Universul, septembrie 1911 (Anul 29, nr. 239-267)

1911-09-26 / nr. 264

SELARIA JUBILARE 11 IA •**r­*s yr«- v­ O­ARA ORAȘULUI m­mmm i­mm m ni»........................................................ Noul lapte ia Tripolitania Bombardarea unui port ii Ssin­ Isă Apropiatele nregoceri pen­tru pace Atena. 24. — In­cercările poli­tice da aici domnește convinge­rea că în curând pacea va fi în­cheiată intre Italia și Turcia. Cel mai târziu după o­ săptă­mână după ocuparea Tripolisu­­lui (care s-a făcut ori) se va în­cheia un armistițiu. In timpul armistițiului vor începe tratati­vele pentru încheierea păcei. Turcia ar fi dispusă să cedeze Italiei protectoratul Tripolitanei împreună cu toate privilegiile e­­conomice și politice, în schimb însă italienii să recunoască su­veranitatea sultanului asupra a­­cestei provincii. Se crede că Ita­lia nu va opune dificultăți la a­­ceastă soluțiune care ar grăbi încheierea păcei. Constantinopol, 24. — Aici s'a răspândit știrea că țarul ar fi intervenit pentru încheierea pa­cii italo-turce. Roma, 24. — In cercurile po­litice de aici se crede că în inter­valul de o săptămână Turcia va trimite la Roma un om de încre­dere care să prepare terenul pentru negocia­ți­mile de împă­care. Roma, 24. — Cercurile politice de aci sunt convinse că Turcia va ceda, în scurt timp Italiei. Turcia a designat deja pe bărbații de încredere ai im­pe­riului, ca­ să înceapă tratati­vele de împăcare. eșirea ltaiiei din Triplice Roma, 24 (telegramă din Mi­lano).­­ Ziarul „Unions“ conti­nuă să afirme că izbucnirea răz­boiului italo-turc a adus o în­semnată schimbare în politica externă a statelor europene. Zia­rul stărue foarte mult pentru e­­șirea Italiei din Tripla­ alianță, care a cauzat numai neplăceri I­­taliei. Majoritatea ziarelor italiene condamnă atitudinea ziarului „Unione“ și spune că Italia nu va părăsi Tripla­ Alianță. afiîsalmfurill musulmanilor din Anglia Londra. 24. —Musulmanii sta­biliți în Anglia amenință că vor provoca o răscoală atât în An­glia cât și în coloniile engleze din Africa dacă guvernul englez se va opune la trecerea trupelor otomane prin Egipt spre Tripo­lis. Turcia călcând un tratat Internațional Paris. 24.— Ziarul „Echo de Paris“ anunță că turcii au de­barcat pe­ insula Samos și au­ o­­cupat-o militărește cu o trupă de 500 oameni.Prin aceasta Tur­cia a călcat tratatul încheiat cu Franța, Anglia și Rusia, prin care Turcia se obligă să nu de­barce trupe în Samos. ÎNARMĂRILE TURCIEI Constantinopol, 24. — Mai mul­te baterii de artilerie au fost tri­mise la Dam­asc și la Jaffa (A­­sia­ mică) spre a întări garnizoa­nele de acolo. Seraievo, 24. — Aici s-a for­mat un corp de voluntari maho­medani cari vor să treacă în Turcia spre a lua parte în răz­boiul contra Italiei. MIȘCAREA MĂRIȘORILOR Ueskueb, 24. — Triburile ma­­lisore se agită din nou și se pre­gătesc pentru o nouă revoltă contra regimului tânăr tűrc. Probabil că malisori s'au sim­țit încurajați prin înarmările Muntenegrului. LUPtA NAVALA DIN MAREA ROȘIE ChIAZZO, 24. — O MARCONI­­GRAMA EXPEDIATA DE PE CUIRASATUL ITALIAN „ARE­­TUSA“ CONFIRMA CA O LUP­TA NAVALA S’A DAT INTRE FLOTA ITALIANA ȘI CU TUR­CII IN MAREA­ ROȘIE, LANG­A HODEIDA. CUIRASATUL „ARETUSA“ A SCUFUNDAT O CANONIERA TURCA. PARTE DIN ECHIPA­JUL DE 20 DE MARINARI AL CANTONIEREI S’A ÎNECAT, O PARTE A SĂRIT IN MARE SI A FOST SALVATA DE ITALI­ENI CU BĂRCILE DE SALVA­RE. O escadră Austro-u­ngară la Salonic Constantinopol, 24. Aici s-a răspândit știrea că o escadră a­­u­stro-ungară va sosi zilele aces­tea la Salonic, în observație. Guvernul a luat măsuri ca te­legramele să fie censurate mai sever. Represaliile Turciei Constantinopol, 24. . — Ziare­le au publicat o depeșă din Lon­­dra după care mahomedanii care locuiesc în Anglia cer pu­blicarea unei i­adele privitoare la boicotarea mărfurilor italie­ne. Roma, 24. — Agenția „Ștefa­ni“ află din Salonic că Marțea trecută, in urma ordinului auto­rităților otomane, intrarea spi­talului italian a fost oprită pen­tru­ toți italienii, chiar pentru­ director; medici streini fac ser­viciul In acest spital. Constantinopol, 24. — Boicotul mărfurilor italiene continuă. Au­toritățile au început să sprijineas­­că­ pe față acțiunea publicului. Guvernul turc a dat ordin ofi­ciilor postate ca să nu primească spre expediere telegramele în lim­ba italiană, nici telegramele ci­frate. Expulzarea supușilor italieni tot nu a­ început încă și guvernul turcesc pare a fi decis să nici nu ia măsuri în această privință. Tot ce va face guvernul este că va în­cărca pe supușii italieni cu impo­zite grele și va desființa jurisdic­­țiunea consulară. Trei supuși italieni au cerut până acum naturalizarea. SITUAȚIA NOULUI GUVERN TURC Atena. 24. — Guvernul ger­man a stăruit la Poartă ca să convoace săptămâna viitoare parlamentul spre îi discuta asu­­­pra războiului și modalității îm­­păcărei dintre Italia și Turcia. Din cauza poziției critice a noului cabinet turc se crede că la deschiderea parlamentului, el se va retrage. NOUI LUPTE IN TRIPOLITA­NIA CHIaZzO, 24.— UN MARINAR ITALIAN SOSIT AICI SPUNE CA ITALIENII AU OCUPAT SI CIREMAICA, UNDE AU DE­BARCAT TRUPE. BOMBARDA­­­REA ORAȘULUI BENGHAZI A ÎNCEPUT. TURCII AU OPUS AICI O REZISTENȚA ÎNDÂR­JITĂ. SITUAȚIA LA TRIPOLIS COnstANTINopOL, 24. După o de­peșă primITĂ de mInisterul de räzboiu, și care a fost răspândită aci, turcii au avut 12 morți și 23 răniți, cu prilejul bombardă­rei bateriilor din Tripolis dr. către flota italiană în ziua de 20 cu­rent. Câteva vase de războia ita­liene ar fi fost avariate de focul bateriilor turcești. Geovențe militară d INTRE RUSIA ȘI SERBIA Petersburg, 24. — In cercurile politice de aci se vorbește că cu prilejul vizitei, regelui Petru al Serbiei la Petersburg s'a înche­iat o convenție secretă între Ru­sia și Serbia in chestia balcani­că. Regele Serbiei a arătat țarului Rusiei că Serbia dispune în timp de pace de o armată de 50 mii de­­ oam­eni, iar în timp de răz­boia poate mobiliza 100 de mii. FLOTA DE RAZBOIU ITALIA­­NA RECHEMATA DIN MAREA IONICA Roma, 24.—Ducele Abruzzilor, comandantul flotei care încruci­șa în Marea Ionică, a primit ori prin radiogram ordin de la gu­vernul italian ca să înceteze ope­rațiunile pe coasta albaneză și să se înapoieze în apele italiene. îndată după primirea ordinu­lui întreagă flota a plecat, și a ancorat in portul italian Taran­to. Sosirea flotei a fost primită cu vil aclamațiuni de populația portului. Ducele Abruzzilor a fost proclamat eroul națiune!. BOMBARDAREA UNUI PORT DIN ASIA MICA Constantinopol. 24. — Ziarele spun că crucișătoarele italiene au bombardat dii noapte micul port Suerdije, din vilaetul Alep, fără a pricinui aici o pagubă. DORINȚA REGELUI ITALIEI Londra. 24. — Un ziar de aci a­­flă din Roma că regele Emanuel al III-lea s-ar fi exprimat că are o nespusă dorință ca Italia­­ să câștige o colonie în Africa. „Italia—a spus regele—trebuie să aibă o astfel de putere în Africa ca și pe timpul imperiului roman. OFIȚERI GERMANI LA TEA­TRUL LUPTELOR Berlin, 24.—Din cercurile bine informate de aici se asigură că Germania a trimes la teatrul războiului doi ofițeri, pe atașa­tul militar din Roma și un ofi­țer din marele stat-major. EFECTELE RĂZBOIULUI ASU­PRA COMERȚULUI ROMÂNESC Brăila. 24.— Două vapoare în­cărcate, cu destinație pentru Ita­lia, anume „Concesiona“ și „Al­ba M.“ au fost descărcate,, nepu­tând pleca la destinație din cau­za războiului italo-turc. Serările jobilere din Iași I. P. S.­S. Mitropolitul Pim­en al Moldoveî « SUS — însemnări din călătorie — SIGURANȚA VIEȚEI.­PODOABELE NEGRESELOR Nu știm din ce pricină. Tripoli­­sul se bucură de o reputație rea, în ce privește siguranța. Multe persoane își înch­ipue că viața nu e niciodată sigură aci, că pasiunile religioase sunt într’o pemanentă stare de excitație. Adevărul însă e cu totul altul. ■Străzile Tripolisului sunt, ziua ca și noaptea, mai sigure decât ace­­'­a ale unui mare oraș european. Oamenii își cară liniștiți de tre­buri, și dacă convingerile reli­gioase sunt deosebite și vii, ele nu se manifestă nicidecum prin intoleranță. Foarte rar se ’ntâmplă ca un călător, care s’a interesat întru­­câtva de moravuri și care res­pectă obiceiurile țării, să aibă neplăceri. Pentru europeanul care s’a sta­bilit la Tripolis, existența nu i.­­deloc veselă. Cu toate acestea, se poate duce la un teatru care se găsește acolo. Destul de numeroase sunt baza­rurile și prăvăliile care vând di­ferite articole. Neguțătorii vând acele enor­me inele pe care negresesc și le pun la urechi. Spre a nu-și sfâ­șia lobul urechii, nenorocitele își pătrund urechia în sus, în mijlo­cul pavilionului și apoi se plimbă mândre cu această podoabă ale căr­ei margini trec de obraz, in față, și ating ceafa înapoi. Cele mai elegante poartă două sau trei verigi din acestea, cari sunt uneori înfrumusețate cu boabe de mărgean sau de sticlă colo­rată. Toleranța religioasă a indige­nilor. Precum spuserăm, cu toate că sentimentul religios e foarte e­­xaltat la musulmanii din Tripo­lis, locuitorii sunt foarte îngădu­itori cu cei de altă credință și mai ales cu creștinii. Ei au chiar mare respect față de franciscanii cari deservesc biserica catolică. Clopotele cape­lei au toată libertatea de a su­na și chema pe credincioși la­ rugăciune. Mai mult, numeroși turci, între care chiar ofițeri ai garnizonei, — ofițeri superiori— își trimit copiii să învețe la șco­lile franciscanilor, și acești ti­neri elevi sunt deopotrivă de sfri­­guitori ca și elevii creștini, greci sau evrei. Un obiceiv curios la înmormân­tare Creștinii de aci, printre cari un mare număr sunt maltezi, sunt catolici convinși. In biserica fran­ciscanilor, ei abia mai încap Du­mineca și în zilele de sărbă­toare. Când unul din credincioși moare, toți ceilalți îi însoțesc pâ­nă la groapă, purtând coșciugul pe rând. Un obiceiu ciudat la ca­tolicii din Tripolis e următorul: Ușile caselor sunt de regulă cu două canaturi, chiar și ale celor mai mici. Când se întâmplă să moară cineva din comunitatea catoli­că și moartea acestuia se face cunoscută, din ziua morții și pâ­nă la îngropare unul din canatu­rile ușilor stă m­ereu deschis, în semn de doliu. Obiceiul acesta, nu încape în­doială, își are origina în credin­ța poporului că după moarte su­fletul urmează a sta vreme de trei zile în preajma locuinței mortului. Vom continua în numerele vii­toare a descrie caracterul gene­ral al Tripolitaniei, aspectul di­feritelor localități și moravuri­le locuitorilor ei. M. N. Mișcarea regalistă m FIETumM Lisabona, 24. — Eri dimineața o coloană compusă din 700 de regaliști, sub comanda lui Q­uaso, a intrat in Portugalia prin districtul Braganza și a o­­cupat diferite localități. 2000 de oameni, concentrați în acest ți­nut, ar fi­ gata să se întâlnească cu coloana sus zisă. Se mai aș­teaptă o altă coloană comandată de Paiva Conceiro și care ar in­tra în Portugalia prin Verta. Lisabona, 24. — încercările de năvălire a regaliștilor au început lângă niște sate neînsemnate de la graniță unde s’au întâmplat mici ciocniri. Guvernul republi­can are la graniță forțe militare suficiente spre a restabili ordi­nea in curând. Londra, 24. — Un grup de regaliști a încercat să pătrundă pe teritoriul provinciei Bragan­za dar a fost respirat; sunt cam 30 oameni răniți. Se zvonește că o coloană rega­listă concentrată la Vinhaes, ar fi cu totul înconjurată de trupele republicane. Oporto, 24. — O notă oficioasă confirmă că regaliștii sunt con­centrați la Vinhaes. Orașele cele mai importante ale provinciei Braganza sunt toate ocupate de trupele republicane. Comunicați­­unea cu Braganza a­ fost restabi­lită. Paris, 24. — Agenția Havas a­­flă din Oporto că consulul Spa­niei a făcut o vizită guvernato­rului civil și i-a exprimat dorin­ța vie a guvernului spaniol de a colabora la menținerea ordinei împreună cu autoritățile portu­gheze fără a se amesteca în afa­­cerile interne ale Portugaliei. Mai mulți ofițeri au fost ares­tați: la Oporto sunt până acum 150 de deținuți politici. Madrid, 24.—De la granița por­tugheză sosesc știri că un în­semnat număr de republicani s'au aliat cu regaliștii. Șeful regaliștilor Conceiro dis­pune acum de 10 mii de oa­meni și mai multe tunuri. Aici circulă zvonul, că ex-re­­gele Manuel va sosi în curând în Portugalia spre a se pune în fruntea răsculaților. Londra, 24.—Trei vapoare de războia­­ portugheze au plecat spre nordul țării spre a înăbuși răscoala. Guvernul portughez nu mai tăgăduește că mișcarea regalistă a isbucnit în partea nordică a țării, dar spune că va lua toate măsurile necesare ca răscoala să fie înăbușită cât mai curând, înainte de a se întinde asupra întregei țări. Ex-regele Manuel se află a­­cum la Londra și o persoană din anturajul säu a declarat u­­nui ziarist, că Manuel n'are ni­mic comun cu mișcarea regaliș­tilor.­­Conceiro n'a primit nici o în­sărcinare in acest sens de la Ma­nuel și de tot ce face Conceiro e singur responsabil. Londra, 24.—Se zvonește, că regaliștii au cumpărat două va­poare de războiu din Anglia spre a susține lupta în contra repu­blicanilor. Bruxelles, 24. — Ziarele da aci află că cinci garnizone din Nor­­d­ul Portugaliei, au trecut de par­tea lui Conceiro, care acuma dis­pune de o armată de 25 de mii de oameni. Planul lui Conceiro este să ocu­pe întâi orașul Oporto, unde rega­­liștii au multe simpatii, iar apoi să por­nrască și contra Lisabonei. La Oporto regaliștii dispun de m­ai multe canonier’e și de artile­­rie. Ei vor să proclame regatul întâi la Oporto. Viena. 24. — Aci se confirmă­­ știrea că prinții Francisc Iosif și Xaver de Braganza au plecat, in­cognito și travestiți în Portuga­lia și participă, înrolați în ar­mata lui Conceiro, la luptele con­tra republicei. Paris. 24.­­a Ziarului „Le Ma­tin“ i se telegrafiază din Lisabo­na că republica nu este așa de mult primejduită cum s’ar crede. Trupele lui Gonceiro d’ahea nu­mără două mii de combatanți. La Castel di Verta a avut loc o ciocnire între aceste trupe și trupele republicane. Acestea din urmă au rămas biruitoare împrăș­tiind pe regaliști. Acum Conceiro își adună tru­pele la Chavez, unde și-a mutat cartierul general. Viena. 24. — Ministrul Portu­galiei de aci confirmă știrea că au avut loc lupte sângeroase în­tre trupele republicane și insur­genții regaliști din Portugalia. Republicanii au reușit să res­pingă atacul lui Conceiro, care s-a retras la Chavez, unde își re­organizează armata. Don Miguel de Braganza Procesul Cuza-Soeor D. Gh­erea, care a fost numit expert în procesul de presă in­tentat de d. profesor Cuza d-lui So­cor ce se va judeca Luni, a înaintat azi o petiție președin­telui Curței cu jurați din Iași, prin care regretă că nu p­oate primi sarcina de expert din cau­ză de boală, fiind nevoit să ple­ce în străinătate, spre a-șî cău­ta de sănătate. E probabil că, în urma acestei cereri, se va amâna procesul. Iași, 24 Septembrie. LOTA APELOR BU­ASIC Pe ziua de 24 Septembrie IN ROMANIA Dunărea e staționată la T.­­Măgurele și Giurgiu; scade la Calafat, Bechet, Galați și Tulcea; în celelalte porturi crește. Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu etiajul: T.­Severin 110, Calafat 92, Be­eilet S3, T.­Măgurele 108, Giur­giu 122, Oltenița 108, Călărași 84, Cernavoda 94, Gura­ Ialomi­­ței 38, Brăila 80, Galați 79, Tul­cea 40. Ancheta asupra un țci<iensuluu de automobil al prințului Di­­mitrie Jd­arbu Știr­bey Ploești, 24 Septembrie. Din ancheta făcută, cu privire la a­ccidenul petrecut aseară la întretăerea liniei ferate cu calea București,­­ în care accident prințul Dimitrie Barbu Știrbey iar nu prințul Barbu Știrbey, cum din eroare s’a spus, și so­ția sa care se aflau în automobi­lul condus de către șoferul Au­gusto­ Carini, erau­ să-și găseas­că moartea, — s'a stabilit că toată răspunderea cade asupra acarului de servicii, la acea ba­rieră, căruia — deși i se anun­țase intrarea în gară a trenului d­e Berlin,­­ totuși nu închisese bariera. Șoferul, văzând bariera deschisă, a trecut peste linie în momentul când venea trenul berlinez. După cum am comunicat, sta­rea prințului Știrbey și a soției sale este satisfăcătoare, dânșii nefiind decât puțin «ontuzionați, fiind aruncați din automobil când acesta s’a ciocnit cu tre­nul de Berlin. In schimb, starea șoferului Augusto Carini inspiră serioase îngrijiri. Ei se afla internat in spitalul Constantinescu. IN AJUNUL SERBĂRILOR DIN IAȘI D. C. C. Arion, ministrul in­strucțiunei publice, a plecat la Iași, împreună­ cu d. Vasile La­­motescu­, avo­catul-șef al ministe­rului. Din partea ministerului in­strucțiune! vor lua parte la ser­bările de la Iași d-ni­ C. Litzica directorul învățământului secun­dar și superior; T. Avr. Agu­­letti, directorul învățământului profesional și particular; I Paul, directorul învățământului primar; N. Du­mitrescu, sub-di­­rectorul învățământului secun­dar ; Gr. Paraschivescu, sub-di­­rectorul învățământului profe­sional; și Antonescu, sub­-direc­­torul învățământului primar, Iași, 24 Septembrie. D. Ion , Brătianu, șeful parti­dului liberal împreună, cu nume­roși fruntași din București și-a anunțat­ sosirea la Iași spre a participa la desvelirea monu­mentului lui Kogâlniceanu. D. Brătianu va ține cu aceas­tă ocazie un discurs și va depu­ne o coroană pe monument. Membrii partidului liberal și șefii lor vor participa și la pa­rastasul ce se va oficia la mor­mântului lui Kogâlniceanu. * Astăzi au sosit la Iași d-nii miniștri Marghiloman și Arion. D-lor au fost înt­âmpinațî la gară de șefii autorităților și de directorii mai multor școli. D. Marghiloman găzduește în palatul d-lui Ghica-Delenî. * La ceasurile 10 s’a ținut o consfătuire a directorilor școale­­lor secundare la care a partici­pat și d. Arion, și s’a stabilit modul cum vor participa școale­­le la serbările jubilare. In zilele dela 26—30, școalele nu vor ține cursuri. * AA. LL. RA. Principii Moște­nitori au primit să ia parte la supeul oferit de comună în sea­ra de 27 Septembrie când se va da balul de la teatrul Național. * Spre a da onorurile militare, a venit azi de pe câmpul mane­vrelor reg. 13 Ștefan-cel-Mare. Astăzi d. Constantin Meissner, secretarul general al ministeru­lui cultelor, a dat un prânz în­­ onoarea d-lui ministru Arion, prânz la care au participat și 30 de profesori. Societatea „Uniunea Israeliți­­lor pământeni“ a ales o delega­ție, compusă din d-nii dr. Gold­stein, P. Juster, dr. Steuermann, Leon Brill, Josef Rosenthal, Wil­­ly Goldenberg ,și Moritz Schech­­ter, ca să ceară audiență Suve­ranului. De asemenea s-a decis depune­rea unei coroane la mormântul lui Kogâlniceanu, coroană ca­re poartă inscripția: „Lui Mi­hail Kogâlniceanu, Uniunea E­­vreilor pământeni“­ recunoscă­toare”.* E vorba ca la desvelirea statu­­ei lui Kogâlniceanu să țină un discurs și d. M. Ferechide, fost coleg de minister cu Kogâlnicea­nu.* Joi, 29 Septembrie, se va face un pelerinaj național la statuia lui Grigorie Ghika, la care vor participa societățile studențești, comitetul „Ligei Culturale“ din București, studenții din Buco­vina și toate societățile din loca­litate.* Astăzi a sosit o delegație de români din Caransebeș spre a participa la serbări. * Au sosit în localitate preotul Gh. Tătincu din Transilvania, Andrei Ghidiu și dr. Corneliu Corneanu, secretarul consisto­­riului bisericesc din Caransebeș ca delegați din partea românilor transilvăneni.­ Numeroși profesori delegați ai Universităților streine au so­sit­­ azi la Iași. Universitatea din­ Atena va fi reprezentată la serbări prin d. Carusso, ministrul Greciei la București.* Președintele „Asociației cor­pului didactic israelito-român“, d. Adolf Magder, a fost invitat la­ serbări. Asociațiu­nea va depune o co­roană p­e mormântul lui Kogâl­­niceanu_______________________ Ssr Me ja Mars in Iași jx,Stropolia. Calendar pe anul 1911 Ortodox Duminică, 25 Septembrie. — Cuv. Eufrosina. Catolic Duminică, 8 Octombrie. — Materni­tatea M. D. Răs.soarelui 6.22.Apusul soarelui 5.44 UNIVERSUL are urmatorele linii telefonice Administrația :.... 6/62 Redacția ....... 12/88 Străinătatea . . . ... 20/56 SPECTACOLELE EILEI Astă­zi, Duminică : TEATRUL NAȚIONAL. —Matineu: Punctul Negru.i­n. gepra. Prieteni din copilărie. TEATRUL MODERN.—Compania Davila. — Samson. Citiți astăzi, Duminică, „UNIVERSUL LITERAR” cuprinzând: Necunoscuta, de D. Iov; Cronică de toamnă, de I. Dragu; Roma in cultura moder­nă, de Ferrero; Un rămășag, de A. Ceh­ov; Raporturile religiei cu morala de A. Vântul; Con­vorbiri astronomice de V. Anes­tin; Versuri de D. Iov, C. Popes­­cu, etc. Pe lângă un bogat și variat sumar în versuri și jiroză, „U­­niversul literar“ are în pag.­­ o frumoasă ilustrație înfățișând Bombardarea unui torpilor tur­cesc de către italieni. „Universul literar“ se vinde cu 5 bani în toată țara. SOSIREA delegaților împăratului Frantz Iosef și ai Țarului Iași, 24 Septembrie. Cu trenul de 3.10 au sosit la Iași, prima delegație venită să participe la serbările jubilare. E vorba de misiunea militară austriacă, compusă din genera­lul Von Eningen, comandantul diviziei de cavalerie din Stanis­­lau, colonelul Louis Deman­ și căpitanul dr. Aurel Maniu care sunt însărcinați de împăratul Austriei de a saluta pe Suvera­nul nostru. Misiunea austriacă a fost în­tâmpinată la gară de numeroși ofițeri, în frunte cu colonelul Mihăescu, comandantul liceului militar local. D. maior Broștea­­nu­­ a fost atașat pe lângă gene­ralul austriac.­ Tot azi, cu trenul din Rusia, însă cu o întârziere de 40 de mi­nute, a sosit delegația rusească, compusă din contele Kankrin guvernatorul Basarabiei, d. Co­­ciorbă, secretar de stat și direc­torul cancelariei guvernatorului Basarabiei, cari au misiunea din partea Țarului de a saluta familia regală la sosirea în Iași. Oaspeții ruși au fost întâmpi­nați de autoritățile noastre și de personalul consulatului ru­­sesc. Serbările jubilare din laș! D. D. Greceanu, primarul ora­ ___________st­.hir Ofițeri trecuți în rezervă Au fost trecuți pe ziua de 1 Octom­brie 1911, în pozițiune de rezervă din oficiu, repartizân­­du-se ca ofițeri de rezervă cor­purilor arătate în dreptul fie­cărora : Locot.-colonel Dănciulescu Gr., din reg. Mircea No. 32, în reg., Dolj No. 1; Maiorul Căplescu Ioan, din reg.­­ Ialomița No. 23, în reg. Roman No. 14 ; Maiorul Tetrat Const. dir* reg. Teleorman No. 20, în ace­­laș regiment ; Maiorul Constantinescu Gh., din reg. R.­Sărat No. 9, în reg. Provine No. 26 ; Căpitanul Boldur C. Victor, din reg. Matei Basarab No. 35, în acelaș regiment; Căpitanul Enăchescu Toma, din reg. Rovine No. 26, în ace­­laș regiment; Căpitanul Fotino P., din reg. Cantemir No. 12, în reg. Roman No. 14; Căpitanul Popesc­u C., din reg. Vlașca No. 5, în reg. Mir­cea No. 32; Căpitanul Dumitrescu Gh., din reg. Suceava No. 16, în ace­­laș regiment; Căpitanul Paraschivescu ,, din reg. Buzău No. 8, în acelaș regiment; Căpitanul Teișanu D..,din reg., 4 călărași, în acelaș regiment; Căpitanul Brăiloiu Gh., de la consiliul de războiu al corp. I de armată, în reg. 8 călărași; Căpitanul Palada Const., de la comenduirea pieței Craiova, în reg. 8 călărași; Adjunctul cl. II Ionescu D., de la divizia V, la corpul IV de armată ; Administratorul cl. I Cazacii­, cu D., din reg. Constanța No. 34, la corpul V de armată ; Administratorul cl. I Nenea D., din reg. 8 Dragoș No. 29, la corpul III de armată ; * Locotenentul Popescu Savel, din arma infanteriei, aflat în pozițiune de disponibilitate pen­tru concediu mai m­are de 6 luni, de interese, a fost trecut, pe ziua de 1 Septembrie, în re­­zervor, repartizat 6 Tecuci No. 24. înaintări în corpul silvic Pe ziua de 19 Septembrie s’au făcut următoarele înaintări în corpul silvic : D. silvicultor-șef , cl. II Alex., Damian, agent de control la re­giunea I silvică Iași, a fost îna­intat silvicultor-șef cl. I. D. silvicultor-șef cl. III N., Elefterescu, șeful ocolului silvic Căscioarele (Vlașca), a fost îna­intat silvicultor-șef cl. II. D. silvicultor cl. II N. Brătes­­cu, șeful ocolului silvic Lucă­­cești (Bacău), și cl. Gh. Teodo­­rescu, șeful ocolului silvic Tătă­­ru­și (Suceava), au fost înaintați silvicultori cl. I. D-nii abonați, cari cer schim­bări de adresă, sunt rugați cu in­sistență să binevoiască a trimită administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a

Next