Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)
1911-11-26 / nr. 325
RĂZBOIUL ITALO-TURC Victoria complectă a italienilor Turcia refuză Rusiei LIBERA TRECERE A FLOTEI EI PRIN DARDANELE Constantinopol. 24. — Cercurile tortex continuă a păstra tăcerea cu privire la demersurile Rlusiei, dar lasă a se înțelege că un demers în scris nu s’a făcut Se mărturisește apoi că ambasadorul Rusiei a formulat în repetite rânduri în ultimul timp dorința Rusiei de a se deschide trecerea Dardanelelor. I. Ciarikov a avut o lungă convorbire ori după amiazi cu Aseim bey. Se crede însă că demersul ambasadorului n’a fost încoronat de succes. Londra, 24. — Ministrul Turciei de azi a obținut de la ministerul de externe englez declarațiunea că s’ar primejdui pacea universală, dacă strâmtoarea Dardanelelor ar fi deschisă vapoarelor de războiv. Conventiunile internationale trebuesc respectate. In urma acestui succes Poarta a dat ordin ministrului ei la Petersburg să declare guvernului rus că Turcia nu este dispusă a deschide Dardanelele pentru vapoarele de război ruse nici chiar în cazul când Rusia ar oferi Turciei compensațiuni. Cât privește compensațiunile pe care le oferă Rusia Turciei în Persia, acestea și de altfel se cuvin Turciei, care nu are nevoie să se ceară de la Petersburg. Constantinopol, 24.—Guvernul turcesc a refuzat în mod definitiv și categoric cererea guvernului rus de a se deschide Dardalielele pentru flota rusă. VICTORIA COMPLECTA A ITALIENILOR Roma, 24.—Ziarului „Secolo" 5 se telegrafiază din Tripolis. Turcii au fost așa de nepregătiți la atacul de asaltă ori al italienilor încât au trebuit să se retragă în pripă, ne luând cu ei decât obiectele cele mai necesare. La Ainzara turcii au bătut în retragere lăsând acolo toate corturile ofițerilor, ambulanța întreagă și 8 tunuri. Italienii n’au putut să urmărească pe turci din cauză că n’au cavalerie, să înceapă să măcelărească pe creștini, ceea ce urma să provoace o intervenție străină contra turcilor. Conspiratorii bulgari au și sosit în Macedonia. Autoritățile turcești au primit ordin să reprime orice revoltă dar să evite vărsarea de sânge spre a nu apare în ochii Europei ca barbare, Italia nane la cale REVOLUȚIA BULGARA DIN MACEDONIA Trestalo. 24.—Autoritățile turcești posedă documente cum că Italia a tocmit agitatori și conspiratori bulgari ca să organizeze o revoluție bulgară. Conspiratorii urmau să arunce în aer mai multe moschee, să ucidă pe valiu și să măcelărească populația turcă, să agite pe turci până la exasperare silindu-i astfel ÎNTRUNIREA liberal MIV CRAIOVA Craiova, 24 Noambrie. Duminică 27 cor., membrii partidului liberal din localitate vor ține o întrunire publică, la cara vor lua parte d-nii I. Brătianu, Em. Costinescu, Toma Stolian și alți fruntași din București cari vor sosi la Craiova Duminică cu trenul de 11.30 dimineața. Vor participa și detegațî din Oltenia. Seara se va da un banchet, c 300 tacâmuri în onoarea d-lui Brătianu. FALIBRENTUL KIRSCHEN Brăila, 24 Noembvic. Azi s-a judecat cererea de declarare în stare de faliment a exportatorului Jean Kirschen. Pe lângă băncile cunoscute au mai cerut declararea și societatea de asigurare „Agricola“ și d. Mihail Embiricos, armator. Dezbaterile au ținut până la orele 6 seara și au fost amânate în continuare pentru Mercuri 30 Noembrie. COTA APELOR DUNAREI IN ROMANIA —Pe ziua de 24 Noembrie, 1911— Dunărea scade la T.-Severin, Calafat, Bechet și T.-Măgurele ; în celelalte porturi crește. Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu cuiagiul: T.-Severin 143, Calafat 152, Bechet 145, T.-Măgurele 149, Giurgiu 177, Oltenița 165, Călărași 133, Cernavoda 140, Gura Ialomiței 140, Galați 113, Tulcea 60. ♦ Atragem atenția abonaților că ziarul nostru nu are încasator special pentru abonamente și îi rugăm să nu încredințeze plata abonamentului nici vreunei persoane străine nici împărțitorilor ziarului cari nu au autorizațiunea noastră de a încasa sau face abonamente pentru „Universul ”. Plata o pot face prin mandat poștal, mărci poștale în scrisoare recomandată, sau direct la ghișeul de abonamente al ziarului. bătrânul—acolo nu-i nimic; să vedeți peste puțin când o începe războiul cu austriaco; atunci și chibriturile astea nu devină soldații“ Fără să împărtășim aceste păreri pesimiste, credem totuși că situația internațională în ce privește relațiile Italiei cu aliatele ei, e foarte critică. Mai ales sentimentele opiniunei publice față de Austria sunt de o așa natură încât pot produce dintr’un moment într’altul incidente neplăcute. Zilele acestea trebuia să se reprezinte aci piesa scriitorului austriac Herman Bahr, „Diva“, dar reprezentația s’a contramandat, temându-se de demonstrații anti-austriace. Acesta este frumosul rezultat pe care l-a obținut presa austrogermană cu campania ei nechibzuită. Ceea ce mai este încă de reținut e că paralel cu ostilitatea împotriva Austriei și Germaniei se observă aci o apropiere de Franța și de aliata ei, Rusia. E. Poru Scrisori romane Roma, Noembrie 1911 De la isbucnirea războiului italo-turc se vorbește necontenit de situația în viitor a triplei alianțe. E știut că această alianță expiră peste doi ani și e de o importanță capitală, pentru politica lumii întregi întrebarea dacă legătura între cele trei puteri ale Europei centrale va fi ori nu reînoită. Când a început războiul actual, în unele cercuri de aci s’a născut temerea că din pricina marilor interese pe care le au în Turcia, Germania și Austria, aceste două monarhii vor căuta __ să pună piedici acțiunea Italiei și se trăgea concluzia că a sosit ceasul din urmă al Triplei alianțe. In urmă însă, când guvernele din Viena și Berlin s-au grăbit în chip oficial să declare că acțiunea Italiei a fost corectă față de aliate, și au criticat în parlamentele respective purtarea din ultimii ani a Turciei, temerea de mai sus a dispărut, ba chiar s-a afirmat solemn că Triplicea e mai trainică acum ca oricând. Campania unei părți din presa austro-germană împotriva Italiei nu era luată în seamă și se nutrea nădejdea că cele două guverne aliate vor interveni să se înceteze cu această campanie. Dar după această a doua fază optimistă, situația Triplei alianțe a devenit din nou rea și ea străbate acum o grea criză din care nu știm dacă va ieși biruitoare. Pricina acestei stări de lucruri, care poate deveni extrem de periculoasă pentru pacea Europei, e acea campanie anti-italiană a presei austrogermane, care în loc să înceteze, a continuat și continuă, cu o rea credință nemai pomenită și cu o violență necunoscută , până acum în ziarele nemțești. Nu trec © zi de la Dumnezeu, fără ca ziarele din Austria și cele din Germania să nu publice fel de fel de minciuni și de infamii pe socoteala armatei italiene. Comunicatele guvernului italian sunt declarate mincinoase, iar Știrile ce vin din Constantinopole sunt date ca singurele adevărate, după ce au fost făcute chiar mai exagerate decât se trimeseseră Turcii! In fruntea acestei campanii stat ziarele finanței vieneze, Neue Freie Presse și Die Zeit, apoi Berliner Tageblatt și ziairul bancherilor din Frankfurt Frankfurtern-Zeitung. In jurul lor s’au strâns apoi toate gacetele mai mici și mai multele își astfel opera de denigrare Italiei se desfășoară acum pe o scară întinsă și în mod aproape unanim atât în Austria cât și în Germania. Firește, toate acestea se știu în Italia și ziarele de aci reproduc mereu născocirile și insultele presei „aliate“, astfel că un curent ostil Triplei alianțe s’a format și merge mereu crescând. S-a pierdut complet nădejdea ca guvernele din Viena și Berlin să pună frâu atitudine dușmănoase a presei, dimpotrivă a început să se formeze convingerea că și guvernele aliate au aceleași sentimente și că declarațiile oficiale au fost făcute pumn spre a salva aparențele Ziarele italiene cele mai cu autoritate scriu acum că în asemenea condiții, rămânerea Italiei în Tripla alianță a devenit imposibilă. „A rămâne aliați . ■la momente grave ne dușmănesc și ne batjocoresc — se spune acum la Roma — e o crimă națională“. Giornale d'Italia publica deunăzi un articol de fond al corespondentului său din Berlin, intitulat „Apusul simpatiei germane“ în care se constata că întreaga Germanie e acum contra Italiei. „E mai bine așa — scrie publicistul italian — căci germanii aveau pentru noi o simpatie umilitoare. Italia nu era pentru ei decât „Țara unde înfloresc portocalii“, — un loc de distracție și de emoții dulci pentru tinerii căsătoriți. Atât și nimic mai mult. Acum când țara noastră s’a afirmat cu o conștiință puternică, acum când am dovedit că vrem și putem participa și noi, la „banchetul națiunilor“. — Germania ne tratează cu dispreț ca pe „niște oameni de nimic, ca pe niște intruși“. —■ Și articolul continuă pe aceeași temă susținând că Italia nu mai poate rămâne legată cu o națiune care o considera în chipul acesta. Cât privește relațiile cu Austria, ele nu au fost niciodată cordiale decât numai între cercurile conducătoarei Ura poporului italian împotriva Austriei, care părea un moment potolită, când s’a crezut că la Viena Italia e sprijinită, a renăscut acum cu o violență periculoasă, în urma campaniei nesăbuite a presei austriace, încurajată de indiferența cercurilor oficiale. Știm că ambasadorul Franței pe lângă Quirinal, d. Barrère, a declarat zilele trecute că presa austriacă a reușit în câteva săptămâni să facă ceea ce el caută de ani de zile, adică să scoată Italia din Triptice. Cu drept cuvânt se relevează aci, că în Italia politica nu o fac miniștrii ci națiunea întreagă și după cum expediția tripolitană a fost impusă guvernului de opinia publică, tot așa se va impune ieșirea din Tripla-alianță. Conducătorii de odinioară ai Italiei au intrat în această alianță tocmai spre a pune frâu pornirilor anti-austriace ale națiunii, mai ales că țara avea nevoe de liniște și de ridicare economică. Astăzi însă poporul italian se simte renăscut la viață nouă, are conștiință că e o putere și că se poate măsura cu dușmana sa neîmpăcată, cu care un moment și-a dat mâna. Nu sunt puțini aceia care susțin că războiul cu Turcia va atrage după sine războiul celălalt, cel mare, pe care Italia l așteaptă spre, a-șî întregi granițele naționale... Un personagiu foarte cumpătat de altfel, care are vederi înaintate în politică, îmi spunea er că războiul cu Austria e mai aproape decât își închipue lumea* și adăuga că dacă în actualul conflict cu turcii, soldații italieni au dat dovezi de eroism, se va vedea ce sunt în stare să facă când va isbucni războiul „cel mare“ „Vor lupta atunci și copiii și bătrânii!“ Acelaș personagiu îmi povestea un incident caracteristic petrecut zilele trecute întru cafenea din Veneția. Un bătrân vânzător de chibrituri intră și oferi cutiile sale unor ofițeri, donați la o masă. Unul din ofițeri se adresă, glumind, vânzătorului, întrebându-i ce mai știe despre răzeboiul din Tripoli. ^.•Tripoli, ca Tripoli,■—răspunse Corpurile legiuitoare CAMERA Ședința de la 24 Noembrie 1911 Se deschide la 2 și juni. Prezidează d. C. Olănescu. D-nii deputați, după formalitățile obicinuite, trec în secțiuni spre a se ocupa de legea pentru organizarea meseriilor si asigurarea meseriașilor. SEATUL Ședința dela 24 Noernbrie 1911 Se deschide la orele 2 și 50 m., sub preșidenția d-lui P. Misir, vice-președinte. Pe banca ministerială d-nii N. Filipescu și Ion Bahovari. Se repetă votul, rămas nul, asupra indigenatului d-lui Avram Cohen. Indigenatul e respins. PROIECTUL ASUPRA ÎNAINTĂRILOR IN ARMATA D. N. Filipescu, ministru de război ș, cere ca proiectul de lege asupra înaintărilor în armată să se ia în discuție. Această urgență, spune d-sa, e motivată de necesitatea de a se întocmi memoriile calificative. Dacă aveți obiecțiuni serioase, admit să se facă o discuție cât mai largă. Dacă nu, vă rog să începeți discuția imediat. D. M. Ferechide spune că proiectul e de mare importanță și partidul liberal trebuie să-și spună cuvântul. N’o poate face însă, deoarece nimeni n’a știut că va fi adus așa de repede în discuție acest proiect, al cărui raport nici n’a fost distribuit. D. N. Filipescu.—Proiectul a fost aprobat de 14 generali. Am făcut apel la curtoazia Senatului, însă dacă regulamentul, se opune, mă închin. Sper că fostul președinte al Camerei va aprecia procedeul. D. M. Ferechide..—Niciodată, în calitate de președinte al Camerei, n’am înrâurit pentru grăbirea discuțiunii.. Incidentul se închide. ÎMPĂMÂNTENIRI Se respinge indigenatul d-lui I. Goldenberg. Votul asupra indigenatului d-lui Iosif Cohenenul. Se admit indigenatele d-lor dr. Konya din Iași, Petru Ion._Vas•ralopol din București, Petru Teremi din Iași, Gh. Metaxar-Doro din București și G. A. Apostolopol din Segarcea (Dolj). Se admit recunoașterile d-lor Andrei Zisu din București, N. Brașoveanu din Buzău, Radu Urs Șeitan din București. Se admit indigenatele d-lor Eduard Frederic R. Tuffli și dr. Al. Gro&i, ambii din Iași. Ședința se ridică la orele 4 și 5 n, anunțându-se cea viitoare pe azi, când începe discuția Mesagiului. ■ Relativ la critică „Novelli e un mare observator al omului, interpretează cât se poate de bine autorul, subliniază cu figura intențiunile lui, duce mecanic publicul de la râs la plâns, etc... dară nu este un artist“. Cam astea citeam acum câteva zile, într’un ziar născut ele curând. Nu voiți încerca să apăr pe Mtoivelli. Reputațiunea lui e destul de stabilită. Voiți vorbi despre critică . E curios, în special la noi, modul cum se face o critică. Ai să vezi de militari, dându-și cuvântul în materie de popi. Doctori, în materie de artă. Avocați, cari se creid! a tot știutori, vorbind despre toate. Tineri, din așa zisă aristocrație, numai cu o slabă educație de salon, făcând critici teatrale... Dar cucoanele.... sunt doctori, ingineri, arhitecți,... și câte și mai câte.... Și toți aceștia vorbesc și fac critica cu atâta putere de convingere, încât te uiți la ei și te miri cum de pot să susțină lucruri de cari habar nu au; și te mai miri cum se găsesc oameni care să’e asculte. Bine, e foarte frumoasă aceasta sforțare de a căuta să ieși din sferele tale și a te universaliza. Dovedește inteligența, dar critica poate fi ea serioasa? Se poate pune bază pe dânsa? își poate ajunge scopul dacă intențiunea a fost sincera. Când sunt, atâtea de împlinit în materia fiecăruia, ne mai putem gândi în afară? Și ca sa dau un exemplu în această privință citez un episod din viața lui Michel Angelo : „Când celebrul grup al lui Lasconte a fost descoperit si a co instatat că lipsea mâna bătrânului care respingea șerpii ce zeii ’i trimetea isa’l chinuiască. Grupul a fost adus în muzeul vaticanului din Roma. Papa de pe vremuri a însărcinat pe Michel Angela să’î faca jes mâna, ca astfel grupul sa fie compledtatt .Artistul a lucit o piatră, a scos-o din glas, și a lăsat-o neterminată, sub cuvatul că nu crede că va reuși sa facă de forța grupului... Și era un Michel Angelo... Și astăzi se poate vedea schița la picioarele monumentului“. „Critica, cel puțin după mure, ca să se poată pune bază pe dânsa; ca din ea să se poata trage foloase, trebue să aiba autoritatea cerută; adică trebue să îndeplinească o singura și mare condițiune . Persoana care face criticat trebue să fie în aceiași specialitate cu cel criticat; mai mult încă trebue să fie dintre cei încercați, absolut forți în materie, și inteligenți. Aceasta este condițiunea „Sine qua non“. O asemenea critică, chiar relativ la Novelli, pentru ca el a fost argumentul, subscrisă d. e. dre un Notara, Livescu.... mărturisesc că o aș ceti cu interes. Și pentru că cele ce am arătat mai sus se petrec astfel, ar trebui Cct faptul sa se limiteze cel mult la saloane, sau dacă Voiți în localurile publice, eau chiar pe Străzi. . . când însă este vorba de publicitate, ar fi de dort ca ori puțin ziarele să fie mai puțin îngăduitoare, cu atât mai mult cu cât ele pe lângă ocrotirea personală, au menirea sa lumineze cu adevărat poporul. Credeți că nu te e peste cap bieților profesioniști ca pe langa dificultățile ce 1« au, să mai aibă si nenorocirea sa fie purtați din gură, în gura și terfeliți de fiește cine, după cum împrejurările se presinta t tril puțin când e vorba de publicitate să fie mai scutiți. Au preatoriul când oao, pe mâna a tar lor, deși se zice ca „Corb la corb nu scoate ochii ... O fi fost pe vremea când mâna pica din cer. . . C. P. Cerchez, Architect — IN PROVINCIE —GIURGIU. — De la inspectoratul agricol. — Comisia regională a județului este convocată în sesiune ordinară până la 15 Decembrie, spire a lua cunoștință de la detețte statistice întocmite pe anul curent de către consiliile comunale, cu prețurile plătite în bani pentru munca făcută. Inspectorat agricol, până la pronunțarea comisiniei regionale și prin intermediul primăriilor respective, a și avizat pe proprietarii și arendașii din județ, că li s’a pus la dispoziție tabelele statistice în zilele de 21-25 Noambrie, spre a lua cunoștință de ele. Cei nemulțumiți vor adresa contestație comisiunea, probând cu registrele lor prețurile muncilor plătite în bani. Comisiunea va mai avea de rezolvat și alte chestiuni, între cari și propunerea făcută dee arendașîî și proprietarii în ziua de 10 Octombrie tecut, referitoare la prețurile regionale ce intră în vigoare în anul 1912« BUZĂU. Crimă din imprudență. — Azi, după amiazi, copilul Const. Gutză Radu, în etate de 8 ani, din com. Pârscov, unblond cu un revolver încărcat, din imprudență a împușcat în piept pe o soră a sa mai mică, Ruxandra. Victima, în stare grava, a fost dusă în căutarea sjatalului Nifon. Furt de boi. Azi-noapte, s’a furat din grajdul d-lui Rănișteanu, din com. Cochirleanca, 7 boi. Hoții n’au putut fi descoperiți. Teatru. Vineri, 25 Noembrie, orele 9, seara, se va juca în sala teatrul Moldavia, de către compania lirică, de sub conducerea d-lui C. Grigoriu, frumoasa operetă : „Vagabondul nemuritor“. CONSTANȚA.— Șezătoare. — Astă-seară a fost în sala teatrului Elpis, prima șezătoare literară-muzicală din acest sezon, organizată de societatea, de arte, litere și sport din localitate. A luat parte tot ce are orașul nostru mai select. Șezătoarea s’a început cu cuvântarea de deschidere, ținută de dl. dr. Tălășescu, președintele societatei. In partea a doua a programului, s’au produs următoarele persoane: d-ra Valeria Mihail a executat la pian „Studiu“ de Liszt, d-ra Jenn. Bănuțeanu a recitat mai multe versuri ; „Concertul final“ pentru piano, de Mendelsohn a fost executat de d-ra V. Mihail; d-na E. Ionescu-Darzeu a cântat „Aria bijuteriilor“ din Faust, de Gounod. A urmat dantul, care a durat până la 1 noaptea. Nesps fie interesant VOLUMUL X-lea - DlN “ m emoriile eegelus gabol care s’a pus în vânzare cu .-10 bani la toți librarii și depozitarii de ziare din țară. Iată câteva din titlurile capitolelor acestui volum: Vizita țarului Alexandru III la București. — întâia și a doua luptă la Plevna. — Rușii amenințați de a fi aruncați în Dunăre. — Apelul disperat al Rușilor la ajutorul Românilor. — Prințul Carol ia comanda armatei ruso-române de la Plevna. — Luarea Grivițeî. SERVICIUL TELEGRAFIC al ziarului „Universul“ din țară Brăila. 24. — Funcționarul Ciurcu, din biuroul firmei Ivrg, a dispărut delapidând 4000 lei, Galați. 24. — D. avocat Radovici, di Constanța, a reclamat parchetului general contra polițaiului acelui oraș, d. Gherghel, pe motiv că a refuzat să-i dea concursul pentru executarea unei cărți de judecată. Iași. 24. — Administrația comunală a convenit să prelungească concesia tramvaelor letnice pe încă 20 de ani obligând direcția tramvaelor să prelungească linia Copou până la școala normală și linia Socola până la ospiciul din comuna Socola. — Partidul liberal a decis țină o întrunire publică la Iași în vederea reformei electorale. — Trib a condamnat la un an închisoare pe funcționarul Raul van Saanen autorul escheliilor de la depozitul regiei. Complicii numitului au fost condamnați la câte o lună închisoare. — Veteranii, gradele inferioare, din orașul nostru, cari actualmente ocupă, funcțiuni publice, au întocmit un memoriu, pe care îl vor înainta d-lui ministru de războiu, și prin care cer să li se recunoască și lot—ca și ofițerilor superiori— ca dublat tim-5 ci à SAMBATA, 26 NOEMBRIE 1911! X "mttntBeii)<íl| nBBEKTI DE IWLTA FRECVENTA É1 6AUANIZftK ÜÜ FAMDO—GALVAMIZARE "^^^ffltTTOCOHPUCTIE Ill~fU)TOCOMnR;saTir H fi I Ci II Ci I IT î fii I flip . PENTRU PACIENȚI INTERNI Ii gata, rieumatismul anchiloze, Khoaio fel m fi ’fi Îl' H flAW1 1 li 1 'I' 1 n !<i1 oferă cea mai bună îngrijire, casă, §f| sifililice, paralizii, boale <10 iff Sg ® Iii I IM i'fei f|£ fi » EU* ,'ea in ■ I I fil 5 Bi | saloane luxos mobilate, hrana, trata HB Î!par da aparatului respirator, rafa EBB « I ill l TB IM SI Hl Im J lil I J| |SHW merit medical zi și noapte de noi și B -------r- Lmfatie de piele, etc. vnlJii Ui/ Killilit I ü IIu istSAAS^Si P PENTRU, pacienți externi P complecta (Cutare a sănătății cu la iii Consultațiile medicale pentru toată î» ............ . INCUITMTIII da HeinkBIJMi, ««ara» balos de ostina sumă^l0 lei pe zi. In O lumea gratuit. B innriirm ți illa 11 1 vr IUL. OG rt«NullenHril.alaBaa cazul când o persoana va avea nevoe « Pentru urmarea unui tratament pretoc . » a a ww «i de a sta peste 20 zile pentru complaci. 5 ml se reduce la o inhalatie de ozon S IkffaP M xm«ratuljenita vindecare a imei boale; eronk» sea sau medicamente, 0,SO bani ; o baie hi- moor lai. ® Sfeldi â&in&afeli reduce prețul la 8 lei pe zi; astfel cadro-electrică gemină, :1 lei, o hae hi- 5 ® «ea mai costisitoare «ură cu aparatele *, dro-electrică celulară, 2 lei • un masa-a a __ -r—*KTi.I d.; Ihtioterapie al Umile invertimiT ale Hg» »in vibrator, 1 leu; curenți ia radieî HH ! Cn,X3. StX. 3. S2fe 2. Xa O. știinte din hni Topa și America O va ife ® sau galvanici, O.8.. bani: înaltă fie BBÜ găsi numai sică un suferind cu neii- BER quentii, 1.50 ; Razele X (Röntgen) 4 un AVIS DOMNILOR care cumpără încălțăminte americană din alte părți este dușmanul Rama List Promin Cuffipărâid încălțăminte americană tonal la ALICSîAKI. Pasage «»mân Piața Matache Măcelaru, București semnata suma de 21# tel pe Ioni fără MM lei, micetii ajutate de curenți eloei Pîi a mai avea nevoe de o centimă de HS trici, de arsenic, 80 bani, de mercur HM PROSPECTE LA CERERE cheltuit în plus. M 1.50. etc. 'anooscom I'^tTültIpvigț,ETE~B^8 , __ etc .»ax II! A nArdof ON fîull « *11 * SW«.. «i _ c ■ Profitafi de calitate și preț. INI tot^ftuiL de încălțăminte pentru Bărbați, Dame și Copii TELEFON 16/18. —805 VITE AMERICANE din ALGERIA MU UITAT! Ínor o coasă COJECTURA PRINCIPitlfl ROMÂNĂ [ r sso.ooo 30.000 25.000 20.000 10.000. cwiarapfflUUM fill ---T.«».- -‘Ai 5.000 3.000 2.000 1.000 500 m² etc. Primăria ufM Craiova Direclinica Administrativă Pufalicatie Noi primarul orașului, Craiova,aducem la cunoștința domnilor arhitecți, ingineri și serviciului tehnic comunal, cum că se deschide un curs pentru alcătuirea unui proect complect al noului Palat comunal, i următoarele condițiuni : ^ î) Locul indicat pentru construcția noului palat comunal, este cel pe care se află astăzi ospețul primăriei, împreună cu locurile care se vor expropia de la domnul dr. Ștefănescu, I . eșecui, C. S. Melinescu, Carol Litaffirek , N. Pascal și moștenitorii devictului David Benvenisti, având ca s’mlune strada Justiției Sîl.20 metri. pla “eșicu, ezek, uudihadu pe strada Justițiție strada Mărticineanu 82.60 metri,ar Pe strada I. C. Brătianu «5 metri, în total I* o suprafață de 6236.68 metri pătrați. Se vor libera copii după planul de situație al acestor terenuri celor doritori a concura pentru proect. . _ .... „ . 2) In aripile din strada Justiției si C. Brătianu la parter, se vor amenaja prăvălii pe toată lungimea acestor fațade, intrarea principală se va face prin strada Mărăcineanu, iar de secundare prin stradele Justiției I. C. Brătianu. a) In subsolul palatului se vor amenaja două săli mari. 4) Pentru toate serviciile pendinte de comună, se va avea în vedere: a) Cabinetul primarului, în legătuă cu două cabinete pentru ajutoare și unul pentru secretarul general, precum și sala de ședințe a consiliului comunal. b) l Direcțiunea administrativă, arhiva și registratura. c) Direcțiunea comptabilității cu casieria, serviciul de percepere și constatare. d) Serviciul tehlonic cu secțiunea c.ecl.l-lit. trahivoe, paMali Kiirî, HI,vi.vul apelor, bunuri Comunale, arhitectura și alinieri. „ „ . e) Serviciul de masuri și greutăți. î) Oficiul de stare civilă cu o frumoasă față de celebrarea cununiilor. e) Serviciul salubrităței. h) Serviciul contencios. i) Serviciul parcurilor și plantațiilor.j) Postul de pompieri. 1) Biuroul de servitori. 1) Serviciul de poliție. m) Serviciul medical. a) X’o lângă acestea se va mai prevedea o sală de festivități, un apartament bogat pentru funcționarii superiori precum și șase camere de rezervă, o bae centrală pentru funcționari și latrine sistematice ultima perfecțiune. ■ ... o) Palatul va fi cu două etaje iar podul utilizabil pentru păstrarea arhivei vechi , p) Intre etaje se vor prevedea grinzi de fer cu bolți de beton armat. g) întăririle vor fi cât se poate de grandioase, însă fără ornamentațiuni banale, aceiași dispozițiune și în ornamentarea fațadelor. r) Scafe de gyps se vor face în sala de consiliu, sala de cununii, vestibulul intrare principale, cabinetul primarului și ajutoarelor și sala de festivități. Toate celelalte camere vor avea pereții netezi, serivisiți cu gyps și fără nici un fel de profilațiune. f) Sistemul de încălzit cu calorifer iar iluminatul cu electricitate, instalație de apă în toate etajele pentru băut , incendii. t) Caracterul clădirii poate fi în orice stil, se va prefera însă stilul renaștere și românesc. Termenul de prezentare el proectului emitre juriul examinator, va fi în ziua de 1 Februarie 1912. Pronunțarea se va face după 10 zile de la întrunirea juriului. Pentru această lucrare comuna deceria două premii, unul în valoare de 10.000 lei și altul de 5.010 lei. Domnul arhitect care vă obține premiul I, i se va încredința conducerea și supravegherea construcții cu un onorariu de 5 la sută din valoarea totală a lucrarei, obligat fiind să dea toate detaliile in mărime naturală, precum și toate lămuririle de care s’ar simți nevoe până la complecta terminare a lucrării. Procesul va fi complect și pe o scară de 1 eus., pe metru. D-sa va fi direct responsabil de accidentele provenite din reaua sau insuficienta calculare a materialelor întrebuințate în construcție și de reaua construcție a schelelor, etc. Valoarea Construcții acestui palat, nu va putea sub nici un motiv trece suma de 1.500.000 lei. Orice sumă trecând această valoare va privi direct pe arhitectul diriginte. Totuși dacă necesitatea va cere oarecari modificări sau adaose, ele se vor aproba de domnul Primar în urma unui raport, motivăt al serviciului tehnic comunal. Se înțelege că prin cei 5 la sută oferiți arhitectului premiat, intră toate cheltuelile biuroului său , și întrebuințarea unui ajutor conductor și 2 supraveghetori. Pentru controlul acestei lucrări se aprobă 1 la sută din valoarea lucrărilor, serviciului tehnic comunal. Juriul care va examina lucrările domnilor arhitecți sau ingineri concurenți, va fi compus din: Domnul primar al orașului. Trn domn arhitect din consiliul tehnic superior. Un domn inginer inspector general. Și doi arhitecți titrați numiți de consiliul comunal, care împreună cu inginerul șef comunal, vor forma comisiunea de recepție a proectului. Primar: J. PESSACOV. 1059 Secret, gen. N.Pc,sacou. uocToas Tehador Fischef-fialafi fost operator al clinicei Prof FUCHS'din VTE\A Boale și Operațiuni de OCHI s’a stabilit in Biscuiești tip. ai Str. Sovaci Mc. Ifi Consult. 2—5, Duminica IC—12 Dr. lise Constantinescu Soare de GândrU, Urech! Bus și Gât. III, Str. Știrbei Vodă. 134 i Telefen 27,01. 4 juni.—0 d. a. 156 McDougall’s pasta I>I!* produs pur englez a făcut sensație în toată lumea, și se întrebuințează cu deplin succes. Cai, boi, vaci, oi, câini etc., bolnavi de râie și de or ce boală de pielei, ce până acum nu a putut fi vindecat,găsește in pasta IÍIP salvare. Pentru boală de gură < picioare (febră aftoasă) este hotărâtoare, Trimet. în toată țara contra ramburs de Lei 2.50 pasta pentru 7 kgr. soluție, sau Lei 4.50 pentru 15 kgr. Reprezentant General pentru România, 1. Ionescu Brăila, Balcescu 27, Furnisorul Ministerului de Război, Domeniilor Coroanei etc. Prospecte la cerere gratis. 412 Casă 1f, folosit Chiar de acum este de închiriat o casă de comerț pentru orice afacere comercială, proprietatea d-lui Aurel S. GeMescu, situată în centrul orașului Craiova,str. Unirea la prima poziție. Se închiriază în total sau și numai jumătate din ea, fiecare jumătate fiind compusă din o prăvălie spațioasă jos, și sus— fiind ca două etagiun— casa —salon, dormitor, spațioase, plus încă nouă alte încăperi jos și sus. Doritorii de a lua cu chirie, fie din orice parte a țării, care ar vroi să-șî întindă afacerile comerciale, făcându-și sucursale, etc. se vor adresa d-lui Aurel S. GeMescu, Hotel Englisch, București. 1046 DOAMNA DOCTOR TRANCU-RAINER Fost șef de clinică obstericală și chirurg al spitalelor Eforiei FMISSI, BOX.I de FEMEI și Dumra Gicâ £.E Strada Scaune 32 Cons. fi-PJi d. a. Tel. 10194. D-RUL DENTISTEICHENBAUM s’a mutat în proprietatea sa Strada Vasile Pascar fio. 34 (fostă Tailor) Consult. 9—12 și 2—6 d 878 Mare ocaziune S’au pus în vânzare mărfurile cunoscutului magazin de lingerie 953 JEAN GIUL Balea ZEGTÜMSI 45 Cu mare reduceri Boale GEMTO lRIfIIARE și fiLNECOLOGICE (Goale de femei) OPERAȚIUNI BOCTOR K. DONA Vechia chirurg al Spitalelor Eforiei și Șef de clinică la Facultate consult. 3-5 Manea Brutar 1494h Dr. L. Mayersolm Laereat al facultăteî de medicină din Paris Elev al profesorului Sebaeuil 6822 Specialist pentru BOALE și OPERAȚIUNI de Nas,Gât și Urechi Calea Moșilor 97, colț cu str. Sfinților. Consult 2—6 p.,m. Telef. 283 Uleiul antipraf Jractolina“ Este cel mai bun preparat pentru întreținerea în perfecta curățenie și bugenu a dușumelelor, mosaiculul și linoleum a dușumelelor, etc. Înlătură praful și ozonifică aerul. Uns odată în 2—î săptămâni, economisește spălatul zilnic, deci menținerea cu „BRA DOLINA“ care costă numai 90 bani ligr e mai eitiu decât spălatul cu apă, căci economisește mult timp „lRA DOLINA“ este recomandabilă pentru școli, spitale, hoteluri, restaurante, cafenele, locuimi publice, cinematografe, magazine, și în case particulare, etc. etc.Se vinde numai în bidoane onginale a 5 kgr. cu capsula fabricei. Depozit ren. pentru București și întreaga țară Carl Zimmer íl* Co. la «ELEFANT», București,strada isipscani 86. In Iași si Moldova de sus la Marcovicîn traiat.anu «La Elefantujr. Strada Golia 51. 449 ion Iassin Lenș — Avocat — STRADA OCCIDENT No. 3 Hipotecî, \:íii7,íirs a et© «ie notariat1069 CUMPĂR Sablenri și portrete vechi Covoare, Antichități, Arme, Viori și altele Chemat, vin domiciliu. 1043 A.O-B 3STrix^A. Strada Biserica Enei, la vis a vis de ziarul Acțiunea, București DE ARENDAT dela Sfr. Gheorghe 1914, moșia CMtila-Mogoșoaia, jjud. Ilfov. Adresa: Doctor* G. Panaitescu. Aleea Mitropoliei 7, dela 2 1906 Gr. BRAGNE STEMM Specialist în bourg SIFILITICE și INTERNE Vechiu medic al Efor. Spițelor civile Consult, dela 10-12 a. m. și 5-7 p. m. »2 — Str. Bibescu Vodă. —22 Telefon 25/70. 1032 Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrâni Conține cel mai bun LAPTE din ALPII Se vinde la toate drogheriile și farmaciile din țara Cutia lei 2.— Repr. Sam. Lobii, București, Policlinica „VIAȚA“ Griviței 107. (Matache Măcelaru) Consultațiuni pentru TOATE BOALELE Tratament, special ale SOAIELOR LUMEȘTI -In fiecare zi de la 8-12 și 2-9 ar Un kw consultați« Cabinst Dentar Modern 951 h castă si uza desenator pentru un atelier mecanic in provincie, cu experiență în falrea desemnurilor de rezervoar etc. și calcule teehnice. «_ Ofertele însoțite de copii duru, certificate și pretențiuni de salat rin sub„X“, la Agenția de publicitate Carol Schulder & Confcurești, strada Doamnei 8, Et. || ________________ 1050 * Se caută un amploiat și un vânzător, care trebuie să cunoască limbele română, germană și ungară la Fronterăria Müller. Prezentarea între orele 10—21. 10560 Scoate fără durere, Plombează în sus îl ciment, porcelan, SM M , fi & a platină, aur. Execută lucrări artistice în aur TM (Coroane, Bridge- Work, Pivot, etc. 807 D-ra A. REIGESTADT Str. Sfinților No. 17 (etaj f.n) Consult. 8—12 a. m. și 1—8 p. m-31. BLISER 0SMTIST 905 Specializat la NEW-YORK iimnul lentire de artă j Consult. 9-12 și 20. Str. gar © l 74 ANALISA SINSELUI rmrsmsirn-is TRATAMENTUL 315 Moalelor Venerice \ Br. mumm Str. Doamne fripatul Nifon) lipi :A1.B|§8SS | A l Air vj . )■ ii mni 1016 a. Hin 1»i.PIXII.KI í I, AUMIOXSI: Oran si Ficurus 'Algeria) JM — CAVALER AL MERITULUL AGRICOL il-lor proprietari-vilien Hora : Vite Altoite din cele m.m renumit» IIL T.VSI -mi răshtcinit si l’ORTAL.TOî iacă rnj^H Pentru comenzi si ori ce informațiuni a se adresa: lic prezent. meu general, s. (U)l.U.'Jim'.urec'i. — 4. Str. La H Vite americane de ALGEriQ dels casa €@Mr@ Fr@r®s -------- din ORAN (ALGERIA) —— la &-mî 11» Lm BUCUREȘTI, 31 Strada Morilor, (Căminul Propriu) ........ 1 PROSPECTE LA CERERE —— 4009 Seihism de Cereale București, Piața Universităției 3 (Palatul Generala) CUMPĂRĂ și ¥ 1191 Specialitățile cele mai superioare ca : Orzoaica,—Ovăz,— Lucerna,— Trifoi,— Iu,— Mac,— Linte, — Mazăre, — Fasole, — Mei Românesc,—Floarea Soarelui,—Porumb roșu,—Dinte de Cal,—Cinquantin,— Sămânță de mătură, etc., etc. ’ 1051 I Marele Magazin Genera! II din București, CAUSA MOȘILOR î, 3 și 5 II fi pus în mim mimimml complect «te I Ș#Ș©BfI și GALOȘI jdjm ;m ms in următoarele prețuri excepționale sfînti>: I Lei 9.55 per. șoșoni p. Barbați F. Rusească I „ 3.70 „ galoșitrieoís p. Barne I „ 7.30 „ „ Botiori dublați p.BSrft^M|j| I I„ 6.30 u demi-șoșoni p. Bărbați J||| » 5.— r> n ii n ^8!R6 I „ 4.60 „ șoșoni 5|7 „ Copii I I ,i 5.25 „ „ 8|12 „ Fete I I ti 6*25 „ „ 01 n jj I MAKE DEPOZIT DE : I IWGlliTĂMireTE îl 1 și ȘOȘONI și GÂLOȘI marca Triang Ma | veritabili Busești ; ■ — CU IMIN Z’URI .MAI IEI FIXE CA ORI-CRUjH| ■ Re vânzare NUMAI: GUTMANN & Pmm NUMAI : I