Universul, decembrie 1910 (Anul 28, nr. 330-357)
1910-12-04 / nr. 333
ANUL XXVIII—No. 333.—SAMBATA 4 DECEMBRIE 1010 — Fondator: LUIGI CA.ZZA.VTLLAH 5 TianTtn Romania—to t>»tfîTn sTfRWarat# CELE DIN URMA STIRI DÎN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA * t1. Strada Brezoianu 11, Baisarego Strada Cornet, din orașul Angrrs. Inundată complect Calendar pe anul 1910 Ortodox Vineri, 3 Decambrie. — Profetul Softy,un Catolic Vineri, 16 Decembrie.— Busebia Râsa soarelui 7.46. Ap. soarelui 4.36 „UNIVERSUL“ are Turnătoarele linii telefonice: Administrația....................662 Redacția ....... 12[88 Străinătatea......................... 20156 București, 3 Decembrie. Știutori și neștiutori _01EZCA.JITM Am publicat datele statistice principale ale ultimului recensământ al știutorilor de carte din țară. Din desvoltările și explicările asupra acestor date, datorite d-lui prof. G. Arghirescu, relevăm pentru astăzi comparația ce d-sa face între rezultatele recensământului acestuia și acele ale recensământului general al populației, de acum zece ani. Din această comparație reiese că s’au făcut următoarele progrese:—La populația totală, proporția știutorilor de carte a fost în 1899 de 22 la sută; în 1909 s'a urcat la 39.4 la sută; creșterea deci este de peste 17 la sută. Dacă luăm numai populația urbană, ajungem dela 49.4 la sută în 1899, la 73.7 la sută in 1909, deci o creștere cu 24.3 la sută în zece ani. La populația rurală, de la 15.2 la sută in 1899, numărul știutorilor de carte s’a urcat în 1909 la 34.7 la sută, va să zică mai mult cu 19.5 la sută. Această creștere a știutorilor de carte, care pentru populația rurală trece de îndoit, este explicată,—observă d. G. Arghirescnu, —prin sacrificiile și sforțările făcute pentru întinderea și propășirea învățământului primar la ultimii zece ani, când organizarea lui actuală a intrat definitiv în regimul ei normal. La 1899 recensământul se făcea imediat după punerea în aplicare a acestei organizări, înainte ca ea să fi putut să-și dea roadele la cari ne puteam aștepta. Această creștere poate să reîmbărbăteze pe toți neîncrezătorii în propășirea acestui învățământ. In acești zece ani s’a realizat un progres egal cu cel realizat în răspândirea culturii populare în tot restul timpului , când ființează învățământul la noi. In fine progresul constatat este de natură să risipească acea atmosferă de descurajare produsă de datele constatate mai nainte și cari se perpetuau în toate statisticele străine și se puteau specula cu intențiuni răuvoitoare. Descreșterea neștiutorilor de carte a fost realizată în acești zece ani în măsură aproape egală în mai toate județele, însă nu s’au putut șterge diferințele prea marcate ca situație culturală a poporului, pe cari la prezentăm diferitele județe și acum zece ani. Linia care ar reprezintă procentele pe județe, consulate în acest recensământ, ar fi aproape"parti fii" cu" aceea care ar reprezenta" procentele, constatate acum zece ani. De dorit ar fi ca progresele să fie mai mari, mai repezi în județele mai înapoiate, ca să se ajungă la un procent cât se poate egal al știutorilor de carte în toată țara. Mai sunt și alte constatări și observații pe cari le face d. prof. Arghirescu, și asupra cărora vom mai atrage luarea aminte a cititorilor noștri. 69) INSESMAR pentru transportul făinei Galați. 2 Decembrie. Direcția S. M. R., voind să facă un tarif combinat pentru transportul făinei și a derivatelor sale, din interiorul țarei până la Rotterdam, prin Galați, Brăila și Constanța, a cerut și avizul Camerei de comerț în această privință. Camera de comerț, luând cazul în discuție, a cerut ca la primul rând să se favorizeze pe cât posibil prin acest tarif morarii de prin porturi, pentru motivul că aceștia aducând grâul din interiorul țârei și în special dela Botoșani, suportă cheltueli mari și cu transportul. Camera a mai cerut ca S. M. R. să înființeze o linie maritimă direct cu Anglia ; să se aibă în vedere o diferență de navlu pentru morarii din interior și cei din porturi; și să se dea posibiltatea morarilor din porturi ca iarna să facă transporturi când Dunărea e înghețată, prin Constanța. C@TA APELOR SAMARES LA ROȘIA VIA — Pe ziua de 2 Decembrie — Dunărea crește la Galați; e staționară la Z Tulcea; în celelalte porturi crește. Apele au următoarele cote și centimetri, în raport cu etiagiul: T -Severin 437, Calafat 424, Bechet 418, T.Măgurele 380, Giurgiu 457, Oltenița 472, Călărași 425, Cernavoda 462, Gura-Ialomiței 479 Galați 385, Tulcea 242. ,t* * 1 Seracul militar al absolvenților cîsmoaiara de comerț Eri s’a împărțit la Senat un preset de lege din inițiativă parlamentară, prin care se acordă absolvenților școalelor elementare de comerț, cursurile de seară și de Duminecă, dreptul de a face serviciul militar cu termen redus. Proiectul e însoțit de următoarea expunere de motive: Prin actuala organizare a școlilor comerciale pe lângă școlile comerciale inferioare s'au Înființat cursuri de seară și de Duminecă, cu o durată de 3 ani. Ministerul instrucțiunei publice, pentru ca tineretul să fie atras spre comerț, încă din anul 1904 a făcut un regulament al cursurilor de seară și de Duminecă, unde prin ani 12 tinerilor cari au absolvit le reduce serviciul militar la un an. Acest regulament s-a publicat în „Monitorul Oficial“ cu decretul No. 2.424 din 24 iulie 1904 și a fost confirmat și de ministerul de război și prin ordinul dat diviziilor, No. 12.034 din 12 Octombrie 1907. Prin o nouă decizie însă cu No. 8.347 din 13 Iulie 1909 ministerul de război ni revoacă regulamentul cursurilor de seară și Duminecă precum și decretul regal din 1901. Având în vedere că prin această măsură se atinge un drept al elevilor cari s’au înscris și au urmat cursurile de la școlile comerciale pe temeiul avatariului ce-l da decretul regal și regulamentul din 1904. Având în vedere că, prin acordarea serviciului militar redus ministerul de instrucție s’a gândit la îndrumarea tineretului spre comerț; Având în vedere că ministerul de instrucție avea dreptul să facă regulamentul din 1904 pe temeiul chiar al legii de recrutare, care prin art. 23, al. a, zice că se va acorda serviciul militar redus și la ,,acele școli înființate de județe și comune, cari vor fi recunoscute de miniștrii respectivi ca echivalente cu școlile superioare ale Statului“. Având în vedere că prin regulamentul legii de recrutare din 10 Decembrie 1905 se acordă serviciul militar redus la 74 școli străine, și nu din cele superioare, ca cea de comerț din Halebi (Grecia), la școli județene, ca, cea din Lausanne, St. Galle, etc. Pentru a nu se mai continua, anomalia, ca școli streine, ca cea evangelică din Capitală, să se bucure de serviciul militar redus, pe când „școlile noastre, in acelaașî condițiun.î. s&.-ti» !»>site de acest drept. Având în vedere că modificarea legii de recrutare poate întârzia, și pentru a curma tulburarea produsă în școlile comerciale inferioare. Pentru a nu se mai da interpretare greșită art. 23 din legea de recrutare, „subsemnații propunem următorul aliniat: 1. Vor face serviciul militar redus și tinerii absolvenți al cursului de seară și Duminică de pe lângă școlile comerciale elementare din ț ară. * Proectul de lege e semnat de următorii d-nii senatori : 1. Demetrescu-Agraru, G. G. Burghelea, Ion Igiroșianu, Dimitrie I. Popescu, Nica N. Madgearu, C. Ienescu, C. Ciochină. ALEGEREA pentru comitetul bursei din Capitală ■'Éri, înainte de amiazi, făcându-se alegerea de membri în locurile vacante din comitetul bursei, au fost aleși cu unanimitate de voturi . D-nii Al. Lucăsievici și D. Manu din partea corporației bursei și d-nii M. Blank și D. Carp din partea societăților, cari au titlurile cotate la bursă. Astăzi, vor fi aleși membrii din partea mijlocitorilor oficiali, N ÖUI“ € *HE lAfT la examenul de stagiari La examenul oral pentru posturile de magistrați stagiari de judecătorii de ocoale au fost chemați : Pentru Joi, 9 cor. ora 8dim., d-niî. Alexandras«:« C., I. Alexandrașcu, D. V. Anghel, T. J. Axente, M. Bujenilă, M. D. Chiuriescu, G. A. Christodorescu și G. Clodeanu. Pentru Vineri 10 cor., d-nii : G. Golaescu, I. Gr. Condeescu, Toma Constantinescu, Traian Constantinescu, M. I. Dimitriu, P. A. Dinescu, T. I. Dobrescu și I. Dobrotescu. Pentru Sâmbătă i1 cor., d-nii. V. Dragu, N. G. Drosescu, Albert Dumitrescu, I. P. Dumitrescu, D. Florescu, N. V. Gavrilescu, Gr. Gheorghiu și P. N. Gheorghiu. Examenele sa vor ține în sala Curței ca juri din Palatul Justiției din București. DJLre TURCIA Triumful cabinetului HAKI PAȘA Constantinopol, 29 Noembrie.După o discuție de patru-cinci zile s’a citit, în sfârșit, sentința în afacerea cabinetului Haki- Pașa, încăpând de Sâmbătă, 20 c., până Joi, 25 c., s’au perindat la tribuna Camerei peste 25 de oratori, cei mai de seamă ai opoziției, fiecare căutând, după cum era natural, să atace guvernul și comitetul „Unire și Progres" care dictează guvernului. Unii au atacat politica internă, alții Cea externă. Armeanul Vartakes și bulgar--------- | J’KiIUI Virtu UJLj »UlgUrii UOJIUWJV1 socialiști în Parlamentul otoman, au apărat cu multă căldură chestia poporului de jos și clasa uvrieră. Ei au căutat mai mult să arate guvernului ce măsuri trebue să ia față de țărănime și de uvrieri decât să critice măsurile luate de guvern până acum, deoarece, după eî, guvernul nici n’a luat în seamă până acum nevoile acestor clase. Deputații bulgari au scos un relief suferințele poporului bulgar din Macedonia, torturile la care a fost supus și atacă guvernul pe această temă. Albanezii descriu pe larg revoluția din Albania și spun că singur guvernul este de vină în această nenorocită chestie. De asemenea deputații greci și sârbi își spun fiecare păsurile lor și arată că nu pot să aibă încredere într’un astfel de guvern. Joi, la prânz, opoziția își sfîrșise oratorii de frunte. Dei toți deputații din opoziție ar fi dorit să spue și ei câte ceva, Camera însă, având în vedere pe de o parte că o să se repete mereu aceleași lucruri, iar pe de alta că sărbătorile Bairamului se apropie și ținea cu tot dinadinsul ca această discuție să se termine înainte de Duminică, 28 c., Camera, zic, a decis să nu se permită nici unui deputat din opoziție să mai ceară cuvîntul în această chestie și să lase pe Marele-Vizir să răspunsă opoziției. Zis și făcut. Joi, d. a., Haki-Pașa începe discursul-răspuns, intri» cuvîntare magistrală, de aproape 5 ore și jum., cu o întrerupere numai de o jumătate de ceas, Marele Vizir cu carnetul de note în mână, urfile notase timp de cinci zile tot ce s’a spus de opoziție, și cu un teanc de documente oficiale lângă el, spulberă rînd pe rînd toate acuzațiunile aduse de opoziție. Cere în urmă un vot de încredere DeșîîWl foșetKfÎțF- majoritățea s’a luat decizia ca oratorii majorităței să nu vorbească, totuși Halil-bey, șeful și leaderul partidului, crede necesar să răspundă și el opoziției în numele majorităței și cere să se rezerve ziua de Sâmbătă, 27 e., majorităței. Camera aprobă cererea lui Halil-bey. Sâmbătă, ziua decisivă, vorbește numai Halil-bey când într-un discurs de peste două ore scoate în relief: 1) merit.'a Marelui Vizir Haki-Pașa, ca fost profesor și autor înainte de Constituție și meritele lui ca om de Stat și diplomat mare după Constituție ; 2) mărite servicii aduse de comitetul „Unire și Progres" acestei țări. Spune că nu e adevărat că guvernul e condus de comitet ci de majoritatea parlamentară, care face parte din comitet. Vorbește apoi pe larg de toate chestiunile interne și externe. Găsește suficiente explicațiunile Marelui Vizir și cere să se voteze închiderea discuției. Camera aplaudă furtunos. Câțiva deputați din opoziție cearcă să se urce la tribună ca să mai vorbească. Se produce în Cameră un adevărat vacarm care silește pe deputații din opoziție să se resemneze. Se pune la vot închiderea discuției și se primește cu majoritate. . Se dă citire a două ordine de zi. Unul din partea deputatului de Zazistap, Feridefendi, care cere un vot de blam pentru guvern, este respins. Celalt, prezintă de Halil bey, șeful partidului, sună așa: Camera găsind guvernul demn de a sa încredere, trece la ordinea zilei. Acest ordin de zi se votează prin ridicarea mânei. Haki-Pașa cere să se voteze cu scrutin nominal. Se procede la votul prin apel nominal. Imediat toți deputații au început să defileze pe dinaintea tribunei oratorice, unde erau depuse urnele penin: buletine. Cei pentru, pimeau buletin alb, roș cei contra. La deschiderea urnelor s’a văzut că cabinetul întrunise 123 voturi pentru și 63 contra. Au votat contra: 1) toți deputații greci afară de Aristide Pașa, fostul ministru al agriculturei, Traian Nali intrat de curând în rândurile partidului „Unire și Progres”, Mihailidis și Savopulos. 2) Toți deputații bulgari afară de Panee Doreff care ace parte din comitet. 3) Deputații ame și sârbi și 4) mulți deputați cari s’au despărțit de comitet. Cu tot votul de încredere dat cabinetului Haki-Pașa, o remaniere parțială însă este necesară și sigură. Două,sunt căile pentru această remaniere. Ori că guvernul va demisiona și în acelaș timp Suveranul va însărcina pe Halit Pașa cu formarea noului cabinet cu elemente noui, ori că maiunbcuVtt, va întcipona in Câinida pe miniștrii neagregați. Această a doua soluție va fi, după câte am aflat, pusă în aplicare. Miniștrii vizați sunt: 1) Emralah Efendi, ministrul instrucțiunei publice. Intr’adevăr, în timpurile din urmă s’a dus o campanie strașnică contra acestui departament și mai ales contra titularului, de toată presa locală, fie guvernamentală fie opoziționistă. 2) Mavrocordato Efendi, ministrul agriculturei, minelor și pădurilor. 3) Serif Ali Haidar, ministrul fundațiunilor pioase. Opoziția se va sili din răsputeri ca să scoată din cabinet pe Talaat Bey, ministrul de interne și pe Halagian, ministrul lucrărilor publice, însă toate încercările lor vor fi zadarnice. Mai ales Talaat Bey se bucură de mari simpatii și deși s’ar putea să se recunoască o mică incapacitate pentru conducerea unui minister ca cel de interne, mai ales în Turcia, totuși nu trebue să uităm că marele vizir ușurează prea mult greaua sarcină a lui Talaat Bey. Nu se cunosc până acuma persoanele chemate a înlocui pe miniștrii siliți a se retrage. Perotul. •w» —.—arm sfisc-m —---------- BIBUSIA DÎN DUMA Petersburg, 2.— Duma a ascultat interpelarea adresată ministerului de interne cu privire la actul ilegal săvârșit de un agent al poliției secrete din Yekaterinoslav care a depus materii explozibile în locuința unui lucrător, în timpul lipsei acestuia de acasă, fapt ce a avut ca urmare condamnarea a doi lucrători la muncă silnică. Duma a adoptat un ordin de zi veștejind provocările agenților gugmani totutpr fi orice mă s’ar manifesta ele, fie că se fac într’un interes individual al agenților, fie că se fac în interesul r$ü înțeles al politicei imperiului. DECLARAȚIILE MINISTRULUI DE EXTERNE SASANOV Paris. 2. — Ministrul de externe al Rusiei, Sasanov, a declarat Corespondentului din Petersburg al ziarului „Le Matin“ că n’are nimic, de adăugat la declarațiile făcute după întrevederea de la Potsdam. In convorbirile avute cu d-nii Bethmann- Hollweg și Kiderlen-Waechter, s’a stabilit că Rusia și Germania sunt mulțumite cu actuala constelație politică. Aceasta n’o împedică pe Rusia să cultive alianța sa cu Franța și relațiunile amicale cu Anglia. GRAȚIEREA LUI LOPUSCHIN Petersburg, 2. — Țarul a grațiat pe Lopușkin fostul director al poliției secrete, care fusese condamnat la deportă bune pe 5 ani în Siberia, în urma destăinuirilor fostului agent Burzew. Doi hoți incendiatori arestați în Capitală, Poliția de siguranță a Capitalei a arestat ori pe Ioan Marinescu, zis Ciașescu, zis Fugarii, în etate de 21 ani, de fel din Malureni-Bodiceni (Argeș), și Ion Mihăilescu, zis Nică, de 20 ani, tot din acea comună, cari se ocupau în Capitală cu salahoria pe la binale și vindeau fructe. Acești doui indivizi s’au dus în luna Septembrie în comuna lor natală și, ascunzându-se în pădure, au dat foc noaptea unui șopron de fân al lui Nicolae Iconomu din satul Bohari, din vecinătate. La vederea flăcărilor, toți sătenii au eșit din casele lor ca să stingă focul și cei doui indivizi, profitând de acest fapt, au intrat în casa lui Gheorghe Tudor, om cu stare în Bohari și i au furat o ladă în care acesta avea adunate mai multe mii de lei în aur,argint și hârtii. Cei doi hoți reușiseră să scape atunci de urmărire și au venit în București, unde, spre nenorocul lor, d. comisar Vrânceanu i-a arestat. GAVERN 1 — Ședința dela 2 Decembrie — Desbaterile încep la orele 2 și 35 m. Prezidează d. C. Cociaș. Pe banca ministerială d-ni I. L Brătianu, Morturi, Orleanu și Haret. Se citește și se aprobă suma-D. Vrabie sau. Am cerut cuvântul în chestie personală cu d. Fleva, cu ocazia dezbaterilor Mesagiului. D. președinte. Ați lipsit și s’a scos din ordinea de zi. După discuția pe articole a legei sanitare, vă voi da cuvântul. LEGEA SANITARA Se pune la vot luarea in considerație a proiectului de lege sanitară și se admite cu 68 de bile albe pentru și 6 contra. Se începe discuția pe articole. La art. 1, aliniatul g, d. dr. Țurcanovici spune că o sumă de indivizi fără nici un soiü de cunoștințe medicale înființează stabilimente medicale exploatând pe cei creduli, la adăpost de prevederile legei. Propune un amendament în sensul ca inspectorii sanitari să poată inspecta și institutele medicale private. Amendamentul se admite. Art. 2 și 3 se votează fără modificări. La art. 4, d. Arh. Gheorghiu depune un amendament semnat de 7 d-nn deputați, prin care se cere să se prevadă că din consiliul sanitar superior fac parte și profesorii de bacteriologie de la facultatea din Iași. D. dr. Țurcanovici depune alt amendament în sensul ca la al. 3 din acest articol să fie menținută prima lui redactare. Tot la acest articol, la aliniatul 9. d. Țurcanovici depune un amendament în sensul ca serviciul sanitar să se poată pronunța și asupra greșelilor farmaceutice. D. Mârzescu spune că a depus un amendament semnat de toți deputații din Iași prin care se cere ca și facultatea din Iași să fie reprezintată în consiliul superior sanitar; d-sa cere să se ție seamă de acest amendament. Se suspendă ședința pentru ca comitetul delegaților să ia înțelegere asupra amendamentelor propuse la acest articol. Ședința se redeschide. D. președinte comunică cum că nu s’a admis decât amendamentul privitor la constituirea consiliului superior sanitar din care să facă parte și membrii facultăței din Iași. Art. 5, 6, 7 și 8 se votează fără modificări. La art. 9 al. I se admite un amendament al guvernului, propus de d. Arh. Gheorghiu, prin care se prevede că din comisia farmaceutică poate face parte un membru al facultăței din București sau din Iași. Tot la acest articol d. dr. C. Anghelescu propune un amendament în sensul ca din comisiunea farmaceutică să poată face parte și 3 farmaciști proprietari. Amendamentul se respinge. La art. 10, d. Arh. Gheorghiu propune un amendament în sensul ca nu prefectul, ci inspectorii sanitari de regiuni să prezideze consiliile de igienă. D. I. Lahvari observă că nu e bine să se prevadă ca ședințele comitetelor de igienă, la a doua convocare, să nu se poată tine decât cu majoritatea membrilor plus unul. Mai observă că nu este bine să se facă apelabile de către particulari deciziile consiliilor de igienă. D. dr. V. Anghelescu spune că art. 10 prevede amenzi pentru membrii comitetelor de igienă cari nu ar lua parte la ședințe, așa că nu găsește necesară o prevedere specială, cum propune d. Lahovari. D. ministru Morțun spune că e necesar ca deciziile consiliilor de igienă să fie apelabile pentru ca astfel ministerul de interne să exercite un control asupra lor . D. raportor spune că d. Lahovari are perfectă dreptate în ce privește dispozițiunea ca ședințele consiliilor de igienă să se poată ține chiar fără majoritate plus unul și roagă pe d. Lahovari să propună un amendament în această privință. D. ministru Morțun propune un amendament, în chestia apelărei deciziilor consiliilor de igienă, în sensul ca punerea în aplicare a deciziilor acestor consilii să fie supusă aprobării ministerului de interne. In acest mod ministerul va exercita un control asupra deciziilor consiliilor de igienă fără a le face apelabile. Amendamentul se admite. D. Z. Lahovari propune un amendament în sensul ca ședințele consiliilor de igienă să se poată ține, după a doua convocare, cu orice număr de membri. Amendamentul se admite. D. T. Frumușanu. D-le ministru, d. Lahovari a pus stăpânire pe majoritate (râsete). Art. 10 se votează nemodificat. La art. 11 d. Lahovari observă că nu este bine să se prevadă ca din comisiunile de judecată că facă parte, și medicii veterinari, când vor fi trimiși în judecată atari mediei. Pusă la vot, cererea de modicare a d-lui Lahovari se respinge Art. 11, 12, 13 și 14 se votează fără modificări. La art. 15. d. ministru al lucrărilor publice cere să se menție redactarea ministerului de interne în sensul ca inspectorii veterinari să poată fi recomandați aci cu o practică de cel puțin 5 ani. Se admite. Art. 16 și 17 se votează nemodificate. La art. 18 d. Țurcanovici cere ca mutările disciplinare să nu se facă de cât cu consimțimântul celor supuși pedepsei. Propune un amendament în acest sens. Amendamentul se respinge. Art. 19, 20, 21, 22, 23 și 24 se votează nemodificăte. La art. 25 d. Țurcanovici propune un amendament care se admite, în sensul ca acei candidați ai examenelor de capacitate, care au căzut la primele două probe să fie respinși. Art. 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32 și 33 se votează nemodificate. La art. 34 d, Răutu cere să se prevadă și un medic de regiune la Botoșani întru cât s’a prevăzut și pentru Focșani un astfel de post. D. ministru Morțun cere să se șteargă și Focșanii și să se respingă propunerea d-lui Răutu. Se admite: Se votează fără discuție art. 35 și cele următoare până la 43, unde d. ministru Morțun cere să se prevadă că declarațiunile de iri de boli contagioase să se poată face medicilor la orice oră. La acelaș articol, d. I. Lahovari spune că nu se poate cere bolnavului să facă declarație când e bolnav de o boală molipsitoare, când în cele mai multe cazuri diagnosticul precis al unei boli se cunoaște abia după 2 —3 zile. Camera ne maifiind In număr, ședința se ridică la ora 5, ministru Brătianu, care ne daclara la Cameră pentru o extensiune a votului, dar in acelaș timp susținea că alegerile parțiale n’au nici o importanță. Ce valoare dă atunci d-sa votului? In ce privește politica externă, trebue să se lămurească ce este cu svonul alianței cu Turcia. Dacă e adevărat, cum e posibil ca astfel de legături să se facă fără aprobarea Parlamentului ? Sunt unele chestiuni naționale, cum ar fi aceea a genirei unor copii de școală cu jandarmii. Vrem să știm ce raporturi avem cu Statul în chestiune. O bună politică externă trebue să fie lagtă de chestiunea parlamentară. D. Missir a criticat actualul sistem parlamentar zicând că se face o politică de vorbe. Așa ar fi, dacă vorba ar fi o flecărie. Pentru mine însă, spune oratorii ce private constituirea partidelor, suntem nici o adunătură, cum zicea d. Carp ? Nu e vorba de o disidență cum au mai fost altele, ci e vorba de triumful unei doctrine politice. Să nu se creadă că numai cei de pe banca ministerială pot aduce servicii țarei. Poți servi țara din opoziție, cum de multe ori n’o servești chiar fiind pe banca ministerială. Eu am obținut modificarea legeminelor, fără a participa la viața politică. Cine a dus lupta în afacerea Ghenadie, a cărei adevărată rezolvare a dat-o Take Ionescu? Credeți că d-stră singuri ați potolit răscoalele din 1907 ? Suntem datori să luptăm fără ca prin aceasta să se poată spune că ne pierdem vremea cu certurile. De câteva luni realitatea faptelor e în discordanță cu aparența lor.. Mesagiul vorbește de sfârșitul legislaturei, răspunsul M. S. Regelui la adresa Camerei regretă sfârșitul legislaturei, adică anunță plecarea guvernului. Ce se ascunde aci? (Ilaritate). D. prim-ministru spunea odată că are un rol prepoderent în chestiunea succesiune!. Desigur, căci e răspunzător de decretul ce se face pentru succesor. E vorba de responsabilitatea politică în fața Parlamentului și d. prim-ministru trebue să se explice asupra succesiune!. Succesiunea e deschisă. Nu e vorba, s’au întâmplat cazuri când unii bolnavi s’au sculat de pe patul morții, dar astea sunt cazuri rare. Ce ne spune d. prim-ministru în discursul d-sale de la Cameră? întâi, a vorbit de tăria și de însuflețirea partidului, nu a guvernului, — deci guvern nu va mai fi. A recomandat succesorilor să nu se atingă de legea agrară. Suntem o țară cu sistem parlamentar și din acest punct de vedere e ciudată situația. Ce e boala de acum, când în alte situații critice guvernul, trebuia să se retragă și nu s’a retras. Căci nu poate merge așa: tu te faci că mă omorî, eu mă fac mort. (Ilaritate). Conflict între cele două Camere nu în conflict între Rege și guvern nu î. Dacă succesiunea nu-e deschisă încă, de ce spuneți în toate părțile că vă retrageți? Suntem în fața sau în ajunul unei revoluțiuni? Desigur că nu. A fost o încercare de revoluție în timpul vacanței, dar n’a reușit. Poate atunci e la mijloc incapacitatea guvernului de a legifera. Dar și-are D. C. G. Dissescu zid, vorba e verbul, e logosul, a mijlocul de expunere a faptelor. ,y- SECATUL Ședința de la 2 Decembrie Ședința se deschide la orele 2 și 45 m., sub prezidenția d lui general Budișteanu. Pe banca ministerială d-nii: Toma Stelian, AS Djuvara și general Crăiniceanu, D. Burghele depune un proiect de lege din inițiativă parlamentară pentru construirea unei linii Rădăuți-Darabani-Burdujeni-Dorohoi. DISCUȚIA MESAGIULUI Discursul d-lul C. Disssaen Oratorul spune că situația politică nu-i anormală, după cum s’a spus, ci e normală. Simt linii cari vor s’o facă anormală spre a i se da o soluție anormală. In discuția Mesagiului se exagerează ideea. De aceea se produc, în aceste discuțiuni, toți neofiții. Mai presus de discursuri și de idee sunt faptele. Și adevăratul program ar trebui să fie soluțiunea chestiunilor politice ce s’au ridicat de câțiva ani încoace. Or cât mă unesc cu sentimentele exprimate față de Coroană, totuși nu mă voi ascunde după deget ca să spun că prerogativele Coroanei nu trebuesc discutate. In chestiunea agrară se pune întrebarea dacă e suficientă soluțiunea islazurilor. Și răspunsul e că, înainte de a se da pământ pentru vite, treime să se dea pentru oameni. Trebue să se revizuiască regimul proprietății rurale. In chestia electorală sunt în discordanță cu declarațiile d-lui Gels două mume — MASS ROMAN PASIONAL, de E3/1XX. MICIXEEOVRG PARTEA A TREIA VII ÎNAPOIAȚI COMLUL — Fac ceea ce mi-am spus: — Nu înțeleg. — Vino p’aici să vorbim. — N’am vreme, trenul nu stă decât cinci minute. — N’ai decât să’l lași să plece. Vom pleca împreună cu trenul de la șase ceasuri. Eșiră din gară. — Vorbește acum, zise Morlot, suntem singuri. — Iată: individul pe care mi-ai spus să-l caut, se numește Jules Vincent și șade în strada Saint-Sauveur. Alaltă era și el i-am urmărit. N’a ieșit in aceste două zile, decât la șase ceasuri seara. S’a dus afară din Paris, spre Gentilly, și a intrat într’un fel de han singuratic, unde au venit în urmă alți indivizi de soiul lui. Mă culcasem într’un loc vecin unde iarba era mai înaltă și mai deasă. Au făcut chef în casă până aproape de mijlocul nopței. Atunci au plecat doar câte două. I-am numarat, erau șasesprezece. Am urmărit pe omul nostru care s’a întors în strada Saint-Sauveur la două și jumătate. — Asta s’a petrecut alaltăeri. Dar eri? întrebă Morlot. — Eri și-am bătut joc de mine. S’au mai adunat în casă. Am așteptat afară. Dar toți au plecat pe o ușă din dos. M’am întors la Paris și m’am dus să mă plimb în strada Saint-Sauveur. La șase ceasuri dimineața zării pe Jules Vincent care se întorcea. Se vede că luase parte la vreo expedițiune nocturnă, căci hainele lui erau pline de praf și ghetele lui acoperite cu un fel de pământ galben. „Trebuie să fie și el obosit, mă gândii, și se va duce să se culce. Aș face bine să mă duc". Muream de somn. Cu toate acestea, rămăsei la postul meu. La opt ceasuri un cupeu se opri dinaintea otelului unde șade omul nostru. Din cupeu se cobora un domn bine și frumos la chip. El avea un pachet la subțioară. Intră în oțel și ieși după un sfert de ceas, însoțit de Jules Vincent, care era îmbrăcat și el ca un coconaș. — Oh ! oh ! zise Morlot. —• Cei doi indivizi se suită în cupeu și cel dintâi strigă vizitiului: La gara Strasburg! Trăsura plecă. Uitasem oboseala. — Bravo, Járdai! Vom face ceva cu tine ! — Căutam o birjă și ajunsei la gară tocmai când indivizii noștri își luau bilete pentru Noget- l’Artarid, îmi părea bine că nu mergeau departe, căcii n’aveam decât treizeci de franci în buzunar. Luai și eu un bilet de clasa întâia. Și iată-mă. Oamenii noștri își iau dejunul acum. — Trebuie să-l văd, zise Morlot, — latăl, răspunse Jardel. Morlot înăbuși un țipăt de mirare. In domnul care însoțea pe Jules Vincent, recunoscu pe Sosthane de Perny. VIII Cei doni agenți Până în momentul când, la cimitir, cumnatul sau îi bate mâna, Sosthène fusese foarte îngrijat. Cuvintele aproape binevoitoare ale marchizului îl liniștiră: — Mama n’a spus nimic, se gândi el, nimeni nu știe ce s’a petrecut. Departe d’a se căi, Sosthene nu se mai gândi decât la proiectele sale de răzbunare. A doua zi, după înmormântare el primi dala 9 liota imiitoarea scrisoare : „Am sosit la castelul de Coulange, doamna marchiză este foarte tristă și pare a suferi mult. Insă nu cred că sufere numai din moartea mamei sale. Nu voește a se despărți de cutioara cea de aramă, care conține manuscrisul despre care v’am vorbit. Ea a scos-o din ascunzzătoarea ei și a dus-o la Coulange”. — Bine a făcut, se gândi Sosthène. înainte de toate, el voia să pună mâna pe manuscris. După trei zile, și primi o nouă scrisoare de la Julieta. „Așteptăm mâine dimineață pe cornițele de Sisteme, un prieten al marchizului, zicea spioana. El nu va rămâne aici decât trei sau patru zile. D. marchiz, însoțit de Finnin, va pleca cu dânsul ca să facă o călătorie de vre-o cinsprezece zile în Miază-zi. „Acum două zile, marchisul și marchisa au vorbit mult timp împreună. Au vorbit de d-tră; din nenorocire Finnin, care pare a se teme de mine, nu m’a lăsat să ’i ascult“. — O asemenea ocaziune nu se va prestata poate nici odată, își zise Sosthene, nu trebuie să o scap. Se gândi de atunci cum ar putea să se introducă pe furiș în castelul de Coulange și să fure cutia cea cu manuscrisul. Ii trebuia un tovăraș, alese pe Des Grolles sau Jules Vincent. Amândoi eșeau de la bufetul găre își vorbeau încet când îi zări Morlot. — Ce însemnează? se gândi agentul. Ce caută acești doi oameni aici? Cum să cunoști? Desigur, au un plan. Când doi tâlhari se întrunesc, nu poate fi vorbă decât de o faptă rea. Sosthène și Des Grolles apucaseră drumul ce duce la Coulange. Oare, își zise Morlot, ar vrea să reînoiască aici scena care s’a petrecut la d-na de Penny? Să vedem. Și, întorcându-se spre Jardel: -- Bine ai făcut că m’ai oprit aici, îi zise el. Mi se pare c’o să avem de lucru. —- Ce este de făcut? — Mai întâi trebuie să urmăm pe acești două oameni. — Și apoi? — Apoi vom vedea ce fac și vom lucra în consecință. — Parcă nm ști unde merg. — Cred că știu. Ai arme ? — Da, am revolverul meu. — Bine. Cu astfel de oameni trebue să ne păzim. Să plecăm, îndată ce vom ajunge la răscrucea drumului, nu ne mai cunoaștem. — Am înțeles. — O să mergi înainte, cu vreo einzect de pași departe de mine. — Bine. — Sunt aproape sigur că acești doi oameni se vor despărți. Nu te îngriji decât de Jules Vincent; eu mă însărcinez cu celalt. —- Unde ne vom întâlni? — Unde se vor întâlni el. După două Ceasuri, Sostheui și Des Grolles, care nu știa și că sunt urmați, ajunseră pe marginea Mamei, lângă parcul castelului de Coulange. Acolo, precum o prevăzuse Morlot, se despărțiră. Pe când Des Grolles se îndrepta repede spre castel, urmând marginea gârlei, d. de Perny se întoarse înapoi ca și când ar fi avut de gând să se ducă la satul Loches. In drum, el întâlni pe Jardel, dar nu băgă de seamă. Cât pentru Morlot, el se oprise pe o movilă de unde putea să urmeze fără să fi fost văzut toate mișcările lui Sosthène. Acesta merse până la o pădure care învecinează gârla și se așeză la piciorul unui frasin. — O să rămânem mult aci să gândi agentul; putem să ne odihuim, dar poate aș fi inchiA mai bine să urmăresc pe celalfc. (Va urma).