Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)

1909-10-28 / nr. 296

I fe Íisa fi iÉk iSI îl. jf »deal si tamatoare jg|f Singurul con­tra Con­sli pajiuncI: aB „ ..... ,. CoBM Siioncí, fliírrend­ ’ Ett Veritabil numai in wm . , »,u,u mm eutil originale cu mip, efical iistic Ja» eticheta roMcasca m “° 8a,ut“’ col “mi » pa contra papi wills. fopmeniant; Mm ț'ștr \ Sa m. Löh} Ä P­ila\e află București _ „PUR­ gE­N“ i sigmnnin­ P^ag ®!8| QucSre^TI—Galea ¥ istorie! 9­B9C9BE9TI H H jBMA.1I. A — CSIASOV­A — 1A SI­­ W CASA FONDATA LA 1854 FURNISORUL CURȚEI REGALE g s^aMM»ji3ss®ESHEZ«*ss®a aeaasassmimr. nszscs&mszn ~ I* GELE­MM ÎNALTE D­ISTIUNCȚIUNI LA DIFERITE EXPOZITIUNI * " | Expoziția generală Română din 1908. Hot3 concurs Nietiibiu al Juriului ^ ‹ cel tu hire mmmrt|» tara » marii $ I PLANURI FINE |­I CONFECȚIONATE ȘI­­«§ | NI iar WECOWFE O ISOWATE | S —«­Ir^ut.lă.^ii t en­ ® wk A.stloole e £ L ® <a­ ® le»t»r.le ți <ă.o Sport. faS ara.boa a­ceeeria.1 Ac 3Pâlă.m­i­3.­E XOau^ac. BB CALEA VICTORIEI No. 9 gmss#smteff!*& ^BSBKaHBE3328Mna?î ® 2âSRla' E “ irs^ScE^oM^sSícT i SX73rr'X' I IflWIAHBi .Bh­aml S­C».l mW ® wÍüi^lüi9­> Viena —­1 nepro/itmbtint Goüd­'íiI și Dopostitu­i : Inginer S­ CROSS 1 DOURI! JTI. — Strada Măntuleasa, No.­­ 1­272. — TELEFON 4/4? —­­ I Qrilajuri din ft? forge&l cu împistitură ds sMH PE­ ITSU ÎMPREJMUIRI IN DIFERITE MODELURI -------1. HAUG-------- București. — Strada lsvoi* Ko. I IO. ■— București g FABRICA PENTRU CONSTRUCTUNI! îl­ FER și LUCRĂRI k ARTA! 1 18TOI1E GHRISTOPHI I «se (SISTEM „ALTMAMS“) IPENTBD BiiiSraâ sab OAZOOBN | I ~ FURNISIAZA ȘI INSTALEAZĂ“” 1 1P. ÄSSSSISS^’ Fii, Craiova Í* I —«- UIUBOU TECIIiSiC — I I INGINERI ASOCIAȚIP, ?. ASBTSSCUU «. PABgjl !j B ríwaí ___________________________ de Sib­lu, Viri Por ! nA i boîr de rinichi Și de VEzică I­nA r­ atism­.rfutS și diabet, precum fifil­elor respiratorii și digestive. Uui Salvator dlin 8elife-Mf*» d­fjl, V. paUolfiXkpart S. :e firetuerille principals. ® Careți RenumitolR Mânuși li larbs Pm&D­ ie ——■—•■aag&sn 1 ' ‘ 1,1''" I 1 ; 1 ȘTIRI DIN STRĂINĂTATE — Prin poștă — Din Sofia ni se scrie : După statistica oficială, importul in Bul­garia se cifrează la 477.370.989 Kgr. in valoare tip 180.150.642 isr. și exportul cu 514.624.398 kgr. in Valoare de 113.256.997 franci. Niște necunoscuți s’au intro­dus prin spargere in castelul Bern­­strof, proprietatea coroanei regale a Danemarcei și au furat nume­roase obiecte prețioase de artă, giu­vaericale și două bancnote de câte 500 coroane. Acestea aparți­neau­ principesei Maria a Dane­marcei. * Din Paris ni se scrie : Un in­cident interesant s’a petrecut în tabăra clericală. Reporterul parla­mentar al ziarului «Grois», Jeanne, a pub­licat mai multe articole pri­vitoare la discursul primului mi­nistru Briand ținut la Perigueux, in care arăta că nu există nici un motiv a pune la Îndoială bună­voința lui Briand că lucrează pen­tru restabilirea păcei religioase. Acest articol a fost publicat de di­rectorul ziarului «Groix», dar a fost desaprobat in Vatican, care ceru licențierea lui Jeanne, pe care directorul nu îndrăzni s-o refuze. De­oare­ce însă întreaga redacțiune se declară solidară cu Janne, amenințând cu greva, s-a ajuns la un compromis. Jeanne a demisionat, iar directorul ziarului, s-a numărat leafa pe un an În­treg. ^ ^ ~ Peninsula Balcanică — Serviciul nostru telegrafic — TURCIA UN DREADNOUGHT ÎN FLO­TA OTOMANA Constantinopol. 26. —« Yeni Ga­zeta» afla că Poarta «’a hotărt in mod definitiv să cumpere un Dreadnought pe care Anglia il construise pentru Brasilia. Douf ofițeri turci vor pleca in acest scop in Anglia spre a cer­ceta vasul. (A. R). I­tIMUREA ÎNTRUNIRE DE PROTESTARE PENTRU RACOVSKY Sofia. M.—Organizațiile socia­liste au ținut azi o întrunire pu­blică in care s­a adoptat o rezo­­luțiune prin care se protestează contra­portărei guvernului român fața de d-rul Racowski și se cere guvernului bulgar că întervie In favoarea lui. Tresoluțiunea­ aceasta va fi în­mânată ministrului român de aici și primului ministru bulgar de către o deputăție specială. Mâine să va face o interpelare in Bobra­nie in acelaș sena.’ *—««» — ——■ Tim- II' prin din calea Raionului lidiiut grav in liiiimuil unui stem­­Uai D crimă salba­,ceti s'a săvârșit cri noapte in strada Raionului din Ca­­pitală, in uriflatoarele im­prej­ură­ri . Mai m­ult sa andalogii din acea mna* hala s'au luat la cuartă și in urmă la batae. Lume multa, toată mahalaua, s’a adunat in jurul bătăușilor cari nu mai conteneau sa se lovească, până ei urmi dintre ei. Andrei Ion Vasilie, puse mâna pe o beucă de la p­elcuții și incepu sa lovească in dreapta și în stânga. Publicul începu să fy­ șa de frică. Atunci a intervenit bărbierul Ghiță Gavrilescu­, care locuia in strada Raionu­lui No. 67 și care a încercat să despartă pe bătăuși. Această intervenire a fost fatală căci fianm­oestul bărbier, a fost lo­vit cu leuca In cap, sadându-i-se o rană gravă. Lumea a dat alarma și sosind la locul crimei d, comisar Madis Ioan­id, de la circ. 20, a chemat în ajutor so­­oldalei de Salvare care a transpor­tat pe rănit la spitalul Goițea. Apoi poliția *a apus in urmărirea scandala­giilor. Mons­ten victîriei. — Ancheta. La spitalul Goițea s'au dat rănitu­lui toate ajutoarele, dar eia nu au folosit la nimic căci in timpul trep­­tat declarându-se o amoragie cerebrală, nenorocitul bărbier a murit. Cadavrul lui a fost ridicat erî di­mineață de­ spital și dus la Morgii, unde d-nni d­-i'i Minovicî și Gh. An­drei Ion­esscu, ii vor face astăzi au­topsia. Crima petrecânduse în raio­nul circumscripției 27, ancheta a fost făcută de d. comisar Tres­­tianu. Pentru că mai mulți scan­dalagii dispăruseră, d-sa a ce­rut, o brigadă de agenți de la siguranța Capitalei, cari au cu­­treerat cartierul toată noaptea și toata ziua de era. Cei arestați, in număr de a­­proape 20, au fost aduși la cir­cumscripție, unde s’a Început ancheta, care a durat până a­­seara târziu și din care s’au sta­bilit următoarele : Doi frați din acea mahala, a­­nume Andrei Ion Vasile și Bu­cur Ion Vasile aveau o ură ne­împăcată Contra unui alt tânăr anume Mitică I­ușescu și pe când cel dintâi eșauf dintr’o cârciumă, au zărit pe acesta, di­n urmă, trecând într’o trăsură cu alți tineri intre cari Costică Dumitrescu, Andrei Fiore­a, Gh. Florescu, Ion Grigorescu și Nae Teodorescu. Bucur Ion Vasile, care a zărit cel dintâi pe Mitică Ruse­scu, a început sîi-l înjure și cum acesta se afla cu mai mulți, a surit din trăsură. O înc­erare s’a produs numai­decât și cum cei doi frați erau singuri, Andrei Ion Vasile, a pus mâna pe o beuca de la o căruță care se afla în drum și a început să lovească în dreapta și în stânga. In­ momentul acela a eșit din­­tr’o cârciumă, bărbierul Gh­iță Gavrilescu, care văzând scan­dal­ul­­i fiind cu chef, s-a dus íid re ei și a încercat șăt-l des­partă. Restul să știe. El a fost lovit în cap. Andrei Ion Vasile spune că el a lovit pe bărbier cu leuca din greșeală și fiindcă il luase drept Mitică RuSescu. Faptul însă, că fratele aces­tuia, Bucur Ion Vasile­ a dispă­rut și nu a putut fi prins încă, a făcut să i se creadă că acela care a lovit pe Gavrilescu a fost ch­iar el și că Andrei Ion­ Vasile susține că a dat el lovitura spre a scăpa pe fratele său, care este soldat în batalionul de pioneri și care urmează a fi judecat de tribunalele m­ilitare. Neputându-se stabili aseară mai mult,­­oii cei arestați de mai sus a­u fost înaintați tot a­­searft poliției și agenții au­ con­tinuat cercetările toată noaptea spre a prinde și pe Bucur Ion Vasile. Ancheta va fi continuată as­tăzi de parchet. Tis.­­ ... ■ \ ? Miercuri 28 octombrie 1809 í La 22 Noembrie > va avea loc trairerea marilor premii în valoare de < 1 mr30.000 Lei ~m­­ > 3?.Hi CAST 5 [„UNIVERSUL“ le acordă abonaților sai si anume : s 111 EUEfLAHT AUTOMOBIL­E in valoare de 15.000 M, comandat la celebra fabrică. «FON­D» din Americas ! are loc la si j o suprafață 000 m­. p., situat in Cea mai frumoasă tr&rie a Sinaei, pe str. Furnica­­ >4 PERECHI DE BOI, 2 perechi muntengșii și 2 perechii­­ multifitionocii c,i 4 PLUGURI DE OTEL aduse direct^ > lilUIUUlBII­IIU din Budapesta. < > Uric UMN­UVRII­CIR modern de Iiroitas s­i cumpărat de la cunoscutul magazin „Industria Metalica MARGA“, București, bul. Elisabeta B / 1 cel mai­eftin și bine asortat din toată țara în mobile de bronz si fier i­­­UÎT SALONUL COMPLET, am­bamtm veritr­ili­l compus t­ si 11 bucăți, cumpărate da la cunoscutul magrain de mobila de trestii și bambu LIT­^. ? WANN & Co. str. Lipscani 3, unde se află o expoziție permanentă de mobile elegante $ . Un SPMEMS Bî­­FET de ütaliai cu vitrolil, oglindi și o marmoră și OTA MAJUIA fie CUSUT _ > ✓ Cumpărate de la cunoscutul magasin da mobile ,,La Centrala“, Marco Danalkremer, str. fiarei 62,^­I­MNA BICICLETĂ „CLEMENT“ și UMU CARABINĂ CU REPETIȚIE K > cumpărate de la cunoscutul magazin de bielet­te și arme B. C. ZISKAN, calea Victoriei No. 44<1 £ Cu GRAMOFON ils valoare, ultima perfecțiune și una MAM&DUKA > , cumpărate de la cunoscutul magazin Joan­ Feder, calea Victoriei 54 < > Un mare tabloi­ în idoli! «în tranșee», tehnice o. N. Kohnu, bulev.­­ 1 pictat de d. maior Săulescu. Elisabeta No. 9. s 5 2 colții automate în bronz, cu pisă­ 1 abonament la Teatrul National. Loje > ? rele cari cânta ziua și noaptea. , rangul 1. . . r > , 2 pendule moderne cu băiae, 1 abonament la Teatrul National, staLj. s Í Un costum artistic de faranoă din jude­ ^rme’de bonzĂ fotografii.’’ ’ ]­­ „ ' ,,VJ­ , 8 ceasorniloo de aur pentru damă. <­­ 0 splendida icoană da argint suflată g­­i­­ i ti­n bărbat, ? < cu aur, lucrată In Rusia. 3 ” (1 argint . ,, 1 , 0 volu­tură modernă, cumpărată dela ?, m­e’ial suflate cu aur. $ cunoscutul magazin d­e instalații Un tablou­ artistic de valoare­­. Cu toate că acordă aceste mari premii, «Universul» menține aceleași S­upreturi de abonament, adică :­­ l­rei 18 p. un an; lei 9.13 p. fi luni; !eî Ifia p. 5 luni !­­ Abonații pentru un an primesc 30 de bonuri pentru a participa la urc­ ? >mii: Qcol pentru 6 luni 1 i bonuri și pentru 3 luni 6 bonuri.­­ Afară de acestea, abonații mai primesc gratuit «Universul Literar» co­ ț­olorat si un frumos Volum . * == MEMORIILE REGELUI CAROL I == I­I care cuprinde paginate cele mai glorioase din istoria neamului. > > / < \ 11 UNIVERSUL“ In Pravusie - Prin poștă, dela corespondenții noștri particulari — DA CA U.­^Din felinar.~~ln curând si vor pune bazele pebtru institî­­ț­ârea unui internat da capii or­fani. Laudabila inițiativă­ este luată de d. T.son Saehplftzie, pri­marul orașului. Președintele aces­tei in­stituțiuni va fi de drept pri­marul orașului, iar vice-președința r­evizorUi școlar al ju­ftețeiUS Fondurile pentru crearea orfe­linatului vor fi strânse din serbă­rile ce se vor da in iarna aceasta in acest scop. Agresiune. — D. șef-nortarel G. IiBou a fost era­tionatd victima știuî agresiuni din partea fostului său proprietar­­, Dalbas, care l-a gândit pe când ieșea din casă și l-a lovit pa­ia spate de câte­va OH Cu piln­nul. La țipetele despe­rate ale Victimei, lumea începând să alerge din toate părțile, agre­sorul s’a făcut nevăzut. ’ CONSTANȚA.—Deii Camera de comerț și industrie.—Dumi­necii, 25 Oct., la orele 10 dim., în­ urma convocarei făcută de Camera de comerț, a fott întrunit, în adunare generală în localul camerei, membrii corporației Bursei de comerț din localitate. Adunarea generală și-a ales, sub prezidenția unui bib­out provizoriu­ format din d-nii So­lomon Zapcet, președinte, și S. P. Mavroianu­ și M. Frenkian, secretari, următorul biurott per­manent al corporației: d-nii E­ mil Brancovici, președinte ; Gr. Grigorin și K. Manissalian, vice-președinți; Agop Damadian și S. P. Mavroianu, secretari. D. O. Georgescu, secretarul Camerei, a făcut darea de sea­mă asupra fazelor prin cod a trecut Bursa din Constanța, în­ființată în anul 189S prin de­cret regal, arătând și dificultă­țile cari s’au pus în calea orga­­nizării Bursei. D-se zice că de alegerea ce se va face pentru comitetul Bursei și a membrilor Camerei arbitra­re va depinde în viitor bunul mers al acestei instituțiuni atât de necesară în portul Constan­ța, a cărei activitate se va mări grație acestei instituțiuni. Se procedează la alegerea de­legaților corporației, în comite­tul Bursei și în Camera arbitra­tă și de conciliațiune. Se aleg, prin aclamaț­iuni, In comitetui Bursei d-nii: K. Mantanalian, I­uca Oancea, H. Frenkian, P. Kiriacescu, in Camera arbitrată d-nii: O. Benderlc,­ F. Bruteanu, V. P. Murellis, M. Zamfirescu, Tache Mauriatide, Iosif Ierusalim, N. I.fiim­,iii, loan Dumitrescu, M. Frenkian, Gr. Grigoriu, At. N­. Petroff, I. Caraff­a, I. Filip, At. Tramindana, S. Zaphet, R. Ra­­dev, N. Bigami, P. Ciupercescu, D. Bălinescu și P. Șapira. Bursa va începe să funcțione­ze in Constanța imediat ce se va constitui comitetul Bursei și va redacta un mgulamen­t Interior al Bursei, r.tu­ va a înaintat ministerului de comerț spre a­­p­rob­are. CAMPU­LUNG. — Concertul so­­cietatei corale «Negru-Vodă».—So­cietatea corală. «Negru-Vodă» a dat aseară, in sala cercului militar, un foarte reușit concert. Încheiat cu operetă lui Ciprian Por­um­bescu, «Craift nou­». S'a Început cu «Marșul «ocietă­­ț»i», cântat de corni bârbăteșiî cu acompaniamentul orchestrei ți sub coruii­cer Pa <i-lui Chirițe*­­u­ ca­­peim­iestrii muzicel reg. 39 Mus­­cel, după careu urmat «Tot ți-ui­ zi­, mân­dro­i. de T. Popovi­ci și «Vino, leie» de I. Vid 11. Hvilisie e­­xecutate de corni bAHAtesc. «Co­le­ dor» de F. Fi i­) și «lipalia» de­ G. N.UziCescU. executate de corni mixi, toate sub Conducerea d-lui B. Alboteanu. Aceasta a fost partea I a a n­a­­gr­ imului, partea­ II-a cuprinzând ope­reta «Graiu nou­ ale cărei ro­luri au fost ținute ast­f­el : Moș Gorbu. >i. î. Mușetescu: I­­ di. (L Aiiasnjkcen: Bujor, io jundarmî. d. B. A !)••­­I onaș. d. J­esinsky: Anina. N­­îgâra.ș și Doch­ița, d-ra nistvnu cuti­tai toahu: d-ra K V. Filinoi Executa: iepar.de. Sperăm că d-nii: lasinsky, Ghi­­rițe­scu și Alboteanu, conducătorii acestei societăți, vor căuta a face, ca festivalul de aseară să nu fie decât inaugurarea unei serii în­tregi de asemenea serate. FĂLTICENI,­­ Furtul de la banca, populară din Vășcani. — Asta-noapte fü­ste­hoff, care au ră­mas necunoscuți până acum, stri­când o fereastră "de la Banca po­pulara «Doamne-ajută» dih eoni. Vâșcanî, au intrat înăuntru și forțând sertarul unei mese au fu­rat suma de 1000 lei. S­e anchetează de către inspec­torul pleșei respective spre a se putea descoperi autorii furtului. SLATINA.— Dela consiliul ju­dețean.—Azi, la orele 10 luna. di­mineața, s’a întrunit consiliul ju­dețean­. La apelul nominal au răs­puns 16 d-nii consilieri iinsind doi. Apoi s’a procedat la constituirea biuroului. Rezultatul a fost : d-nii I. G. Masu, președinte, Drăgh­i­ceanu Urian și Marin I­. Osiceanu vise-președințî; G. Minulescu și G. Dobruneanu, secretari. In delegațiunea județeană d-ln­ Ion Nicolescu, Marin Osiceanu și Tom­a L. Popescu, membri : N lui­ail, C. Minulescu și Mih­­i Constantinescu, supleanți, in con­siliul de igienă d-niî’ Alex. N. Demhetrescu și N. Iulian. TECUCI. — Un elev falsificator Impiegatul din inspecție Plavă­­nescu, surprinzând pe linia Adjud- Tecuciu, in trenul accelerat, pe Or­­zarescu Aurel, elev cl. B din li­­ceul din Bacău, cu un bilet de tren fals, l-a predat poliției locale. F­ăcându-se o percheziție lui Or­­zărescu, se’au găsit asupra lui mai multe scule cu cari ei se servea la falsificarea biletelor. S’au mai găsit și mai multe lapte false de tren, peutru distanța Ro­­man-București. GIUN­GIU.—Școala de sub­ ofi­­eri.—Brî­dini. au­ sosit în loca­litate elevii școalei de sub­ofițeri a corpului 9 de armată, care și-a luat reședința în­ garnizoana Giurgiu. Somnambulul de la Pantel­­m­­on­. Azi noapte la orele 12, M. Alexandrescu, somnamb­ulul de la Pantelimon, a avut un nou­ acces. El a pornit cu picioarele goale și numai în câmnașe, pa str. In­dustriei—de la hotelul Bucu­rești—ducându-se în curtea bi­­sericei catedrale unde a recitat versuri. De aci a pornit prin piață pe str. Portului până aproape din cheiul Sf. Gheorgh­e, de unde s'a înapoiat. -CTI!'-ÍKÍSlIl [UNK] a Întrecut toate Möbilí­ ul al SaaiÜisS re­gale a Greciei — Vest ilustrația —­Dam azi ca ilustrația următoa­rele portrete din familia regală a Greciei: principesa Alice de Bat­tenberg, soția principelui Andrei al Greciei, na­c. ia 1885; princi­pesa I­ hena Vladimirovna, soția tirincineiUl Nicolae al Greciei, năzea­la­­<88­2 și principesa Maria, fiica Suveraniilor Greciei,născută in 1876 și căsătorită in 1900 cu marele duce George Mihhailovici al Rusiei. ÎNTRUNI­REA DE LA CAMERA DE COMERȚ „Vechea, mocielale generală a func­­ționaril­­r com­ercial­i' s’a Întrunit erî, in sala da ședințe a Camerei de mi­nieri din Capitală, spre a lua maî­inul la rezolut­iuni ln chestiunea re­pausului duminical. S’aui prezentat rapoarte asupra ur­­ma­toirri­loir chestiunni : 1) Oare­­ ar fi m­ijimloslo să pui cin muși cu repausul duminical ?ă-l a­­vem voiai chiar in actuala sesiune ; repor­ter a fost d. I. Drăgulănescu, președintele societăței. 2) Ne­­ trebue să facem ca chestia culturală să o punem pe baze unul și serioase; raportori au fuel d-niî St. lonescu și S. Oiszagh. S) Cum s’ar putea tră­dăm o dezvoltare mai mare secției lcpho­­mic.si ca sa rezolvăm o mulțime de probleme ca: ch­eslia scumpirei tra­iului, etc. Retportori au fost d-ni. 1­. 1’cipn íi C. bi­li’acti. II Cart sunt. m­ijloacele pentru a­­sigurarea viitorului imediat ;i la bâ­­trânete. Raportor a fost d. G. Bor­nean­u. S’a iătărit întocmirea unui nou memoriu in chestiunea repausului du­minical, memoriu care va fi înaintat Corpurilor Legiuitoare In sesiunea de toamna. S’a discutat și chestiunea întocmi­re­ de societăți pentru clădirea de lo­cuind­eftin­e pentru funcționarii co­merciali. Au­ luat cuvântul mai mulți mem­bri ai societăței, iar ședința s’a în­cheiat la orele 5 d. a. Societatea va mai ține și eile ședințe în chestiunea repaosului duminical. In ședința de orî, d. Drăgulănescu a adus elogii Camerei de comerț din Capitală, care a aprobat, cu unanimi­tate de glasuri, repausul duminical integral. L. I. Even­tienists din Girecia — Serviciul nostru telegrafic — Regele lus abdică. — Liniștea e restabilită Viena. 26.— Legațiunea greacă de aici, declara că știrile răspân­dite in ultimul timp despre imi­nenta abdicare a regelui Greciei și cótaeii,tariile in legătură cu a­­cea zila, sunt cu totul neîntemeiate. După înăbușirea răscoalei lui Typaldos, domnește in toată Gre­cia o liniște complectă. Sunt fi­rește încă greutăți de învins, dar e sigur că aceasta se va putea face pe cule regală. Moștenitorul tronului des­­minte știrea despre abdicarea regelui Berlin. 20. — Cercurile Curții cari au stat in legătură cu prin­țul moștenitor al Greciei, cu­ oca­­zia asistării sale la botezul celui de al treilea fiu al prințului moș­tenitor al Germaniei. Confirmă ști­rea că regele George nu are acu­ma intenția de a se retrage in viața privată și că suveranul crede că situația actuală se va im­bu­nătăți. La ceremonia botezului, prințul moștenitor al Greciei purta uni­forma regimentului gardei impe­riale germane. E curios că dinsul ca șeful mai multor regimente,din străinătate, are dreptul să­ poarte uniforme străine, dar nu mai are dreptul de a purta uniforma gre­cească, fiind-că nu mai face p­arte din armata țării sale. Tinerii ofițeri anti-dinastiei Berlin. äö­.­uVossiache Zeitung, afla din Atena că neintelegerile dintre cele două grade ale ar­matei cresc necontenit, in spe­cial că tinerii ofițeri, contrar celor mai bătrâni, se arată antidinas­­tiei _____ DESPRE PROGRAMUL Cei’Si îin­re S4 comptetele și induistfistte Cercurile comerciale și indus­triale din țară au­ alcătuit și publicat de curând, în toate zia­rele programul ce au de reali­zat: ,,,Universul“ în două muhiere pe rând, din 14 și 15 cu­rorit, la articolul de fond, ne-a ffioi­t cin­stea să se ocupe de cuprinsul a­­cestu­i program și sa comenteze, ce poate fi mai lesne de realizat și ce pare m­ai greu­ de adus la în­deplinire. In primul loc constată CU bucurie tendința ce o au co­mercianții și industriașii să se solidarizeze în Cercuri, ca apoi, prin acțiunea lor bu­nă și rodni­că să pornească și să dea Cele mai bune rezultate. După aceea se ocupă de cu­prinsul celor 16 articole ale a­­cestui program, despre sistemul cum sunt împărțite, analizând cuprihaul lor. Ne credem datori să răspun­dem la această bunei-voitoare critică. Luându-m­i această sarcină so­cotesc că pot fi interpretul cole­gilor ei. Care am dezbătut și am alcătuit acest program, In zilele de 24 și 25 Septembrie, după lungi discuțiuni, la sediul Cer­cului central din București. E drept, programul nostru la prima vedere, nu­ pare a fi toc­mai sistematic împărțit, fiindcă am ținut să-i dăm o formă m­ai strânsă ca text, și să cuprindă mai repede doleanțele noastre. Le-am arătat numai pe cele legitime și numai pe cele ce pot fi în armonie deplină cu intere­sul general al țărei. Cei 62 de fruntași ai comerțu­lui și industriei, întruniți la Bu­curești, din toate unghiurile țâ­rei, ca reprezentanți ai tuturor cercurilor, au­ avut toată grija, tot cumpătul și au lucrat cu prevedere la acest program, să nu cadă și ei în păcatele celor cari au­ legiferat până acum, spre a-șî croi proiecte cu privi­legii pentru ei in detrimentul al­tora, sau să înșire banalități ne­realizabile. Am­ căutat să-i dăm progra­mului nostru, forma cea mai simplă, să înțeleagă toată lu­mea repede de ce ne plângem și cn avem­ de făcut unul de căpete­nie. Cu un cuvânt, am vrut­ să spunem că Vrem, căci, o păturii așa de însemnată și importantă d­t a noastră, , t> nemu­lțum­ită și amărîtă până la suflet de so­iții cum e tratată. In­ programul nostru nu vede nimeni în cele 16 articole; să ce­rem slujba funcționarilor, școa­la dascălilor sau altarul preoți­lor ca să exercităm noî meseria lor și s­ă le luăm noî pâinea lor. Cerem sus și tare ca comerțul și industria să fie exercitate de negustori și industriași. Cerem mai ales să se pună capăt nere­­gulet care domnește azi în rân­­duiala claselor din țara noastră. Derem­ să ni se respecte dreptu­rile și libertatea, tihna și avutul­­ muncii noastre, căci așa cum merg lucrurile acum suntem mâhniți, suntem indignați de­modul cum suntem tratați și so­cotiți. In programul nostru vrem să arătăm că chinuiți din toate părțile, de la începutul vieței noastre, suntem hotârîți ș­i, fa­cem un pas înainte, sâ nu mai suferim ce nu-i drept sâ suferim, și să nu ne mai lăsăm a fi iertti și exploatați cu drepturile noas­tre in serviciul altor­a. Bunii patrioți și oameni de bine, nu pot decât să se bucure de hotărî­rile noastre de a deve­ni o clasă conștientă, ca să­­ putem sprijini la nevoe, în por­nirile mari și înălțătoare ale neamului. Cui cari se supără pe noi din cauză că­ aspirăm la viață, cu ..an., să ne bucurăm și noi de roadele t­re­­­i­micei noastre, sunt oim­eni m­jji mici și vor dispare in curând j]int din calea progresului, care își b­at, urm­­ează cursul înainte, prin SCU, noi toate clasele muncitoare și j­ur, produ­cătoare ale ț­ăroî. s. 'a Chiar dacă am voi noi, să ri­­­mânem ca până acum mai lus ‘[­ urmă, nu putem, căci vremea ne împinge tot înainte. Ioan Mihalcea Vrânceanu «aasuai wa- ■*» *>--<«» AEi&aaoa INFORMATION­ MARTI ♦ Ziarul «Frankfurter Zeitung» află ca împăratul Wilhelm va face la sfârșitul lunei Noembre st. n. o vizita, la Sigmaringen, A. S. principelui Wilhelm de Hohenz­ol­­lern, fratele A. S. R. principele Ferdinand al României." ♦ Următorii meseriași din Ca­pitală, implicați în afacerea turbu­­r­aților sindicaliștilor de la «Ro­mânia Muncitoare» au fost expul­­zați: Urban Peteff, N. Terzieff,­ G. I. Diacoff, supuși bulgari și Fran­­tisch VariCso zis Varicu Frantz. ♦ prin portul Constanța s’au exportat in­ cursul lunei August a. c. 34.081 tone de cereale, față de 7.384 tone in luna corespunză­­toare din anul trecut. Dintre cereale, s'au exportat mai mult orz (­14.103 tone), ovăz (10.504 tone) și grâu (7.532 tone).­­­ In comuna Gostești, județul Tutova, s'a înființat o societate cooperativă de producție, «Gura- Vodă» pentru exploatare de moșii, iar in­ orașul Drăgășani s'a infi­­ințat o societate pentru comerțul de vinuri, cu un capital social de 100.000 lei. ♦ M­ini­sterul de industrie și comerț a trimis tuturor rafineri­lor din țară o circulară prin care le atrage atențiunea asupra con­­dițiunilor favorabile ce se oferă exportului petrolului român în Germania de sud. Tot de­odată ministerul a făcut cunoscut că regatul Bavariei, cu scop de a înlesni importul deri­vatelor petrolului român prin Re­gensburg, a construit un port spe­cial pentru petrol.­­­ Ministerul instrucției publi­ce a dispus închiderea școalei de rabini din Tg. Buhuși, condusă de către d. Baszion Roiiis . Aflăm cu plăcere că cunoscu­tul și simpaticu­l Maior V. Venea, fost in artilerie, a deschis în str. Episcopiei No. 3 (colț cu Corabia) un magazin de desfacere a proi­ductelor vicțor* sale. Dată fiind calitatea și estimăta­­tea vinurilor ce desface cu sticla și paharul și simpatiile de cari se bucură maiorul, prevedem în­treprindere! Un strălucit succes. O Unul câte unul dispar vechii revoluționari ai Poloniei. Dumi­nică a încetat din­ viață, la locu­ința sa din str. Icoanei și, după o grea suferință, unul din falnicii poloni apărători ai fostei lor pa­t­ii, La­dislav A. Biciecki de Ar­­m­­ațis. Născut la 1843, a luat parte la frageda vârstă de 19 ani la re­voluția polonă din 1863. Din cauza Colegiului său neobișnuit i se în­credințase rolul de purtător de stafete intre cele 2 tabere revolu­ționare, trecând, adesea cu perico­lul vieței, printre rândurile ina­mice. In una din lupte fiind rănit, nuni si trimis in închisoarea din Teici (Gan­d­a), înainte de a fi îm­pușcat de consiliul de război a reuși să fugă, plecân­d­ in Elveția, unde studie la o școală de agronomie. După absolvire plecă ia Paris,unde luă parte activă ia deosebite miș­cări in favoarea Poloniei. In tim­pul războiului franco-german, in 1870, când toți străinii au­ trebuit să­ plece din Franța, veni in Ro­mânia și intră ca funcționar la c. R. in timpul construcției linii­lor Slatina-Vârciorova și Pitești- Predeal; pe urmă fu numit ins­pector iar soc. de asigurare Da­­cia-Romculav­ia care a servit­ con­­tinuu 25 ani. înmormântarea se va face azi du­pă amiază, la cimi­tirul catolic Rellu. O D. G. Bresz a fost angajat cu contract ca profesor de vioară la Conservatorul de muzică și artă dramatică din Capitală. ♦ Duminecă 8 Noem­brie, se va fa­ce la Mănăstirea Dealului’de lângă Târgoviște, unde se află păstrat craniul lui Mihai­ Viteazu­l, ‘o ex­cursie organizată de Liga Cul­­turală. După serviciul divin care se va celebra la Mănăstirea Dealului, excursioniștii vor vizita m­onu­­mentele istorice din Târgoviște, iar seara se vor întoarce in răni­lă la. O Liga Culturală va organiza o serie de iîitf Unii ale Ligei in di­ferite orașe din țară, cu scolo de a întemeia noul secțiuni. In lmna viitoare vor începe con­ferințele și seratiil­e artistice ale secțiunei București la Ateneu și la școala de Belie-arte. Membrii asociațiunei petro­liștilor din țară sa vor întruni in Cursul acestei căritâriiând din nou, spre a lua in discuțiune regula­­men­tul de poliție sanitară ai șan­­tierelor de ostrol. ♦ Direcțiunea pădurilor din mi­nisterul domeniilor va supune zi­­leie acestea aprobărea d-lu­i minis­tru tabloul pădurilor cari vor tre­bui scoase. In­ licitație iUha Viitoare. ♦ Com­isiunea de licitațiuni de pe lângă primăria Capitalei se va intru­fn Sâmbătă in primăria Cn­­ivtaiel spre a rezolva ilckațiunile ținute in cursul săniiimând­. ♦ Asta/i consiliu­l tie igienă de pa lângă uruimiria Criitaiel se va întruni din nou sub președinția d-lui dr. urieuuti medului șef­ui Cant­uil­iei. ♦ Comisiunea europeană danu­biană va înainta zi­­ ele acestea ministerului de externe o lucrare statistică privitoare la exportul de Mărfuri prin Susinu, efectuat in cursul an­ul­ui 1903. ♦ Din pricina pregătirilor de mutare in noul local din calea V­i­­­turifií, lângă fabrica Dobriceanu, s'au suspiéndat până Sâmbătă seara ședințele și intrunirile Cercului «România Munbitoare» și ale sin­­dicatelor din Capitala. I ♦ Ministerul de instrucție a În­ființat 1! posturi de învățători in­ jud. Dorohoi și 11 in jud. Tulcea. Aceste posturi sunt puttite CU 65 iei lunar. ♦ Milii­ itei mind zilnic > trii diferite d fi teri sau fiir a trimis Un­i­i ci­p­i­u T,ci si CLI­S Iii a fo­st­or cunoscut că ponti­­a princinani u cari Impovărprii tare cu multe .iTt si Iii,are ♦ lb lan­at. Ion Murinescu. din reg. Stret No. ll. a fost numit instructor ia batalionii li reserva. in lot.ui d-iui locotenent jscotioinu Atanaeie, care trece in *serviciui regi­men­tuim. rnzbrttu pri­­fiscalu pen­­dlitutri de c­­ai armatei, ircuiar relativ trlimititnl. *ui facă suorl in aU 8 mestoi ă a Ut core­st­e, ofițerii și toți­­ trebue să se ingi fie cp­re de achi­ nn ior saie către­­ oriun&, ia termen­u lu Kfî Cu­fls­ritățiie liclențe ați s­ar­­ijeasca ner­­irea Cntitri- Brat, județ­­e fixate de re viitor nu vor constata abateri de la prescripțiile­­ ordinu­lui circular, autoritățile militare vor lua măsuri disciplinare con­tra vinovaților. ♦ D. căpitan Const. Zosima, din arma cavaleriei, aflat in dis­ponibilitate, a fost rechemat la reg. 3 călărași. D­ socot. V­ Constantinescu, din reg. 10 roșiori, a fost­ considerat ca demisionat din armată, trecân­­du-se tot de­odată in cadrele de rezen­a ale regimentului 3 roșiori; guardul de geniu cl. I Andrei E­­nescu, afla în poziție de disponi­bilitate, a fost trecut în poziție de retragere, pentru infirmități in­curabile. ♦ Duminică au depus jurămân­tul tinerii elevi ai anu­lui I de studiu din școala militară de in­fanterie, cari au fost admiși in școala pe ziua de 1 Septembrie. După serviciul divin oficiat de de P. S. S. Archimandritul Humu­­lescu, predicatorul școalei, P. S.S. a ținut o frumoasă cuvântare. Comandantul școalei, d. lt.-colo­nel Dragalina, a ținut de aseme­nea o frumoasă cuvântare ostă­șească. După terminarea solemnităței depunerea jurământului,la care au luat parte toți elevii, profesorii și trupa școalei, s’au distribuit de­corațiile ce s’au trimis școalei cu ocazia vizitei A. S. Kronprințul Germanie! La ora 12, d-niî ofițeri au luat masa comună cu elevii în sala de mâncare a școalei. Econom­ice ♦ După rapoartele trimise la ministerul de industrie și comerț, pe piața din Mannheim se așteaptă cu mult interes prunele­­ uscate din România. In sud-vestul Germaniei se con­sumă și se importă mari canti­tăți din aceste fructe. Artistice — Vechiul core cultural artistic stu­dențesc va representa, Luni 9 Noem­­­bre, la teatrul National, frumoasa piesă «Filia Hospitails», in care se reoglin­­desc caracterele studenților germani. Această piesa s’a jucat în Germania de peste 500 de ori. — Aseară s’a jucat pentru întâia oară la Teatrul Național mișcă­­toarea piesă a lui Henri Becaue,­­«Corbii». Din lipsă de spațiu suntem ne­voiți a amâna pentru numărul viitor, respectiva cronică teatrală. Buletinul atmosferic al Institutului Meteorologic —pe ziua de fie Octombrie 1909 — bi țară.—Timpul se menține pre­tutindeni închis și rece. Temperatu­rile maxime au variat intre­ 7 ° (Si­naia) și 15 ° (Brăila), iar cele minime intre 1 ° (Tg.­Jiu) și 7 ° (Ghimpați și T. Măgurele). Presiunea atmosferică a crescut puțin, fiind în mijlociu că­tre 730 Ulm­i; pe m­alul murei este aici coborâtă (Constanța 755.3 Mile). Era către seară și peste noapte a plouat în cea mai mare parte a țarei; în u­­nele localități din districtele Teleor­man și Dolj a plouat mult (Alexan­dria 1 l mm. Segarcea 18, T. Măgu­rele 14 și Ciupercea 49 mm). In­ partea de sud a țar­ei, la munte și pe malul mărfii suflă vânt potrivit și zan­äe­ de la Ni in­ regiun­ea de câm­pie slab de la E, iar pe malul Du­nărei de la V. La Cor­in și Broșo­ieni (Suceava) a nins pe munți. In Europa la 25 Octombrie.­De­presiunea di­n Sud-Estul continentu­lui este staționară, având centrul în Marea Neagra și sudul Peninsulei Balcanice (sub 755 m­l­); centrul Eu­ropei este ocupat de­-o presiune ri­dicată (intre 761 și 763 Alm­i), după care urmează o depresiune probabilă, ottupând Nordul Angliei, peninsula Scandinavică și Nord-Vestul Rusiei. A plouat in România (T. Severin 38 MM, Baia de Aramă 52 luni), Penin­sula Balcanică (Sefaîevo și Sofia câ­te 17 MM, Belgrad 28) precum și in câteva localități din sudul Italiei și din Rusia, îngheț la Seraievo—unde a nins—­V­ran­ia și Klagenfurt (0 ®) Paris (—2 °) și Clermont (—5#). UNT­AMPLARI­A sw­ormoLA Pățania tin­ul soldat Soldatul Gh. Iastinescu, din regu­­­en­tul 4 Ilfov No. 21. Căpă­tând permisie Sâmbătă de la ca­zarmă­, a venit în oraș și întâl­nind pe mai mulți prieteni, s-a dus cu el la chef. Cât a du­rât cheful nu se știe. Pe la orele 3 noaptea el a fost însă găsit căzut pe strada Măi­cuței, de către un sergent de stradă. Soldatul avea mâinile și picioarele legate cu o frifighie și­ îi lipsea atât baioneta cât și­­ capela. Sergentul de stradă, văzând pe soldat beat și în imposibili­tate­a m­ai spune vre-u­n CUvîîit, l-a ridicat și l-a dus la circums­cripția 24. Era dimineață, irezindu-se din beție, el a declarat, că nu știe ce s'a petrecut. Soldatul a fost înaintat comenduirei pieței. O barbarie Ion Mi­hai Zalele, din Caisa Dudești No. 66, luând erî noapte luleaua neamțului, a voit să in­tre în cârciuma, lui Petcu St­o­­ian din str. Cantem­ir No. 56. Bucătarul din acea Cârciumă, care trebue să fi fost și el beat, s’a repezit atunci la dânsul și luându-l la bătae l-a trântit cu capul de marginea trotuarului. Grav rănit, Ion Mihal­­alele a fost­ ridicat de jos de mai mulți oameni și dus la spital. Agresorul a fost arestat și dus la circumscripția 83. Accidentul din calea 13 Septem­brie Tot din cauza beției, s'a în­tâmplat era și Un accident în ca­lea I1 Septembrie No. 128. Un vizitator suiiumo Petre Petre Sârbu­, în vârstă de 50 ani, de fel din Bulgaria, urcându-se beat in podul grajdului stăpâ­­nălu­ săli, d. Dumitrache Ga­nea. Cân­d s’a scoborât a căzut de pe scară, fracturându-și pi­ciorul stâng de mai jos de ge­nunchi, în stare gravă, nenorocitul a fost dus la spitalul Goicea cu o ambulanță a societății de sal­­v­are. Foc la Banca Națională Unn început de incendiu pro­venit de la coșul cel mare al ca­loriferului, a făcut pe pompieri să fie îndrepte in goana mare spre Banca Națională. Focul a fost stine,insă,înain­te de sosirea lor, căci persona­lul de serviciu și sergentul pos­tați acolo, au dat ajutoarele lor la timp. Coșul acesta a mai luat, foc și zilele trecute, dar și atunci a fost­ stins repede, m art n­iciiom­ar din tor­co din. mini • rTniT­ imlíuXE IF ERFIC LI STERIAN SPECIALIST 1.­ BOALE l­ME«­E și SIFILITICE Vech­iö lîisale al Eforiei Spitalelor Civile Consultant de la 10-12 si de la 8-7 Sir- BIBESCU-VODA 22 (colt Sf. Ecaterina » V ^ *

Next