Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)

1911-11-26 / nr. 325

RĂZBOIUL ITALO-TURC Victoria complectă a italienilor Turcia refuză Rusiei LIBERA TRECERE A FLOTEI EI PRIN DARDANELE Constantinopol. 24. — Cercurile t­ortex continuă a păstra tăcerea cu privire la demersurile Rlusiei, dar lasă a se înțelege că un de­mers în scris nu s’a făcut Se măr­turisește apoi că ambasadorul Ru­siei a formulat în repetite rânduri în ultimul timp dorința Rusiei de a se deschide trecerea Dardanele­­lor. I­. Ciarikov a avut o lungă convorbire ori după amiazi cu As­­eim bey. Se crede însă că demer­sul ambasadorului n’a fost înco­ronat de succes. Londra, 24. — Ministrul Turciei de azi a obținut de la ministerul­­ de externe englez declarațiunea că s’ar primejdui pacea universală, dacă strâmtoarea Dardanelelor ar fi deschisă vapoarelor de războiv. Conventiunile internationale trebuesc respectate. In urma acestui succes Poarta a dat ordin ministrului ei la Pe­tersburg să declare guvernului rus că Turcia nu este dispusă a des­chide Dardanelele pentru vapoare­le de război­ ruse nici chiar în ca­zul când Rusia ar oferi Turciei compensațiuni. Cât privește com­­pensațiunile pe care le oferă Ru­sia Turciei în Persia, acestea și de altfel se cuvin Turciei, care nu are nevoie să se ceară de la Petersburg. Constantinopol, 24.—Guvernul­­ turcesc a refuzat în mod defini­tiv și categoric cererea guvernu­lui rus de a se deschide Darda­­lielele pentru flota rusă. VICTORIA COMPLECTA A ITALIENILOR Roma, 24.—Ziarului „Secolo" 5 se telegrafiază din Tripolis. Turcii au­ fost așa de nepregătiți la atacul de asaltă ori al italieni­lor încât au trebuit să se retra­gă în pripă, ne luând cu ei decât obiectele cele mai necesare. La Ainzara turcii au bătut în retragere lăsând acolo toate cor­turile ofițerilor, ambulanța în­treagă și 8 tunuri. Italienii n’au putut să urmărească pe turci din cauză că n’au cavalerie, să înceapă să măcelărească pe creștini, ceea ce urma să provoa­ce o intervenție străină contra turcilor. Conspiratorii bulgari au­ și so­sit în Macedonia. Autoritățile turcești au primit ordin să re­prime orice revoltă dar să evite vărsarea de sânge spre a nu apa­re în ochii Europei ca barbare, Italia nane la cale REVOLUȚIA BULGARA DIN MACEDONIA Trestalo. 24.—Autoritățile tur­cești posedă documente cum că Italia a tocmit agitatori și con­spiratori bulgari ca să organize­ze o revoluție bulgară. Conspi­ratorii urmau să arunce în aer mai multe moschee, să ucidă pe valiu și să măcelărească popu­­lația turcă, să agite pe turci pâ­nă la exasperare silindu-i astfel ÎNTRUNIREA liberal MIV CRAIOVA Craiova, 24 Noambrie. Duminică 27 cor., membrii partidului liberal din localitate vor ține o întrunire publică, la cara vor lua parte d-nii I. Bră­­tianu, Em. Costinescu, Tom­a Stolian și alți fruntași din Bu­curești cari vor sosi la Craiova Duminică cu trenul de 11.30 di­mineața. Vor participa și detegațî din Oltenia. Seara se va da un banchet, c 300 tacâmuri în onoarea d-lui Brătianu. FALIBRENTUL KIRSCHEN Brăila, 24 Noembvic. Azi s-a judecat cererea de de­clarare în stare de faliment a exportatorului Jean Kirschen. Pe lângă băncile cunoscute au mai cerut declararea și societa­tea de asigurare „Agricola“ și d. Mihail Embiricos, armator. Dezbaterile au ținut până la orele 6 seara și au fost amânate în continuare pentru Mercu­ri 30 Noem­brie. COTA APELOR DUNAREI IN ROMANIA —Pe ziua de 24 Noem­brie, 1911— Dunărea scade la T.-Severin, Ca­lafat, Bechet și T.-Măgurele ; în celelalte porturi crește. Apele au­ următoarele cote în centimetri în raport cu cuiagiul: T.-Severin 143, Calafat 152, Be­chet 145, T.-Măgurele 149, Giurgiu 177, Oltenița 165, Călărași 133, Cernavoda 140, Gura­ Ialomiței 140, Galați 113, Tulcea 60. ♦ Atragem atenția abonaților că ziarul nostru nu are încasator special pentru abonamente și îi rugăm să nu încredințeze plata abonamentului nici vreunei per­soane străine nici împărți­torilor ziarului cari nu au autorizațiu­­nea noastră de a încasa sau face abonamente pentru „Universul ”. Plata o pot face prin mandat poștal, mărci poștale în scrisoa­re recomandată, sau direct la ghișeul de abonamente al ziaru­lui. bătrânul—acolo nu-i nimic; să vedeți peste puțin când o începe războiul cu­­ austriaco; atunci și chibriturile astea nu devină soldații“ Fără să împărtășim aceste păreri pesimiste, credem totuși că situația internațională în ce privește relațiile Italiei cu alia­tele ei, e foarte critică. Mai ales sentimentele opiniunei publice față de Austria sunt de o așa natură în­cât pot produce din­­tr’un moment într’altul inciden­te neplăcute. Zilele acestea tre­buia să se reprezinte aci piesa scriitorului austriac Herman Bahr, „Diva“, dar reprezenta­ția s’a contramandat, temân­­du-­se de demonstrații anti-aus­­triace. Acesta este frumosul rezultat pe care l-a obținut presa austro­­germană cu campania ei ne­chibzuită. Ceea ce mai este încă de reținut e că paralel cu ostili­tatea împotriva Austriei și Ger­maniei se observă aci o apro­piere de Franța și de aliata ei, Rusia. E. Poru Scrisori romane Roma, Noem­brie 1911 De la isbucnirea războiului italo-turc se vorbește necontenit de situația în viitor a triplei­ a­­lianțe. E știut că această ali­anță expiră peste doi ani și e de o importanță capitală, pen­tru politica lumii întregi în­trebarea dacă legătura între cele trei puteri ale Europei cen­trale va fi ori nu reînoită. Când a început războiul actual, în­­ unele cercuri de aci s’a născut temerea că din pricina marilor interese pe care le au în Turcia, Germania și Austria, aceste două monarhii vor căuta __ să pună piedici acțiunea Italiei și se trăgea concluzia că a sosit cea­sul din urmă al Triplei alianțe. In urmă însă, când guvernele din Viena și Berlin s-au grăbit în chip oficial să declare că ac­țiunea Italiei a fost corectă față de aliate, și au criticat în parlamentele respective purtarea din ultimii ani a Turciei, teme­rea de mai sus a dispărut, ba chiar s-a afirmat solemn că Tri­pli­cea e mai trainică­ acum ca oricând. Campania unei părți din presa austro-germană îm­potriva Italiei nu era luată în seamă și se nutrea nădejdea că cele două guverne aliate vor in­terveni să se înceteze cu această campanie. Dar după această a doua fază optimistă, situația Triplei ali­anțe a devenit din nou rea și ea străbate acum o grea criză din care nu știm dacă va ieși biru­itoare. Pricina acestei stări de lucruri, care poate deveni ex­trem de periculoasă pentru pacea Europei, e acea campanie anti-italiană a presei austro­­germane, care în loc să înceteze, a continuat și continuă, cu o rea credință ne­mai pomenită și­ cu o violență necunoscută , până acum în ziarele nemțești. Nu trec © zi de la Dumnezeu, fără ca­­ ziarele din Austria și cele din Germania să nu publice fel de fel de minciuni și de infamii pe socoteala armatei italiene. Co­municatele guvernului italian sunt declarate mincinoase, iar Știrile ce vin din Constantino­­pole sunt date ca singurele a­­devărate, după ce au fost fă­cute chiar mai exagerate de­cât se trimeseseră Turcii! In fruntea acestei campanii stat­ ziarele finanței vieneze, Neue Freie Presse și Die Zeit, apoi Berliner Tageblatt și zia­­irul bancherilor din Frankfurt Frankfurtern-Zeitung. In jurul lor s’au strâns apoi toate­­ ga­­cetele mai mici și mai mu­ltele își astfel opera de denigrare Italiei se desfășoară acum pe o scară întinsă și în mod aproape unanim atât în Austria cât și în Germania. Firește, toate acestea se știu­ în Italia și ziarele de aci repro­duc mereu născocirile și insul­tele presei „aliate“, astfel că un curent ostil Triplei alianțe s’a format și merge mereu cres­când. S-a pierdut complet nădej­dea ca guvernele din Viena și Berlin să pună frâu atitudine­ dușmănoase a presei, dimpotri­vă a început să se formeze con­vingerea că și guvernele aliate au aceleași sentimente și că de­clarațiile oficiale au fost făcute pumn­ spre a salva aparențele Ziarele italiene cele mai cu autoritate scriu acum că în a­semenea condiții, rămânerea I­taliei în Tripla­ alianță a deve­nit imposibilă. „A rămâne aliați . ■la mo­­mente grave ne dușmănesc și ne batjocoresc — se spune acum la Roma — e o crimă națio­nală“. Giornale d'Italia publica de­unăzi un articol de fond al co­respondentului său­ din Berlin, intitulat „Apusul simpatiei ger­mane“ în care se constata că întreaga Germanie e acum con­tra Italiei. „E mai bine așa — scrie publicistul italian — căci germanii aveau pentru noi o simpatie umilitoare. Italia nu era pentru ei de­cât „Țara unde înfloresc portoca­lii“, — un loc de distracție și de emoții dulci pentru tinerii căsă­toriți. Atât și nimic mai mult. Acum când țara noastră s’a a­­firmat cu o conștiință puterni­că, acum când am dovedit că vrem și putem participa și­ noi, la „banchetul națiunilor“. — Germania ne tratează cu dis­preț ca pe „niște oameni de ni­mic, ca pe niște intruși“. —■ Și articolul continuă pe aceeași te­mă susținând că Italia nu mai poate rămâne legată cu o na­țiune care o considera în chipul acesta. Cât privește relațiile cu Aus­tria, ele nu au fost nici­odată cordiale de­cât numai între cer­curile conducătoarei Ura popo­rului italian împotriva Austriei, care părea un moment potoli­tă, când s’a crezut că la Viena Italia e sprijinită, a renăscut acum cu o violență periculoasă, în urma campaniei nesăbuite a presei austriace, încurajată de indiferența cercurilor oficiale.­­ Știm că ambasadorul Franței pe lângă Quirinal, d. Barrère, a declarat zilele trecute că pre­sa austriacă a reușit în câteva săptămâni să facă ceea ce el caută de ani de zile, adică să scoată Italia din Triptice. Cu drept cuvânt se relevează aci, că în Italia politica nu o fac miniștrii ci națiunea întreagă și după cum expediția tripolitană a fost impusă guvernului de o­­pinia publică, tot așa se va im­pune ieșirea din Tripla-alianță. Conducătorii de odinioară ai I­­taliei au intrat în această alian­ță tocmai spre a pune frâu por­nirilor anti-austriace ale națiu­nii, mai ales că țara avea nevoe de liniște și de ridicare econo­mică. Astăzi însă poporul ita­lian se simte renăscut la viață nouă, are conștiință că e o pu­tere și că se poate măsura cu dușmana sa neîmpăcată, cu care un moment și-a dat mâna. Nu sunt puțini aceia care sus­țin că războiul cu Turcia va a­­trage după sine războiul celă­lalt, cel mare, pe care Italia l­ așteaptă spre, a-șî întregi gra­nițele naționale... Un persona­giu foarte cumpătat de altfel, care are vederi înaintate în po­litică, îmi spunea er­ că războ­iul cu­ Austria e mai aproape de­cât își închipue lumea* și adău­ga că dacă în actualul conflict cu turcii, soldații italieni au dat dovezi de eroism, se va ve­dea ce sunt în­ stare să facă când va isbucni războiul „cel mare“ „Vor lupta atunci și copiii și bătrânii!“ Ace­laș personagiu îmi povestea un incident caracteris­tic petrecut zilele trecute întru cafenea din Veneția. Un bătrân vânzător de chibrituri intră și o­­feri cutiile sale unor­­ ofițeri, donați la o masă. Unul din ofi­țeri se adresă, glumind, vânză­torului, întrebându­-i ce mai știe despre răzeboiu­l din Tripoli. ^.•Tripoli, ca Tripoli,■—răspunse Corpurile legiuitoare CAMERA Ședința de la 24 Noem­brie 1911 Se deschide la 2 și juni. Prezidează d. C. Olănescu. D-nii deputați, după formali­tățile obicinuite, trec în secțiuni spre a se ocupa de legea pentru organizarea­ meseriilor si asigu­rarea meseriașilor. SE­­ATUL Ședința dela 24 Noernbrie 1911 Se deschide la orele 2 și 50 m., sub preșidenția d-lui P. Mi­sir, vice-președinte. Pe banca ministerială d-nii N. Filipescu și Ion Bahovari. Se repetă votul, rămas nul, a­­supra indigenatului d-lui Avram Cohen. Indigenatul e respins. PROIECTUL ASUPRA ÎNAIN­TĂRILOR IN ARMATA D. N. Filipescu, ministru de război ș­, cere ca proiectul de le­ge asupra înaintărilor­ în arma­tă să se ia în discuție. Această urgență, spune d-sa, e motivată de necesitatea de a se întocmi memoriile calificative. Dacă a­veți obiecțiuni serioase, admit să se facă o discuție cât mai largă. Dacă nu, vă rog să în­cepeți discuția imediat. D. M. Ferechide spune că pro­iectul e de mare importanță și partidul liberal trebuie să-și spună cuvântul. N’o poate face însă, de­oarece nimeni n’a știut că va fi adus așa de repede în discuție acest proiect, al cărui raport nici n’a fost distribuit. D. N. Filipescu.­—Proiectul a fost aprobat de 14 generali. Am făcut apel la curtoazia Senatu­lui, însă dacă regulamentul, se opune, mă închin. Sper că­ fo­s­­tul președinte al Camerei va a­­precia procedeul. D. M. Ferechide..—Nici­odată, în calitate de președinte al Ca­merei, n’am înrâurit pentru gră­birea discuțiunii.. Incidentul se închide. ÎMPĂMÂNTENIRI Se respinge indigenatul d-lui I. Goldenberg. Votul asupra in­digenatului d-lui Iosif Cohen­e­nul. Se admit indigenatele d-lor dr. Konya din Iași, Petru Ion._Vas­­•ralopol­ din București, Petru Te­remi din Iași, Gh. Metaxar-Doro din București și G. A. Apostolo­­pol din Segarcea (Dolj). Se admit recunoașterile d-lor Andrei Zisu din București, N. Brașoveanu din Buzău­, Radu Urs Șeitan din București. Se admit indigenatele d-lor E­­duard Frederic R. Tuffli și dr. Al. Gro&i, ambii din Iași. Ședința se ridică la orele 4 și 5 n­, anunțându-se cea viitoare pe azi, când începe discuția Me­­sagiului. ■ Relativ la critică „Novelli e un mare observator al omului, interpretează cât se poate de bine autorul, sublinia­ză cu figura­­­ intențiunile lui, duce mecanic publicul de la râs la plâns, etc... dară nu este un artist“. Cam astea citeam acum câte­va zile, într’un ziar născut ele curând. Nu voiți încerca să­ a­­păr pe Mtoivelli. Reputațiunea lui e destul de stabilită. Voiți vorbi despre critică . E curios, în special la noi, mo­dul cum se face o critică. Ai să vezi d­­e­ militari, dându-și cuvântul în materie de popi. Doctori, în materie de artă. A­­vocați, cari se creid! a tot știu­tori, vorbind despre toate. Ti­neri, din așa zisă aristocrație, numai cu o slabă educație de sa­lon, făcând critici teatrale... Dar cucoanele.... sunt doctori, ingineri, arhitecți,... și câte și mai câte.... Și toți aceștia vorbesc și fac critica cu atâta putere de con­vingere, în­cât te uiți la­ ei și te­ miri cum de pot să susțină lu­cruri de cari habar nu au; și te mai miri cum se găsesc oa­meni care să’e asculte. Bine, e foarte frumoasă a­­ceasta sforțare de a căuta să ieși din sferele tale și a te uni­versaliza. Dovedește inteligența, dar critica­ poate fi ea serioasa? Se poate pune bază pe dânsa? își poate ajunge scopul dacă intențiunea a fost sincera. Când sunt, atâtea de împlinit în materia fie­căruia, ne mai pu­tem gândi în afară? Și ca sa dau un exemplu în această pri­vință citez un episod din viața lui Mi­chel­ Angelo : „Când celebrul grup al lui Lasconte a fost descoperit si a c­o­ instatat că lipsea mâna bă­trânului care respingea șerpii ce zeii ’i trimetea isa’l chinuia­­scă. Grupul a fost adus în mu­zeul vaticanului din Roma. Papa de pe vremuri a însărci­nat pe Michel­ Angela să’î faca jes mâna, ca astfel grupul sa fie­­ compledtatt .Artistul a lucit o piatră, a scos-o din glas, și a lăsat-o neterminată, sub cuva­­tul că nu crede că va reuși sa facă de forța grupului... Și era un Michel Angelo... Și astă­zi se poate vedea schița la picioarele monumentului“. „Critica, cel puțin după mure, ca să se poată pune bază pe dânsa; ca din ea să­­ se poata trage foloase, trebue să­ aiba a­­utoritatea cerută; adică trebue să îndeplinească o singura și mare condițiune . Persoana care face critica­t tre­bue să fie în aceiași speciali­tate cu cel criticat; mai mult încă trebue să fie dintre cei în­cercați, absolut forți în­ materie, și inteligenți. Aceasta este c­o­n­­dițiu­nea „Sine qua non“. O asemenea critică, chiar re­lativ la Novelli, pentru­­ ca el a fost argumentul, subscrisă d. e. dre un Notara, Livescu.... măr­turisesc că o aș ceti cu interes. Și pentru că cele ce am arătat mai sus se petrec astfel, ar tre­­bui Cct faptul sa se­­ lim­­iteze cel mult la saloane, sau­ dacă Voiți în localurile publice, eau chiar pe Străzi. . . când însă este vorba de pu­blicitate, ar fi de dort ca ori puțin ziarele să fie mai puțin îngăduitoare, cu atât mai mult cu cât ele pe lângă ocrotirea personală, au menirea sa lumi­neze cu adevărat poporul. Credeți că nu te e peste­ cap bieților profesioniști ca pe langa dificul­tățile ce 1« au, să mai aibă si nenorocirea sa fie pur­tați din gură, în gura și terfe­liți de fiește cine, după cum împrejurările se presinta t tril puțin când e vorba de publici­tate să fie mai scutiți. Au prea­­toriul când oao, pe mâna a tar lor, de­și se zice ca „Corb la corb nu scoate ochii ... O fi fost pe vremea când mâna pica din cer. . . C. P. Cerchez, Architect — IN PROVINCIE —­­GIURGIU. — De la inspectora­tul agricol. — Comisia regiona­lă a județului este convocată în sesiune ordinară până la 15 De­cembrie, spire a lua cunoștință de la detețte statistice întocmite pe anul curent de către consili­ile comunale, cu prețurile plăti­te în bani pentru munca făcută. Inspectorat agricol, până la pronunțarea com­isiniei regio­­nale și prin intermediul primă­riilor respective, a și avizat pe proprietarii și arendașii din ju­deț, că li s’a pus la dispoziție ta­belele statistice în zilele de 21-25 Noambrie, spre a lua cunoștin­ță de ele. Cei nemulțumiți vor adresa contestație comisiunea, probând cu registrele lor prețurile mun­cilor­ plătite în bani. Comisiunea va mai avea de rezolvat și alte chestiuni, între cari și propunerea făcută dee a­­rendașîî și proprietarii în ziua de 10 Octombrie t­ecut, referitoa­re la prețurile regionale ce intră în vigoare în anul 1912« BUZĂU. Crimă din impru­dență. — Azi, după am­iazi, copi­lul Const. Gutză Radu, în etate de 8 ani, din com. Pârscov, un­­blond cu un revolver încărcat, din imprudență a împușcat în piept pe o soră a sa mai mică, Ruxan­­dra. Victima, în stare grava, a fost dusă în căutarea sjatalului Nifon. Furt de boi.­­ Azi-noapte, s’a furat din grajdul d-lui Răniștea­­nu, din com­. Cochirleanca, 7 boi. Hoții n’au putut fi descoperiți. Teatru. Vineri, 25 Noem­brie, orele 9, seara, se va j­uca în­ sala teatrul Moldavia, de către com­pania lirică, de sub conducerea d-lui C. Grigoriu, frumoasa ope­retă : „Vagabondul nemuritor“. CONSTANȚA.— Șezătoare. — Astă-seară a fost în sala teatru­lui Elpis, prima șezătoare lite­­rară-muzicală din acest sezon, organizată de societatea, de arte, litere și sport din localitate. A luat parte tot­­ ce are ora­șul nostru mai select. Șezătoarea s’a început cu cu­vântarea de deschidere, ținută de dl. dr. Tălășescu, președintele societatei. In partea a doua a programu­lui, s’au produs următoarele persoane: d­-ra Valeria Mihail a executat la pian „Studiu“ de Liszt­, d-ra Jenn. Bănuțeanu a re­citat mai multe versuri ; „Con­certul final“ pentru piano, de Mendelsohn a fost executat de d-ra V. Mihail; d­-na E. Iones­­cu-Darzeu a cântat „Aria bijute­riilor“ din Faust, de Gounod. A urmat dantul, car­e a durat până la 1 noaptea. Nesps fie interesant VOLUMUL X-lea - DlN “ m emoriile eegelus gabol care s’a pus în vânzare cu .-10 bani la toți librarii și depozita­rii de ziare din țară. Iată câteva din titlurile capi­tolelor acestui volum: Vizita țarului Alexandru III la București. — întâia și a doua luptă la Plevna. — Rușii ame­nințați de a fi aruncați în Du­năre. — Apelul disperat al Ruși­lor la ajutorul Românilor. — Prințul Carol ia comanda arma­tei ruso-române de la Plevna. — Luarea Grivițeî. SERVICIUL TELEGRAFIC al ziarului „Universul“ din țară Brăila. 24. — Funcționarul Ciurcu, din biuroul firmei Ivrg, a dispărut delapidând 4000 lei, Galați. 24. — D. avocat Rado­vici, di­­ Constanța, a reclamat parchetului general contra poli­­țaiului acelui oraș, d. Gherghel, pe motiv că a refuzat să-i dea concursul pentru executarea u­nei cărți de judecată. Iași. 24. — Administrația co­munală a convenit să prelun­gească concesia tramvaelor letnice pe încă 20 de ani obligând direcția tramvaelor să prelun­gească linia Copo­u până la școala normală și linia Socola până la ospiciul din comuna Socola. — Partidul liberal a decis țină o întrunire publică la Iași în vederea reformei electorale. — Trib­ a condamnat la un an închisoare pe funcționarul Raul van Saanen autorul esc­­h­eliilor de la depozitul regiei. Complicii numitului au fost condamnați la câte o lună în­chisoare. — Veteranii, gradele inferioare, din orașul nostru, cari actual­mente ocupă, funcțiuni publice, au întocmit un memoriu, pe care­­ îl vor înainta d-lui ministru de războiu­, și prin care cer să li se recunoască și lot—ca și ofi­țerilor superiori— ca dublat tim­-5 ci à SAMBATA, 26 NOEMBRIE 1911! X "mttntBeii)<íl| nBBEKTI DE IWLTA FRECVENTA É1 6AUANIZftK ÜÜ FAMDO—GALVAMIZARE "^^^ffltTTOCOHPUCTIE Ill~fU)TOCOMnR;saTir H fi I Ci I­I Ci I IT î fii I flip . PENTRU PACIENȚI INTERNI Ii gata, ri­eumatismul anchiloze, Khoaio fel m fi ’­fi Îl' H flAW1 1 li 1 'I' 1 n !<i1 oferă cea mai bună îngrijire, casă, §f| sifililice, paralizii, boale <10 iff Sg ® Iii I IM i'fei f|£ fi » EU* ,'ea in ■ I I fil 5 Bi | saloane luxos mobilate, hrana, trata­ HB Î!par­ da aparatului respirator, rafa EBB « I ill l TB IM SI Hl Im J lil I J| |S­HW merit medical zi și noapte de noi și B -------­r- Lmfatie­ de piele, etc. vnlJii Ui/ Killi­lit I ü I­Iu istSAAS^Si P PENTRU, pacienți externi P complecta (Cutare a sănătății cu la­ iii Consultațiile medicale pentru toată­ î» ............ .­ IN­CUITMTIII da HeinkBIJMi, ««ara» balos de ostina sumă^l0 lei pe zi. In O lumea gratuit. B innriirm ți illa 11 1 vr I­UL. OG rt«NullenHril.alaBaa cazul când o persoana va avea nevoe «­ Pentru urmarea unui tratament pre­toc . » a a w­w «i de a sta peste 20 zile pentru complaci. 5 m­l se reduce la­­ o inhalatie de ozon S IkffaP M xm«ratu­ljeni­ta vindecare a imei boale; eronk» se­a sau medicamente, 0,SO bani ; o baie hi-­­ moor lai. ® Sfeldi â&in&afeli reduce prețul la 8 lei pe zi; ast­fel ca­dro-electrică gem­in­ă, :1 lei, o hae hi- 5 ® «ea mai costisitoare «ură cu aparatele *, dro-electrică celulară, 2 lei • un masa­-a a __­­ -r—*KTi­.­­I d.; Ihtioterapie al Umile inver­timiT ale Hg» »in vibrator, 1 leu; curenți ia radieî HH ! Cn,X3. StX.­­ 3. S2­fe 2. Xa O. știinte­ din hni Topa și America O va ife ® sau galvanici, O.8.. bani: înaltă fie­ BBÜ găsi numai sică un suferind cu neii- BER­ quentii, 1.50 ; Razele X (Röntgen) 4 un­ AVIS DOMNILOR care cumpără încălțăminte americană din alte părți este dușmanul Rama List Prom­in Cuffipărâi­d încălțăminte americană tonal la ALICSîAKI. Pasage «»mân Piața Matache Măcelaru­, București semnata suma de 21# tel pe Ioni fără MM lei, micetii ajutate de curenți eloe­­i Pîi a mai avea nevoe de o centimă de HS trici, de arsenic, 80 bani, de mercur HM PROSPECTE LA CERERE cheltuit în plus. M 1.50. etc. 'anooscom I'^tTültIpvigț,ETE~B^8 , __ et­c .»ax II! A nArd­of ON­ fî­u­ll « *11 * SW«.. «i _ c ■ Profitafi de calitate și preț. INI tot^ftuiL de încălțăm­inte pentru Bărbați, Dame și Copii TELEFON 16/18. —805 VITE AMERICANE din ALGERIA MU UITAT! Ín­or o coasă COJECTURA PRINCIPitlfl ROMÂNĂ [ r s­so.ooo 30.000 25.000 20.000 10.000. cwiarapfflUUM fill ---T.«­».­- -‘Ai 5.000 3.000 2.000 1.000 500 m² etc. Primăria ufM Craiova Direclinica Administrativă Pu­falicatie Noi primarul orașului, Craiova,­­a­­ducem la cunoștința domnilor arhi­tecți, ingineri și serviciului teh­nic comunal, cum că se deschide un curs pentru alcătuirea unui­ proect­­ com­plect al noului Palat comunal, i următoarele condițiuni : ^ î) Locul indicat pentru construcția noului palat comunal, este cel pe care se află astăzi ospețul primăriei, îm­preună cu locurile care se vor expro­­pia de la domnul dr. Ștefănescu­, I . eșecui, C. S. Melinescu, Carol Lita­­ffirek , N. Pascal și moștenitorii de­­victu­lui David Benvenisti, având ca s’­mlu­ne strada Justiției Sîl.20 metri. pla “­eșicu­,­­ ezek, uud­­ihadu pe strada­­ Justiți­ție strada Mărticineanu 82.60 metri,­­ar Pe strada I. C. Brătianu «5 metri, în total I* o suprafață de 6236.68 me­tri pătrați. Se vor libera copii după planul de situație al acestor terenuri celor doritori a concura pentru pro­­ect. . _ .... „ . 2) In aripile din strada Justiției si­­ C. Brătianu la parter, se vor ame­naja prăvălii pe toată lungimea a­­cestor fațade, intrarea principală se va face prin strada Mărăcineanu, iar­­ d­e secundare prin stradele Justiției I. C. Brătianu. a) In subsolul palatului se vor ame­­naja două săli mari. 4) Pentru toate serviciile pendinte de comună, se va avea în vedere: a) Cabinetul primarului, în legătu­­ă cu două cabinete pentru ajutoare și unul pentru secretarul general, precum și sala de ședințe a consiliu­lui­ comunal. b) l Direcțiunea administrativă, arhi­va și registratura. c) Direcțiunea comptabilității cu ca­sieria, serviciul de percepere și cons­tatare. d) Serviciul tehlonic cu secțiunea c­.ecl.l-l­it. trah­ivoe, paMali Kiirî, HI,­vi­­.vul apelor, bunuri Comunale, arhitectura și alin­ieri. „ „ . e) Serviciul de masuri și greutăți. î) Oficiul de stare civilă cu o fru­­moasă față de celebrarea cununiilor. e) Serviciul salubrităței. h) Serviciul contencios. i) Serviciul parcurilor și plantații­lor.j) Postul de pompieri. 1­) Biuroul de servitori. 1) Serviciul de poliție. m) Serviciul medical. a) X’o lângă acestea se va mai pre­vedea o sală de festivități, un apar­tament bogat pentru funcționarii su­periori precum și ș­ase camere de re­zervă, o bae centrală pentru funcțio­nari și latrine sistematice ultima per­fecțiune. ■­­ ... o) Palatul va fi cu două etaje iar podul utilizabil pentru păstrarea ar­hivei vechi­ , p) Intre etaje se vor prevedea grinzi de fer cu bolți de beton armat. g) întăririle vor fi cât se poate de grandioase, însă fără ornam­entaț­iuni banale, aceiași dispozițiune și în or­namentarea fațadelor. r) Scafe de gyps se vor face în sa­la de consiliu, sala de cununii, vesti­bulul intrare­ principale, cabinetul primarului și ajutoarelor și sala de festivități. Toate celelalte camere vor avea pereții netezi, serivisiți cu gyps și fără nici un fel de profilațiune. f) Sistemul de încălzit cu calorifer iar iluminatul cu­ electricitate, insta­lație de apă în toate etajele pentru băut , incendii. t) Caracterul clădirii poate fi în ori­ce stil, se va prefera însă stilul renaștere și românesc. Termenul de prezentare el proectu­­lui emitre juriul examinator, va fi în ziua de 1 Februarie 1912. Pronunțarea se va face după 10 zile de la întruni­rea juriului. Pentru această lucrare comuna de­­ceria două premii, unul în valoare d­e 10.000 lei și altul de 5.01­0 lei. Domnul arhitect care vă obține premiul I, i se va încredința conducerea și suprave­gherea construcții cu un onorariu de 5 la sută din valoarea totală a lucra­rei, obligat fiind să dea toate detalii­le in mărime naturală, precum și toa­te lămuririle de care s’ar simți ne­­voe până la complecta terminare a lu­­crării. Procesul va fi complect și pe o sca­ră de 1 e­­us., pe metru. D-sa va fi direct responsabil de ac­cidentele provenite din reaua sau­ in­suficienta calculare a materialelor în­trebuințate în construcție și de reaua construcție a schelelor, etc. Valoarea Construcții acestui palat, nu va putea sub nici un motiv trece suma de 1.500.000 lei. Ori­ce sumă tre­când această valoare va privi direct pe arhitectul diriginte. Totuși dacă necesitatea va cere oare­cari modificări sau­ adaose, ele se vor aproba de domnul Primar în urma u­­nui raport, motivăt al serviciului teh­­nic comunal. Se înțelege că prin cei 5 la sută ofe­riți arhitectului premiat, intră toate cheltuelile biuroul­ui său­ , și întrebuin­țarea unui ajutor conductor și 2 su­praveghetori. Pentru controlul acestei lucrări se aprobă 1 la sută din valoa­rea lucrărilor, serviciului teh­nic co­munal. Juriul care va examina lucrările domnilor arhitecți sau­ ingineri con­curenți, va fi compus din: Domnul primar al orașului. Trn domn arhitect din consiliul teh­nic superior. U­n domn inginer inspector general. Și doi arhitecți titrați numiți d­e consiliul comunal, care împreună cu inginerul șef comunal, vor forma co­­misiunea de recepție a proec­tului. Primar: J. PESSACOV. 1059 Secret, gen. N.Pc,sacou. uocToas Tehador Fischef-fialafi fost operator al clinicei Prof FUCHS'din VTE\A Boale și Operațiuni de OCHI s’a stabilit in Biscui­ești ti­p. ai Str. Sovaci Mc. Ifi Consult. 2—5, Duminica IC—12 Dr. lise Constantinescu Soare de Gând­rU, Urech! Bus și Gât. III, Str. Știrbei Vodă. 134 i Telefen 27,01. 4 juni.—0 d. a. 156 M­c­Dougall’s pasta I>I!* produs pur englez a făcut sensație în toată lumea, și se întrebuințează cu de­plin succes. Cai, boi, vaci, oi, câini etc., bolnavi de râie și de or ce boa­lă de pielei, ce până acum nu a putut fi vindecat,­­găsește in pasta IÍIP salvare. Pentru boală de gură <­ picioare (febră aftoasă) este h­otă­­râtoare, Trimet. în toată țara contra ram­­­burs de Lei 2.50 pasta pentru 7 kgr. soluție, sau Lei 4.50 pentru 15 kgr. Reprezentant General pentru Ro­mânia, 1­. Ionescu Brăila, Bal­­cescu 27, Furnisorul Ministerului de Război, Domeniilor Coroanei etc. Prospecte la cerere gratis. 412 Casă 1f, folosit Chiar de acum este de închiriat o casă de comerț pentru orice a­­facere comercială, proprietatea d-lui Aurel S. GeMescu, situată în centrul orașului Craiova,str. Unirea la prima poziție. Se închiriază în total sau și numai jumătate din ea, fiecare jumătate fiind compusă din o prăvălie spațioasă jos, și sus— fiind ca două etagiun— casa —­­salon, dormitor, spațioase, plus încă nouă alte încăperi jos și sus. Doritorii de a lua cu chirie, fie din orice parte a țării, care ar vroi să-șî întindă afacerile comerciale, făcându-și sucursa­le, etc. se vor adresa d-lui Aurel S. GeMescu, Hotel Englisch, Bu­curești. 1046 DOAMNA DOCTOR TRANCU-RAINER Fost șef de clinică obstericală și chirurg al spitalelor Eforiei FMISSI, BOX.I de FEMEI și Du­mra Gicâ £.E Strada Scaune 32 Cons. fi-­PJi d. a. Tel. 10194. D-RUL DENTIST­EICHEN­BAUM s’a mutat în proprietatea sa Strada Vasile Pascar fio. 34 (fostă Tailor) Consult. 9—12 și 2—6 d 878 Mare ocaziune S’au pus în vânzare măr­furile cunoscutului maga­zin de lingerie 953 JEAN GIUL Balea ZEGTÜMSI 45 Cu mare reduceri Boale GEMTO­ lRIfIIARE și fiLNECOLOGICE (Goale d­e femei) OPERAȚIUNI BOCTOR K. DONA Vechia chirurg al Spitalelor Eforiei și Șef de clinică la Facultate consult. 3-5 Manea Brutar 14­94h Dr. L. Mayersolm Laereat al facultăteî d­e medicină din Paris Elev al profesorului Sebaeuil 6822 Specialist pentru BOALE și OPERAȚIUNI de Nas,­­Gât și Urechi Calea Moșilor 97, colț cu str. Sfin­ților. Consult 2—6 p.,m. Telef. 2­83 Uleiul antipraf Jractolina“ Este cel mai bun preparat pentru întreținerea în perfecta curățenie și bugenu a dușumelelor, mosaiculul și linoleum a dușumelelor, etc. Înlătură praful și ozonifică aerul. Uns odată în 2—­î săptămâni, economisește spă­­latul zilnic, deci menținerea cu „B­RA DO­LINA“ care costă numai 90 bani ligr­ e mai ei­tiu de­cât spălatul cu apă, căci e­­conomisește mult timp „l­­R­A D­O­L­I­N­A“ este recomandabilă pentru școli, spi­tale, hoteluri, restaurante, cafenele, locuimi publice, cinematografe, ma­gazine, și în case particulare, etc. etc.Se vinde numai în bidoane ongi­­nale a 5 kgr. cu capsula fabricei. Depozit ren. pentru București și întreaga țară Carl Zimmer íl* Co. la «ELEFANT», București,­­strada isipscani 86. In Iași si Moldova de sus la Marcovicî­n traiat­.an­u «La Elefantujr. Strada Golia 51. 449 ion Iassin Lenș — Avocat — STRADA OCCIDENT No. 3 Hipotecî, \:íii7,íirs a et© «ie notariat1069 CUMPĂR Sablenri și portrete vechi Covoare, Antichități, Arme, Viori și altele Chemat, vin­ domiciliu. 1043 A.O-B 3ST­rix^A. Strada Biserica Enei, la vis a vis de ziarul Acțiunea, București DE ARENDAT dela Sfr. Gheorghe 1914­, moșia CMtila-Mogoșoaia, jjud. Ilfov. Adresa: Doc­­tor* G. Panaitescu. Aleea Mitropoliei 7, dela 2 1­906 Gr. BRAGN­E STEMM Specialist în bourg SIFILITICE și INTERNE Vechiu medic al Efor. Spițelor civile Consult, de­la 10-12 a. m. și 5-7 p. m. »2 — Str. Bibescu Vodă. —22 Telefon 25/70. 1032 Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrâni Conține cel mai bun LAPTE din ALPII Se vinde la toate drogheriile și farmaciile din țara Cutia lei 2.— Repr. Sam. Lobii, Bu­curești, Policlinica „VIAȚA“ Griviței 107. (Matache Măcelaru­) Consultațiuni pentru TOATE BOALELE Tratament, special al­e SOAIELOR LUMEȘTI -In fie­care zi de la 8-12 și 2-9 ar Un kw consultați« Cabinst Dentar Modern 951 h castă si uza desenator pentru un atelier mecanic in­ provincie, cu experiență în fal­rea desemnurilor de rezervoar etc. și calcule teehnice. «_ Ofertele însoțite de copii duru, certificate și pretențiuni de salat rin sub„X“, la Agenția de publi­citate Carol Schulder & Co­nf­curești, strada Doamnei 8, Et. || ________________ 1050 * Se caută un amploiat și un vânzător,­ care trebuie să cunoască limbele ro­­mână, germană și ungară la Fron­terăria Müller. Prezentarea între orele 10—21. 1056­0 Scoate fără durere, Plombează în su­­s îl ciment, porcelan, SM M , fi & a platină, aur. Exe­­cută lucrări artis­tice în aur TM (Coroane, Bridge- Work, Pivot, etc. 807 D-ra­ A. REIGESTADT Str. Sfinților No. 17 (etaj f.­n) Consult. 8—12 a. m. și 1—8 p. m­-31. BLISER 0SMTIST 905 Specializat la NEW-YORK i­imnul lentire de artă j Consult. 9-12 și 2­0. Str. gar © l 74 ANALISA SINSELUI rmrsmsirn-is TRATAMENTUL 315 Moalelor Venerice \ Br. mumm Str. Doamne­ fripatul Ni­fon) lipi :A1.B|§8SS | A l Air vj . )■ ii mni 1016 a. Hin 1»i.PIXII.KI­ í I, AUMIOXSI: Oran si Ficurus 'Algeria) JM — CAVALER AL MERITULUL AGRICOL il-lor proprietari-vilien Hora : Vite Altoite di­n cele m.m renumit» IIL­ T.VSI -mi răshtcinit si l’ORT­AL.TOî iacă rnj^H Pentru comenzi si ori­ ce informațiuni a se adresa: lic prezent. meu general­, s. (U)l.U.'Jim'.urec'i. — 4. Str. La H Vite americane de ALGEriQ dels casa €@Mr@ Fr@r®s -------- din ORAN (ALGERIA) —— la &-mî 11» Lm BUCU­REȘTI, 31 Strada Morilor, (Căminul Propriu) ........ 1 PROSPECTE LA CERERE —— 4009 Seihism de Cereale Buc­u­rești, Piața Universităției 3 (Palatul Generala) CUMPĂRĂ și ¥ 1191 Specialitățile cele mai superioare ca : Orzoaica,—Ovăz,— Lucerna,— Trifoi,— Iu,— Mac,— Linte, — Mazăre, — Fasole, — Mei Româ­nesc,—Floarea Soarelui,—Porumb roșu,—Din­te de Cal,—Cinquantin,— Sămânță de mătură, etc., etc. ’ 1051 I Marele Magazin Genera! II din București, CAUSA MOȘILOR î, 3 și 5 II fi pus în mim m­­imimml complect «te I Ș#Ș©BfI și GALOȘI jdjm ;m­ ms in următoarele prețuri excepțional­­e sfîn­t­i>: I Lei 9.55 per. șoșoni p. Barbați F. Rusească I „ 3.70 „ galoșitrieoís p. Barne I „ 7.30 „ „ Botiori dublați p.BSrft^M|j| I I„ 6.30 u demi-șoșoni p. Bărbați J||| » 5.— r> n ii n ^8!R6 I „ 4.60 „ șoșoni 5|7 „ Copii I I ,i 5.25 „ „ 8|12 „ Fete I I ti 6*25 „ „ 01 n jj I MAKE DEPOZIT DE : I IWGlliTĂMireTE îl 1 și ȘOȘONI și GÂLOȘI marca Triang Ma | veritabili Busești ; ■ — CU IMIN Z’URI .MAI IEI FIXE CA ORI-CRUjH| ■ Re vânzare NUMAI: GUTMANN & Pmm NUMAI : I

Next