Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)
1909-10-28 / nr. 296
I fe Íisa fi iÉk iSI îl. jf »deal si tamatoare jg|f Singurul contra Consli pajiuncI: aB „ ..... ,. CoBM Siioncí, fliírrend ’ Ett Veritabil numai in wm . , »,u,u mm eutil originale cu mip, efical iistic Ja» eticheta roMcasca m “° 8a,ut“’ col “mi » pa contra papi wills. fopmeniant; Mm ț'ștr \ Sa m. Löh} Ä Pila\e află București _ „PUR gEN“ i sigmnnin P^ag ®!8| QucSre^TI—Galea ¥ istorie! 9B9C9BE9TI H H jBMA.1I. A — CSIASOVA — 1A SI W CASA FONDATA LA 1854 FURNISORUL CURȚEI REGALE g s^aMM»ji3ss®ESHEZ«*ss®a aeaasassmimr. nszscs&mszn ~ I* GELEMM ÎNALTE DISTIUNCȚIUNI LA DIFERITE EXPOZITIUNI * " | Expoziția generală Română din 1908. Hot3 concurs Nietiibiu al Juriului ^ ‹ cel tu hire mmmrt|» tara » marii $ I PLANURI FINE |I CONFECȚIONATE ȘI«§ | NI iar WECOWFE O ISOWATE | S —«Ir^ut.lă.^ii t en ® wk A.stloole e £ L ® <a ® le»t»r.le ți <ă.o Sport. faS ara.boa aceeeria.1 Ac 3Pâlă.mi3.E XOau^ac. BB CALEA VICTORIEI No. 9 gmss#smteff!*& ^BSBKaHBE3328Mna?î ® 2âSRla' E “ irs^ScE^oM^sSícT i SX73rr'X' I IflWIAHBi .Bhaml SC».l mW ® wÍüi^lüi9> Viena —1 nepro/itmbtint Goüd'íiI și Dopostitui : Inginer S CROSS 1 DOURI! JTI. — Strada Măntuleasa, No. 1272. — TELEFON 4/4? — I Qrilajuri din ft? forge&l cu împistitură ds sMH PE ITSU ÎMPREJMUIRI IN DIFERITE MODELURI -------1. HAUG-------- București. — Strada lsvoi* Ko. I IO. ■— București g FABRICA PENTRU CONSTRUCTUNI! îl FER și LUCRĂRI k ARTA! 1 18TOI1E GHRISTOPHI I «se (SISTEM „ALTMAMS“) IPENTBD BiiiSraâ sab OAZOOBN | I ~ FURNISIAZA ȘI INSTALEAZĂ“” 1 1P. ÄSSSSISS^’ Fii, Craiova Í* I —«- UIUBOU TECIIiSiC — I I INGINERI ASOCIAȚIP, ?. ASBTSSCUU «. PABgjl !j B ríwaí ___________________________ de Siblu, Viri Por ! nA i boîr de rinichi Și de VEzică InA r atism.rfutS și diabet, precum fifilelor respiratorii și digestive. Uui Salvator dlin 8elife-Mf*» dfjl, V. paUolfiXkpart S. :e firetuerille principals. ® Careți RenumitolR Mânuși li larbs Pm&D ie ——■—•■aag&sn 1 ' ‘ 1,1''" I 1 ; 1 ȘTIRI DIN STRĂINĂTATE — Prin poștă — Din Sofia ni se scrie : După statistica oficială, importul in Bulgaria se cifrează la 477.370.989 Kgr. in valoare tip 180.150.642 isr. și exportul cu 514.624.398 kgr. in Valoare de 113.256.997 franci. Niște necunoscuți s’au introdus prin spargere in castelul Bernstrof, proprietatea coroanei regale a Danemarcei și au furat numeroase obiecte prețioase de artă, giuvaericale și două bancnote de câte 500 coroane. Acestea aparțineau principesei Maria a Danemarcei. * Din Paris ni se scrie : Un incident interesant s’a petrecut în tabăra clericală. Reporterul parlamentar al ziarului «Grois», Jeanne, a publicat mai multe articole privitoare la discursul primului ministru Briand ținut la Perigueux, in care arăta că nu există nici un motiv a pune la Îndoială bunăvoința lui Briand că lucrează pentru restabilirea păcei religioase. Acest articol a fost publicat de directorul ziarului «Groix», dar a fost desaprobat in Vatican, care ceru licențierea lui Jeanne, pe care directorul nu îndrăzni s-o refuze. Deoarece însă întreaga redacțiune se declară solidară cu Janne, amenințând cu greva, s-a ajuns la un compromis. Jeanne a demisionat, iar directorul ziarului, s-a numărat leafa pe un an Întreg. ^ ^ ~ Peninsula Balcanică — Serviciul nostru telegrafic — TURCIA UN DREADNOUGHT ÎN FLOTA OTOMANA Constantinopol. 26. —« Yeni Gazeta» afla că Poarta «’a hotărt in mod definitiv să cumpere un Dreadnought pe care Anglia il construise pentru Brasilia. Douf ofițeri turci vor pleca in acest scop in Anglia spre a cerceta vasul. (A. R). ItIMUREA ÎNTRUNIRE DE PROTESTARE PENTRU RACOVSKY Sofia. M.—Organizațiile socialiste au ținut azi o întrunire publică in care sa adoptat o rezoluțiune prin care se protestează contraportărei guvernului român fața de d-rul Racowski și se cere guvernului bulgar că întervie In favoarea lui. Tresoluțiunea aceasta va fi înmânată ministrului român de aici și primului ministru bulgar de către o deputăție specială. Mâine să va face o interpelare in Bobranie in acelaș sena.’ *—««» — ——■ Tim- II' prin din calea Raionului lidiiut grav in liiiimuil unui stemUai D crimă salba,ceti s'a săvârșit cri noapte in strada Raionului din Capitală, in uriflatoarele imprejurări . Mai mult sa andalogii din acea mna* hala s'au luat la cuartă și in urmă la batae. Lume multa, toată mahalaua, s’a adunat in jurul bătăușilor cari nu mai conteneau sa se lovească, până ei urmi dintre ei. Andrei Ion Vasilie, puse mâna pe o beucă de la pelcuții și incepu sa lovească in dreapta și în stânga. Publicul începu să fy șa de frică. Atunci a intervenit bărbierul Ghiță Gavrilescu, care locuia in strada Raionului No. 67 și care a încercat să despartă pe bătăuși. Această intervenire a fost fatală căci fianmoestul bărbier, a fost lovit cu leuca In cap, sadându-i-se o rană gravă. Lumea a dat alarma și sosind la locul crimei d, comisar Madis Ioanid, de la circ. 20, a chemat în ajutor sooldalei de Salvare care a transportat pe rănit la spitalul Goițea. Apoi poliția *a apus in urmărirea scandalagiilor. Monsten victîriei. — Ancheta. La spitalul Goițea s'au dat rănitului toate ajutoarele, dar eia nu au folosit la nimic căci in timpul treptat declarându-se o amoragie cerebrală, nenorocitul bărbier a murit. Cadavrul lui a fost ridicat erî dimineață de spital și dus la Morgii, unde d-nni d-i'i Minovicî și Gh. Andrei Ionesscu, ii vor face astăzi autopsia. Crima petrecânduse în raionul circumscripției 27, ancheta a fost făcută de d. comisar Trestianu. Pentru că mai mulți scandalagii dispăruseră, d-sa a cerut, o brigadă de agenți de la siguranța Capitalei, cari au cutreerat cartierul toată noaptea și toata ziua de era. Cei arestați, in număr de aproape 20, au fost aduși la circumscripție, unde s’a Început ancheta, care a durat până aseara târziu și din care s’au stabilit următoarele : Doi frați din acea mahala, anume Andrei Ion Vasile și Bucur Ion Vasile aveau o ură neîmpăcată Contra unui alt tânăr anume Mitică Iușescu și pe când cel dintâi eșauf dintr’o cârciumă, au zărit pe acesta, din urmă, trecând într’o trăsură cu alți tineri intre cari Costică Dumitrescu, Andrei Fiorea, Gh. Florescu, Ion Grigorescu și Nae Teodorescu. Bucur Ion Vasile, care a zărit cel dintâi pe Mitică Rusescu, a început sîi-l înjure și cum acesta se afla cu mai mulți, a surit din trăsură. O încerare s’a produs numaidecât și cum cei doi frați erau singuri, Andrei Ion Vasile, a pus mâna pe o beuca de la o căruță care se afla în drum și a început să lovească în dreapta și în stânga. In momentul acela a eșit dintr’o cârciumă, bărbierul Ghiță Gavrilescu, care văzând scandaluli fiind cu chef, s-a dus íid re ei și a încercat șăt-l despartă. Restul să știe. El a fost lovit în cap. Andrei Ion Vasile spune că el a lovit pe bărbier cu leuca din greșeală și fiindcă il luase drept Mitică RuSescu. Faptul însă, că fratele acestuia, Bucur Ion Vasile a dispărut și nu a putut fi prins încă, a făcut să i se creadă că acela care a lovit pe Gavrilescu a fost chiar el și că Andrei Ion Vasile susține că a dat el lovitura spre a scăpa pe fratele său, care este soldat în batalionul de pioneri și care urmează a fi judecat de tribunalele militare. Neputându-se stabili aseară mai mult,oii cei arestați de mai sus au fost înaintați tot asearft poliției și agenții au continuat cercetările toată noaptea spre a prinde și pe Bucur Ion Vasile. Ancheta va fi continuată astăzi de parchet. Tis. ... ■ \ ? Miercuri 28 octombrie 1809 í La 22 Noembrie > va avea loc trairerea marilor premii în valoare de < 1 mr30.000 Lei ~m > 3?.Hi CAST 5 [„UNIVERSUL“ le acordă abonaților sai si anume : s 111 EUEfLAHT AUTOMOBILE in valoare de 15.000 M, comandat la celebra fabrică. «FOND» din Americas ! are loc la si j o suprafață 000 m. p., situat in Cea mai frumoasă tr&rie a Sinaei, pe str. Furnica >4 PERECHI DE BOI, 2 perechi muntengșii și 2 perechii multifitionocii c,i 4 PLUGURI DE OTEL aduse direct^ > lilUIUUlBIIIIU din Budapesta. < > Uric UMNUVRIICIR modern de Iiroitas si cumpărat de la cunoscutul magazin „Industria Metalica MARGA“, București, bul. Elisabeta B / 1 cel maieftin și bine asortat din toată țara în mobile de bronz si fier iUÎT SALONUL COMPLET, ambamtm veritrilil compus t si 11 bucăți, cumpărate da la cunoscutul magrain de mobila de trestii și bambu LIT^. ? WANN & Co. str. Lipscani 3, unde se află o expoziție permanentă de mobile elegante $ . Un SPMEMS BîFET de ütaliai cu vitrolil, oglindi și o marmoră și OTA MAJUIA fie CUSUT _ > ✓ Cumpărate de la cunoscutul magasin da mobile ,,La Centrala“, Marco Danalkremer, str. fiarei 62,^IMNA BICICLETĂ „CLEMENT“ și UMU CARABINĂ CU REPETIȚIE K > cumpărate de la cunoscutul magazin de bielette și arme B. C. ZISKAN, calea Victoriei No. 44<1 £ Cu GRAMOFON ils valoare, ultima perfecțiune și una MAM&DUKA > , cumpărate de la cunoscutul magazin Joan Feder, calea Victoriei 54 < > Un mare tabloi în idoli! «în tranșee», tehnice o. N. Kohnu, bulev. 1 pictat de d. maior Săulescu. Elisabeta No. 9. s 5 2 colții automate în bronz, cu pisă 1 abonament la Teatrul National. Loje > ? rele cari cânta ziua și noaptea. , rangul 1. . . r > , 2 pendule moderne cu băiae, 1 abonament la Teatrul National, staLj. s Í Un costum artistic de faranoă din jude ^rme’de bonzĂ fotografii.’’ ’ ] „ ' ,,VJ , 8 ceasorniloo de aur pentru damă. < 0 splendida icoană da argint suflată gi i tin bărbat, ? < cu aur, lucrată In Rusia. 3 ” (1 argint . ,, 1 , 0 volutură modernă, cumpărată dela ?, me’ial suflate cu aur. $ cunoscutul magazin de instalații Un tablou artistic de valoare. Cu toate că acordă aceste mari premii, «Universul» menține aceleași Supreturi de abonament, adică : lrei 18 p. un an; lei 9.13 p. fi luni; !eî Ifia p. 5 luni ! Abonații pentru un an primesc 30 de bonuri pentru a participa la urc ? >mii: Qcol pentru 6 luni 1 i bonuri și pentru 3 luni 6 bonuri. Afară de acestea, abonații mai primesc gratuit «Universul Literar» co țolorat si un frumos Volum . * == MEMORIILE REGELUI CAROL I == II care cuprinde paginate cele mai glorioase din istoria neamului. > > / < \ 11 UNIVERSUL“ In Pravusie - Prin poștă, dela corespondenții noștri particulari — DA CA U.^Din felinar.~~ln curând si vor pune bazele pebtru institîțârea unui internat da capii orfani. Laudabila inițiativă este luată de d. T.son Saehplftzie, primarul orașului. Președintele acestei instituțiuni va fi de drept primarul orașului, iar vice-președința revizorUi școlar al juftețeiUS Fondurile pentru crearea orfelinatului vor fi strânse din serbările ce se vor da in iarna aceasta in acest scop. Agresiune. — D. șef-nortarel G. IiBou a fost erationatd victima știuî agresiuni din partea fostului său proprietar, Dalbas, care l-a gândit pe când ieșea din casă și l-a lovit paia spate de câteva OH Cu pilnnul. La țipetele desperate ale Victimei, lumea începând să alerge din toate părțile, agresorul s’a făcut nevăzut. ’ CONSTANȚA.—Deii Camera de comerț și industrie.—Duminecii, 25 Oct., la orele 10 dim., în urma convocarei făcută de Camera de comerț, a fott întrunit, în adunare generală în localul camerei, membrii corporației Bursei de comerț din localitate. Adunarea generală și-a ales, sub prezidenția unui bibout provizoriu format din d-nii Solomon Zapcet, președinte, și S. P. Mavroianu și M. Frenkian, secretari, următorul biurott permanent al corporației: d-nii E mil Brancovici, președinte ; Gr. Grigorin și K. Manissalian, vice-președinți; Agop Damadian și S. P. Mavroianu, secretari. D. O. Georgescu, secretarul Camerei, a făcut darea de seamă asupra fazelor prin cod a trecut Bursa din Constanța, înființată în anul 189S prin decret regal, arătând și dificultățile cari s’au pus în calea organizării Bursei. D-se zice că de alegerea ce se va face pentru comitetul Bursei și a membrilor Camerei arbitrare va depinde în viitor bunul mers al acestei instituțiuni atât de necesară în portul Constanța, a cărei activitate se va mări grație acestei instituțiuni. Se procedează la alegerea delegaților corporației, în comitetul Bursei și în Camera arbitrată și de conciliațiune. Se aleg, prin aclamațiuni, In comitetui Bursei d-nii: K. Mantanalian, Iuca Oancea, H. Frenkian, P. Kiriacescu, in Camera arbitrată d-nii: O. Benderlc, F. Bruteanu, V. P. Murellis, M. Zamfirescu, Tache Mauriatide, Iosif Ierusalim, N. I.fiim,iii, loan Dumitrescu, M. Frenkian, Gr. Grigoriu, At. N. Petroff, I. Caraffa, I. Filip, At. Tramindana, S. Zaphet, R. Radev, N. Bigami, P. Ciupercescu, D. Bălinescu și P. Șapira. Bursa va începe să funcționeze in Constanța imediat ce se va constitui comitetul Bursei și va redacta un mgulament Interior al Bursei, r.tu va a înaintat ministerului de comerț spre aprobare. CAMPULUNG. — Concertul societatei corale «Negru-Vodă».—Societatea corală. «Negru-Vodă» a dat aseară, in sala cercului militar, un foarte reușit concert. Încheiat cu operetă lui Ciprian Porumbescu, «Craift nou». S'a Început cu «Marșul «ocietăț»i», cântat de corni bârbăteșiî cu acompaniamentul orchestrei ți sub coruiicer Pa <i-lui Chirițe*u capeimiestrii muzicel reg. 39 Muscel, după careu urmat «Tot ți-ui zi, mândroi. de T. Popovici și «Vino, leie» de I. Vid 11. Hvilisie executate de corni bAHAtesc. «Cole dor» de F. Fi i) și «lipalia» de G. N.UziCescU. executate de corni mixi, toate sub Conducerea d-lui B. Alboteanu. Aceasta a fost partea I a a nagr imului, partea II-a cuprinzând opereta «Graiu nou ale cărei roluri au fost ținute astfel : Moș Gorbu. >i. î. Mușetescu: I di. (L Aiiasnjkcen: Bujor, io jundarmî. d. B. A !)••I onaș. d. Jesinsky: Anina. Nîgâra.ș și Dochița, d-ra nistvnu cutitai toahu: d-ra K V. Filinoi Executa: iepar.de. Sperăm că d-nii: lasinsky, Ghirițescu și Alboteanu, conducătorii acestei societăți, vor căuta a face, ca festivalul de aseară să nu fie decât inaugurarea unei serii întregi de asemenea serate. FĂLTICENI, Furtul de la banca, populară din Vășcani. — Asta-noapte füstehoff, care au rămas necunoscuți până acum, stricând o fereastră "de la Banca populara «Doamne-ajută» dih eoni. Vâșcanî, au intrat înăuntru și forțând sertarul unei mese au furat suma de 1000 lei. Se anchetează de către inspectorul pleșei respective spre a se putea descoperi autorii furtului. SLATINA.— Dela consiliul județean.—Azi, la orele 10 luna. dimineața, s’a întrunit consiliul județean. La apelul nominal au răspuns 16 d-nii consilieri iinsind doi. Apoi s’a procedat la constituirea biuroului. Rezultatul a fost : d-nii I. G. Masu, președinte, Drăghiceanu Urian și Marin I. Osiceanu vise-președințî; G. Minulescu și G. Dobruneanu, secretari. In delegațiunea județeană d-ln Ion Nicolescu, Marin Osiceanu și Toma L. Popescu, membri : N luiail, C. Minulescu și Mihi Constantinescu, supleanți, in consiliul de igienă d-niî’ Alex. N. Demhetrescu și N. Iulian. TECUCI. — Un elev falsificator Impiegatul din inspecție Plavănescu, surprinzând pe linia Adjud- Tecuciu, in trenul accelerat, pe Orzarescu Aurel, elev cl. B din liceul din Bacău, cu un bilet de tren fals, l-a predat poliției locale. Făcându-se o percheziție lui Orzărescu, se’au găsit asupra lui mai multe scule cu cari ei se servea la falsificarea biletelor. S’au mai găsit și mai multe lapte false de tren, peutru distanța Roman-București. GIUNGIU.—Școala de sub ofieri.—Brîdini. au sosit în localitate elevii școalei de subofițeri a corpului 9 de armată, care și-a luat reședința în garnizoana Giurgiu. Somnambulul de la Pantelmon. Azi noapte la orele 12, M. Alexandrescu, somnambulul de la Pantelimon, a avut un nou acces. El a pornit cu picioarele goale și numai în câmnașe, pa str. Industriei—de la hotelul București—ducându-se în curtea bisericei catedrale unde a recitat versuri. De aci a pornit prin piață pe str. Portului până aproape din cheiul Sf. Gheorghe, de unde s'a înapoiat. -CTI!'-ÍKÍSlIl [UNK] a Întrecut toate Möbilí ul al SaaiÜisS regale a Greciei — Vest ilustrația —Dam azi ca ilustrația următoarele portrete din familia regală a Greciei: principesa Alice de Battenberg, soția principelui Andrei al Greciei, nac. ia 1885; principesa I hena Vladimirovna, soția tirincineiUl Nicolae al Greciei, năzeala<882 și principesa Maria, fiica Suveraniilor Greciei,născută in 1876 și căsătorită in 1900 cu marele duce George Mihhailovici al Rusiei. ÎNTRUNIREA DE LA CAMERA DE COMERȚ „Vechea, mocielale generală a funcționarilr comerciali' s’a Întrunit erî, in sala da ședințe a Camerei de minieri din Capitală, spre a lua maîinul la rezolutiuni ln chestiunea repausului duminical. S’aui prezentat rapoarte asupra urmatoirriloir chestiunni : 1) Oare ar fi mijimloslo să pui cin muși cu repausul duminical ?ă-l avem voiai chiar in actuala sesiune ; reporter a fost d. I. Drăgulănescu, președintele societăței. 2) Ne trebue să facem ca chestia culturală să o punem pe baze unul și serioase; raportori au fuel d-niî St. lonescu și S. Oiszagh. S) Cum s’ar putea trădăm o dezvoltare mai mare secției lcphomic.si ca sa rezolvăm o mulțime de probleme ca: cheslia scumpirei traiului, etc. Retportori au fost d-ni. 1. 1’cipn íi C. bili’acti. II Cart sunt. mijloacele pentru asigurarea viitorului imediat ;i la bâtrânete. Raportor a fost d. G. Borneanu. S’a iătărit întocmirea unui nou memoriu in chestiunea repausului duminical, memoriu care va fi înaintat Corpurilor Legiuitoare In sesiunea de toamna. S’a discutat și chestiunea întocmire de societăți pentru clădirea de locuindeftine pentru funcționarii comerciali. Au luat cuvântul mai mulți membri ai societăței, iar ședința s’a încheiat la orele 5 d. a. Societatea va mai ține și eile ședințe în chestiunea repaosului duminical. In ședința de orî, d. Drăgulănescu a adus elogii Camerei de comerț din Capitală, care a aprobat, cu unanimitate de glasuri, repausul duminical integral. L. I. Eventienists din Girecia — Serviciul nostru telegrafic — Regele lus abdică. — Liniștea e restabilită Viena. 26.— Legațiunea greacă de aici, declara că știrile răspândite in ultimul timp despre iminenta abdicare a regelui Greciei și cótaeii,tariile in legătură cu acea zila, sunt cu totul neîntemeiate. După înăbușirea răscoalei lui Typaldos, domnește in toată Grecia o liniște complectă. Sunt firește încă greutăți de învins, dar e sigur că aceasta se va putea face pe cule regală. Moștenitorul tronului desminte știrea despre abdicarea regelui Berlin. 20. — Cercurile Curții cari au stat in legătură cu prințul moștenitor al Greciei, cu ocazia asistării sale la botezul celui de al treilea fiu al prințului moștenitor al Germaniei. Confirmă știrea că regele George nu are acuma intenția de a se retrage in viața privată și că suveranul crede că situația actuală se va imbunătăți. La ceremonia botezului, prințul moștenitor al Greciei purta uniforma regimentului gardei imperiale germane. E curios că dinsul ca șeful mai multor regimente,din străinătate, are dreptul să poarte uniforme străine, dar nu mai are dreptul de a purta uniforma grecească, fiind-că nu mai face parte din armata țării sale. Tinerii ofițeri anti-dinastiei Berlin. äö.uVossiache Zeitung, afla din Atena că neintelegerile dintre cele două grade ale armatei cresc necontenit, in special că tinerii ofițeri, contrar celor mai bătrâni, se arată antidinastiei _____ DESPRE PROGRAMUL Cei’Si îinre S4 comptetele și induistfistte Cercurile comerciale și industriale din țară au alcătuit și publicat de curând, în toate ziarele programul ce au de realizat: ,,,Universul“ în două muhiere pe rând, din 14 și 15 curorit, la articolul de fond, ne-a ffioit cinstea să se ocupe de cuprinsul acestui program și sa comenteze, ce poate fi mai lesne de realizat și ce pare mai greu de adus la îndeplinire. In primul loc constată CU bucurie tendința ce o au comercianții și industriașii să se solidarizeze în Cercuri, ca apoi, prin acțiunea lor bună și rodnică să pornească și să dea Cele mai bune rezultate. După aceea se ocupă de cuprinsul celor 16 articole ale acestui program, despre sistemul cum sunt împărțite, analizând cuprihaul lor. Ne credem datori să răspundem la această bunei-voitoare critică. Luându-mi această sarcină socotesc că pot fi interpretul colegilor ei. Care am dezbătut și am alcătuit acest program, In zilele de 24 și 25 Septembrie, după lungi discuțiuni, la sediul Cercului central din București. E drept, programul nostru la prima vedere, nu pare a fi tocmai sistematic împărțit, fiindcă am ținut să-i dăm o formă mai strânsă ca text, și să cuprindă mai repede doleanțele noastre. Le-am arătat numai pe cele legitime și numai pe cele ce pot fi în armonie deplină cu interesul general al țărei. Cei 62 de fruntași ai comerțului și industriei, întruniți la București, din toate unghiurile țârei, ca reprezentanți ai tuturor cercurilor, au avut toată grija, tot cumpătul și au lucrat cu prevedere la acest program, să nu cadă și ei în păcatele celor cari au legiferat până acum, spre a-șî croi proiecte cu privilegii pentru ei in detrimentul altora, sau să înșire banalități nerealizabile. Am căutat să-i dăm programului nostru, forma cea mai simplă, să înțeleagă toată lumea repede de ce ne plângem și cn avem de făcut unul de căpetenie. Cu un cuvânt, am vrut să spunem că Vrem, căci, o păturii așa de însemnată și importantă dt a noastră, , t> nemulțumită și amărîtă până la suflet de soiții cum e tratată. In programul nostru nu vede nimeni în cele 16 articole; să cerem slujba funcționarilor, școala dascălilor sau altarul preoților ca să exercităm noî meseria lor și să le luăm noî pâinea lor. Cerem sus și tare ca comerțul și industria să fie exercitate de negustori și industriași. Cerem mai ales să se pună capăt neregulet care domnește azi în rânduiala claselor din țara noastră. Derem să ni se respecte drepturile și libertatea, tihna și avutul muncii noastre, căci așa cum merg lucrurile acum suntem mâhniți, suntem indignați demodul cum suntem tratați și socotiți. In programul nostru vrem să arătăm că chinuiți din toate părțile, de la începutul vieței noastre, suntem hotârîți și, facem un pas înainte, sâ nu mai suferim ce nu-i drept sâ suferim, și să nu ne mai lăsăm a fi iertti și exploatați cu drepturile noastre in serviciul altora. Bunii patrioți și oameni de bine, nu pot decât să se bucure de hotărîrile noastre de a deveni o clasă conștientă, ca să putem sprijini la nevoe, în pornirile mari și înălțătoare ale neamului. Cui cari se supără pe noi din cauză că aspirăm la viață, cu ..an., să ne bucurăm și noi de roadele treimicei noastre, sunt oimeni mjji mici și vor dispare in curând j]int din calea progresului, care își bat, urmează cursul înainte, prin SCU, noi toate clasele muncitoare și jur, producătoare ale țăroî. s. 'a Chiar dacă am voi noi, să rimânem ca până acum mai lus ‘[ urmă, nu putem, căci vremea ne împinge tot înainte. Ioan Mihalcea Vrânceanu «aasuai wa- ■*» *>--<«» AEi&aaoa INFORMATION MARTI ♦ Ziarul «Frankfurter Zeitung» află ca împăratul Wilhelm va face la sfârșitul lunei Noembre st. n. o vizita, la Sigmaringen, A. S. principelui Wilhelm de Hohenzollern, fratele A. S. R. principele Ferdinand al României." ♦ Următorii meseriași din Capitală, implicați în afacerea turburaților sindicaliștilor de la «România Muncitoare» au fost expulzați: Urban Peteff, N. Terzieff, G. I. Diacoff, supuși bulgari și Frantisch VariCso zis Varicu Frantz. ♦ prin portul Constanța s’au exportat in cursul lunei August a. c. 34.081 tone de cereale, față de 7.384 tone in luna corespunzătoare din anul trecut. Dintre cereale, s'au exportat mai mult orz (14.103 tone), ovăz (10.504 tone) și grâu (7.532 tone). In comuna Gostești, județul Tutova, s'a înființat o societate cooperativă de producție, «Gura- Vodă» pentru exploatare de moșii, iar in orașul Drăgășani s'a inființat o societate pentru comerțul de vinuri, cu un capital social de 100.000 lei. ♦ Ministerul de industrie și comerț a trimis tuturor rafinerilor din țară o circulară prin care le atrage atențiunea asupra condițiunilor favorabile ce se oferă exportului petrolului român în Germania de sud. Tot deodată ministerul a făcut cunoscut că regatul Bavariei, cu scop de a înlesni importul derivatelor petrolului român prin Regensburg, a construit un port special pentru petrol. Ministerul instrucției publice a dispus închiderea școalei de rabini din Tg. Buhuși, condusă de către d. Baszion Roiiis . Aflăm cu plăcere că cunoscutul și simpaticul Maior V. Venea, fost in artilerie, a deschis în str. Episcopiei No. 3 (colț cu Corabia) un magazin de desfacere a proiductelor vicțor* sale. Dată fiind calitatea și estimătatea vinurilor ce desface cu sticla și paharul și simpatiile de cari se bucură maiorul, prevedem întreprindere! Un strălucit succes. O Unul câte unul dispar vechii revoluționari ai Poloniei. Duminică a încetat din viață, la locuința sa din str. Icoanei și, după o grea suferință, unul din falnicii poloni apărători ai fostei lor patii, Ladislav A. Biciecki de Armațis. Născut la 1843, a luat parte la frageda vârstă de 19 ani la revoluția polonă din 1863. Din cauza Colegiului său neobișnuit i se încredințase rolul de purtător de stafete intre cele 2 tabere revoluționare, trecând, adesea cu pericolul vieței, printre rândurile inamice. In una din lupte fiind rănit, nuni si trimis in închisoarea din Teici (Ganda), înainte de a fi împușcat de consiliul de război a reuși să fugă, plecând in Elveția, unde studie la o școală de agronomie. După absolvire plecă ia Paris,unde luă parte activă ia deosebite mișcări in favoarea Poloniei. In timpul războiului franco-german, in 1870, când toți străinii au trebuit să plece din Franța, veni in România și intră ca funcționar la c. R. in timpul construcției liniilor Slatina-Vârciorova și Pitești- Predeal; pe urmă fu numit inspector iar soc. de asigurare Dacia-Romculavia care a servit continuu 25 ani. înmormântarea se va face azi după amiază, la cimitirul catolic Rellu. O D. G. Bresz a fost angajat cu contract ca profesor de vioară la Conservatorul de muzică și artă dramatică din Capitală. ♦ Duminecă 8 Noembrie, se va face la Mănăstirea Dealului’de lângă Târgoviște, unde se află păstrat craniul lui Mihai Viteazul, ‘o excursie organizată de Liga Culturală. După serviciul divin care se va celebra la Mănăstirea Dealului, excursioniștii vor vizita monumentele istorice din Târgoviște, iar seara se vor întoarce in rănilă la. O Liga Culturală va organiza o serie de iîitf Unii ale Ligei in diferite orașe din țară, cu scolo de a întemeia noul secțiuni. In lmna viitoare vor începe conferințele și seratiile artistice ale secțiunei București la Ateneu și la școala de Belie-arte. Membrii asociațiunei petroliștilor din țară sa vor întruni in Cursul acestei căritâriiând din nou, spre a lua in discuțiune regulamentul de poliție sanitară ai șantierelor de ostrol. ♦ Direcțiunea pădurilor din ministerul domeniilor va supune zileie acestea aprobărea d-lui ministru tabloul pădurilor cari vor trebui scoase. In licitație iUha Viitoare. ♦ Comisiunea de licitațiuni de pe lângă primăria Capitalei se va intrufn Sâmbătă in primăria Cnivtaiel spre a rezolva ilckațiunile ținute in cursul săniiimând. ♦ Asta/i consiliul tie igienă de pa lângă uruimiria Criitaiel se va întruni din nou sub președinția d-lui dr. urieuuti medului șefui Cantuiliei. ♦ Comisiunea europeană danubiană va înainta zi ele acestea ministerului de externe o lucrare statistică privitoare la exportul de Mărfuri prin Susinu, efectuat in cursul anului 1903. ♦ Din pricina pregătirilor de mutare in noul local din calea Viturifií, lângă fabrica Dobriceanu, s'au suspiéndat până Sâmbătă seara ședințele și intrunirile Cercului «România Munbitoare» și ale sindicatelor din Capitala. I ♦ Ministerul de instrucție a Înființat 1! posturi de învățători in jud. Dorohoi și 11 in jud. Tulcea. Aceste posturi sunt puttite CU 65 iei lunar. ♦ Milii itei mind zilnic > trii diferite d fi teri sau fiir a trimis Unii cipiu T,ci si CLIS Iii a fostor cunoscut că pontia princinani u cari Impovărprii tare cu multe .iTt si Iii,are ♦ lb lanat. Ion Murinescu. din reg. Stret No. ll. a fost numit instructor ia batalionii li reserva. in lot.ui d-iui locotenent jscotioinu Atanaeie, care trece in *serviciui regimentuim. rnzbrttu prifiscalu pendlitutri de cai armatei, ircuiar relativ trlimititnl. *ui facă suorl in aU 8 mestoi ă a Ut coreste, ofițerii și toți trebue să se ingi fie cpre de achi nn ior saie către oriun&, ia termenu lu Kfî Cuflsritățiie liclențe ați sarijeasca nerirea Cntitri- Brat, județe fixate de re viitor nu vor constata abateri de la prescripțiile ordinului circular, autoritățile militare vor lua măsuri disciplinare contra vinovaților. ♦ D. căpitan Const. Zosima, din arma cavaleriei, aflat in disponibilitate, a fost rechemat la reg. 3 călărași. D socot. V Constantinescu, din reg. 10 roșiori, a fost considerat ca demisionat din armată, trecându-se tot deodată in cadrele de rezena ale regimentului 3 roșiori; guardul de geniu cl. I Andrei Enescu, afla în poziție de disponibilitate, a fost trecut în poziție de retragere, pentru infirmități incurabile. ♦ Duminică au depus jurământul tinerii elevi ai anului I de studiu din școala militară de infanterie, cari au fost admiși in școala pe ziua de 1 Septembrie. După serviciul divin oficiat de de P. S. S. Archimandritul Humulescu, predicatorul școalei, P. S.S. a ținut o frumoasă cuvântare. Comandantul școalei, d. lt.-colonel Dragalina, a ținut de asemenea o frumoasă cuvântare ostășească. După terminarea solemnităței depunerea jurământului,la care au luat parte toți elevii, profesorii și trupa școalei, s’au distribuit decorațiile ce s’au trimis școalei cu ocazia vizitei A. S. Kronprințul Germanie! La ora 12, d-niî ofițeri au luat masa comună cu elevii în sala de mâncare a școalei. Economice ♦ După rapoartele trimise la ministerul de industrie și comerț, pe piața din Mannheim se așteaptă cu mult interes prunele uscate din România. In sud-vestul Germaniei se consumă și se importă mari cantități din aceste fructe. Artistice — Vechiul core cultural artistic studențesc va representa, Luni 9 Noembre, la teatrul National, frumoasa piesă «Filia Hospitails», in care se reoglindesc caracterele studenților germani. Această piesa s’a jucat în Germania de peste 500 de ori. — Aseară s’a jucat pentru întâia oară la Teatrul Național mișcătoarea piesă a lui Henri Becaue,«Corbii». Din lipsă de spațiu suntem nevoiți a amâna pentru numărul viitor, respectiva cronică teatrală. Buletinul atmosferic al Institutului Meteorologic —pe ziua de fie Octombrie 1909 — bi țară.—Timpul se menține pretutindeni închis și rece. Temperaturile maxime au variat intre 7 ° (Sinaia) și 15 ° (Brăila), iar cele minime intre 1 ° (Tg.Jiu) și 7 ° (Ghimpați și T. Măgurele). Presiunea atmosferică a crescut puțin, fiind în mijlociu către 730 Ulmi; pe malul murei este aici coborâtă (Constanța 755.3 Mile). Era către seară și peste noapte a plouat în cea mai mare parte a țarei; în unele localități din districtele Teleorman și Dolj a plouat mult (Alexandria 1 l mm. Segarcea 18, T. Măgurele 14 și Ciupercea 49 mm). In partea de sud a țarei, la munte și pe malul mărfii suflă vânt potrivit și zanäe de la Ni in regiunea de câmpie slab de la E, iar pe malul Dunărei de la V. La Corin și Broșoieni (Suceava) a nins pe munți. In Europa la 25 Octombrie.Depresiunea din Sud-Estul continentului este staționară, având centrul în Marea Neagra și sudul Peninsulei Balcanice (sub 755 ml); centrul Europei este ocupat de-o presiune ridicată (intre 761 și 763 Almi), după care urmează o depresiune probabilă, ottupând Nordul Angliei, peninsula Scandinavică și Nord-Vestul Rusiei. A plouat in România (T. Severin 38 MM, Baia de Aramă 52 luni), Peninsula Balcanică (Sefaîevo și Sofia câte 17 MM, Belgrad 28) precum și in câteva localități din sudul Italiei și din Rusia, îngheț la Seraievo—unde a nins—Vrania și Klagenfurt (0 ®) Paris (—2 °) și Clermont (—5#). UNTAMPLARIA swormoLA Pățania tinul soldat Soldatul Gh. Iastinescu, din reguentul 4 Ilfov No. 21. Căpătând permisie Sâmbătă de la cazarmă, a venit în oraș și întâlnind pe mai mulți prieteni, s-a dus cu el la chef. Cât a durât cheful nu se știe. Pe la orele 3 noaptea el a fost însă găsit căzut pe strada Măicuței, de către un sergent de stradă. Soldatul avea mâinile și picioarele legate cu o frifighie și îi lipsea atât baioneta cât și capela. Sergentul de stradă, văzând pe soldat beat și în imposibilitatea mai spune vre-un CUvîîit, l-a ridicat și l-a dus la circumscripția 24. Era dimineață, irezindu-se din beție, el a declarat, că nu știe ce s'a petrecut. Soldatul a fost înaintat comenduirei pieței. O barbarie Ion Mihai Zalele, din Caisa Dudești No. 66, luând erî noapte luleaua neamțului, a voit să intre în cârciuma, lui Petcu Stoian din str. Cantemir No. 56. Bucătarul din acea Cârciumă, care trebue să fi fost și el beat, s’a repezit atunci la dânsul și luându-l la bătae l-a trântit cu capul de marginea trotuarului. Grav rănit, Ion Mihalalele a fost ridicat de jos de mai mulți oameni și dus la spital. Agresorul a fost arestat și dus la circumscripția 83. Accidentul din calea 13 Septembrie Tot din cauza beției, s'a întâmplat era și Un accident în calea I1 Septembrie No. 128. Un vizitator suiiumo Petre Petre Sârbu, în vârstă de 50 ani, de fel din Bulgaria, urcându-se beat in podul grajdului stăpânălu săli, d. Dumitrache Ganea. Când s’a scoborât a căzut de pe scară, fracturându-și piciorul stâng de mai jos de genunchi, în stare gravă, nenorocitul a fost dus la spitalul Goicea cu o ambulanță a societății de salvare. Foc la Banca Națională Unn început de incendiu provenit de la coșul cel mare al caloriferului, a făcut pe pompieri să fie îndrepte in goana mare spre Banca Națională. Focul a fost stine,insă,înainte de sosirea lor, căci personalul de serviciu și sergentul postați acolo, au dat ajutoarele lor la timp. Coșul acesta a mai luat, foc și zilele trecute, dar și atunci a fost stins repede, m art niciiomar din torco din. mini • rTniT imlíuXE IF ERFIC LI STERIAN SPECIALIST 1. BOALE lME«E și SIFILITICE Vechiö lîisale al Eforiei Spitalelor Civile Consultant de la 10-12 si de la 8-7 Sir- BIBESCU-VODA 22 (colt Sf. Ecaterina » V ^ *