Universul, octombrie 1910 (Anul 28, nr. 269-299)
1910-10-14 / nr. 282
Vizita Imparatului Germaniei in Belgia PIAȚA BROUCIIÉRE, DIN BRUXELLES Calendar pe anul 1910 Ortodox Mercuri, 13 Octombrie. — Martirii Carp, Papii, Agalonic și alții. Catolic Mercuri, 26 Octombrie.— Evarist. Râs. soarelui 6.44. Ap. soarelui 5.14. „UNIVERSUL“ sire primitoarele linii telefonice : 'Administrația ..... 6. Redacția.............................12! Străinătatea . . . . . .20 62 88 56 București, 13 Octombrie. Servici maritim Din când în când se vorbește de serviciul nostru maritim și se înregistrează svonuri despre intenția ce ar exista, ca să se vânză sau să se cedeze, acest serviciu, unei alte societăți particulare. Asemenea svonuri s’au răspândit și zilele trecute, dar ele au fost dezmințite de ziarele guvernamentale. In acelaș timp au apărut, cu privire la funcționarea acestui serviciu, câteva însemnări vrednice de tot interesul, scrise de d. deputat G. Diamandi, cu prilejul unei călătorii ce a făcut prin Turcia. Iată câteva din aceste însemnări: Cari nu ne îndoim că vor ■atrage atenția și vor deștepta interesarea cercurilor cărora îndeosebi se adresează : — Atâta vreme cât vom neglija litoralul Asiei Mici și al Arhipelagului, și ne vom mărgini la actualul număr de vase, serviciul nostru maritim nu poate da decât bugete cu dificil. Vasele noastre sunt căutate și cerute la Beyruth, la Yaffa, peste tot. Avem o piață de export în apropiere imediată, ea are nevoe de produsele regatului, trebue s-o cultivăm mai mult. Cu puțină sărguință, am putea să răzbim în golful Persic și în Abisinia la nevoe. Distanța să nu ne sperie. , Depozite de uleiuri grele, de petrol sau de benzină pot fi făcute ușor în localitățile amintite. Aceste produse pot fi vândute chiar acolo avantagios. O singură grijă să fie călăuzească : extensiunea afacerilor noastre comerciale. Să avem în vedere nu numai vînzarea produselor noastre, pătrunderea economică în Asia, Africa, dar și transportul în anumite anotimpuri, al mărfurilor indigene. Să păstrăm linia Rotterdam, care trebue înzestrată cu vase de 6000 de tone cel puțin, și să induim traficul nostru oriental, prin o linie care ar atinge și porturi insulare, apoi Beyruth,Yaffa,afară de serviciul repede și elegant, făcut mai ales pentru pasageri. E vorba ca serviciul maritim să utilizeze trei milioane pentru înființarea unui parc de tonaj mare. Pentru linia occidentală serviciul are nevoe de 6 milioane, în care caz a doua linie orientală (cea asiatică) ce s’ar înființa, sâ’ar putea folosi de actualul parc apusean. Ar mai trebui să se reia, și să se rezolve însemnata chestiune a consulilor de carieră, consuli români, bine înțeles, plătiți, răspunzători și la ordinele intereselor noastre. Ne-ar trebui o școală consulară, în care să se învețe limbile orientale, pe lângă limbile europene întrebuințate în localitățile unde voim să neguțătorim. Să se trimeată la Galata-Serai și la Alexandria, tineri cari să învețe acele limbi, cum și să capete cunoștință de datinile și nevoile oamenilor cu cari voim să intrăm în legături comerciale. Ar mai fi nevoe de comisî-voiajorî, cari să umble cu geanta plină de mostre, și de muzee comerciale, dar nu muzee-colecții ci muzee-magazii, muzee-desfaceri, în cari să se vândă produsul expus. Apoi trebue să avem agenți maritimi, nu onorifici sau rați,plătiți, cari nu pot fi buni agenți maritimi români. Dar toate acestea, închee d.deputat G. Diamandi, pot fi spuse de la altă tribună și cu mai multă greutate.—In adevăr,ar fi de dorit ca să se aducă și în dezbaterea Parlamentului, chestiuni de o însemnătate atât de mare ca acestea. BBSAEIâBSâ IsiaGSKft — Coresp. .particulară a ziarului «Universul» — Bitolia, 6 Octombrie, 1910 In urma dezarmărei complecte și a pacificărei Albaniei, armatele imperiale, de sub comanda marelui strateg Turgut Pașa, au trecut în Macedonia. In drumul lor, până la Bitolia, au dezarmat toată populația creștină și musulmană. Toate, știrile relativ , la parțialitatea guvernului turcesc sunt neîntemeiate, căci putem afirma că în multe localități elementul turcesc a fost mai urmărit, pentru că refuza a preda numărul complet de arme. In Bitolia se luaseră toate măsurile impuse în astfel de împrejurări spre a evita orice încercare de rezistență ce ar proveni din partea vre uneia dintre naționalități. Astfel în ziua de 14 Septembrie armata a înconjurat întreg orașul, oprind trecerea barierei oricărui trecător. Toate stradele erau ocupate de soldați și eșirea din casă era oprită tuturor cetățenilor. Patrule de cavalerie circulau prin tot orașul. Numai în această zi s’a simțit, că în adevăr era proclamată starea de asediu. Măsurile acestea au fost menținute numai câteva ore, timp necesar pentru arestarea celor bănuiți că , ar poseda sau că ar avea cunoștință de diferitele depozite de arme. In acea zi au fost arestate aproape 200 persoane: turci, greci și bulgari. Tot în acea zi a fost dus la cazarmă și Mitropolitul grec spre a i se lua interogatoriul. Acesta n’a fost ținut decât numai câteva ore. Dar toate aceste arestări nu au fost menținute decât foarte puțin. Cu toate protestările grecilor și bulgarilor, guvernul și-a făcut datoria, iar comandantul trupelor, Turgut Pașa, a procedat cu cea mai mare energie, provocând admirația populației întregi. Ca întotdeauna, și de astădată, aromânii s’au arătat cei mai fideli împărăției otomane. La primul ordin al comandantului, ei s’au grăbit a preda armele, fără să mai fie nevoie a se face perchiziții prin case sau să se ia în contra lor aceleași măsuri ca în contra grecomanilor și bulgarilor. In urma mai multor cercetări făcute în cartierul bulgăresc, s’au descoperit mai multe depozite de dinamită, bombe și alte instrumente, cu ajutorul cărora să se poată arunca în aer căile ferate. După ce s’a efectuat dezarmarea în Bitolia, armata a fost trimisă prin comunele din vecinătate. La Crușova și Perlepe autoritățile au întâmpinat oarecare greutăți, căci bulgarii au refuzat de la început a depune toate armele ce posedau. .Șeful de bandă Blaje a omorât pe doi veri buni ai săi, pentru că s-au dus la primărie să depună armele. La perchizițiunile făcute prin case s’au descoperit multe munițiuni și arme de razboiu. In urma acestor dovezi mulți bulgari din Crușova și Perlepe au fost aduși la Bitolia. Dezarmarea se continuă cu multă febrilitate până și’n cele mai mici sate. Ele au fost anunțate comunele române grecomane Târnovă și Magarova. Se știe că pe timpul antarților, aceste două comune erau cartierele generale ale șefilor de antarți din toată această regiune. E prea probabil ca acolo să se găsească lucruri, ce vor compromite pentru vecie propaganda grecească. După ce lucrurile s’au potolit pe deplin, comandantul trupelor Turgut Pașa a plecat din Bitolia, ducându-se la manevre. La gară a fost petrecut de toți ofițerii din statul major, de guvernator, de consulii străini. Din partea românilor se aflau pe peronul gărei d-nii N. Tacit și C. Scodreanu, înainte ca trenul să se pună în mișcare Turgut- Pașa și-a luat rămas bun de la toți ciii prezenți, strângând în mod afectuos mâna fiecăruia. Mâna nam din mmm Institutoarele române la interogatorii se anunță din Turtucaia că cele trei institutoare de la școala română din localitate au fost chemate în cabinetul judelui de instrucțiune spre a li se lua interogatoriile. Judecătorul de instrucție a căutat să smulgă declarațiuni favorabile provocatorilor cunoscutului incident, dar cele trei institutoare au persistat în tăgăduirea falsurilor ce se impută direcțiunea acelei școli. Se crede că autoritățile vor renunța, în cele din urmă, la deschiderea acțiunei publice împotriva direcțiunei școalei și că procesul nu se va mai judeca. Școala urmează de fapt, să fie închisă, elevii fiind împiedicați de a veni la școală de către gendarmi. Corpul didactic al școalei române din nou arestat și se comunică din Oltenița că in localitate circulă cu multă persistență svonul că fostul director Ionescu și ceilalți fruntași din Turtucaia ar fi fost din nou arestați pe motivul că nu s’ar fi găsit suficientă cauțiunea de 8.500 lei ce s’a vărsat. In urma chemării celor trei institutoare la interogator, judele de instrucție bulgar pretinde că ar fi descoperit nouă motive de acuzare în sarcina persoanelor citate, ceea ca ar fi determinat o arestare, din nou a acestor persoane. Ni se mai anunță că la interogatoriile luate de judele instructor in ultimul timp, acesta a lăsat să se întrevadă că atât fostul director Ionescu, cât și actualul director impreună cu cei două efori, vor fi din nou arestați. Această veste a produs o mare senzație în Oltenița. Știrea pare cu atât mai adevărată cu cât fostul director era așteptat pe ziua de Sâmbătă în București, urmând să se prezinte la noul post ce i s-a încredințat în Dobrogea. Autoritățile bulgare lucrează acum cu asprime in această direcțiune, pe motivul că fostul director Ionescu este supus bulgar. L. î. Explicațiile presei oficioase bulgare Sofia. 12. — Presa oficioasă nu înțelege ca ziarele din România să se fi înflăcărat cu atâta ardoare de incidentul din Turtucaia. • .,Preporetza, în articolul sau de fond de astăzi, contestă că autoritățile școlare bulgare ar fi dat dovadă de pornire pătimașă, în această împrejurare, ci n’au făcut decât să aplice legea față de școlile romanești din Bulgaria. Ziarul guvernamental își exprimă speranța, că România nu se va identifica cu excesele de limbaj ale unei părți din presa ei și cu meetingul de protestare ale tinerimei universitare, pentru că cei din București trebue să recunoască că între România și Bulgaria există puncte de contact și pe alt tărâm, nu numai pe acela al hartei geografice. COTA APELOR DUANEÎIA ROMANIA .— Pe ziua de 12 Octombrie — Dunărea e staționată la Galați, iar în celelalte porturi scade. Apele au următoarele cote în centimetri, în raport cu etiajul : Turnu-Severin 1.58, Calafat 1.80, Bechet 1.81, Turnu-Măgurele 1.74, Giurgiu 2.20, Oltenița 2.15, Călărași 1.81, Cernavoda 2.38, Gura Ialomiței 2.50, Galați 2.18, Tulcea 1.32. -------------■ [UNK] [UNK] ■ .. . . VIZITA MS. Reginei Elisabeta și a reginei Ema la Câmpina Câmpina, 12 Oct. Azi, la orele 4 după amiazi, au sosit în localitate, venind de la Sinaia, în trei automobile, M. S. Regina Elisabeta și Regina Ema a Olandei cu suitele Lor. Majestățile Lor s’au dus direct la rafinăria soc. „Steaua Română“, pe care au vizitat o. înaltele oaspete au mers apoi la schela aceleiași societăți, vizitând sondele No. 106 și 113 cari sunt în erupție. La orele 5.20 Suverana noastră și Regina-mamă Ema a Olandei au plecat la Sinaia. Modielarea regulamentului serviciului interior militar M. S. Regele a semnat decretul pentru modificarea regulamentului asupra serviciului interior pentru toate trupele. Art. 507 se suprimă. Art. 508 va fi astfel : orice soldat sau grad e dator să lucreze, la caz de trebuință, în interesul corpului, la meșteșugul sau meseria ce cunoaște. De asemenea oricare militar este dator să lucreze și în interesul unui serviciu public, în cazuri de nevoe sau la împrejurări grele, precum în greve, epidemii, incendii, inundații, etc. In orice caz, soldații nu pot fi puși decât la o muncă potrivită cu pozițiunea lor de soldați sub drapel. Art. 504. — In principiu administrația sau serviciul public care ar cere concursul trupelor plătesc ministerului de räzboiü indemnizațiile personalului precum și despăgubirile de echipament și de material întrebuințat. Prin ordine speciale se vor hotărî sumele cari trebuesc să se verse la masa de întreținere a corpurilor. Art. 505. — In fie care an, la epoca hotărâtă de minister, corpurile pot trimite treptat oameni în concediu, pentru ca să lucreze la munca câmpului, fie pentru ei înșiși, sau părinții și frații lor, fie pentru persoane streine, însă numai în comuna în care locuesc ei, și numai la munci agricole. Pe tot timpul concediului soldații vor fi puși sub supravegherea și controlul militar al corpului garnizoanei din comună. El va primi de la corpurile de trupă lista nominală a oamenilor din comună, durata concediului și cu toate ordinele privitoare la muncă. Corpul de garnizoană va controla dacă oamenii lucrează într-adevăr în condițiunile de mai sus, înapoind de îndată la corp pe cei cari nu lucrează în aceste condițiuni. Soldații cari lucrează pentru persoane streine sunt datori să declare la primărie tocmelile de muncă făcute. Acestea nu pot fi inferioare celor prevăzute în legea tocmelilor agricole. Banii prinși din munca câmpului vor fi depuși de plătitori la primărie, care va înmâna două părți soldaților, iar o parte o va trimite pentru repararea îmbrăcămintei. Nu se pot bucura de concediu pentru munca câmpului de cât soldații cari sunt cu instrucția la curent și cari au purtări bune. Art. 506.—Corpurile cari vor să se aprovizioneze cu pac, pot trimite soldații pentru strânsul și facerea șirelor de pat. Acestea vor fi cumpărate de la proprietar cu un preț redus, fără a fi transformate în vreo muncă oarecare a soldaților. ’Art. 507. (Fost 508).—Oamenii cari pierd efecte de armătură, etc. pe care nu le pot înlocui altfel, pot fi trimiși la lucru în condițiunea art. 505. Ei pot avea hrană în bani sau în natură,i dacă nu sunt nutriți de către acei la cari lucrează. Banii câștigați vor fi vărsați la corp până la plata sumei datorite. Când acești oameni vor fi nutriți de acei la cari lucrează, hrana lor va rămânea în folosul mesei de întreținere. Aceste dispoziții nu prejudecă întru nimic asupra pedepselor sau dispozițiilor din codul justiției militare relative la risipirea efectelor, armatarei și altele. Art. 508 (Fost 509).—Comandantul corpului este dator, când va trimite un om la lucru, să dea un ordin arătând toate condițiunile precum și cauzele și sumele datorite. Art. 509 (Fost 510).—Când se cer oameni urgent în interesul unui serviciu public (art. 503) comandantul corpului satisface îndată nevoile, însă cere telegrafic confirmarea dela autoritățile superioare competente. .fânătaîta perechei imperiale germane Potsdam, 12. — Perechea imperială și principesa Luisa au plecat la orele 10:47 spre Bruxelles. Bruxelles. 12.— Perechea imperială germană a sosit azi dimineață, la orele 6, la Herzthal. De aci trenul imperial a fost condus de doi ingineri ai Statului belgian. — Ziarele socialiste, afară de 5, au acum un ton mai moderat față de perechea imperială. — Poliția a disolvat o adunare a socialiștilor în care oratorii au atacat pe împăratul Wilhelm. — Pentru păzirea perechei imperiale au sosit aci 100 agenți secreți. Bruxelles, 12.— Perechea imperială va vizita incognito expoziția universală de aci. GROA1HISUI. dezastru din Italia Salerno. 12. — Cu toate silințele funcționarilor și ofițerilor, este cu neputință a se pătrunde in partea superioară a satului Cezara, care a fost cea mai devastată, din cauza enormei cantități de materiale transportate de ape. S'au scos până acum două cadavre și nouă răniți. Se pare că două treimi din acest sat au fost pustiite. Casamicciola, 12. — Azi dimineață, intre orele 10 și 11 un puternic torent s'a precipitat dinspre munți distrugând în cartierul Bita o casă în care se aflau mai multe familii. Sunt nouă victime. De asemenea stabilimentul de băi și casele din împrejurimi au fost distruse. Torentul a distrus cartierele San Severino și Umberto. Torre dei Greco 12. — Inundația a făcut cinci victime. In celelalte regiuni ale Vezuviului nu sunt victime. Roma, 12. — Vasele de razboiü Urania și Colonna au plecat astă-noapte cu alte vase spre Casamicciola ducând merinde, corturi, medici, soldați și săpători. Ministrul de lucrări publice a plecat la Salerno, iar cel de marină la Casamicciola. Neapole, 12. — Întâia știre asupra dezastrului a adus-o la prefectura de aci un sergent care scăpase cu ajutorul unei bărci. Sergentul declară că apa s'a urcat la o înălțime considerabilă și primejdia e mai mare ca în dezastrul din 1S83. Neapole, 12. — In apropiere de Ischia, linia ferată a fost distrusă pe o întindere de 500 metri. Dintre toate localitățile Ischia și împrejurimile ei au suferit mai mult din cauza dezastrului. Un martor ocular spune că la Torre dal Greco zăpada a căzut in mari cantități, acoperind ținutul. Roma, 12.—Statul a dat până acum jumătate milion lre spre a se veni in ajutorul celor inundați. Roma, 12. — O parte însemnată, din Casamiciola (insula Ischia), e cu desăvârșire pustiită, mai multe sute de familii au rămas fără adăpost. Filme din aSiler © I Raportul asupra măsurilor luate în Capitală pentru preîntâmpinarea holerei D-nii d-rî Cugler și Martinescu, medici comunali în Capitală, au primit însărcinarea a întocmi un raport general asupra tuturor măsurilor luate de primăria Capitalei, anul acesta, pentru preîntâmpinarea holerei. Nouă localități contaminate în Italia Direcțiunea generală a serviciului nostru sanitar a fost încmoștiințată că s’au constatat noui cazuri de holeră în provinciile Bari, Caserta, Foggia, Napoli, Salerno și Sassari. S’au luat ,cu venitele măsuri de supraveghere medicală pentru călătorii și mărfurile ce ar sosi din acele provincii. Mersul holerei în Ungaria Epidemia e în creștere. N’au fost contaminate alte localități decât cele știute, dar în acelea se ivesc zilnic nouă cazuri. 81 de cazuri ,1;sau constatat numai în cursul săptămânei precedente. Mișcarea simțământul primar Au fost numiți provizoriu : N. Ionescu, învățător în comuna Ciobanu, județul Constanța ; Vasiliu Sofia la Măstueanu, județul Neamț. Suplinitori : I. Stroescu la Radomir; Damian Dumitrescu la Osicadresus; Grigoriță Economu la Redea; Ioana Rusu, Vlădila; Maria Atanasescu la comuna Leu; N. Marinescu, Piatra (Olt); Filip Enescu Ghizdăvești; Ilie Cârstea, Fărițelu; Petre I. Mitrea, Rusăneștii-de-Jos (Romanațî); Toma Negoescu, Pietroșusi (Dâmbovița); I. Nicolaescu, comuna Stănești (Dâmbovița); Vasilichia Georgescu, la Selești (Gorj); Adela Ioan, la șe. No. 8 de băețî Ploești; N. Munteanu la Sculeni- Sorca, județul Iași. '.'.'i.'iy.Tfinas -OHBBBBacsawaaB» Sustragerea a 4 colete poștale de pe vaporul ,,T.Măgurele“ — Prin telefon — Giurgiu, 12 Octombrie. Coletele ca și sacii cu corespondența pentru Bulgaria se trec prin portul Ramadan la Rușciuk, pe vaporul ce face curse regulate între ambele orașe. Acum câteva zile la vama Rușciuk s’a remarcat lipsa a trei colete poștale de mătăsuri fine. Ancheta stabilind că în adevăr coletele în chestiune au fost expediate prin vama Ramadan, urmarea logică era că ele n’au putut fi sustrase decât de pe vapor. Dar iată că acum două zile dispare un alt colet poștal. Conductorii Ștefan Tănase și C. Vasilescu, cari avuseseră în aceste zile supravegherea expedierea, au cerut autorităților din port ca personalul vaporului „Turnu-Măgurele“ cu care se trecuseră coletele și sacii cu corespondență, să fie cercetat. D. căpitan al portului, I. Genoveanu, dimpreună cu d.Pompilian, căpitanul vaporului, făcând perchiziție la acest personal, au dat la matelotul G. Georgescu zis al Preotesei, de coletul poștal dispărut acum două zile, declarat că conține 36 ceasornice „Omega“. S’au găsit numai 23, restul fiind vândut de hoț. Tot la el s’a găsit din primele trei pachete numai câteva mici bucăți de mătase și ambalajurile. S’a crezut că și cafegiul turc Mehmet Caracaș ar fi avut amestec. Marinarul C. Georgescu a fost arestat la căpitănie, unde se dresează actele respective. Se crede că sunt și alți complici. Șahim. ms Ieșenii și statuia lui Cuza-Vodă Succesul «Universului».—Ședința consiliului comunal —Lipsa fondurilor.—Ce zice d. Ghica-Deleni ?.— Propunerea dlui profesor doctor Thiron. - Amănunte Iași, 11 Octombrie. Cititorii cunosc amănunțit toate fazele prin care a trecut agitația întreprinsă în jurul chestiunei tinde să se așeze statuia lui Cuza-Vodă. Numeroasele noastre articole de reportaj publicate în această chestie, precum și interviewurile ce le-am obținut la timp de la d-nii N. Gane, primarul Iașilor, A. D. Xenopol, profesor universitar și locot-colonel Langa, fostul aghiotant al Domnitorului Cuza, au pus încă odată în evidență silința ce și-a dat „Universul“ de a fi cel mai exact și cel mai bine informat ziar din țară. Am arătat că în ședința de Sâmbătă a consiliului comunal d. primar Gane, în urma interpelării d-lui consilier dr. Possa, a declarat că primăria Iașilor nu a înțeles să se opüe la așezarea statuei lui Cuza-Vodă în piața Unirei și dacă a oferit Piața Nouă, a făcut-o cu aprobarea comitetului pentru ridicarea statuei. Rămâne deci ca comitetul să renunțe la prima decizie și să se adreseze din nou administrației comunale, cerând piața Unirei, pentru ca cererea să fie aprobată. Prin modul acesta—ca o urmare logică— toate nemulțumirile și agitația ce se observă de atâta timp aci, vor înceta. Când anume se vor face serbările desvelirei statuei nu se poate încă preciza. Totul depinde de vreme, adică dacă ea va fi prielnică spre a se putea lucra la așezarea soclului, precum și de situația fondurilor statuei. Banii adunați până acum sunt îndestulători pentru achitarea sculptorilor cari au executat statuia și soclul,precum și pentru preîntâmpinarea numeroaselor și variatelor cheltueli în legătură cu această statuie. Lipsesc însă sumele necesare pentru fondația statuiei, precum și cele necesare pentru așezarea monumentului. Se știe din declarația d-lui N. Gane, că administrația comunală nu poate să suporte nouile cheltueli ce vor rezulta din așezarea statuiei în piața „timreî“, deoarece s’a cheltuit o sumă însemnată cu lucrările pregătitoare din piața „Nouă“. (Numai pentru exproprierea caselor Solescu, primăria a plătit 100.000 lei). Și trebue menționat că lucrările de fondație din piața „Unirea“ vor fi cam costisitoare, luând în seamă că subsolul dislocat al acestei piețe este compus în mare parte din pivnițe, proprietăți particulare. D. Gr. Gruca-Deleni, președintele comitetului statuiei, a și atras atenția că în casa comitetului nu se mai găsește nici un fond pentru asemenea lucrări neprevăzute, cerând chiar ca primăria să pue la dispoziție fondul necesar fondațiunei. E de sperat însă că și această piedică, adică aceea a lipsei banilor, va fi ușor trecută, că se vor găsi adică îndată destui români cari să acopere toate lipsurile.* Serviciul tehnic al comunei a stabilit că lucrările de fondație pentru ridicarea statuiei în plata „Unirei“ vor trebui făcute la o adâncime de cel puțin 7 metri jum. și că vor costa vre o 10.000 lei. * Am arătat acum câteva zile că prof.dr. Thiron a propus ca serbarea inaugurărei statuiei Domnitorului Cuza să se facă odată cu marile serbări jubiliare ale universităței Iași, adică între 15—18 Mai 1911. Se știe că tot atunci se vor inaugura statuia lui M. Kogălniceanu, busturile lui V. Conta, Creangă, etc. Propunerea d-lui prof.dr. Thiron pare a fi primită de toate cercurile și-i vorba ca o delegațiune de fruntași ai Iașilor să se prezinte la M. S. Regele rugându-l să accepte a prezida și solemnitatea inaugurărei statuei lui Cuza Vodă. Chestiunea aceasta va fi desbătută în apropiata ședință a comitetului statuiei, când urmează să se ia și alte hotărîri importante, despre cari vom ține în curent pe cititorii noștri M. Micrcanu. D-nii abonați, care cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primea ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Neobservarea acestei cereri ne pune în imposibilitate de a servi prompt pe d-nii abonați. RECORAȚI CU ORDINE STREINE M. S. Regele a bine-voit a autoriza persoanele, ale căror nume sunt mai jos notate, de a purta însemnele decorațiunilor indicate în dreptul fiecăruia, pentru care li s'a liberat de cancelaria ordinelor cuvenitele brevete de autorizare: D-nii: general Zosima Gr., comandant al corpului I de armată, ordinul „Sf. Ana“ cl. I, general-adjutant Istrati Gh. I., comandant al brigadei de infanterie, ordinul „Sf. Stanislas“ cl. I; colonel Văitoianu Artur, comandantul reg. Putna No. 10, ordinul „Sf. Ana“ cl. II; colonel Lupan Gr., comandantul reg. 3 de artilerie, ordinul „Sf. Stanislas" cl. II; colonel Popovici I., de la statul-major general al armatei, „Sf. Ana“ cl. II; colonel Pretorian Eracle, comandant al reg. 3 roșiori, „Sf. Ana“ cl. II; lt.-comandor Lupașcu D., de la divizia de Dunăre, „Sf. Stanislas“ cl. II; maior Nicorem nu D., din reg. I de artilerie de cetate, „Sf. Stanislas“ cl. II; căpitan Ignat M., din bat. 5 de pionieri, „Sf. Stanislas“ cl. II; căpitan Popovici D., din reg. 9 roșiori, „Sf. Ana“ cl. III; locotenent Adamovici Eug., din reg. Teleorman No. 20, „Sf. Stanislas“ cl. III; maior Rudeanu V., comandantul școalei de tragere a artileriei, „Vulturul Roșu“ cl. III și „Coroana Wurttenbergului“ în gradul de cavaler cl. I; căpitan Dragu C., de la comandamentul corpului II de armată, „Sf. Ana“ cl. III și „Sf. Stanislas“ cl. II; d-rul V. Negel, profesor la facultatea de medicină din Iași, „Sf. Stanislas“ Cl. I. D. locotenent N. E. Arion, din reg. 15 artilerie, acum la școala de război din Turin, a fost autorizat să poarte însemnele de cavaler al ordinului ,,Elefantul Alb“ ce i s’a conferit de Regele Siamului. _______ Apa ds Timișești la Iași Iași, 12 Octombrie. Spre bucuria generală, azi dimineață a sosit vestea că apa de la Timișești a ajuns în suburbia Păcurarilor. D-nii Gane, primar, Fântânarii și Xenofon Eraclide, ajutori de primar, și numeroși cetățeni fruntași ai Iașilor, fostul primar Gh. Lascar, precum și reprezintanții presei s’au dus la fața locului. Lucrările sunt termiate până la km. 104. Vorbind cu un domn inginer, m’a asigurat că până în 25 de zile ieșenii se vor putea servi de apa Timișiștilor. ___________ illiulTO în onoarea unui subofițer Craiova. 12 Octombrie Subofițerii garnizoanei au sărbătorit erî seară printr-un banchet pe camaradul lor Gh. Șerbănescu, care după 28 ani de serviciu, a părăsit armata eșind la pensie. Banchetul, la care mulți dintre subofițeri au luat parte împreună cu soțiile lor, s’a dat în sala cercului militar. Sărbătoritului i s’a dăruit un ceas de argint cu încrustație de aur. ARESTAREA unui samsar hoț Poliția de siguranță a Capitalei a arestat ori după amiazi pe samsarul David Simon, domicilat in strada Senatului No. 29, care a săvârșit numeroase escrocherii și furturi în Capitală. Astfel, alaltă erî David Simon s’a dus la d-na Roșianu, pensionară din str. Toamnei No. 23, și sub pretext că are un client spre a-I închiria o casă, a intrat la d-sa și i-a furt un ceas de aur cu lanț și un frumos breloc. Un alt furt David Simon l-a săvârșit la un comerciant din str. Sf. Ion Nou. Acolo, David Simon s’a dat drept doctor naturalist și desbrăcând pe numitul comerciant, carte bolnav, i-a șterpelit din buzunarul hainei un portmoneu cu 80 lei. In sfârșit David Simon s’a mai dus acum cinci zile la locuința d-lui I. Bensimon, din str. Mihai Vodă No. 12 și prefăcându-se că voește să închirieze casa, a furat de pe o masă o brățară, o pereche de cercei și un ceas de aur. David Simon, care este vechiu client al poliției, a fost recunoscut de păgubași în albumul de fotografii al poliției și fiind pus în urmărire a fost prins de un agent. Tis. feme&ele afla și sah de solari In zilele de 6, 7 și 8 Octombrie s’a ținut examenul de capacitate la școala de notari, din Panciu, pentru obținerea diplomei de notari. Au fost declarați diplomați 34 de elevi din 36 admiși, la examen și anume *: Voiculescu Ion, Danciu Zamfir, Bratovan Gh., Lungun Alecu, Zaharia Ion, Ciobănescu Nic., Satroianu Th., Lungin Sandu, Bratosîn Damian, Ionescu Nistor, Beșliu Radu, Georgescu Din., Mihăilescu Crăciun, Florescu Ion, Moraru Spini, Pietrăreanu Nic., Tatu Gh., Duca Atanase, Atanasiu V., Panaitescu Ion, Elegeanu Stelian, Ni [UNK]ea Mihai, Chiriță Petcu, Protopopescu An., Spânu Ion, Rădulescu Dim., Falcan Ion, Alexandrescu Gr., Davidescu Dobre, Georgescu Sotir, Costoni Șt., Câlcău Nic., Alexandrescu Gh. și Burducea Gh. Furt cu ajutorul morfinei Poliția de siguranță a Capitalei a pus era în urmărire pe femeea Ana C. Brătulescu zisă Ana Matei Ion Tunaru, care a săvârșit un furt de 1234 lei în com. Slănic-Prahova. Numita femee, ducându-se la Slănic a început să-și facă reclamă că ea vindecă boale incurabile și astfel a reușit să intre în o mulțime de case. Un anume Popa Chiriță Bratu, care era de mai multă vreme suferind, auzind de această femee a chemat-o la el să-l facă sănătos. Ana Matei Ion Tunaru mirosind că Popa Chiriță Bratu avea bani, într’una din zile i-a dat o băutură amețitoare și i-a furat din casa cu bani suma de 1234 lei. Ana Matei Ion locuia în Capitală în str. Carolina 12 și calea Moșilor 376, Tis. Peninsula balcanică •— Prin fir telegrafic — GRECIA VENIZELOS ȘI DIZOLVAREA ADUNAREI. MOȚIUNEA DE ÎNCREDERE Atena. 12. — Venizelos cere un vot de încredere fără restricțiune pentru timpul trebuincios consolidărei ordinei și revizuirea Constituției. In cazul contrariei, va sfătui pe rege să disolve Adunarea. Atena, 12. — Camera a adoptat moțiunea de încredere cu 208 voturi contra 31, fiind și 27 de abțineri. Venizelos socotește că numărul partizanilor săi a fost sporit prin numeroase voturi date de complezență. Dânsul a declarat că va chibzui asupra situațiunei. Se crede că persistă în intențu mea de a dizolva Adunarea. Atena. 12. — La ședința de azi s’a luat mari măsuri pentru menținerea ordinei. Au fost concentrați 1700 soldați, deoarece deputații din grupările Teotokis și Mavromihali au declarat că nu se vor liniști câtă vreme Venizelos va sta la putere. Cu toate acestea nu s’a întâmplat nici un incident. In discursul sau de la Cameră Venizelos a declarat că după dorința regelui, guvernul va rămâne la putere și va ști să-și facă datoria. El a cerut ca ședințele Camerei să fie suspendate pe 2 zile. Tot deodată a declarat, că are în buzunar decretul regal de disolvare a Camerei. TURCIA împRuMut turc făcut la BĂNCILE AUSTRIACE ȘI GERMANE Viena. 12. — Aci se asigură că guvernul turc a început tratative cu financiarii austriaci și germani în chestia împrumutului de 120 milioane. 15 la sută din împrumut va fi acoperit de băncile austriace, iar restul de cele germane. SUBSCRIPȚIA „SSimllcstsftal ziariștilor“ panîra aeroplanul lui Bransăsescu Suma din urmă 7182 lei. Petre Ionescu, casierul Creditului rural 20 lei. Ofițerii reg. 9 călărași din Constanța 15 lei. Total lei 7217. HOLERA iN STREINATATE Budapesta., 12.— Orașul croat Eszek și împrejurimile sale au fost declarate azi contaminate de holeră. In timpul din urmă s’au ivit alte 18 cazuri noui de holeră. ITALIA Roma. 12. — In ultimele 24 ore s’a denunțat la Roma un cas de holeră ; la Neapole 3 cazuri și 2 decese ; în provinciile napolitane 8 cașuri și 5 decese. IN UNGARIA Houi elevi ai școalei de notari Ministerul de interne a admis ca elevi ai școalei de notari din țară pe următoarele persoane: Școala din Curtea-de-Argeș D-nii. Angelescu M. Ion, Athanasie Pr. Const., Brătescu Ioan, Burzac Petre, Bratu Stoica, Bălan 11. Marin, Chiosea Gh. Const., Constantinescu Marin, Constantin Ilie, Cosmescu Ștefan, Chițescu Dimitrie, Comșa I. Dumitru, Duicu Ion, Carpamisir Iv. Ion, Cartina P. Ion, Comănescu Ilie, Diaconescu Eustațiu, Georgescu I. Georhe, Ghenea I. Ion, Gheorghe N. Dumitru, Georgescu N. Gh., Georgescu N. Dumitru, Iliescu I. Sandu, Ionescu Ioan, Luca I. Ion, Miulescu Nicolae, Marinescu Vasile, Mirea C. Mihai, Mărculescu I. Stelian, Marin M. I. Tolea, Neacșu D. Badea, Neguțu Nicolae, Olteanu Istrate, Petrescu G. Nicolae, Popescu Florea, Popescu Ion, Popescu Nicolae Popescu Gritfore, Popescu M. Ion, Pațac N. Marin, Popescu D. Vasile, Bădulescu N. Dumitru, Radu Dumitru, Stan V. Ion, Sima M. Grigore, Stârea V. Gavrilă, Barbu Isaia, Soare Badea, Stoicănescu Pantelimon, Ștefănescu R. Ilie, Tănasescu Grigore, Teodorescu Oprea Ilie, Udescu O. Ion, Vlădescu Dumitru. Școala din Panelu D-nii: Aldea I. Crigrore, Antonescu M. Vasile, Blănaru D. Petru, Budăreanu V. Panait, Badea C. Ion, Cazacu Gheorghe, Cazan Petre, Cruceanu Nicolae, Constantinescu Ion, Cruceanu, Constantin, Caraman M. Costin, Caraman M. Cezar, Constantin P., Demitrescu Toma, Dineață Stan, Dumitrescu Gh., Dinescu Soare, Dragomirescu T. Ion, Focșăneanu Gheorghe, Focșăneanu Nicolae, Fetecău I. Ion, Florea T. Vasile, Ghiță St. Ion, Grozea R. Petru, Harababiu Petrache, Ion Constantin, Ioniță R. Nicolae, Ispasiu Mihail,Inelănanu Ilie, Lazăr C. Manolache, Maliașu St. Iorgiu, Mihalcea D. G. Ion, Mihalcea Christache, Macedon Dumitru, Nuțu I. Nicolae, Neața M. Stan, Olarescu Nicolae, Popescu M. Const., Petrovici Gh. Vasile, Popescu Dumitru, Petroanu Ștefan, Popescu Aurel, Stoprozanu Ion, Soare Gh. Voicu Șișu Ion, Stănciulescu Mihai, Al. Stanilescu, Toma Costache, Târâiungă Gh., Prestorian Constantin, Vișan M. Ion, Vrânceană D. Gh. Școala din Tg.-Jiu D-nii: Andrițoiu Paul, Anghel Cheor*ghe, Băbeanu M. Const., Bogdan N. Ion, Basarab D. D., Popescu I. C., Coraba sa D. Nicolae, Gioană A. O., Bucur Ion, Cioaree M. Ion, Dobrescu Ion, Dumitrașcu Const., Dubinin Mihai, Dodimeni I., Drăgoescu Ilie, Enacică Alex. Foacșan I. N., Fora I. Zis, Ferăscu, Garcea Ion ,Gridan Gheorghe Gheorghe Const., Gherghina Ion, Gelamint Const., Grigorescu I. I., Georgescu D. Matei, Ionescu Ioan, Nina Gh. Petre, Gonescu Const., Lupu Nicolae, Lupescu Gh., Lică Gh., Florescu Luțescu Gh. Marin, Moșneanu Ion, Morariu Constantin, Marinescu Ion, Nimaia Nicolae, C. Nicolaescu, Popescu I. Constantin, Popescu Marin, Popescu Gh., Pușcariu Grigore, Produsei C. Dumitru, Stoxența Ion, Rața Gheorghe, Roșianu Pavel, Stoica Grigore, í Stoenesen Petre, Stoenică Stefan, Stănculescu Ion, Stoian Ion, Stoiaa Pavel, Trotea Matei, Ungureanu N. , Vlasiu State, Vlasin Florea, Zevoianu G. D. ) Școala din Tg.-Neamț D-nii: I. Bărboșu, Băcioiu Gr. Ștefan, Budancă Const., Bâtcă Nicolae, Brumă Theodor, Capeten Pavel, Chirică Năstase, Chiran Maxim, Comănescu Nicolae, Ciuboteru Const., Ciocan Sav., Cozma L., Comănescu N. Gh., Dumitrescu Ion, Dotcu Petre, Floroiu Ion, Fuioagă Vasile, Gabur Gh., Gheorghiu D., Gafeneu N. Dumitru, Gerda Teodor, Hortopanu Ion, Hermeziu Petre, Hempan C. Gh., Isacescu Gh. Vasile, Jugara D. Lazăr, Martha Vasile, Nistor C. Ion, Ninoiu Gh. Dumitru, Negraș Nicolae, Nicorescu Justin, Nechita Grigore, Noica Ion, Patrichi V. V., Popa Gheorghe, Păunescu Ion, Mihaiu Burileanu, Alexandru Popovici, Raica Ion Aurel, Rusu S. Ion, Roșu S. Gh., Rotescu Ion, Sion N. Gh., Stoicescu Ștefan Stănescu Nicolae, Al. Sadoveanu, anibal Siriteanu, Vasile Tonegan, Vasilescu Nicolae, zis Florea V. Constantin. Acești elevi se vor prezintă la $C6&lele respective în ziua de 15 Octom-