Universul, ianuarie 1910 (Anul 28, nr. 1-29)

1910-01-28 / nr. 26

ANUL XXVIII—No. 20 -Joi 28 ianuarie 1910. !\ 5 bani în România 10 bani în străinătate Fondator: LUIGI CAZZAVILLA.N CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ft. Strada Brezoianu lt. Bucure$Q Personalul Băncei Populare „Gilortul din Xovacî (Gor) Calendar pe anul 1010 Ortodox Miercuri, 27 Ianuarie.—• Aducerea moart. Sf. loan Gură de aur (Slavoslavie) Catolic deresut, 9 Februarie. — Marcarea Genusei și Apolonia Răsăritei soarelui 7.20. Apusul 5.39 București, ,27 Ianuarie Măsură iu mișcări Era o vreme când, orî-ce măsuri ar fi luat un guvern și orî-ce legi ar fi votat Parlamentul, nu se mișca nimeni în țară, — afară bine înțeles de partidul politic în opoziție, care critica prin ziarele sale și prin întruniri publice actele guvernamentale. Lucrurile sunt mult schimbate astăzi. Deja un timp, diferite categorii de cetățeni se mișcă, fie spre a cere de la guvern și Parlament anumite măsuri, fie spre ai protesta contra sarcinilor ce i se impun. E acesta un rău sau un bine? S’ar putea spurte multe și pentru și contra acestei schimbări ce s’a săvârșit pe nesimțite. Dar faptul e fapt și discuția ar fi zadarnică. In tot cazul, schimbarea aceasta arată că națiunea se interesează mai mult de mersul afacerilor publice și sporirea acestui interes impune partidelor politice muncă mai multă și veghiare mai încordată pentru canalizarea diferitelor mișcări ce se produc în massa poporului. Oricum ar privi, însă cineva prefacerea aceasta, un lucru e în afară de orice îndoială: treime săi fie măsură în aceste mișcări. înainte de toate, orice mișcare trebuie să se țină în marginile legalității. Oricât de nedreptățită s’ar socoti o categorie de cetățeni la un moment dat, ea șnu are dreptul să tulbure ordinea publică și să iasă din legi. Mecanismul nostru constituțioal-parlamentar dă tuturor mijloace spre a-și dobândi dreptatea și a-și apăra interesele. In al doilea loc, atunci când y categorie de cetățeni,se crede nevoită și în drept de a se mișca, ea trebue să se ferească de a jigni interesele celorlalte categorii de cetățeni. Nu poate exista societate și Stat fără armonizarea intereselor. Dacă în ce privește condiția întâia’ nu e nimic de zis, diferitele mișcări — afară de cea din [1907 — menținându-se în marginile legalității, nu putem zice tot astfel despre cea de a doua. Deseori vedem că o categorie, nerând pentru ca înlesniri sau avantaje, cere în acelaș timp o îngreunare pentru alții. Nu e trebuință de multă vorbă spre a înțelege că acesta e iun rău; e destul să atragem atenția asupra încordării ce se provoacă astfel între diferite categorii de cetățeni — lucru ce numai folositor nu poate fi pentru bunul mers al lucrurilor. I ........ • • o-■■ mini 0 sauă hală la București Consiliul comunal al Capitalei, va discuta în ședința de azi chestiunea înființărei unei muoidiale în Capitală, și anume la Obor. Consiliul tehnic al primăriei lucrează acum la întocmirea planurilor acestei hale. Tratativele în vederea exproprierilor s’au terminat. 49) t Speranțe deșarte Alianța oligarhilor swaffh.ia.TJ Deșartă este speranța naționalităților din Ungaria că actualul guvern Khuen-Néderváry va aduce sufragiul universal. Când contele Khuen venise la putere, telegramele anunțau că în programul lui de guvernare e cuprinsă și reforma electorală ce s’ar face pe temeiul sufragiului universal, încă atunci am arătat în articolele noastre, neîncredere cu privire la aducerea votului universal de către actualul guvern, și evenimentele cari s’au desfășurat de atunci ne-am dat dreptate. De la început faptul că contele Ștefan Tisza,un reacționar și un oligarh incarnat, promisese sprijinul său guvernului Héderváry , nu prezicea nimic bun pentru naționalități. De atunci presemnele s'au înmulțit și azi putem să fim convinși că nici Kimon Héderváry mi va dărui Ungariei liniștea pe care numai votul Universal o poate aduce. Nu voim să contestăm prezidentului de consiliu Héderváry buna lui credință, dar știm acum că ori voește contele Khuen Héderváry ori nu voește să aducă sufragiul universal, el nu va putea să-l aducă ! Și iată de ce . Fiimud că Khuenféderváry im va putea guverna sprijinit numai de puținii săi amici maghiari și de naționalități—el a căutat ajutor și în rândurile diferitelor partide maghiare. Justh, președintele partidului kossutteist, s-a declarat dușmanul lui Khuen, participi poporal de asemenea. Fracțiunea lui Franz -Kossuth combate și ea noul guvern. Singurii cari s’au arătat binevoitori față de Khuen sunt conții Andrassy și Tisza. Contele Andrassy nu s’a declarat încă în mod definitiv, dar cât despre Tisza, el s’a înrolat ce ,simplu soldat” (așa zice chiar el) în partidul lui Héderváry. In toate cercurile politice din Austro-Ungaria se comentează alianța celor 3 conți. E o alianță a celor mai pronunțate elemente oligarhice, un triumvirat care nu credem că va aduce mult bine Ungariei. Atât contele Tisza cât și contele Andrassy sunt reprezentanți tipici ai tradiției de putere și îngâmfare oligarhică: sunt descendenți ai unor vechi și puternice familii de magnați; tații lor au fost doi dintre cei mai puternici bărbați de Stat ai Ungariei, și acești doi fii au crescut în spiritul acesta de oameni cărora nimic nu li se poate împotrivi. Ei sunt unii dintre cei mai mari proprietari din Ungaria, fruntași în rindul celor câiiva magnați cari singuri stăpânesc o treime din întreg pămîntul cultivabil al Ungariei. Cum să așteptăm de la acești magnați mândri și puternici considerațiune pentru massele mari ale poporului, pe care ei îl consideră nevrednic de-a avea drepturi și putere? Și—o nouă deziluzie pentru frații noștri din Ungaria—acești oligarhi vor fi mâna dreaptă a lui Héderváry, ba poate o să ajungă să-l înlăture pe contele Khuen și să monopolizeze iar numai ei puterea. E sigur că acești oameni politici sunt departe de gândul să realizeze votul universal. Românii din Ungaria n’au fost surprinși de noua întorsătură a lucrurilor, mai ales că sunt obicinuiți a nu crede în făgăduielile guvernelor maghiare. Tot ceea ce o pot face frații noștri e să se pregătească de o luptă serioasă la alegeri. «Șansele cari păreau a fi la început favorabile românilor s'au mai înrăutățit prin alianța oligarhilor ,și frații noștri pot sa se aștepte iarăși la alegeri sângeroase și grele. Cu toate acestea ei nu -și vor pierde curajul, își vor face datoria în alegerile pentru Cameră (cari acum sunt sigure, deoarece s’a publicat în monitorul ungar decretul regal despre dizolvarea Camerei), și vor continua să lupte pentru drepturile naționale cari li se cuvin. O nouă organizație politică, culturală și economică, mai puternică decât cea de acum, se impune.Luptele nu se vor curma decât într’un viitor mai îndepărtat, și până atunci numai o bună organizare a forțelor naționale poate să țină piept curentului de maghiarizare și persecuție. Nu ne îndoim că și în această privința românii din Ungaria își vor îndeplini datoria pe care o au față de întregul românism. Mircea R. Șirianu. € mm sunt tratați sergenții rurali o circulină a prefecturei jud. Ilfov . Se ște, și . rapoartele oficiale au confirmat, că sergenții,rurali, însărcinați cu paza de zi și de noapte la comunele rurale,,de multe ori nu-șî pot face datoria; întâi, din cauză că primarii și notarii din comunele respective îi întrebuințează la diferite servicii particulare, al doilea fiindcă revocările și mulurile se fac de administratorii de plăși, fără o anchetă prealabilă conform deciziilor prefecturilor. , Spre a face să înceteze această stare ce lucruri, prefectura jud. Ilfov a trimis o circulară către administatorii de plasă din județ, prin care se recomandă ca paza de zi și de noapte să se facă sub controlul jandarmeriei rurale, iar numirea și scoaterea sergenților rurali se vor face de către prefectură, in urma unei anchete a administratorului de plasă. Pentru serviciul primăriei, se vor întrebuința 2 sergenți sub controlul primarului și notarului. Administratorii de plasă vor veghea ca sergenții să nu fie întrebuințați la alte servicii decât acelea la cari sunt obligați prin lege. Orce abateri, spune circulara, vor fi aspru pedepsite. PRINDEREA unullEZERTOR Zilele trecute s’a anunțat că poliția din Galați a prins pe un anume Anton Ilie, zis și Gh. Cârstovici, care a declarat că face parte din banda lui Sandansky și că e originar din Macedonia. Adus la direcțiunea poliției și siguranței generate din ministerul de interne, s’a aflat că numitul este originar din Suceava (Bucovina), și că se numește Otto Hiebe, dezertor din reg. 41 infanterie din armata austriacă. Otto Hiebe a mărturisit că acum doi ani a trecut în țară pe la Mamornița și s’a stabilit în Sivvohol. Verificându-se cele spuse de Hiebe, s-a constatat că un adevăr el e dezertor din armata austriacă. Ministerul de interne a permis în mod provizoriu lui Hiebe să stea în țară. Prefectura poliției de Galați a fost iisărcinată în acelaș timp să facă cercetări spre a afla care e ofițerul de poliție care a dat știri inexacte,—spre a fi pedepsit. I —— • •• mmmmmmn Din minunile cooperației rurale , banca ppüri-nodtl: „SW-llorasI (Gorj) am e speculat țăranul ?—Cât pierde prin beție și cât câștigă prin economie ?—Câte împrumuturi s’au făcut și natura lor. — împroprietărirea sătenilor. — Exploatarea munților și pădurilor prin acțiuni de muncă și de capital ă . Inainte de înființarea băncei sătenii strâmtorăți puteaîi lua cu multă b anevoință, la păsurile lor, banii trebuincioșî lor dela cei câțiva bogătași din sat și cu °tigbândă care varia între 30 și 120 lei la sută. Munca fără nici o mulțumire, lipsită de câșig, era fatal să împingă pe săteni pe panta viciului. Banca a împrăștiat, diferite manifeste și tabele instructive din cari reeșea că țăranul cheltuind numai 5 pahare pe zi cu băutura ar pierdein timp de 10 ani, circa 182 lei 50 bani pe când dacă i-ar consemna la Bancă, în acelaș interval de timp și cu depuneri zilnice de 5 parale, țăranul ar câștiga 300 lei 90 bani, adică aproape îndoit. Operațiile băncei de la 1 Ianuarie și până la sfîrșitul anului trecut, au fost de 3.292.150 lei 62 bani, pe când fondul social a fost numai de 2.011.693 lei 53 bani. împrumuturile și întrebuințarea lor . Până la 31 Decembrie 1909, s'a făcut 2.338 împrumuturi, iar valoarea acestor Împrumuturi, dela înființarea băncei și până azi, a fost de 1.111.004 lei 05 b. împrumuturile au fost întrebuințate pentru cumpărarea de vile pentru gospodărie, cumpărarea de producte, pământ, clădiri de case și ecarete, comerț, plată de datorii cu camătă, munca câmpului, deszălogire de pământ, cumpărarea de instrumente agricole, reparări de case, căutarea sănătății, cumpărarea de nutreț și haine, susțineri de procese, cumpărarea de alimente și arbori, etc, dar scopul de căpetenie al băncei era să pună stăpânire pe moșia Novaci. După nenumărate corespondențe cari s’au întreținut de către d. Brezulescu, ani de-a lundul, banca, pentru plasarea disponibilităților sale de numerar, cumpără partea indiviză în moșia Novaci cu componentele ei. D. Brezulescu a lucrat absolut gratuit, iar banca pune stăpânire de veci pe moșie, plătind pentru aceasta suma totală de 373.195 lei 50 bani. Compunătoarele moșiei au fost împărțite în trei categorii: 1 funtre din țară , locuri de muncă, finețe etc., pe cari le va da sătenilor în proprietate individuală; 2) Plaiul cu locuri de pășune și pădure, pe cari le va da sătenilor în proprietate indiviză organizată după principii proprii; 3) Munții cu pădurile, pe cari le va exploata cât mai rațional banca, fondând o societate forestieră care va emite și acțiuni de muncă, pentru ca să asocieze la rezultatele întreprindere, capitalul sătesc cu munca sătească; 4) Zăvoiul și cursurile de apă, cari vor fi lăsate totdeauna în gratuita folosință a sătenilor, dar a căror undă proprietate va rămâne a băncea, ca strajă cinstită și statornic veghietoare a intereselor generale și a armoniei individuale din regiune, împroprietărirea sătenilor O adevărată împroprietărire a țăranilor de pe moșie s’a făcut acum doui ani. S’a distribuit săteniior un chestionar, la care sătenii trebuiau să răspundă. Primindu-se 792 declarațiuni, ele au fost unificate și în vara anului trecut au fost puși în stăpânirea loturilor un număr de 176 de săteni pe o întindere de 195 ha. pământ arabil. Din aceste loturi vîndute, banca va încasa 49.881 lei, notând că prețul a variat între 120 și 300 lei de pogon, ceea ce reprezintă o șesime din valoarea reală a pămîntului în localitate, banca voind să împărtășască câștigul afacerii cu forțele muncitoare și meritoase pe care ea se sprijină. La primăvară vor continua lucrările de împroprietărire. Declarațiunii ar sătenilor se fac cu privire la : lipsa de pământ și socotirea eventualităților de moșteniri, numărul membrilor familiei actuale și considerarea celei viitoare, puterea de muncă, solvabilitatea declarantului, capacitatea lui sub privirea operei de educare a băncii, calitățile lui sufletești și interesul economic al localităței. Intențiunea băncesc să ridice și edilitatea satelor. Hotărnicirile sunt astfel întocmite încât să evite pe veci procesele între vecini. Din adevărat cadastru s’a făcut din lucrările de împosesare. Cu chipul acesta, se dă pildă ridicarei satelor pentru vremea că nici viața socială se va revărsa, cu toată puterea și asupra lor. Dar mai sunt și alte lucruri interesatăe, — pe care le vom releva idi ounând viitor când vom încheia, vorbind despre ,, Halatul poporului” din Novaci. I.. Iliescu. Serviciul nostru leriotrafic GRECIA Vase de război ale Puterilor la Pireu Atena..26.—Patru vase de război ruse și trei engleze au sosit azi la Pireu. Se așteaptă ca zilele astea să sosească și câteva vase italiene. Sosirea acestor vase a produs o mare emoție. Posibilitatea detronării regelui Atena. 28.O Ligă militară a primit propunerea făcută acum câteva 7.Horie către Venizelos. Conform acestei propunerii dacă regele nu va consimți să convoace Adunarea Națională, el va fi detronat iar în locul lui va fi proclamat rege, fiul prințului moștenitor, prințul George, sub numele de George al II-lea. Liga militară crede că va evita Intervenția Puterilor prin faptul că lo va servi regelui detronat lista sa civilă cu condiția ca dânsul să fie internat intr’un castel regal din Grecia. Viena. 2d.—In cercurile diplomatice bina informate de aici nu se ia în serios știrea ,despre detronarea regelui Greciei in cazul când nu va consimți ln convocarea adunării naționale.. Liga militară nu are nici un motiv spre a detrona pe rege și nu e probabil ca prințul George să consimtă să devină rege, iar bunicul său să fie internat într’un palat din Atena. TURCIA Liberarea unor greci revoluționari Constantinopol, 26. — Cei 35 greci arestați la Usunkoepru, vilaietul Adrianopole, sub bănuiala că ar face parte din comitetul secret revoluționar al asociațiunei „Adelphia” au fost puși în libertate. (A. R.) MUNTENEGRU Remaniarea cabinetului Viena. 26.—Din Cetinje se anunță că ..Monitorul Oficial“ de azi publică o remaniare a cabinetului Tomanovic. O criză mininisterială izbucnise din cauza nonei împărțiri administrative a Muntenegrului. SERBIA Cum e privită apropierea austro rusă Paris, 26.— „Le Matin" află din Belgrad, că știrea despre o apropiere austro-rusă a produs acolo o colosală senzație. Aceasta e considerată ca o nenorocire națională, cu toate că Paska a primit asigurări din Petersburg că nu s’a ajuns încă la o înțelegere'pozitivii, ' marele’' bal mascat al Sindicatului ziariștilor sluji, cum se știe, acest bal are loc Sâmbătă. ..0 Ianuarie, în sala Teatrului Național. Cei cari voiți să petreceți, nu uitați deci acest bal. „Sindicatul ziariștilor" a intervenit pe lângă ministerul de domenii și agricultură ca silî pue la dispozitiune plantele și florile cu care sala Teatrului va fi decorată S’a intervenit de asemenea la direcțiunea circului Sidoli , pentru ca artiștii săi de frunte să dea concursul acestui bal.* Au mai daruit obiecte pentru tombolă d-niî : Hențiescu, Chihăescu, farmaciști, institutul de arte grafice „Minerva“, librăriile Ioanițiu, Sfetea, sec. de bazalt, fabrica Luther (Czel), viile Brătianu, d-ni: Sig. Prager, Em. Poloni, Djaburov, Menu, Frantz Brand.* Nu vor lipsi la acest bal nici bătaia cu flori naturale, nici serpentinele. S’a comandat, în acest scop, câteva sute de buchete de flori naturale și nenumărate pachete cu confetti.* Veniți dar la balul „Sindicatului ziariștilor“, căci pe lângă petrecerile anunțate zilnic, veți mai vedea și altele mult mai atrgătoare. Programul definitiv se va întocmi Joi. CORPURILE CAMEU A. — Ședința dela 26 Ianuarie -Lume foarte multă în tribune. Se observă prezența a numeroasa doamne , aceasta în vederea interpelarel dlui deputat Fleva, cu privire la afacerea Bătești. Ședința se deschide la 2 și 5 minute. Prezidează d. Missir. Pe banca ministerială d-ni: Ion Brătianu, Morțun, Orleanu, Ferechide, Costinescu, Djuvara și Toma Stelian. Interpelarea d-lui Eleva în eh»*slu a moșiei Rălești După ce se fac formalitățile obicinuite ,se dă cuvântul d-lui Fleva, spre a-și dezvolta interpelarea în afacerea Plăiești. Oratorul începe prin a spune că e dator să repete declarațiunea ce a făcut-o în ședința precedentă, anume că d-sa nu formulase nici o interpelare, ci a cerut niște dosare, pentru că a văzut publicat în ziare niște facsimile ale unor acte oficiale, facsimile care n’au fost dezmințite de presa guvernului. Greșit s’a interpretat cererea mea ca o interpelare. Un deputat din majoritate a cerut în sesiunea trecută dosarele eparhiei de Roman și totuși n’a făcut interpelare. Așadar, aveam dreptul să nu vorbesc. Vorbesc însă, pentru că d. ministru Brătianu a declarat că, vrea lupta oricât de violentă dar pe față. Mie nu mi se poate imputa că am lovit pe ascuns. Eu am fost totdeauna fățiș în lupta cu adversarii mei.. Lupta de intrigă e departe de felul meu de a fi. .D. Fleva spune apoi că se va mărgini a citi cele constatate în dosar. Dacă din această citire va reeși ceva care să atingă pe cineva, vina, spune d-nul Fleva, nu va fi a mea. Chestiunea este următoarea: Dacă un ministru a luat în arendă o moșie a Statului și dacă această arendare a făcut-o singur,sau printr'o persoană interpusă. Moșia Rătești e în județul Argeș și are 600 hectare parte cultivabilă. Pământul e de cea mai bună calitate; aceasta e stabilit de comisiunea regională. D. Fleva arată cum arenda acestbî moșii la 1903, când toate arenzile s'au urcat, a scăzut simțitor și atunci s’a făcut arenda fiii pe 5 ani cum se făcuse până atunci, ci pe 15 ani. La 1901 moșia era arendată unui domn Florian Bunescu. La 19 Februarie,Când d. Ion Brătianu era ministru, d. Bunescu, care mai avea 2 ani contract cu Eforia, face o petiție prin care cere ca să i se dea moșia pe încă 15 ani. Pe petiția sa se pune rezoluția ca să se facă licitație. La licitație se prezintă d. Bunescu și d. Gheorghe Dimitriu, omul de la magazinul d-lui Brătianu. Oratorul arată cum la licitație Bunescu n'a fost concurent serios, căci a lăsat pe Dimitriu să poată lua moșia pe un preț cu 50 % mai jos decât plătea el pe un termen de 3 arii, iar nu de 15. Primele două licitații n’au fost aprobate, și atunci la celelalte licitații nu s’a mai prezintat decât d. Dimitriu, care în cele din urmă a făcut o ofertă Eforiei să-i dea moșia pe 6000 de lei. Eforia n’a admis și s’a ținut o nouă licitație, la care s’au prezintat iar d. Dimitriu și concurentul său de complezență, d. Bunescu , și de data aceasta d. Bunescu a lăsat pe d. Dimitriu să ia moșia cu 6000 de lei. „Rezultatul a fost că moșia, care fusese arendată pe trei ani cu 9500 lei, e arendată d-lui Dimitriu pe 15 ani cu 6000 de lei. T. Fleva spune că în dosar sunt actel care dovedesc că Dimitriu era omul propus al d-lui Brătianu. Aceasta s’a stabilit câmi la 1907 a fost vorba să se cedeze •moșia obștei locuitorilor. Pe actele de la Eforie, făcute cu ocazia constituirei obștei, este d iscălit în locul d-lui Dimitriu un domn Matei Gheorghiu, inspectorul moșiilor d-lui Brătianu. Mai mult încă , se constată că cu ocazia constituirei obștei, tratativele s’au făcut între fruntașii țărani și d-lii Gheorghiu, inspectorul și Marinescu, administratorul d-lui Brătianu la Rătești. Nicăeri nu figurează Dimitriu, ceea ce dovedește că acest domn nu era decât un arendaș fictiv. D. Fleva mai citește o petițiune către Cassa băncilor populare din partea locuitorilor, cari spun că d. Ion Brătianu le-a promis să se cesioneze moșia Rătești, pe care o ține prin interpusul său, d. Dimitriu, drept mulțumire că nu s’au răsculat în 1907. In aceeaș petițiune se spune că s’a și dat d-lui Brătianu prin procuristul său, d. avocat Bănescu, 10.000 lei pentru acareturile moșiei. O altă dovadă că d. Brătianu era arendașul, este și faptul că d-sa a înlesnit obștea cu suma de 3.500 lei spre a-și completa garanția necesară. Oratorul, după ce mai citește acte din dosar în care se vorbește numai de d. I. Brătianu, spune că d. Brătianu a adus o pagubă de 13 mii lei Eforiei, luând pe un preț minim moșia în arendă. In urmă, d. Fleva citește articolul 8 din legea cumulului, care interzice funcționarilor Statului să ia moșiile Statului în arendă. D. Fleva închee întrebând dacă n’a venit timpul să se aplice art. 8 din legea cumulului. Discursul d-lui Constantin Brătianu D. Const. Brătianu, care s’a asociat la interpelare, începe spunând că e surprins de tonul moderat al interpelărei d-lui Fleva. Va imita pe d. Fleva și va fi și d-sa foarte moderat. Oratorul spune că în actul de partaj al familiei sale se spune că parte din moșia Rătești este proprietatea d-sale și a fratelui său d. Vintilă Brătianu. D. Dimitriu este funcționarul meu, prăvălia din calea Victoriei este a mea, spune d-sa. Fratele meu Ion Brătianu n'a fost niciodată la prăvălia mea. D. Ion Brătianu.—Bu am fost ca cumpărător. (Râsete). D.C. Brătianu.—Eu nu mă ascund în dosul d-lui Dimitriu, funcționarul meu, și vă declar că moșia (partea Eforiei), a fost luată în arendă pentru mine, nu pentru frate-meu. In ce privește prețul arendei, el se datorește crizei dela 1899. Oratorul spune că moșiile vecine cu Rătești s’au arendat cu prețuri scăzute. Tot Eforia, spune d-sa, a arendat altă moșie tot cu 6 lei 80 bani pogonul, tot d-lui Florian Bunescu. D. Brătianu.— Da. D. Cincu. — Cum se face că comisia regională a fixat hectarul la 60 lei. D. C. Brătianu. — Am să vă explic. Pentru moșia Rătești au fost 6 licitații. Concurenți nu se prezintă întâi pentru că moșia n’avea ecareturî și pământul e foarte slab. Prețul de 60 lei hectarul este fixat numai la lunca Argeșului. Pământul din regiunea Rătești este fixat la 20 lei pogonul. Recunoaște că d-sa a făgăduit țăranilor să le dea moșia în arendă, iar nu fratele d-sale. Oratorul spune apoi că însurându-se, atât d-sa cât și fratele d-sale, d. Vintilă Brătianu, a trebuit să iasă din indiviziune și atunci, pentru ca d. Ion Brătianu să intre mai ușor în stăpânirea părței sale din moșia Rătești, a voit să dea moșia obștei. In ce privește faptul că în dosare figurează numele d-lui Ion Brătianu, în locul numelui meu, e o simplă confuzie dacă nu e făcută dinadins spre a alimenta o anumită campanie. Cât despre ciorna preotului care afirmă că a vorbit cu d. Ion Brătianu,este pusă la cale de un anumit inspector al Băncilor populare. Cuvântarea, d-lui Chirculescu D. Chirculescu s’a asociat și d-sa la interpelare. Spune că interpelările trebue să se facă cu bună credință, iar nu pentru un interes politic. Interpelarea d-lui Fleva pare a fi fost făcută cu un anumit scop. D-sa arată că în chestia Rătești s’a dus campanie de, un ziar. Atacurile ziarelor nu mai sunt azi crezute, de aceea, ca efectul să fie mai mare, d. Fleva a anunțat interpelarea... Altă dovadă că d. Eleva urmărea un scop de partid, e că fiind întrebat când va dezvolta interpelarea, a răspuns: în ziua când veți da banchetul d-lui Brătianu. Oratorul spune că d. Fleva a dorit să transforme Parlamentul într’un loc unde să se ducă lupte în scopuri politice. Aceasta nu se poate, căci atinge prestigiul Parlamentului. Răspunsul «1-iuî S. BrîUnotu D. prim-ministru spune că era dator să ceară ca acuzațiiinî ca acele enunțate prin interpelare să nu rămân ascunse în incinta Parlamentului și în conștiința oamenilor cinstiți. Intrucât mă privește, conchid astfel: Ați constatat din toate actele citite că am dreptul să răspund că n’am arendat ca ministru o moșie a Statului; am dreptul să răspund că n’am făcut intervențiuni și presiuni pentru că e stabilit că s’au făcut 6 licitații. Urez ca în toate partidele și guvernele să se facă asemene presiuni.—In ce privește interesul meu, ați văzut că fratele meu, care era arendașul, a voit să se lase de acea moșie, pentru ca să nu aibă afaceri cu instituțiile Statului. Eu cer ca nimeni să nu facă afaceri cu instituțiile publice, nici cinstite, nici necinstite. Sunt gata în orice împrejurare să primesc lămurirea complectă a afacerilor în care e interesată morala publică. (Aplause). Aceste sentimente m’au făcut să cer să se aducă lămurire în această mizerabilă chestiune. Sunt sigur că am fost reprezentantul unui interes superior când am cerut ca aceste afaceri să nu se închee prin insinuări, ci prin luminarea întregei chestiuni. (Aplause). Incidentul se declară închis. Ședința se suspendă împrumutul de 4S milioane pentru cutre ferate La redeschidere se ia în discuție proectul de lege pentru împrumutul de 45 milioane necesar lucrărilor de căi ferate. D. Enășescu, cerând cuvântul la art. 1, critică sistemul împrumuturilor. Partidul liberal își luase angajamentul la 1901 să nu mai facă împrumuturi, spune d-sa. Ei bine, el și-a călcat angajamentul, căci în interval de 8 ani numai, a făcut 3 împrumuturi. Din situația tezaurului rezultă că Statul dispune azi de un excedent de 54 milioane. Pe de altă parte, d. ministru de finanțe ne-a cerut printr-o lege ca să fie autorizat să depue o sumă disponibilă de 35 milioane. Oratorul se întreabă, pentru ce Statul mai face împrumuturi, dacă are bani în casă, iar dacă n’are atunci pentru ce s’a trecut în situația financiară ca existenți și pentru ce d. ministru de finanțe ne-a cerut autorizația ca să depue o rezervă de 35 milioane care mu există? D. Costinescu, ministrul de finanțe, spune că e vorba de un împrumut care nu se face în socoteală veniturilor Statului, ci în socoteala fondului de rezervă ai căilor ferate. " Sunt lucrări urgente de făcut la căile ferate. Insă, fondul de rezervă al căilor ferate nu este atât de mare ca să se facă toate lucrările deodată. De aceea se face împrumutul care va fi plătit an cu an din acel fond de rezervă. împrumutul se face,în condițiuni foarte avantagioase, fiindcă anuitatea împrumutului va fi de 2 și jun. milioane adică nici jumătate din depozitul anual al fondului de rezervă. D. ministru spune că nu trebue să se ia cifra de diferență între cheltueli și încasări drept un excedent real. Anul acesta nu se putea da decât 14 milioane — care e realul excedent — pentru lucrări publice. Insă avem portul Constanța și armata, care au nevoe de îmbunătățiri și din 14 milioane nu mai putem da și la c. f. Trebue să păstrăm excedentul pentru armată și lucrări publice. Art. 1 se votează. La art. 2 d. Parca spune că în acesti articol se cere trei milioane 680 mii pentru dublarea liniei Ploești—Mizil. Oratorul crede că această linie ar trebui să se facă de la Ploești la Buzău, iar nu numai până la Mizil. D. Take Ionescu spune că în lege se cere 3 milioane 200.000 lei pentru începerea dublării liniei de la Ploești la Buzău. E un sistem deplorabil de a sa vota o sumă pentru începerea unei lucrări, fără ca să știm cât o să ne coste în total. Parlamentul trebue să voteze întreaga sumă necesară. Oratorul cere să se pue în lege suma întreagă necesară pentru dublarea liniei de la Ploești la Buzău. In altă ordine de idei, d. Take Ionescu cere ca podurile să nu se mai facă pentru cale simplă, ci pentru cale dublă, pentru că e de prevăzut că în viitor, odată cu creșterea populației și circulația pe c. f. va fi mai mare. D. Enășescu constată că e disproporție între numărul vagoanelor închise necesare cerealelor și vagoanele deschise necesare industriei. D. Costinescu, răspunzând d-lui Iarca, recunoaște că poate ar fi mai avantagios ca, în loc să se dubleze linia de la Ploești la Buzău, să se facă de la București la Buzau. Deocamdată să se voteze legea și guvernul promite că nu se va începe nici o lucrare până ce nu se va face un studiu asupra propunerei d-lui Iarca. In ce privește observațiunea d-lui Take Ionescu, d. ministru spune că a prevăzut numai cheltuelile ce se vor face în 2—3 ani, pentru că nu se poate face un împrumut care să servească la lucrări ce au să se facă peste 6 ani. D. Costinescu recunoaște că e bine să se ia măsuri ca podurile să se facă pentru linii duble. Pentru podul de peste Dunăre s-a luat decizia de a nu mai fi dublat, dar de a se face bloc sistem. LEGELE CRIMEI mice roman senzațional de GASTOX LEROUX PARTEA A DOUA Căsuța din str. Sălciilor ! X — C!eu am lucrat, făceam ilantele, d-le, și Prevost era profesor ,la liceul Louis le Grand. — In Montmartre?... repetă înăbușit Robert care părea agitat de o nouă emoție. Locuințî în Montmartre, la epoca aceea, d-nă Luiza? — Da, ne am instalat numai decât, și nu am mai voit să plecăm. . — Și unde locuiați în Montmartre ? — Aci alături!... D-le Pascal, după movilă. Dar ce ai? de ce? ești atât de schimbat, d-le Pascal. — După movilă? reluă Pascal... ascultă-mă și înțelege-mă bine.... Casa pe care o locuiaț mai există ? — Se înțelege că există... Nu s’a atins nimeni de ea! — D-zeu fie lăudat!.. aftă Pascal cu o exaltare crescândă. Dar ulița? Ce uliță era?... Spune-mi în care uliță locuiți d-nă Prevost, pentru numele lui D-zeu ! — Strada Sălciilor, d-le Pascal, aveam o căsuță din care s’a făcut o cârciumă, căreia i-a dat un nume ciudat : „Cârciuma Ocnei!” — A! d-nă! „Cârciuma Ocnei“. Și eu care nici nu bănuiam! A! Macalan!... ia seama căci răbdarea Misterului are margini. Deodată apucă de mâini pe portăreasă cum un copil ar lua pe măsa. — O să-mi spui tot! — Ce tot? întrebă ea mirată. — Tot ce vi s’a întâmplat cât ați locuit în casa aceea. — Dar nu ni s’a întâmplat nimic. Nu e un cuvânt dacă i s’a dat numele de Cârciuma Ocnei să îți Închipui că în fiecare noapte se asasina la ușa noastră. — D-ta ai bună memorie, d-nă Prevbst? întrebă Robert așa de aspru, încât biata femee începu a fi îngrijată, cu toată conștiința ei care părea liniștită. — Cred că da, d-le Pascal. — Adu-ți aminte anul... Și tânărul se plecă la urechea bătrânei; aceasta, tresări. — A! îmi aduc aminte de acest an, n'a fost un an bun!... zise ea fixându-I ciudat. — Pentru ce? — Pentru nimic. I — Nu-țî aduci aminte de cele ce s’au întâmplat in primăvara anului aceluia? o întrebă tânărul. — In primăvară? Nu știm ce vrei să zici. — O să-ți împrospătez cu memoria, d-nă Prevost, apropiându-se și mai mult de dânsa. Pe strada Sălciilor nu prea trece multă lume pe la 3 dimineața, când ședeai cu bărbatul d-tale la poartă ca să respiri nopțile parfumate ale primăverei... — Od-le Pascal, e așa de mult de atunci... nu mai știă... sunt bătrână... —... Pe o lună frumoasă și limpede... când o trăsură... — Doamne! — ...O trăsură, urmă tânărul, fără a lua în seamă agitația crescândă a Luizei,... când o trăsură venea de după movilă,o trăsură pe strada Sălciilor, pe unde nu trecea nici una... Când ești la fereastră, pe la 3 dimineața, și când o vezi venind pe o lună splendidă, ți-aduci aminte în toată viața!... — Toată viața! șopti bătrâna, dând din cap. — Și știi de ce-ți aduci aminte toată viața? Iți aduci aminte, pentru că ai văzut acea trăsură oprindu-se în fața ușei unei grădini, o femee scoborându-se la brațul a doi bărbați, o femee ciudat înfășurată la cap, că ai fi luat-o drept cu călușa la gură, care se rezema de acel două cavaleri, care aproape o duceau, o femee a cărei înfățișare, atitudine, tăcerea celor doi oameni, te-a impresionat atât de mult încât a spus bărbatului d-tale tare: „O privește, dragul meu! s’ar zice că femeia aceea se zbate!!' Și’ț! aduci aminte că bărbatul d-tale ți-a răspuns: „Bar nu, Margareta, nu vezi că petrec!. — Nu știu! nu știu! nu-mi aduc aminte! respunse Luiza, plângând și privind cu spaimă spre ușe. — Probabil că conversația dvoastră supăra pe ace! bărbați, căci îmbrânciră pe biata femee ca să intre mai repede în grădină. Când intrară în grădină, d-ta a mai spus bărbatului d-tale așa : „Ia uite-te la vizitiu!... S'ar părea că e Grosul! Atunci trăsura a pornit; era în noaptea de 6 spre 7 Mai. Tânărul, zicând acestea, își șterse fruntea de nădușeală zicând: — Vezi ce bine sunt informat, d-nă ? — Dacă ești așa de bine informat, d-le Pascal, atunci nu mă mai întreba nimic... mai cu seamă că nu mași mai putea spune nimic... nu știri mai mult și poate că d-ta știi, că ea nu trebue să știu mai mult... Fie-ți milă de mine! — Ba da, mai știi și altele! reluă Robert neînduplecat... da, mai știi că acea femee, așa de ciudat întrevăzută, la 3 ore din noapte, în strada Sălciilor, în momentul când intra în misterioasa grădină... pe această femee nu ai mai văzut-o. Proprietatea aceea nu avea decât o poartă, una singură, care da în strada Sălciilor. S’a deschis pentru a lăsa să intre pe acea femee, și nu s’a mai deschis ca s’o lase să iasă... Așa e că nu ai mai văzut-o ?... spune-mi! spune-mi! pentru că ăsta e adevărul!... Nu e așa că nu ai mai revăzut-o ? — Niciodată!... răspunse prin un oftat Luiza. — Și cu toate acestea, d-ta supravegheai poarta aceia, și doamna din strada Sălciilor îți bântuia, nopțile, d-nă Prevost? Cum ar fi fost altfel, când am auzit... — Ce ? Ce ? — Acele gemete funebre, de care s’au umplut grădina, într’o zi de vară, o zi caldă, arzătoare de vară,, și cari au ținut de la 12 ore la prânz, până la 12 și jumătate ?... După acea totul a intrat în tăcere. D-ta însă ai alergat la portiță și ai strigat: — Cine strigă așa? Dar imediat ai fost ajunsă de soțul d-tale care ți-a spus răstit: „Nu te ocupa tu de fleacurile astea"! Și ai fost silită să-l urmezi, căci erai o nevastă supusă și ascultătoare, d-nă Prevost. D-na Luiza, crezând că are a face cu un diavol, luase niște mătănii și începuse a-și face cruce, tremurând, și murmurând rugăciuni pe când la față se îngălbenise cu ceara. — In grădina aceea nu venea nimeni, niciodată ziua, ci numai noaptea, reluă argintarul; într'o noapte ai mai văzut, venind o femee, pe jos, însoțită de un om. Femeia ce zărise și întâia oară era înalt, astăzi altă era mică, și ai observat bine că omul care o însoțea semăna foarte bine cu vizitiul despre care ai zis: (Va urma). ♦ D-nii abonați cari fac reclamații sau cer schimbări de adresă, sunt rugați să bine-voiască a trimite la administrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimiterea ziarului la noua adresă.