala de mâncare a școalei, d-lor căpitan Iovanovicî ’ Anton, și locotenenți Vasievicî și Șerbănescu, profesori la școală, cari pleacă din localitate, spre a urma cursurile școalei de război. Cu acest prilej, comandantul școalei de cavalerie, d. socol.-colonel Portocală, le-a adresat câteva cuvinte relevând meritele celor trei ofițeri ca profesori la școală și orânduse în urmă succes. A răspuns d. căpitan Iovanovici, mulțumind tuturor pentru simpatia manifestată ofițerilor cari pleacă. C.LUNG. — Accident mortal.— Locuitorul Gr.Tordescu, din Corbi, de 60 ani, trebuia să’.?î cosească niște iarbă de pe proprietatea situată afară din comună. Astăzi dis de dimineață a luat la spinare coasa și spre a ajunge mai de grabă la locul de muncă, a încălecat pe cal. Pe drum, in locul numit Poiana Murgului, calul s’a speriat și l'a trântit. Pe la orele 11 trecând pe la punctul arătat șeful postului de jandarmi din Corbi, l’a găsit mort cu coasa jumătate intrată intra coastele din dreapta. GIURGIU.—Mai mulți comercianți dați în judecată.—Da polițai G. Triffu, a încheiat azi peste 50 procese-verbale, prin care se dau judecăței diferiți comercianți din strada Principele Nicolae, Piața Carol și strada Independenței, fiindcă nu s’au supus ordonanței prefectoriale de a nu mai scoate mărfuri pe trotuare în fața prăvăliilor, împiedecând astfel circulația pietonilor și dând și un urât aspect stradelor principale. Prinderea unui escroc.Poliția portului Ramadan a prins și înaintat poliției Tecuci pe individul Nuseru Bercovici, zis Bereu Avram, urmărit pentru escrocherie și delapidare. Numitul venea de la Viena, unde se refugiase după comiterea faptelor și a fost găsit de poliție pe vaporul austriac care sosise în portul Ramadan dinspre Severin. Militare.—Res. 6 Vlașca, sub comanda d-lui colons! Comă-