Universul, octombrie 1910 (Anul 28, nr. 269-299)

1910-10-14 / nr. 282

Vizita Im­paratului Germaniei in Belgia PIAȚA BROUCIIÉRE, DIN BRUXELLES Calendar pe anul 1910 Ortodox Mercuri, 13 Octombrie. — Martirii Carp, Papii, Agalonic și alții. Catolic Mercuri, 26 Octombrie.— Evarist. Râs. soarelui 6.44. Ap. soarelui 5.14. „UNIVERSUL“ sire primi­­t­o­a­re­le linii telefonice : 'Administrația ..... 6. Redacția.............................12! Străinătatea . . . . . .20 62 88 56 București, 13 Octombrie. Servici maritim Din când în când se vorbește de serviciul nostru maritim și se înregistrează svonuri despre in­tenția ce ar exista, ca să se vân­­ză sau să se cedeze, acest servi­ciu, unei alte societăți particu­lare. Asemenea svonuri s’au răs­pândit și zilele trecute, dar ele au­ fost dezmințite de ziarele guver­namentale. In acelaș timp au apărut,­ cu privire la funcționarea acestui serviciu, câteva însemnări vred­nice de tot interesul, scrise de d. deputat G. Diamandi, cu pri­lejul unei călătorii ce a făcut prin Turcia. Iată câteva din aceste însem­nări: Cari nu ne îndoim că vor ■atrage atenția și vor deștepta interesarea cercurilor cărora în­deosebi se adresează : — Atâta vreme cât vom neglija litoralul Asiei­ Mici și al Arhipe­lagului, și ne vom mărgini la actualul număr de vase, servi­ciul nostru maritim nu poate da de­cât bugete cu dificil. Vasele noastre sunt căutate și cerute la Beyruth, la Yaffa, pes­te tot. Avem o piață de export în apropiere imediată, ea are ne­­voe de produsele regatului, tre­­bue s-o cultivăm mai mult. Cu puțină sărguință, am putea să răzbim în golful Persic și în A­­bisinia la nevoe. Distanța să nu ne sperie. , Depozite de uleiuri grele, de petrol sau de benzină pot fi fă­cute ușor în localitățile amintite. Aceste produse pot fi vândute chiar acolo avantagios. O sin­gură grijă să fie călăuzească : extensiunea afacerilor noastre comerciale. Să avem în vedere nu numai vînzarea produselor noastre, pă­trunderea economică în Asia, A­­frica, dar și transportul în anu­mite anotimpuri, al mărfurilor indigene. Să păstrăm linia Rotterdam, care trebue înzestrată cu vase de 6000 de tone cel puțin, și să in­duim traficul nostru oriental, prin o linie care ar atinge și porturi insulare, apoi Beyruth,­­Yaffa,­afară de serviciul repede și elegant, făcut mai ales pentru pasageri. E vorba ca serviciul maritim să utilizeze trei milioane pentru înființarea unui parc de tonaj mare. Pentru linia occidentală servi­ciul are nevoe de 6 milioane, în­­ care caz a doua linie orientală (cea asiatică) ce s’ar înființa, sâ’ar putea folosi de actualul parc apusean. Ar mai trebui să se reia, și să se rezolve însemnata chestiune a consulilor de carieră, consuli ro­­­mâni, bine înțeles, plătiți, răs­punzători și la ordinele interese­­­lor noastre. Ne-ar trebui o școală consulară, în care să se învețe limbile orientale, pe lângă lim­bile europene întrebuințate în localitățile unde voim să neguță­­torim. Să se trimeată la­­ Galata-Se­­rai și la Alexandria, tineri cari să învețe acele limbi, cum și să capete cunoștință de datinile și nevoile oamenilor cu cari voim să intrăm în­ legături comer­ciale. Ar mai fi nevoe de comisî-vo­­iajorî, cari să umble cu geanta plină de mostre, și de muzee comerciale, dar nu muzee-colecții ci muzee-magazii, muzee-desfa­­ceri, în cari să se vândă pro­dusul expus. Apoi trebue să avem agenți maritimi, nu onorifici sau rați­­,plătiți, cari nu pot fi buni agenți maritimi români. Dar toate acestea, închee d.­­deputat G. Diamandi, pot fi spu­se de la altă tribună și cu mai multă greutate.­—In adevăr,ar fi de dorit ca să se aducă și în dez­baterea Parlamentului, ches­tiuni de o însemnătate atât de mare ca acestea. BBSAEIâBSâ IsiaGSKft — Coresp. .particulară a ziarului «Universul» — Bitolia, 6 Octombrie, 1910 In urma dezarmărei complec­te și a pacificărei Albaniei, ar­matele imperiale, de sub coman­da marelui strateg Turgut Pa­șa, au­ trecut în Macedonia. In drumul lor, până la Bitolia, au dezarmat toată populația creș­tină și musulmană. Toate, știrile relativ , la parția­litatea guvernului turcesc sunt neîntemeiate, căci putem afir­ma că în multe localități ele­mentul turcesc a fost mai urmă­rit, pentru că refuza a preda numărul complet de arme. In Bitolia se luaseră toate mă­surile impuse în astfel de împre­jurări spre a evita ori­ce încer­care de rezistență ce ar proveni din partea vre uneia dintre na­ționalități. Astfel în ziua de 14 Septem­brie armata a înconjurat întreg orașul, oprind trecerea barierei ori­cărui­ trecător. Toate stradele erau ocupate de soldați și eșirea din casă era oprită tuturor cetățenilor. Pa­trule de cavalerie circulau prin tot orașul. Numai în această zi s’a simțit, că în adevăr era pro­clamată starea de asediu. Măsu­rile acestea au fost menținute numai câteva ore, timp necesar pentru arestarea celor bănuiți că , ar poseda sau că ar avea cunoștință de diferitele depozite de arme. In acea zi au fost ares­tate aproape 200 persoane: turci, greci și bulgari. Tot în acea zi a fost dus la cazarmă și Mitropo­litul grec spre a i se lua intero­gatoriul. Acesta n’a fost ținut de­cât numai câteva ore. Dar toate aceste arestări nu au fost menținute de­cât foarte pu­țin. Cu toate protestările greci­lor și bulgarilor, guvernul și-a­ făcut datoria, iar comandantul trupelor, Turgut Pașa, a proce­dat cu cea mai mare energie, provocând admirația populației întregi. Ca întotdeauna, și de as­­tădată, aromânii s’au arătat cei mai fideli împărăției otomane. La primul ordin al comandan­tului, ei s’au grăbit a preda ar­mele, fără să mai fie nevoie a se face perchiziț­ii prin case sau să se ia în contra lor aceleași măsuri ca în contra grecoma­­nilor și bulgarilor. In urma mai multor cercetări făcute în cartierul bulgăresc, s’au descoperit mai multe de­pozite de­ dinamită, bombe și alte instrumente, cu ajutorul cărora să se poată arunca în aer căile ferate. După ce s’a efectuat dezarma­rea în Bitolia, armata a fost trimisă prin comunele din ve­cinătate. La Crușova și Perl­epe autoritățile au întâmpinat oare­­care greutăți, căci bulgarii au refuzat de la început a depune toate armele ce posedau. .Șeful de bandă Blaje a omorât pe doi veri buni ai săi, pentru că s-au dus la primărie să depună ar­mele. La perchizițiunile făcute prin case s’au descoperit multe munițiuni și arme de razboiu. In urma acestor dovezi mulți bulgari din Crușova și Perlepe au fost aduși la Bitolia. Dezar­marea se continuă cu multă fe­brilitate până și’n cele mai mici sate. Ele au fost anunțate comunele române grecomane Târnovă și Magarova. Se știe că pe timpul antarților, aceste două comune erau cartierele ge­nerale ale șefilor de antarți din toată această regiune. E prea probabil ca acolo să se găsească lucruri, ce vor compromite pen­tru vecie propaganda grecească. După ce lucrurile s’au potolit pe deplin, comandantul trupelor Turgut Pașa a plecat din Bito­lia, ducându-se la manevre. La gară a fost petrecut de toți ofi­țerii din statul major, de guver­nator, de consulii străini. Din partea românilor se aflau pe peronul gărei d-nii N. Tacit și C. Scodreanu, înainte ca trenul să se pună în mișcare Turgut- Pașa și-a luat rămas bun de la toți ciii prezenți, strângând în mod afectuos mâna fiecăruia. Mâna nam din mmm Institutoarele române la interogator­ii se anunță din Turtucaia că cele trei institutoare de la școa­la română din localitate au fost chemate în cabinetul judelui de instrucțiune spre a li se lua in­terogatoriile. Judecătorul de instrucție a căutat să smulgă declarațiuni favorabile provocatorilor cunos­cutului incident, dar cele trei institutoare au persistat în tă­găduirea falsurilor ce se impută direcțiunea acelei școli. Se crede că autoritățile vor renunța, în cele din urmă, la deschiderea acțiunei publice împotriva direcțiunei școalei și că procesul nu se va mai ju­deca. Școala urmează de fapt, să fie închisă, elevii fiind împiedicați de a veni la școală de către gen­­darmi. Corpul didactic al școalei române din nou arestat și se comunică din Oltenița că in localitate circulă cu multă per­sistență svonul că fostul director Ionescu și ceilalți fruntași din Turtucaia ar fi fost din nou ares­tați pe motivul că nu s’ar fi găsit suficientă cauțiunea de 8.500 lei ce s’a vărsat. In urma chem­ării celor trei in­stitutoare la interogator, judele de instrucție bulgar pretinde că ar fi descoperit nouă motive de acu­zare în sarcina persoanelor citate, ceea ca ar fi determinat o arestare, din nou a acestor persoane. Ni se mai anunță că la intero­gatoriile luate de judele instruc­tor in ultimul timp, acesta a lăsat să se întrevadă că atât fostul di­rector Ionescu, cât și actualul di­­rector impreună cu cei două efori, vor fi din nou arestați. Această veste a produs o mare senzație în Oltenița. Știrea pare cu atât mai adevă­rată cu cât fostul director era așteptat pe ziua de Sâmbătă în București, urm­ând să se prezinte la noul post ce i s-a încredințat în Dobrogea. Autoritățile bulgare lucrează a­­cum cu asprime in această direc­țiune, pe motivul că fostul di­rector Ionescu este supus bulgar. L. î. Explicațiile presei ofi­cioase bulgare Sofia. 12. — Presa oficioasă nu înțelege ca ziarele din Ro­mânia să se fi înflăcărat cu a­­tâta ardoare de incidentul din Turtucaia. • .,Preporetza, în articolul sau de fond de astăzi, contestă că autoritățile școlare bulgare ar fi dat dovadă de pornire păti­mașă, în această împrejurare, ci n’au făcut de­cât să aplice legea față de școlile romanești din Bulgaria. Ziarul guvernamental își ex­primă speranța, că România nu se va identifica cu excesele de limbaj ale unei părți din presa ei și cu meetingul de pro­testare­ ale tinerimei universita­re, pentru că cei din București trebue să recunoască că între România și Bulgaria exist­ă puncte de contact și pe alt tă­râm, nu numai pe acela al har­tei geografice. COTA APELOR DU­ANEέIA ROMANI­A .— Pe ziua de 12 Octombrie — Dunărea e staționată la Galați, iar în cele­lalte porturi scade. Apele au următoarele cote în centimetri, în raport cu etiajul : Turnu-Severin 1.58, Calafat 1.80, Bechet 1.81, Turnu-Măgurele 1.74, Gi­urgiu 2.20, Oltenița 2.15, Călărași 1.81, Cernavoda 2.38, Gura­ Ialomiței 2.50, Galați 2.18, Tulcea 1.32. -------------■ [UNK] [UNK] ■ .. . . V­IZITA M­S. Reginei Elisabeta și a reginei Ema la Câm­pina Câmpina, 12 Oct. Azi, la orele 4 după amiazi, au sosit în localitate, venind de la Sinaia, în trei au­tomobile, M. S. Regina Elisa­beta și Regina Ema a Olandei cu suitele Lor. Majestățile Lor s’au dus di­rect la rafinăria soc. „Steaua Română“, pe care au vizitat o. înaltele oaspete au mers apoi la schela aceleiași societăți, vi­zitând sondele No. 106 și 113 cari sunt în erupție. La orele 5.20 Suverana noas­tră și Regina-mamă Ema a O­­landei au plecat la Sinaia. Modielarea regulamentului serviciului in­terior militar M. S. Regele a semnat decre­tul pentru modificarea regula­mentului asupra serviciului in­terior pentru toate trupele. Art. 507 se suprimă. Art. 508 va fi astfel : orice soldat sau grad e dator să lu­creze, la caz de trebuință, în interesul corpului, la meșteșu­gul sau meseria ce cunoaște. De asemenea ori­care militar este dator să lucreze și în inte­resul unu­i serviciu public, în cazuri de nevoe sau la împre­jurări grele, precum în greve, epidemii, incendii, inundații, etc. In ori­ce caz, soldații nu pot fi puși de­cât la o muncă po­trivită cu pozițiunea lor de sol­dați sub drapel. Art. 504. — In­­ principiu ad­ministrația sau serviciul public care ar cere concursul trupelor plătesc ministerului de räz­boiü indemnizațiile personalului precum și despăgubirile de e­­chipament și de material între­buințat. Prin ordine speciale se vor hotărî sumele cari trebuesc să se verse la masa de întreținere a corpurilor. Art. 505. — In fie­ care an, la epoca hotărâtă de minister, cor­purile pot trimite treptat oa­meni în concediu, pentru ca să lucreze la munca câmpului, fie pentru ei înșiși, sau părinții și frații lor, fie pentru persoane streine, însă numai în comuna în care locuesc ei, și numai la munci agricole. Pe tot timpul concediului sol­dații vor fi puși sub suprave­gherea și controlul militar­­ al corpului garnizoanei din co­mună. El va primi de la corpurile de trupă lista nominală a oa­menilor din comună, durata concediului și cu toate ordinele privitoare la muncă. Corpul de garnizoană va con­trola dacă oamenii lucrează în­­tr-adevăr în condițiunile de mai sus, înapoind de îndată la corp pe cei cari nu lucrează în a­­ceste condițiuni. Soldații cari lucrează pentru persoane streine sunt datori să declare la primărie tocmelile de muncă făcute. Acestea nu pot fi inferioare celor prevăzute în legea tocmelilor agricole. Banii prinși din munca câm­pului vor fi depuși de plăti­tori la primărie, care va înmâna două părți soldaților, iar o parte o va trimite pentru repa­rarea îmbrăcămintei. Nu se pot bucura de concediu pentru munca câmpului de cât soldații­­ cari sunt cu instrucția la curent și cari au purtări bune. Art. 506.—Corpurile cari vor să se aprovizioneze cu pac, pot trimite soldații pentru strânsul și facerea șirelor de pat. Acestea vor fi cumpărate de la proprietar cu un preț redus, fără a fi transformate în vre­o muncă oarecare a soldaților. ’Art. 507. (Fost 508).—Oamenii cari pierd efecte de armătură, etc. pe care nu le pot înlocui altfel, pot fi trimiși la lucru în condițiunea art. 505. Ei pot a­­vea hrană în bani sau în na­tură,­i dacă nu sunt nutriți de către acei la cari lucrează. Banii câștigați vor fi vărsați la corp până la plata sumei da­torite. Când acești oameni vor fi nu­triți de acei la cari lucrează, hrana lor va rămânea în folo­sul mesei de întreținere. Aceste dispoziții nu prejudecă întru nimic asupra pedep­selor sau dispozițiilor din codul justiției militare relative la risipirea efectelor, armata­rei și altele. Art. 508 (Fost 509).—Coman­dantul corpului este dator, când va trimite un om la lucru, să dea un ordin arătând toate con­­dițiunile precum și cauzele și sumele datorite. Art. 509 (Fost 510).—Când se cer oameni urgent în interesul unui serviciu public (art. 503) comandantul corpului satisface îndată nevoile, însă cere telegra­fic confirmarea dela autoritățile superioare competente. .fânătaîta perechei imperiale germane Potsdam, 12. — Perechea im­perială și principesa Luisa au plecat la orele 10:47 spre Bru­xelles. Bruxelles. 12.— Perechea im­perială germană a sosit azi di­mineață, la orele 6, la Herzthal. De aci trenul imperial a fost condus de doi ingineri ai Sta­tului belgian. — Ziarele socialiste, afară de 5, au acum un ton mai mode­rat față de perechea imperială. — Poliția a disolvat o aduna­re a socialiștilor în care ora­torii au atacat pe împăratul Wilhelm. — Pentru păzirea perechei imperiale au sosit aci 100 agenți secreți. Bruxelles, 12.— Perechea im­perială va vizita incognito ex­poziția universală de aci. G­ROA1HISUI. dezastru din Italia Salerno. 12. — Cu toate si­lințele funcționarilor și ofițeri­lor, este cu neputință a se pă­trunde in partea superioară a satului Cezara, care a fost cea mai devastată, din cauza enor­mei cantități de materiale trans­portate de ape. S'au scos până acum două cadavre și nouă ră­niți. Se pare că două treimi din acest sat au fost pustiite. Casamicciola, 12. — Azi dimi­neață, intre orele 10 și 11 un pu­ternic torent s'a precipitat din­spre munți distrugând în car­tierul Bita o casă în care se a­­flau mai multe familii. Sunt nouă victime. De asemenea sta­bilimentul de băi și casele din împrejurimi au fost distruse. Torentul a distrus cartierele San­ Severino și Umberto. Torre dei Greco 12. — Inun­dația a făcut cinci victime. In celelalte regiuni ale Vezuviului nu sunt victime. Roma, 12. — Vasele de razboiü Urania și Colonna au plecat as­­tă-noapte cu alte vase spre Ca­­samicciola ducând merinde, corturi, medici, soldați și săpă­tori. Ministrul de lucrări publice a plecat la Salerno, iar cel de marină la Casamicciola. Neapole, 12. — Întâia știre asupra dezastrului a adus-o la prefectura de aci un sergent care scăpase cu ajutorul unei bărci. Sergentul declară că apa s'a urcat la o înălțime considera­bilă și primejdia e mai mare ca în dezastrul din 1S83. Neapole, 12. — In apropiere de Ischia, linia ferată a fost dis­trusă pe o întindere de 500 me­tri. Dintre toa­te localitățile Ischia și împrejurimile ei au suferit mai mult din cauza dezastrului. Un martor ocular spune că la Torre dal Greco zăpada a că­zut in mari cantități, acoperind ținutul. Rom­a, 12.—Statul a dat până acum jumătate milion l­re spre a se veni in ajutorul celor inun­dați. Roma, 12. — O parte însemna­tă, din Casamiciola (insula Is­chia), e cu desăvârșire pustiită, mai multe sute de familii au rămas fără adăpost. Filme­ din aSiler © I Raportul asupra măsurilor luate în Capitală pentru preîntâmpi­narea holerei D-nii d-rî Cugler și Marti­­nescu, medici comunali în Ca­pitală, au primit însărcinarea a întocmi un raport general a­­supra tuturor măsurilor luate de primăria Capitalei, anul a­­cesta, pentru preîntâmpinarea holerei. Nouă localități contaminate în Italia Direcțiunea generală a ser­viciului nostru sanitar a fost în­­c­moștiințată că s’au constatat noui cazuri de holeră în provin­ciile Bari, Caserta, Foggia, Na­poli, Salerno și Sassari. S’au luat ,cu ve­nitele măsuri de supraveghere medicală pen­tru călătorii și mărfurile ce ar sosi din acele provincii. Mersul holerei în Ungaria Epidemia e în creștere. N’au fost contaminate alte localități de­cât cele știute, dar în acelea se ivesc zilnic nouă cazuri. 81 de cazuri ,1;sau constatat numai în cursul­­ să­ptămânei precedente. Mișcare­­a simțăm­ân­tul primar Au fost numiți provizoriu : N. Io­nescu, învățător în comuna Ciobanu, județul Constanța ; Vasiliu Sofia la Măstueanu, județul Neamț. Suplinitori : I. Stroescu la Rado­mir; Damian Dumitrescu la Osica­dre­­sus; Grigoriță Economu­ la Redea; Ioa­na Rusu, Vlădila; Maria Atanasescu la comuna Leu; N. Marinescu, Piatra (Olt); Filip Enescu Gh­izdăvești; Ilie Cârstea, Fărițelu; Petre I. Mitrea, Rusăneștii-de-Jos (Romanațî); Toma Negoescu, Pietroșu­si (Dâmbovița); I. Nicolaescu, comuna Stănești­­ (Dâmbo­­vița); Vasilichia Georgescu, la Selești (Gorj); Adela Ioan, la șe. No. 8 de băețî Ploești; N. Munteanu la Sculeni- Sorca, județul Iași. '.'.'i.'iy.Tfinas -OHBBBBacsawaaB» Sustragerea a 4 colete poștale de pe vaporul ,,T.­Măgurele“ — Prin telefon — Giurgiu, 12 Octombrie. Coletele ca și sacii cu cores­pondența pentru Bulgaria se trec prin portul Ramadan la Rușciuk, pe vaporul ce face curse regulate între ambele o­­rașe. Acum câteva zile la vama Rușciuk s’a remarcat lipsa a trei colete poștale de mătăsuri fine. Ancheta stabilind că în ade­văr coletele în chestiune au fost expediate prin vama Ramadan, urmarea logică era că ele n’au putut fi sustrase de­cât de pe vapor. Dar iată că acum două zile dispare un alt colet poștal. Conductorii Ștefan Tănase și C. Vasilescu, cari avuseseră în aceste zile supravegherea expe­dierea, au cerut autorităților din port ca personalul vaporu­lui „Turnu-Măgurele“ cu care se trecuseră coletele și sacii cu corespondență, să fie cercetat. D. căpitan al portului, I. Ge­­noveanu, dimpreună cu d.Pom­­pilian, căpitanul vaporului, fă­când perchiziție la acest per­sonal, au dat la matelotul G. Georgescu zis al Preotesei, de coletul poștal dispărut acum două zile, declarat că conține 36 ceasornice „Omega“. S’au găsit numai 23, restul fiind vândut de hoț. Tot la el s’a gă­sit din primele trei pachete nu­mai câteva mici bucăți de mă­tase și ambalaj­urile. S’a crezut că și cafegiul turc Mehmet Caracaș ar fi avut a­­mestec. Marinarul C. Georgescu­ a fost arestat la căpitănie, unde se dresează actele respective. Se crede că sunt și alți com­plici. Șahim. ms Ieșenii și statuia lui Cuza-Vodă Succesul «Universului».—Ședința consiliului comunal —Lipsa fondurilor.—Ce zice d. Ghica-Deleni ?.— Propunerea d­lui profesor doctor Thiron. - Amănunte Iași, 11 Octombrie. Cititorii cunosc amănunțit toa­te fazele prin care a trecut agi­tația întreprinsă în jurul chesti­unei tinde să se așeze statuia lui Cuza-Vodă. Numeroasele noastre articole de reportaj publicate în această chestie, precum și interview­urile ce le-am obținut la timp de la d-nii N. Gane, primarul Iașilor, A. D. Xenopol, profesor univer­sitar și locot-colonel Langa, fos­tul aghiotant al Domnitorului Cuza, au­ pus încă odată în evi­dență silința ce și-a dat „Uni­versul“ de a fi cel mai exact și cel mai bine informat ziar din țară. Am arătat că în ședința de Sâmbătă a consiliului comunal d. primar Gane, în urma inter­­pelării d-lui consilier dr. Possa, a declarat că primăria Iașilor nu a înțeles să se opüe la așeza­rea statuei lui Cuza-Vodă în piața Unirei și dacă a oferit Piața Nouă, a făcut-o cu apro­barea comitetului pentru ridica­rea statuei. Rămâne deci ca comitetul să renunțe la prima decizie și să se adreseze din nou administra­ției comunale, cerând piața U­­nirei, pentru ca cererea să fie aprobată. Prin modul acesta—ca o ur­mare logică— toate nemulțumi­rile și agitația ce se observă de atâta timp aci, vor înceta. Când anume se vor face serbă­rile desvelirei statuei nu se poate încă preciza. Totul depinde de vreme, adică dacă ea va fi priel­nică spre a se putea lucra la așezarea soclului, precum și de situația fondurilor statuei. Banii adunați până acum sunt îndestulători pentru achitarea sculptorilor cari au executat statuia și soclul,precum și pen­tru preîntâmpinarea numeroa­selor și variatelor cheltueli în legătură cu această statuie. Lip­sesc însă sumele necesare pen­tru fondația statuiei, precum și cele necesare pentru așezarea monumentului. Se știe din declarația d-lui N. Gane, că administrația comu­nală nu poate să­­­ suporte nouile cheltueli ce vor rezulta din a­­șezarea statuiei în piața „tim­­reî“, de­oarece s’a cheltuit o su­mă înse­mnată­ cu lucrările pre­gătitoare din piața „Nouă“. (Numai pentru exproprierea ca­selor Solescu, primăria a plătit 100.000 lei). Și trebue menționat că lucră­rile de fondație din piața „U­­nirea“ vor fi cam costisitoare, luând în seamă că subsolul dis­locat al acestei piețe este com­pus în mare parte din pivnițe, proprietăți particulare. D. Gr. Gru­ca-Deleni, preșe­dintele comitetului statuiei, a și atras atenția că în casa comi­tetului nu se mai găsește nici un fond pentru asemenea lu­crări neprevăzute, cerând chiar ca primăria să pue la dispozi­ție fondul necesar fondațiunei. E de sperat însă că și această piedică, adică aceea a lipsei ba­nilor, va fi ușor trecută, că se vor găsi adică îndată destui ro­mâni cari să acopere toate lip­surile.* Serviciul teh­nic al comunei a stabilit că lucrările de fonda­­ție pentru ridicarea statuiei în plata „Unirei“ vor trebui făcu­te la o adâncime de cel puțin 7 metri jum. și că vor costa vre o 10.000 lei. * Am arătat acum câteva zile că prof.­dr. Thiron a propus ca serbarea inaugurărei statuiei Domnitorului Cuza să se facă o­­dată cu marile serbări jubiliare ale universităței Iași, adică în­tre 15—18 Mai 1911. Se știe că tot atunci se vor inaugura statuia lui M. Kogălniceanu, busturile lui V. Conta, Creangă, etc. Propunerea d-lui prof.­dr. Thiron pare a fi primită de toate cercurile și-i vorba ca o dele­­gațiune de fruntași ai Iașilor să se prezinte la M. S. Regele ru­­gându-l să accepte a prezida și solemnitatea inaugurărei statu­ei lui Cuza Vodă. Chestiunea aceasta va fi des­­bătută în apropiata ședință a comitetului statuiei, când ur­mează să se ia și alte hotă­­rîri importante, despre cari vom ține în curent pe cititorii noștri M. Micrcanu. D-nii abonați, care cer schim­bări de adresă, sunt rugați cu in­sistență­ să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primea ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea zia­rului la noua adresă. Neobservarea acestei cereri ne pune în imposibilitate de a servi prompt pe d-nii abonați. RECORAȚI CU ORDINE STREINE M. S. Regele a bine-voit a au­toriza persoanele, ale căror nu­me sunt mai jos notate, de a purta însemnele decorațiunilor indicate în dreptul fiecăruia, pentru care li s'a liberat de can­celaria ordinelor cuvenitele bre­vete de autorizare: D-nii: general Zosima Gr., co­mandant al corpului I de arma­tă, ordinul „Sf. Ana“ cl. I, ge­neral-adjutant Istrati Gh. I., comandant al brigade­­i de in­fanterie, ordinul „Sf. Stanislas“ cl. I; colonel Văitoianu Artur, comandantul reg. Putna No. 10, ordinul „Sf. Ana“ cl. II; colonel Lupan Gr., comandantul reg. 3 de artilerie, ordinul „Sf. Sta­nislas" cl. II; colonel Popovici I., de la statul-major general al armatei, „Sf. Ana“ cl. II; colo­nel Pretorian Eracle, coman­dant al reg. 3 roșiori, „Sf. Ana“ cl. II; lt.-comandor Lupașcu D., de la divizia de Dunăre, „Sf. Stanislas“ cl. II; maior Nicorem nu D., din reg. I de artilerie de cetate, „Sf. Stanislas“ cl. II; căpitan Ignat M., din bat. 5 de pionieri, „Sf. Stanislas“ cl. II; căpitan Popovici D., din reg. 9 roșiori, „Sf. Ana“ cl. III; loco­tenent Adamovici Eug., din reg. Teleorman No. 20, „Sf. Stanis­las“ cl. III; maior Rudeanu V., comandantul școalei de tragere a artileriei, „Vulturul Roșu“ cl. III și „Coroana Wurttenber­­gului“ în gradul de cavaler cl. I; căpitan Dragu C., de la co­mandamentul corpului II de ar­mată, „Sf. Ana“ cl. III și „Sf. Stanislas“ cl. II; d-rul V. Negel, profesor la facultatea de medi­cină din Iași, „Sf. Stanislas“ Cl. I­. D. locotenent N. E. Arion, din reg. 15 artilerie, acum la școala de război din Turin, a fost autorizat să poarte însem­nele de cavaler al ordinului ,,E­­lefantul Alb“ ce i s’a conferit de Regele Siamului. _______ Apa ds Timișești la Iași Iași, 12 Octombrie. Spre bucuria generală, azi dimi­neață a sosit vestea că apa de la Ti­­mișești a ajuns în suburbia Păcura­rilor. D-nii Gane, primar, Fântâna­rii­ și Xenofon Eraclide, ajutori de primar, și numeroși cetățeni fruntași ai Iașilor, fostul primar Gh. Lascar, precum și reprezintanții presei s’au dus la fața locului. Lucrările sunt termiate până la km. 104. Vorbind cu un domn inginer, m’a asigurat că până în 25 de zile ieșe­nii se vor putea servi de apa­­ Timi­­șiștilor. ___________ illiu­lTO în onoarea unui­ sub­ofițer Craiova. 12 Octombrie Sub­ofițerii garnizoanei au sărbătorit erî seară printr-un banchet pe camaradul lor Gh. Șerbănescu, care după 28 ani de serviciu, a părăsit armata eșind la pensie. Banchetul, la care mulți din­tre sub­ofițeri au luat parte împreună cu soțiile lor, s’a dat în sala cercului militar. Sărbătoritului i s’a dăruit un ceas de argint cu încrustație de aur. ARESTAREA unui samsar hoț Poliția de siguranță a Capita­lei a arestat or­i după amiazi pe samsarul David Simon, dom­ici­lat in strada Senatului No. 29, care a săvârșit numeroase es­crocherii și furturi în Capi­tală. Astfel, alaltă erî David Simon s’a dus la d-na Roșianu, pensio­nară din str. Toamnei No. 23, și sub pretext că are un client spre a-I închiria o casă, a in­trat la d-sa și i-a furt un ceas de aur cu lanț și un frumos breloc. Un­ alt furt David Simon l-a săvârșit la un comerciant din str. Sf. Ion Nou. Acolo, Da­vid Simon s’a dat drept doctor naturalist și desbrăcând pe nu­mitul comerciant, cart­­e bolnav, i-a șterpelit din buzunarul hai­nei un portmoneu cu 80 lei. In sfârșit David Simon s’a mai dus acum cinci zile la locu­ința d-lui I. Bensimon, din str. Mihai Vodă No. 12 și prefăcân­­du-se că voește să închirieze ca­sa, a furat de pe o masă o bră­țară, o pereche de cercei și un ceas de aur. David Simon­, care este vechiu client al poliției, a fost recunos­cut de păgubași în albumul de fotografii al poliției și fiind pus în urmărire a fost prins de un agent. Tis. feme&ele afla și sah de solari In zilele de 6, 7 și 8 Octombrie s’a ținut examenul de capacitate la școala de notari, din Panciu, pentru obține­rea diplomei de notari. Au­ fost declarați diplomați 34 de e­levi din 36 admiși, la examen și a­­nume *: Voiculescu Ion, Danciu Zam­fir, Bratovan Gh., Lungun Alecu, Za­­haria Ion, Ciobănescu Nic., Satroianu Th., Lungin Sandu, Bratosîn Damian, Ionescu Nistor, Beșliu Radu, Georges­­cu Din­., Mihăilescu Crăciun, Florescu Ion, Moraru Spini, Pietrăreanu Nic., Tatu Gh., Duca Atanase, Atanasiu V., Panaitescu Ion, Elegeanu Stelian, Ni [UNK]­ea Mihai, Chiriță Petcu, Protopopescu An., Spânu Ion, Rădulescu Dim., Fal­can Ion, Alexandrescu Gr., Davidescu Dobre, Georgescu Sotir, Costoni Șt., Câlcău Nic., Alexandrescu Gh. și Bur­­ducea Gh. Furt cu ajutorul morfinei Poliția de siguranță a Capi­talei a pus era în urmărire pe femeea Ana C. Brătulescu zisă Ana Matei Ion Tunaru­, care a săvârșit un furt de 1234 lei în com. Slănic-Prahova. Numita femee, ducându-se la Slănic a început să-și facă re­clamă că ea vindecă boale in­curabile și astfel a reușit să in­tre în o mulțime de case. Un anume Popa Chiriță Bra­­tu, care era de mai multă vre­me suferind, auzind de această femee a chemat-o la el să-l facă sănătos. Ana Matei Ion Tunaru mirosind că Popa Chiriță Bratu avea bani, într’una din zile i-a dat o băutură amețitoare și i-a furat din casa cu bani suma de 1234 lei. Ana Matei Ion locuia în Capi­tală în str. Carolina 12 și ca­lea Moșilor 376, Tis. Peninsula balcanică •— Prin fir telegrafic —­ GRECIA VENIZELOS ȘI DIZOLVAREA ADUNAREI. MOȚIUNEA DE ÎNCREDERE Atena. 12. — Venizelos cere un vot de încredere fără restric­­țiune pentru timpul trebuincios consolidărei ordinei și revizui­rea Constituției. In cazul contra­­riei, va sfătui pe rege să disolve Adunarea. Atena, 12. — Camera a adop­tat moțiunea de încredere cu 208 voturi contra 31, fiind și 27 de abțineri. Venizelos socotește că numărul partizanilor săi a fost sporit prin numeroase voturi date de complezență. Dânsul a declarat că va chibzui asupra situațiunei. Se crede că persistă în intențu mea de a dizolva A­­dunarea. Atena. 12. — La ședința de azi s’a luat mari măsuri pentru menținerea ordinei. Au fost con­centrați 1700 soldați, de­oarece deputații din grupările Teotokis și Mavromihali au declarat că nu se vor liniști câtă vreme Ve­nizelos va sta la putere. Cu toate acestea nu s’a în­tâmplat nici un incident. In discursul sau de la Came­ră Venizelos a declarat că după dorința regelui, guvernul va ră­­mâne la putere și va ști să-și facă datoria. El a cerut ca șe­dințele Camerei să fie suspen­­date pe 2 zile. Tot de­odată a declarat, că are în buzunar decretul regal de disolvare a Camerei. TU­RCIA împRuMut turc făcut la BĂNCILE AUSTRIACE ȘI GERMANE Viena. 12. — Aci se asigură că guvernul turc a început tra­tative cu financiarii austriaci și germani în chestia împru­mutului de 120 milioane. 15 la sută din împrumut va fi acoperit de băncile austria­­ce, iar restul de cele germane.­­ SUBSCRIPȚIA „SSimllcstsftal ziariștilor“ panîra aeroplanul lui Bransăs­escu Suma din urmă 7182 lei. Petre Ionescu, casierul Cre­ditului rural 20 lei. Ofițerii reg. 9 călărași din Constanța 15 lei. Total lei 7217. HOLERA iN STREINATATE Budapesta., 12.— Orașul croat Eszek și împrejurimile sale au fost declarate azi contami­nate de holeră. In timpul din urmă s’au ivit alte 18 cazuri noui de holeră. ITALIA Rom­a. 12. — In ultimele 24 ore s’a denunțat la Roma un cas de holeră ; la Neapole 3 ca­zuri și 2 decese ; în provinciile napolitane 8 cașuri și 5 decese. IN UNGARIA Houi elevi ai școalei de notari Ministerul de interne a admis ca elevi ai școalei de notari din țară pe următoarele persoane: Școala din Curtea-de-Argeș D-nii. An­gelescu M. Ion, Athanasie Pr. Const., Brătescu Ioan, Burzac Pe­­tre, Bratu Stoica, Bălan 11. Marin, Chiosea Gh. Const., Constantinescu Marin, Constantin Ilie, Cosmescu Ște­fan, Chițescu Dimitrie, Comșa I. Du­mitru, Duicu Ion, Carpamisir Iv. Ion, Cartina P. Ion, Comănescu Ilie, Dia­conescu Eustațiu, Georgescu I. Ge­or­­­he, Ghenea I. Ion, Gheorghe N. Dumi­tru, Georgescu N. Gh., Georgescu N. Dumitru, Iliescu I. Sandu, Ionescu Ioan, Luca I. Ion, Miulescu Nicolae, Marinescu Vasile, Mirea C. Mihai, Mărculescu I. Stelian, Marin M. I­. Tolea, Neacșu D. Badea, Neguțu Nico­lae, Olteanu Istrate, Petrescu G. Ni­colae­, Popescu Florea, Popescu Ion, Popescu Nicolae Popescu Gritfore, Po­pescu M. Ion, Pațac N. Marin, Popes­cu D. Vasile, Bădulescu N. Dumitru, Radu Dumitru, Stan V. Ion, Sima M. Gri­gore, Stârea V. Gavrilă, Barbu I­­saia, Soare Badea, Stoicănescu Pante­­­limon, Ștefănescu R. Ilie, Tănasescu Grigore, Teodorescu Oprea Ilie, Udes­­cu O. Ion, Vlădescu Dumitru. Școala din Panelu D-nii: Aldea I. Crigrore, Antonescu M. Vasile, Blănaru D. Petru, Budă­reanu V. Panait, Badea C. Ion, Ca­­zacu Gheorghe, Cazan Petre, Cruceanu Nicolae, Constantinescu Ion, Cruceanu, Constantin, Caraman M. Costin, Cara­­man M. Cezar, Constantin P., Demi­­trescu Toma, Dineață Stan, Dumitres­cu Gh., Dinescu Soare, Dragomirescu T. Ion, Focșăneanu Gheorg­he, Focșă­­neanu Nicolae, Fetecău I. Ion, Florea T. Vasile, Ghiță St. Ion, Grozea R. Petru, Harabab­iu Petrache, Ion Cons­tantin, Ioniță R. Nicolae, Ispasiu Mi­hail,­­Inelănanu Ilie, Lazăr C. Manola­­che, Maliașu St. Iorgiu, Mihalcea D. G. Ion, Mihalcea Christache, Macedon Dumitru, Nuțu­ I. Nicolae, Neața M. Stan, Olarescu Nicolae, Popescu M. Const., Petrovici Gh. Vasile, Popescu Dumitru, Petroanu Ștefan, Popescu Aurel, Stoprozanu Ion, Soare Gh. Voi­­cu Șișu Ion, Stănciulescu Mihai, Al. Stanilescu, Toma Costache, Târâi­un­gă Gh., Prestorian Constantin, Vișan M. Ion, Vrânceană D. Gh. Școala din Tg.-Jiu D-nii: Andrițoiu Paul, Angh­el Cheor*­gh­e, Băbeanu M. Const., Bogdan N. Ion, Basarab D. D., Popescu I­. C., Cora­ba sa D. Nicolae, G­ioană A. O., Bucur Ion, Cioaree M. Ion, Dobrescu Ion, Dumitrașcu Const., Dubinin Mi­hai, Dodimeni I., Drăgoescu Ilie, Ena­­cică Alex.­ Foacșan I. N., Fora I. Zis, Ferăscu, Garcea Ion ,Gridan Gheorghe Gheorghe Const., Gherghina Ion, Ge­lamint Const., Grigorescu I. I., Geor­­gescu D. Matei, Ionescu Ioan, N­ina Gh. Petre, Gonescu Const., Lupu Ni­colae, Lupescu Gh., Lică Gh., Florescu Luțescu Gh. Marin, Moșneanu Ion, Morar­iu Constantin, Marinescu Ion, Nimaia Nicolae, C. Nicolaescu, Po­pescu I. Constantin, Popescu Marin, Popescu Gh., Pușcariu Grigore, Pro­dusei­ C. Dumitru, Stoxența Ion, Rața Gheorghe, Roșianu Pavel, Stoica Gri­­gore, í Stoenesen Petre, Stoenică Ste­­­fan, Stănculescu Ion, Stoian Ion, Sto­­iaa Pavel, Trotea Matei, Ungureanu N. , Vlasiu State, Vlasin Florea, Ze­voianu G. D. ) Școala din Tg.-Neamț­­ D-nii: I. Bărboșu­, Băcioiu Gr. Ște­fan, Bud­ancă Const., Bâtcă Nicolae, Brumă Theodor, Capeten Pavel, Chiri­­că Năstase, Chiran Maxim, Comănes­­­cu Nicolae, Ciuboteru Const., Ciocan Sav., Cozm­a L., Comănescu N. Gh., Dumitrescu Ion, Dotcu Petre, Floroiu Ion, Fuioagă Vasile, Gabur Gh., Gheorghiu D., Gafeneu N. Dumitru, Gerda Teodor, Hortopanu Ion, Herme­­ziu Petre, Hempan C. Gh., Isacescu Gh. Vasile, Jugara D. Lazăr, Martha Vasile, Nistor C. Ion, Ninoiu Gh. Du­mitru, Negraș Nicolae, Nicorescu Jus­tin, Nechita Grigore, Noica Ion, Pa­­trichi V. V., Popa Gheorghe, Păunes­cu Ion­, Mihaiu Burileanu, A­­lexandru Popovici, Raica Ion Aurel, Rusu S. Ion, Roșu S. Gh., Rotescu Ion, Sion N. Gh., Stoicescu Ștefan­ Stănescu Nicolae, Al. Sadoveanu, a­­nibal Siriteanu, Vasile Tonegan, Va­silescu Nicolae, zis Florea V. Con­stantin. Acești elevi se vor prezintă la $C6&­­lele respective în ziua de 15 Octom-

Next