Universul, decembrie 1911 (Anul 29, nr. 330-357)
1911-12-08 / nr. 337
ANUL XXIX No. 337-JOIU 8 DECEMBRIE 19H r> Bani in comenza.*•id Bani în afor* iin tab ‘Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTREA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — 11. Strada Brezoianu 11. București*1 COPIII ȚARULUI RUSSEI Nașf (După o fotografie recentă) SȚAREVICIUL ALEXIE NICOLAEVICI, înconjurat de cele patru surori ale sale, îmbrăcate în portul național rusesc. De la stânga spre dreapta : Marile ducese Maria, Tatiana, Anastasia și Olga Calendar pe anul 1911 Ortodox Mercur!, 7 Decembre.—Par. Ambrosie Catolic Mercur!, 20 Decembre. — Ursaniu. Râs.soarelui 7.49.Apusul soarelui 4.37 Universul are urmatorele linii teieronice Administrația :.... 6/112 Redacția . . . . . . . 12/88 Străinătatea ..... . 20/56 SPECTACOLELE ZILEI: ASTAZI MIERCURI: TEATRUL NAȚIONAL. — Turneul Le Bargy : Tartuffe. .TEATRUL LEON I’OPESCU (Liric). — Opereta germană: «Graf von Lusemburg. TEATRUL MODERN. — (Compania Davila): «Papa». NOUA ORGANIZĂRI A BESERIILOR. ‘Ageata întrunire a meseriașilor din Iași.—Violente incidente provocate de sindicaliști.—Modificările propuse ■ • Iași, 6 Decembrie. rAzi meseriașii au fost convocați la o întrunire în sala Pastia , spre a discuta proectul de lege al d-lui ministru Nenițescu, privitor la organizarea meseriilor. 1 întrunirea s’a deschis la ora 1 g d. a., sub preșidenția d-lui I Caracaș. Retragerea din sală a sindicaliștilor încă de la început un mare sgomot domnește în sală și se prevede că se va produce agitație. .. Un însemnat număr de lucratori cer ca un delegat, d. avocat Gh. Bujor, unul din conducătorii mișcărei socialiste din localitate, să ia cuvântul.” Biuroul refuză aceasta sub cuvânt că numai lucrătorii au dreptul de a vorbi de pe tribună j la această întrunire, iar num stelectualiî. f Atunci peste 10 de lucrători 1 au părăsit sala. . Restabilindu-se liniștea, încearcă să vorbească id. Arseni. D-sa dă lămuriri asupra proiectului de lege, dar în sală se produc noi incidente provocate prin întreruperi. 1 Chestiunea numărului de ordine al ucenicilor 1 In această clipă se urcă la tribună d. deputat G. Scorțescu. D-sa începe prin a-și arăta dragostea pentru meseriași. Sfătuește lumea muncitorească să se ferească de politică, spre a nu face rând pe rând jocul partidelor politice. Intrând în fondul chestiunei, , d. Scorțescu face pe larg analiza legei de organizare a meseriilor, insistând asupra superioritatea ei. Vorbe despre modificările introduse și cari vor satisface toată clasa meseriașilor. Continuând, d-sa declară că și acum se vor mai primi, de către ; d. ministru Nemțescu, modificări logice și posibile și cari nu vor schimba însăși economia aproectului de lege. Se nasc noi incidente cari se • feplanează însă repede. Unii meseriași cer lămuriri asupra diferitelor articole din lege, la care d. Scorțescu răspunde. S’a remarcat că cele mai sgomotoase protestări au fost atunci când s’a amintit de numărul pe care vor fi obligați să-l poarte ucenicii. D. Scorțescu caută să arate necesitatea acestei dispoziții, demonstrând că nu poate fi considerată ca jignitoare. Mulți din sală protestează contra acestei dispoziții. D. Scorțescu zice că meseriașii să întocmească un memoriu prevăzând și chestiunea îndepărărea numărului pentru ucenici, memoriu care speră că va fi luat în seamă de id. ministru Nenițescu. După terminarea cuvântărei, d. Scorțescu se retrage din sală. Modificările propuse înainte de a se da cuvântul altor oratori, d. Arseni citește o moțiune prin care, între altele, se prevede următoarele modificări la proectul privitor la organizarea meseriilor. La art. 10, să se suprime cuvintele: Precum ori-ce particular și la ultimul aliniat să se suprime cuvintele, în acelaș atelier, înlocuindu-se prin cuvântul societate. La art. 15 și 20 să se modifice taxa prevăzută la jumătate pentru viitor; drepturile câștigate să se respecte fără a mai plăti altă taxă. La art. 16 să se suprime aliniatul 2. Art. 30 să fie suprimat. La art. 59 al. 2 să se suprime cuvintele: de două ori. La art. 77, să se prevadă că comitetul provizoriu sub nici un motiv nu va putea funcționa mai mult de o lună. La art. 89 să se prevadă că a doua întrunire se va ține cu oriîce număr de membri și să se suprime ultimul aliniat. Art. 103 să fie modificat în sensul ca meseriașii să fie preferați cu 10 la sută mai mult și până la 50.000 lei. 1 CARIERA FRANCEZA Paris. 6.— Camera va încheia în ședința de azi discuția acordului cu Germania în chestiunea marocană. După votare acordul va fi trimis la Senat, unde discuția asupra ratificării se va termina pe la mijlocul lunei Inuarie 1912. Se crede tot mai mult că cu toată majoritatea de care se bucură acum în Cameră, guvernul va fi pievoit să se retragă îndată după ratificarea acordului de către ambele camere. Politicianii își dau silința acum să afle de la cine a primit propunerea ca să se acorde Germaniei [UNK] compensațiuni teritoriale din Congo francez. Domnește convingerea generală că noul cabinet se ia forma in frunte cu Sdillerand. Se vorbește și de unele combinate în frunte cu Doumer sau Darioux. Paris. 6. — La Cameră de Caillaux spune că actul de la Algeriens recunoaște interesele speciale ale Franței insă nu-i dă mijloacele da a le apăra. Magn zonul avea resursele indestulii loarei anarhia era neîrdă furată fără intervenirea franceză. Succesul anarhiei ea sigur. Unele adesiuni la conferință emit supuse unor condițiuni inacceptabile. D. Caillaux adaugă: Acordul este dureros, însă sunt precedente. Piu suntem voi cari am vorbit cei din idiQ despre Congo, de la 1903 Germania a vorbit cea dintăiă d-lui De Kassé. ,Primul ministru recunoaște că sunt restrie iuti care trebuiesc făcute in expansiunea Franței, insă era cu neputința, zice d. Caillaux, a ne libera de tot ce era scris în actul de la Algesiras. Primul ministru afirmă cil nu crede că ar fi fost posibil a se păzi mai bine drepturile Franței. In negocierile cu Spania nu vom întâmpina dificultăți serioase. Ne îngrijim de drepturile și de demnitatea Spaniei, insă aceasta nu exclude tăria punctului nostru de vedere. D. Caillaux se felicită de clauza relativă la tribunalul de la Haga, care totuși nu ar fi de ajuns a îndepărta primejdiile. Puterile amice și aliate, și chiar cele nealiate, au recunoscut că tratatul era în folosul ambelor țâri. D. Caillaux pune apoi în evidețță valoarea acordului pentru continuarea politicei mediterane si a Franței, acord între două puteri, între două popoare mari, cari se pot stima și înțelegemn interesul civilizațiunii. (Aplauze la extrema stăngă, tăcere pe celelalte bănci). Franța și-a recucerit libertatea de acțiune pentru, politica externă de care ne vom putea folosi alături de ambii și de aliații noștri, da cari Franța nu înțelege să se separe și fără vreun gând ascuns, pentru vreo putere, tn serviciul păcei mondiale. Afirmațiunea statornică a Franței în favoarea unei politice de pace, îmi dă putința de a declara că cea mai bună și mai durabilă garanție a păcii stă într'o forță militară puternic sprijinită de ambiții și alianțe și mai ales în forța morală fără de care nu există popor mare nici fapte mari istorice. (Vii aplauze, felicitări). D. Dubois, progresist, vorbind după primul ministru, a zis: Ni se aduce un Maroc decapitat. IMPRESIA PRODUSA DE DISCURSUL D-LUI CAILLAUX Paris. 6. — Toate ziarele guvernamentale adune elegii priamlaî-miniștrii Caillaux spunând că discursul său ținut la Cameră în reiesiiimea acordului marocan a fost magistral și a exprimat dorințele Franței. Dimpotrivă ziarele opoziției din dreapta încearcă a slăbi, el facial favorabil, produs de discursul lui Caillaux și spun că teza el aîui obținut de Franța prin actualul acord an coresponda așteptărilor națiunei franceze. La art. 117 să se modifice alin. a 75 la sută și 45 la sută dacă se caută în spital. La art. 121: ajutor de înmormântare să fie dela 100 lei până la 200 lei. Se mai cere modificarea art. 172, 181 etc. Moțiunea se termină cerând tra, toți,meseriașii cari au dreputîeiâștigăte în conformitate cu legea meseriilor și vor fi la curent cu cotizațiile în momentul aplicărei legei, să se bucure de toate drepturile de ajutor în caz de boală și moarte. Se mai cere înlăturarea de la licitații a samsarilor nemeșteriași. Alte incidente La citirea acestei moțiuni, în sală se produc dese întreruperi, unii meseriași nefiind mulțumiți cu modificările cerute. De asemenea o parte din ei cer ca și l-lui Bujor să i se dea cuvântul, deoarece s’a făcut o asemenea excepție cu d. Scorțescu. Revenirea sindicaliștilor Pe când vorbea d. Arseni, revin în sală sindicaliștii în mare număr, având în frunte pe d. Gh. Bujor. In mijlocul unui tumult general d-sa se urcă pe tribună. D. Caracaș, președintele întrunire, declară întrunirea închisă și biuroul împreună cu mai mulți bieseriași se retrage din sală. D. Bujor ține o cuvântare criticând aspru legea d-lui Nenițescu. Intervenția poliției Meseriașii retrași din sală se duc la d. Straja, prefectul de poliție, și se plâng că deși ei au plătit sala totuși alții în frunte cu d. Bujor au ocupat-o și țin acolo întrunire. In urma acestei reclamații d. prefect se duce în sala de întrunire și invocând plângerea ce i se făcute somează pe d. Bujor și pe cei prezenți să părăsească sala. In acest timp se sting luminile și lumea se împrăștie. In aceste condițiuni s’a terminat întrunirea la ora 6 seara. Greva lucrătorilor brutari DIN IAȘI Iași, 6 Decembrie. Lucrători brutari continuă a fi în grevă, fiind deciși a nu reîncepe lucrul, până ce patronii nu se vor urca salariile. Greviștii au ținut o nouă întrunire în localul sindicatului unde de altfel majoritatea lor stă în permanență. Patronii au vestit autoritățile că în actualele împrejurări nu pot urca salariile afară doară de li se învoește și ridicarea prețului pâinei, ceea ce ar fi o lovitură gravă pentru populația săracă a Iașilor. Din 28 de brutării câte sunt în Iași numai în 4 lucrează lucrători, în celelalte soldați .Ma manutanță. Lucrătorii brutari sunt în cea mai completă solidaritate. Deși greva lucrătorilor a produs o simțitoare lipsă de pâine, totuși patronii cu ajutorul soldaților se silesc sa facă îniă nevoilor,; - ' Pățania erai ofițer german la Galați - Galați. 6 Decembrie. La cabinetul 3 de instrmație se instruește o afacere de escrocherie comisă prin mijlocul casei Schlessinger din Berlin, cunoscută pentru afacerile ei.. Victima acestei, escrocherii e un ofițer din armata germana, care a și sosit în orașul nostru. Cazul s’a petrecut astfel: In albumul casei Schleifiniger din Berlin se găsea fie mai mult timp fotografia unei femei tinere,iar în josul fotografiei era notat că e din Galați, are o zestre de 7 800.000 lai1, dorește casătorie cu un ofițer german, de preferință să fie și decorat. Pentru orice informațiune se indica adresa lui Max Weiser, taaspur la baia lui Maria Druker, din orașul nostru. Pe Lângă multe scrisori ce s’au trimis la această adresă a fost și a ofițerului german despre care vorbim. Numitul intrând în corespondență cu Max Weiser, primi un răspuns favorabil, cerându-i-se în acelaș timp să trimeată și o sumă de bani pentru preîntâmpinarea unor cheltueli. Ofițerul trimise suma și puțin timp după aceasta sosi în localitate. Sosit aici, tânărul ofițer sa dus la adresa arătată care era în strada Moruzzi și nu găsi pe Max Weiser. Pribegind câtva timp , prin partea din vale a orașului, ofițerul a fost găsit, de agenții siguranței, cărora comunicațdultă cazul, a fost dus la prefectura ele poliție, unde a început cercetările. Cazul a ajuns azi la judele de instrucție. „ Max Weiser, care tăgaduia la început că ar fi autorii anunțului de la casa Schlesinger și a corespondenței urmate cu ofițerul, a revenit în urmă susținând că în adevăr este autorii, însă totul se reduce la o glumă. ■ [UNK] Tăgădueste că ar fi primit bani de la, ofițer. Față de această declarație, ofițienul a telegrafiat familiei ca să-i trimeată recipisele poștei, spre a dovedi contrariul. ... Războiul italo-turc înaintarea italienilor Constantinopol. 6. — Guvernul primește următoarea tare aramă din Dehrbat: O trupă de 2000 de italiene au atacat frontul nostru de la Eliatun. După o luptă de 6 ore am fost siliți să ne retragem. Noi avem însă destule trupe spre a împedica pe dușman să înainteze in interiorul țării. Trupele noastre au făcut prizonieri un ofițer si 15 soldați italieni. ZIARIST RUS EXPULZAT DIN ITALIA Roma, G. Guvernul italian a expulzat pe corespondentul ziarului rus „Rieci", care publică știri tendențioase despre operațiunile militare din Tripolis și a atacat de repetite ori Italia. Cu toate protestările ambasadorului rus la Roma expulzarea a fost menținută. UCIDEREA FIULUI PRIMARULUI DIN TRIPOLIS Roma, 6 (telegramă din Tripolis). Primarul orașului Tripolis Hassana-bey a primit știrea, că fiul său, care este ofițer in artileria turcă, a fost otrăvit Nu se știe cine a porais această primă. Listă fie subscripție deschisă de „Universul“ pentru sporirea unei RECOMPENSE NAȚIONALE, ilustrului veteran GRIGORE ION D-na Cecilia A. Tissescu D. Al. Tissescu D-nii Gh. Eu Ienescu, G. Iordan și AL J. Tiplea, funcționari la primăria din Bârlad D. maior N. Stambuleanu D. C. H. D. Victor Anestin D-na Vasilichia Popescu D-na Maria D. Grigorescu D. Ion Tatulea, Azuga D. Cristache Solomon, com. Roșu D. Al. Popescu D. I. P. Florantin, profesor D-na Elena Vasilescu B. Stefan Iliescu D. Mandi, avocat D. Al. Ghiculescu B. Tudor Iliescu D. Petre I. Bazase a B-șoara Elena I. Buzescu D-na Elena Encunescu D. D. Encunescu Be la oficiul de vânzare de hârtie D. Șerban D. I. Safian D. E. B. Nicolau D. A. S. D. A. Buzescu D. A. Grunbarg B. A. B. D. I. S. D. A. Theodorescu D. A. Cassan D. F. Covăcescu B. C. Iorgulescu • D. St. Dimitria Din inițiativa d-lui Hans Schnitzer, dirigintele orchestrei dela restaurantul „Carpați“, s’a adunat aseară, sleia consumatori—din cami 20 lei dați de d. I. Vivegnis, director al unei fabrici din Düsseldorf (Germania) Snaia din Total gene AREA OBIENIĂ a soc. apărătorilor din țară 20.— 20.— 18.— io.— io.— 5.— fi.— 3.— 3.— 2.— 2.— 2.— 2.— 1.59 1.— 1.— 1.— 50 50 30.— 2.— 2.— 2.— 1.— 3.— 1.— 1.— 3.— 1„— 1.— 1.— 1.— 8Î.50 Total 235, Suveranii englezi jum Mt iniusultat cerindian Londra, G. — Din Delhi (India) se comunică un interesant incident petrecut în ziua încooronării regelui și reginei Angliei ca împărați ai Indiei. Prințul Gekwar, guvernatorul provinciei Buroda a insultat pe suveranii englezi în modul următor: în timpul ceremoniei încoronării, în vreme ce toți ceilalți prinți indieni defilau în fața suveranilor în semn de înalt devotament îmbrăcați în cele mai bogate costume și se înclinau, prințul Gekwar era îmbrăcat foarte simplu și sosind în fața tronului, în loc să se încline, a întors spatele suveranilor și a eșit din rândul celorlalți. Faptul a impresionat mult pe toți cei de față. Acest prinț a fost totdeauna dușmanul Angliei și în țara sa s-au produs adeseori mișcări revoluționare contra dominațiunei engleze. . Tot din această provincie au trecut câțiva revoluționari în China, punându-se în fruntea mișcărei revoluționare de acolo. Londra, o "telegramă din Delhi). — Lordul Hardinge, viceregele Indiilor, a făcut reproșuri prințului Gebovar pentru purtarea sa nepoliticoasă față de suveranii Angliei. Prințul și-a cerut scuze declarând că era emoționat și enervat, din cauza pompei prea mari și nu a știut ce face. Evenimentele die Persia Teherană. — Fostul șah se află acum la Gumuștepe, fratele sau Satareddauîeh la Kermanșah , fratele sau Shunessaltaneh la Astrabad. Camera a respins soluțiunea conflictului cu Rusia, așa precum se propusese de către guvern. Se zice că rușii s-ar fi pregătit acum ca Joi să reia înaintarea în Persia. Londra. 6. — Financiarul american Morgan Shuster, organizatorul finanțelor Persiei și om de încredere al naționaliștilor persani, publică în ziarele de aici un vehement articol prin care critică politica Angliei și cea a Rusiei în Persia. Shuster spune că revendicările naționaliștilor persani sunt juste și că Anglia și Rusia urmăresc o politică egoistă când vor să sugrume libertatea persanilor și să împartă Persia între dânsele. Revoluția din China TRATATIVELE DE PACE CU REVOLUȚIONARE Londra. 6. — Din Sanghai se telegrafiază că au început acolo tratativele de pace intre revoluționari și reprezentantul guvernului imperial Tangsaoi. înainte de începerea tratativelor s'a încheiat un armistițiu între revoluționari și trupele imperiale. Despre aceasta a fost incunoștiințat primul-ministru chi- 710I OMORÂREA UNUI ȘEF DE GARA Londra. 6. — Telegramă din Peking. Revoluționarii au omorât pe șeful gărei din Tuan-Pang și au ocupat gara. Ci-ju, (1. — Adrains textțiunea repubucfina a toni r^stabilUä« Em. 6 Decembrie ora 10 dim., societatea ■ apărătorilor din România a ținut, adunare generală anuală în București, la sediul societătei, str. Horei No. 30. Au luat parte la această adunare numeroase delegațiuni din toată țara. Ședința s’a deschis la ora 10 dim., sub președinția diitiî Dem. Gr. Georgian, președintele activ al societțeî, care a propus și s’a admis: ‘ 1) Descărcarea consiliului de administrație al societatei; 2) Darea de seamă asupra activității societățeî pe 1910—1911. 3) Reînființarea revistei societăței. ; W . ]8lius 4) Numirea,unei comikate*:vare să se prezinte guxternui lui, și 5) A se ține un mare congres al apărătorilor în Februarie 1912. întrunirea s-a sfârșit la ora 1 d. a. „Români, apărați frumusețea patriei voastre". Sub titlul de mai sus ziarul, „Bukarester Tagblatt“, publică un articol, pe care l-a primit de la judecătorul dr. Schütze din Rostock (Germania), un bun amic al țarei noastre, pe care a vizitat-o în anul 1908. Dr. Schütze povestește că cu prilejul unei vizite pe care a făcut-o în localitatea Schlukenau din nordul Boemiei aproape de granița Saxoniei, a văzut pe un cârciumar care era și bărbier, ocupându-se în timpul liber cu împaiarea pasărilor, al căror număr era enorm. Din pricina acestei industrii, ținuturi întregi din Germania au fost pustiite de pasări, astfel încât guvernul german s’a văzut silit să alcătuiască legi severe pentru ocrotirea pasărilor. Iată ce zice între altele dr. Schütze: ,,Ce vă privește pe voi, români, toate aceste? Iu tocmai ca și pe noi. Țara voastră este frumoasă și atât de bogată în comori naturale, după cum a fost odinioară țara noastră. Păziți-vă ca să nu Vă meargă ca și nouă! Ce credeți, de unde-și furnizează cârciumarul din Schluckenau marfă? Din Germania nu, căci ea este pustiită, asemenea nici din Austria. El le primește din Ungaria și mai înnainte de toate din România. Așadar frumoasa voastră țară este pustiită, pentru ca să servească lăcomiei. Omul acestta din Schluckenau are sute de tovarăși. Vom încerca pe omul acesta să-l convingem prin acordare de premii, ca să renunțe, la acest comerț de pasări, cel puțin cu cele mari și superbe. El a făgăduit. Ajulați-ne și voi, alăturându-vă Ia societatea noastră „Bund Zur Erhaltung der Naturdenkmäler aus dem Tier und Pflanzen reich, Walter Beneke, Berlin S. W. 29, Gneisenaustrasse 102. Voi însă să cereți, Corpurilor Legiuitoare ca sa interzică exportul animalelor și mai cu seamă al pasărilor, a căror existență este periclitată, ca să pună biruri pe vânătoare fără sens, căci fiecare „fiară“ este și folositoare; cele mai multe aduc mai mult folos decât pagubă. Faceți societăți pentru ocrotirea țarei voastre și bazați-vă mai cu seamă pe ziarele voastre, ca să răspândească Aceste mari idei. Adresați-vă societăței noastre din Berlin, sub adresa Se mai sus“ Serviciul telegrafic AL ZilLILil „HNEBSBL“ Ji» Sintari Galați, 0. —’Printre comercianții gălățeni se agită ideea întemeirei unui cerc de a-și susține interesele. Ca primă condiție, pentru a putea fi înscris în acest cerc se cere, ca comerciantul să nu fie înscris în nici un partid politic. Craiova. 6.—In ședința de azi a consiliului comunal, primarul a anunțat că ministrul de interne a aprobat proectul de conversiune a împrumutului orașului Craiova și că, în curând, se va depune, în Cameră, un proect în acest sens. Iași. 6. — Imitându-se exemplul din București, doamnele și domnișoarele din elita Iașilor, au început să vândă flori în folosul săracilor. Populația le dă tot concursul. — Michel Goldstein, cunoscut spărgător, pare se da drept vămuitor pe lângă direcția poștelor în Capitală, a fost arestat și adus la Iași. Aici a fost dopat, în baza unui mandat de arestare. Rudolf Rind.l a încercat în Iași a face acelaș, lucru ca și casierul delapidator M. Einrich, în București. Fiind dus la poliția de siguranță spre a fi interiogat asupra unor acuzații, Rindl a înghițit o cantitate de cocaină cu scorpul a se sinucide. A fost dus la spital, unde i s-au dat ajutoare și a fost salvat. Din străinătate CONDAMNAREA ATENTATORULUI CONTRA LUI LLOYD GEORGE Londra. 6. — Ziarele socotesc în unanimitate că închisoarea aspră de două luni la care a fost condamnat atentatorul contra ministrului de finanțe Lloyd George, este prea mică și ar fi trebuit ca atentatorul să fie exemplar pedepsit. ÎNFRÂNGEREA BANULUI CROAT TOMASICI Budapesta. 6. — Banul Croației Tomasici a sosit aici și va avea importante întrevederi cu membrii guvernului ungar. Deci banul va pleca la Vienni, unde va fi primit în audiență de împăratul Franz Iosef, căruia îi va face o expunere a situațiunii politice creată în Croația prin reziltatul ultimelor alegeri generale. Tomnasici va arăta împăratului că partidul guvernamental e în minoritate și-și va da demisia din postul de ban. Se crede insă că Franz-Josef nu va primi demisiunea banului ci-l va trimite să încerce o împăcare cu partidele croate. NOUI CONSILIERI IMPERIALI IN RUSIA Petersburg, G. — Miniștrii Suchomlinov și Timirașev au fost numiți membri în consiliul imperiului, conservîndu-șî posturile. NAȘTEREA UNUI PRINCIPE GERMAN Berlin, G. — Principesa moștenitoare a Germaniei a dat naștere unui principe. Principesa Cecilia a eșit aseară în oraș ca să facă târguele pentru sărbători. La 10 seara, după ce se întorsese în oraș, a căzut la pat cuprinsă de durerile facerii. Medicii au fost chemați în grabă, dar nu a fost nevoe de intervenția lor, căci principesa Cecilia a născut în mod normal. Atât mama cât și copilul sunt pe deplin sănătoși. Noul prinț este al patrulea nepot al împăratului Wilhelm. împărăteasa Augusta a telefonat la 11 noaptea știrea împăratului Wilhelm, iar apoi tatălui copilului, care se află în garnizoană la Danzig. Fericitul eveniment a fost anunțat capitalei Germaniei prin 72 lovituri de tun. Orașul este pavoazat. STAREA ÎMPĂRATULUI FRANZ JOSEF Viena, 6‘.— Din cercurile Curtex se desminte categoric că starea împăratului Franz Iosef s’ar fi agravat. Din potrivă , împăratul se simte bine, dovadă că a primit în audiență de o oră și jumătate pe șeful statului major Schemna. Guturaiul n’a dispărut de tot, dar împăratul are poftă de mâncare și este voinic. ANGLIA OCUPÂND UN TERITORIU TRIPOLITAN Londra.6.—Agenția „Beider” află că în urma cedărei provizorii a teritoriului Solu de către Turcia Egiptului, guvernul egiptean a trimis forțe spre a ocupa acel teritoriu și a înștiințat despre aceasta pe reprezentantul diplomatic italian. ELEONORA DUSE BOLNAVA DE NERVI Milano, 6. — Celebra artistă dramatică Eleonora Duse sufere de o gravă boală de nervi. Medicul rus Bocherteff cunoscut ca somitate în boalele de nervi, a fost chemat la patul austrei artist 6 SPARGERE LA BANCA ROMANEASCA „PATRIA“ DIN BLAJ Blaj, 6. — O îndrăzneață spargere s'a comis la banca românească ,,Patria“ de aici, al cărei director este d. Brut Trodoș. Jandarmii din piața unde se află situat localul băncei au auzit din noapte zgomot suspect în interior. Cum însă localul era închis jandarmii n'au putut pătrunde decât spărgând geamurile cu patul puștei. Se comisese un mare furt. Din cassa băncei lipsea o sumă importantă de bani. Hoții au dispărut în întuneric fără a putea fi prinși. Poliția din Budapesta fiind anunțată, început cercetări și a arestat prr un anume Nicole Milxu. Numit a fi sinoril furtului, acesta plănuise mai de mult o spargere la acea bancă. IMPORTANTE SCRISORI POLITICE FURATE Londra. 6. — Fostului ambasador al Statelor Unite la Bemiix- Mac Hill i s’a furat un ghiozdan cuprinzând importante documente diplomatice și scrisori politice. Unele dintre scrisori se refereau la retragerea lui Mac Hill din postul de ambasador la Berlin și lămuresc cauzele acestei retrageri, care a făcut mare senzație pe vremea ei. Se crede că ghiozdanul a fost furat de adversarii poliției ai lui Hill și că unele dintre scrisori ar compromite în alte persoane politice, cari au sacrificat pe Hill. NOI SCRISORI de pe timpii. Se război —De la trimisul nostru special Tripolis, 1 Decembrie Arestarea a 20 notabili arabi Interesul principal s-a concentrat în ultimele zile asupra arestărilor, cari au fost făcute în cercurile mai înalte ale societăței arabe de aici. Vre-o douăzeci de notabili arabi, dintre cei mai cu vază au fost arestați și conduși la închisoare de o escortă de carabineri și urmați de un public numeros. După ce li s-a luat interogatorul toți au fost puși în libertate afară de 5. Se zice că aceștia vor fi transportați în Italia, unde vor fi ținuți în captivitate ușoară până la terminarea războiului. In jurul atentatului contra lui Cartere Arestați erau bănuiți, că au ținut întruniri secrete și au comunicat știri trupelor turcești și au oferit adăpost spionilor turci, precum și tinerilor turci, cari, după cum se spune, s’ar afla în număr mare aici. Afară de aceea se mai credea că atentatorul asupra corespondentului ziarului „Tempo“, Carrere a fost ținut de ei ascuns. După descrierea făcută fie Carrrere, acest atentator ar face parte din cercurile mai bune ale societatei și fiincă atât Carrera cât și consulul general francez au primit înainte de atentat scrisori anonime, în care într’o franțuzească eleganta Carrere era avertizat, că și-a călcat neutralitatea, trăgând din șanțurile italiene focuri asupra Turcilor, se crede că atentatorul trebue căutat printre tinerii turci. Arestările făcute n’au justificat însă această bănuială. Afară de aceasta arestările au produs o mare spaimă in populația indigenă și se pare că scopul acesta a fost urmărit prin arestări. Executarea unmi șeik Consiliul de război a condamnat ori la moarte pe un Șeik, domiciliat aici, care era bogat și poseda o fabrică de cărămidă, deoarece s’au găsit la el îngropate multe puști, munițiuni și uniforme turcești, pe cari n’a voit să le predea, cu toate somațiunile publice repetate. El a fost denunțat chiar de nepotul său. Șeikul a fost spânzurat azi dimineață. Pe un alt Arab, acuzat de aceiași vină, tribunalul marțial l-a condamnat la 39 de zile închisoare. Un al treilea acuzat a fost achitat. Ocuparea localității Tagiura Localitatea Tagiura, situată ia partea de est a oazei de la Tripolis, a fost ocupată dr de Italieni, fără a întâmpina o rezistență serioasă. Localitatea a fost imediat întărită cu puternice fortificațiuni. AI. Kutschbach. Isitfru D. Isnmar as Capitate. Suntem rugați să atragem atenția d-lui D. A. Dobrescu, primarul Capitalei, asupra faptului scandalos ce se petrece încă de la 15 Martie a. e. pe str. 13 Septembrie, cu chestia canalizărei acestei străzi. Spre a se convinge de cele ce se petrece, d. Dobrescu, este rugat a merge să viziteze str. 13 Septembrie, din fața Arsenalului armatei și până la Niță Store, ca să vază în ca hal se găsește și a lua măsurile ce va crede de cuviință spre îndreptare. Rusenescu. Perforarea tunelului de la Berești Galați, 6 Decembrie. Pe cale particulară se anunță că azi dimineață, la ora 11, a fost perforat tunelul de la Berești. Echipele de lucrători dinspre Bârlad s-au întâlnit cu cele dinspre Galați în direcție exactă. După toate probabilitățile, linia Galați-Bărlad în întregimi va fi dată în circulație in luna Martie. Această linie are menirea să aducă o însemnată schimbare în viața economică a orașului Galați. . Povestea vieței mele umimim de mm Interesantele aventuri ale fostei principese Luisa a Saxoniei, povestite de ea însăși într’o formă atrăgătoare mr mânlclJi in editura ziarului UNIVERSUL și se vând ca steu exempt and