Universul, decembrie 1911 (Anul 29, nr. 330-357)

1911-12-08 / nr. 337

ANUL XXIX No. 337-JOIU 8 DECEMBRIE 19H r> Bani in comen­za.*•id Bani în afor* iin tab­ ‘Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTREA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — 11. Strada Brezoianu 11. București­*1 COPIII ȚARULUI RUSSE­­I Nașf (După o fotografie recentă) SȚAREVICIUL ALEXIE NICOL­AEVICI, înconjurat de cele patru surori ale sale, îmbrăcate în portul național rusesc. De la stânga spre dreapta : Marile­ ducese Maria, Tatiana, Anastasia și Olga Calendar pe anul 1911 Ortodox Mercur!, 7 Decembre.—Par. Ambrosie Catolic Mercur!, 20 Decembre. — Ursaniu. Râs.soarelui 7.49.Apusul soarelui 4.37 Universul are urmatorele linii teieronice Administrația :.... 6/112 Redacția . . . . . . . 12/88 Străinătatea ..... . 20/56 SPECTACOLELE ZILEI: AST­AZI MIERCURI: TEATRUL NAȚIONAL. — Turneul Le Bargy : Tartuffe. .TEATRUL LEON I’OPESCU (Liric). — Opereta germană: «Graf von Lusemburg. TEATRUL MODERN. — (Compania Davila): «Papa». NOUA ORGANIZĂRI A B­ESERIILOR. ‘Ag­eata întrunire a meseriașilor din Iași.—Violente incidente provocate de sindicaliști.—Modificările propuse ■ • Iași, 6 Decembrie. rAzi meseriașii au­ fost convo­cați la o întrunire în sala Pastia , spre a discuta proectul de lege­­ al d-lui ministru Nenițescu, pri­­­vitor­ la organizarea meseriilor. 1 întrunirea s’a deschis la ora 1 g d. a., sub preșidenția d-lui I Caracaș.­­ Retragerea din sală a sindica­liștilor încă de la început un mare­­ sgom­ot domnește în sală și­ se­­ prevede că se va produce agita­­­ție. .. Un însemnat număr d­e lucra­tori cer ca un delegat, d. avo­cat Gh. Bujor, unul din condu­­­cătorii mișcărei socialiste din lo­calitate, să­ ia cuvântul.” Biuroul refuză aceasta­ sub­­ cuvânt că numai lucrătorii au­­ dreptul de a vorbi de pe tribună j la această întrunire, iar nu­m­ s­telectualiî. f­­ Atunci peste 1­0 de lucrători 1 au părăsit sala. . Rest­abilindu-se liniștea, în­­­cearcă să vorbească id. Arseni.­­ D-sa dă lămuriri asupra pro­­i­ectului de lege, dar în sală se­­ produc noi incidente provocate­­ prin întreruperi. 1 Chestiunea numărului de ordine­­ al ucenicilor 1 In această clipă se urcă la­­ tribună d. deputat G. Scorțescu.­­ D-sa începe prin a-și arăta­­ dragostea pentru meseriași. Sfătuește lumea muncitorească să se ferească de politică, spre a nu face rând pe rând jocul par­­t­idelor politice. Intrând în fondul chestiunei, ,­ d. Scorțescu face pe larg analiza­­ legei de organizare a meseriilor, insistând asupra superioritatea ei. Vorbe despre modificările­­­­ introduse și cari vor satisface toată clasa meseriașilor.­­ Continuând, d-sa declară că și acum se vor mai primi, de către ; d. ministru Nemțescu­, modifi­cări logice și posibile și cari nu vor schimba însăși economia aproectului de lege. Se nasc noi incidente cari se­ • feplanează însă repede. Unii meseriași cer lămuriri a­­supra diferitelor articole din le­ge, la care d. Scorțescu răspun­de. S’a remarcat că cele mai sgo­­motoase protestări au fost a­­tunci când s’a amintit de numă­rul pe care vor fi obligați să-l poarte ucenicii. D. Scorțescu caută să arate necesitatea acestei dispoziții, de­monstrând că nu poate fi consi­derată ca jignitoare. Mulți din sală protestează contra acestei dispoziții. D. Scorțescu zice că meseria­șii să întocmească un memoriu prevăzând și chestiunea îndepă­­rărea numărului pentru uce­nici, memoriu care speră că va fi luat în seamă de id. ministru Nenițescu. După terminarea cuvântărei, d. Scorțescu se retrage din sală. Modificările propuse înainte de a se da cuvântul altor oratori, d. Arseni citește o moțiune prin care, între altele, se prevede următoarele modifi­cări­ la proectul privitor la orga­nizarea meseriilor. La art. 10, să­­ se suprime cu­vintele: Precum ori-ce particular și la ultimul aliniat să­ se supri­me cuvintele, în acelaș atelier, înlocuind­u-se prin cuvântul so­cietate. La art. 15 și 20 să se modifice taxa prevăzută la jumătate pen­tru viitor; drepturile câștigate să se respecte fără a mai plăti altă taxă. La art. 16 să se suprime ali­niatul 2. Art. 30 să fie suprimat. La art. 59 al. 2 să se suprime cuvintele: de două ori. La art. 77, să se prevadă că comitetul provizoriu sub nici un motiv nu va putea funcționa mai mult de o lună. La art. 89 să se prevadă că a doua întrunire se va ține cu oriî­­ce număr de membri și să se suprime ultimul aliniat. Art. 103 să fie modificat în sensul ca meseriașii să fie prefe­rați cu 10 la sută mai mult și până la 50.000 lei. 1 CARIERA FRANCEZA Paris. 6.— Camera va încheia în ședința de azi discuția acordu­lui cu Germania în chestiunea marocană. După votare acordul va fi trimis la Senat, unde discuția asupra ratificării se va­ termina pe la mijlocul lunei Inuarie 1912. Se crede tot mai mult că cu toată majoritatea de care se bucu­ră acum în Cameră, guvernul va fi pievoit să se retragă îndată du­pă ratificarea acordului de că­tre ambele camere. Politicianii­­ își dau silința a­­cum să afle de la cine a primit propunerea ca să se acorde Ger­maniei [UNK] compensați­uni teritoriale din Congo francez. Domnește convingerea generală că noul cabinet se i­a forma in frunte cu Sdillerand. Se vorbește și de unele combi­­nate în frunte cu Doumer sau­ Dar­io­ux. Paris. 6. — La Cameră de Cail­­laux spune că actul de la Alge­riens recunoaște interesele spe­ciale ale Franței insă nu-i dă mijloacele da a le apăra. Magn­ zo­nul avea resurse­le indes­tulii loa­rei anarhia era neîrd­ă furată fă­ră intervenirea franceză. Succe­sul anarhiei ea sigur. Unele a­­desiuni la­ conferință emit su­puse unor condițiuni inaccepta­bile. D. Caillaux adaugă: Acordul este dureros, însă sunt prece­dente. Piu suntem voi cari am vorbit cei din idiQ d­espre Congo, de la 1903 Germania a vorbit cea dintăiă d­-lui De­ K­assé. ,Primul ministru recunoaște că sunt res­­trie­­ iuti­ care trebuiesc făcute­ in expansiunea Franței, insă era cu neputința, zice d. Caillaux, a ne libera de tot ce er­a scris în actul de la Algesiras. Primul mi­nistru­ afirmă cil nu crede că ar fi­ fost posibil a se păzi mai bine drepturile Franței. In negocierile cu Spania nu vom întâmpina dificultăți­ serioase. Ne îngrijim de drepturile și­ de demnitatea Spaniei, insă aceasta nu exclude tăria punctului nos­tru de vedere. D. Caillaux se felicită de clau­za relativă la tribunalul de la Haga, care totuși nu ar fi de a­­juns a îndepărta primejdiile. Puterile amic­e și aliate, și chiar cele nealiate, au­ recunoscut că tratatul era în folosul ambelor țâri. D. Caillaux pune apoi în evi­­de­țță valoarea acordului pentru continuarea politicei mediterane si a Franței, acord între două puteri, între două popoare mari, cari se pot stima și înțelege­mn interesul civilizațiunii. (Aplauze la extrema stăngă­, tăcere pe celelalte bănci). Franța și-a recucerit liberta­tea de acțiune pentru, politica externă de care ne vom putea fo­losi alături de amb­ii și de ali­ații noștri, da cari Franța nu în­țelege să se separe și fără vreun gând ascuns, pentru vreo putere, tn serviciul păcei mondiale. A­­firmațiunea statornică a Franței în favoarea unei politice de pa­ce, îmi dă putința de­ a declara că cea mai bună și mai durabilă garanție a păcii stă într'o forță militară puternic sprijinită de a­­mb­iții și alianțe și mai ales în forța morală fără de care nu e­­xistă popor mare nici fa­pte mari istorice. (Vii aplauze, felicitări). D. Dubois, progresist, vorbind după primul ministru, a zis: Ni se aduce un Maroc decapitat. IMPRESIA PRODUSA DE DIS­CURSUL D-LUI CAILLAUX Paris. 6. — Toate ziarele gu­­vernam­entale adune elegii priam­­laî-miniștrii Caillaux spunând că discursul său ținut la Cameră în reiesiiimea acordului marocan a fost magistral și a exprimat dorințele Franței. Dimpotrivă ziarele opoziției din dreapta încearcă a slăbi, el facial favorabil, produs de dis­cursul lui Caillaux și spun că te­­za el aîui obținut de Franța prin actualul acord an coresponda aș­teptărilor națiunei franceze. La art. 117 să se modifice alin. a­ 75 la sută și 45 la sută dacă se caută în spital. La art. 121: ajutor de înmor­mântare să fie dela 100 lei până la 200 lei. Se mai c­ere modificarea art. 172, 181 etc. Moțiunea se termină cerând tra, toți­,meseriașii cari au drep­­utî­eiâștigăte în conformitate cu legea meseriilor și vor fi la curent cu cotizațiile în momen­tul aplicărei legei, să se bucure de toate drepturile de ajutor în caz de boală și moarte. Se mai cere înlăturarea de la licitații a samsarilor nemeșteriași. Alte incidente La citirea acestei moțiuni, în sală se produc dese întreruperi, unii meseriași nefiind mulțu­miți cu modificările cerute. De asemenea o parte din ei cer ca și­­ l-lui Bujor să i se dea cu­vântul, de­oarece s’a făcut o a­­semenea excepție cu d. Scor­țescu. Revenirea sindicaliștilor Pe când vorbea d. Arseni, re­vin în sală sindicaliștii în mare număr, având în frunte pe d. Gh. Bujor. In mijlocul unui tumult gene­ral d-sa se urcă pe tribună. D. Caracaș, președintele întru­nire­, declară întrunirea închisă și biuroul împreună cu mai mulți bieseriași se retrage din sală. D. Bujor ține o cuvântare cri­ticând aspru legea d-lui Nenițe­­scu. Intervenția poliției Meseriașii retrași din sală se duc la d. Straja, prefectul de po­liție, și se plâng că deși ei au plătit sala totuși alții în frunte cu d. Bujor au ocupat-o și țin a­­colo întrunire. In urma acestei reclamații d. prefect se duce în sala de întru­nire și invocând plângerea ce i se făcute somează pe d. Bujor și pe cei prezenți să părăsească sala. In acest timp se sting luminile și lumea se împrăștie. In aceste condițiuni s’a termi­nat întrunirea la ora 6 seara. Greva lucrătorilor brutari DIN IAȘI Iași, 6 Decembrie. Lucrători brutari continuă a fi în grevă, fiin­d deciși a nu re­începe lucrul, până ce patronii nu se vor urca salariile. Greviștii au ținut o nouă în­trunire în localul sindicatului unde de altfel majoritatea lor stă în permanență. Patronii au vestit autoritățile că în actualele împrejurări nu pot urca salariile afară doară de li se învoește și ridicarea prețu­lui pâinei, ceea ce ar fi o lovitu­ră gravă pentru populația săra­că a Iașilor. Din 28 de brutării câte sunt în Iași numai în 4 lucrează lu­crători, în celelalte soldați .Ma manutanță. Lucrătorii brutari sunt în cea mai completă solidaritate. Deși greva lucrătorilor a pro­dus o simțitoare lipsă de pâine, totuși patronii cu ajutorul sol­daților se silesc sa­ facă îniă ne­voilor,; - ' Pățania erai ofițer german la Galați - Galați. 6 Decembrie. La cabinetul 3 de instrmație se inst­ruește o afacere de escroche­rie comisă prin mijlocul casei Schlessinger di­n Berlin, cunos­cută pentru afacerile ei­.. Victima acestei, escrocherii e u­n ofițer din armata germana, care a și sosit în orașul nostru. Cazul s’a petrecut astfel: In albumul casei Schlei­fini­­ger din Berlin se găsea fie mai mult timp fotografia unei femei tinere,­­iar în josul fotograf­iei era notat că e din Galați, are o zes­tre de­ 7­­ 800.000 lai1, dorește casă­­torie cu un ofițer german, de pre­ferință să fie și decorat. Pentru orice informațiun­e se indica a­­dresa lui Max Weiser, taaspur la baia lui Maria Druker, din o­­rașul nostru. Pe Lângă multe scrisori ce s’au trimis la această adresă a fost și a ofițerului german despre care vorbim. Numitul intrând în corespon­dență cu Max Weiser, primi un răspuns favorabil, cerându-i-se în ace­laș timp să trimeată și o sumă de bani pentru preîntâm­pinarea unor cheltueli. Ofițerul trimise suma și puțin timp după aceasta sosi în loca­litate. Sosit aici, tânărul ofițer s­a dus la adresa arătată care era în strada Moruzzi și nu găsi pe Max Weiser. Pribegind câtva timp , prin partea din vale a orașului, ofi­țerul a fost găsit, de agenții si­guranței, cărora comunicaț­du­­ltă cazul, a fost dus la prefec­tura ele poliție, unde a început cercetările. Cazul a ajuns azi la judele de instrucție. „­­ Max Weiser, care tăgad­uia la început că ar fi autorii­ a­­nunțului de la casa Schlesinger și a corespondenței urmate cu ofițerul, a revenit în urmă sus­ținând că în adevăr este auto­­rii, însă totul se reduce la o glumă. ■ [UNK] Tăgădueste că ar fi primit bani de la, ofițer. F­ață de această declarație, o­fițienul a telegraf­iat familiei ca să-i trimeată recipisele poștei, spre a dovedi contrariul. ... Războiul italo-turc înaintarea italienilor Constantinopol. 6. — Guvernul primește următoarea tare aramă din Dehrbat: O trupă de 2000 de italiene au atacat frontul nostru de la Elia­tun. După o luptă de 6 ore am fost siliți să ne retragem. Noi a­­vem însă destule trupe spre a împedica pe dușman să înainteze in interiorul țării. Trupele noastre au făcut prizonieri un ofițer si 15 soldați italieni. ZIARIST RUS EXPULZAT DIN ITALIA Rom­a, G.­­ Guvernul italian a expulzat pe corespondentul zia­rului rus „Rieci", care publică știri tendențioase despre opera­țiunile militare din Tripolis și a atacat de repetite ori Italia. Cu toate protestările ambasadorului rus la Roma expulzarea a fost menținută. UCIDEREA FIULUI PRIMARU­LUI DIN TRIPOLIS Roma, 6 (telegramă din Tri­polis).­­ Primarul­ orașului Tri­polis Hassana-bey a primit ști­rea, că fiul său, care este ofițer in artileria turcă, a fost otrăvit Nu se știe cine a porais această pr­i­m­ă. Listă fie subscripție deschisă de „Universul“ pentru sporirea unei RECOMPENSE NAȚIONALE, ilustrului veteran GRIGORE ION D-na Cecilia A. Tissescu D. Al. Tissescu D-nii Gh. Eu­ Ienescu, G. Iordan și AL J. Tiplea, funcționari la primăria din Bârlad D. maior N. Stambuleanu D. C. H. D. Victor Anestin D-na Vasilichia Popescu D-na Maria D. Grigorescu D. Ion Tatulea, Azuga D. Cristache Solomon, com. Roșu D. Al. Popescu D. I. P. Florantin, profesor D-na Elena Vasilescu B. Stefan Iliescu D. Mandi, avocat D. Al. Ghiculescu B. Tudor Iliescu D. Petre I. Bazase a B-șoara Elena I. Buzescu D-na Elena Encunescu D. D. Encunescu Be la oficiul de vânzare de hârtie­ D. Șerban D. I. Safian D. E. B. Nicolau D. A. S. D. A. Buzescu D. A. Grunbarg B. A. B. D. I. S. D. A. Theodorescu D. A. Cassan D. F. Covăcescu B. C. Iorgulescu • D. St. Dimitria Din inițiativa d-lui Hans Schnitzer, dirigintele orchestrei dela restau­rantul „Carpați“, s’a a­­dunat aseară, sleia con­sumatori—din cami 20 lei dați de d. I. Vivegnis, director­ al unei fabrici din Düsseldorf (Germa­nia) Snaia din Total gene­­ AREA OBIEN­IĂ a soc. apărătorilor din țară 20.— 20.— 18.— io.— io.— 5.— fi.— 3.— 3.— 2.— 2.— 2.— 2.— 1.59 1.— 1.— 1.— 50 50 30.— 2.— 2.— 2.— 1.— 3.— 1.— 1.— 3.— 1„— 1.— 1.— 1.— 8Î.50 Total 235,­ Suveranii englezi jum Mt in­iusulta­t c­e­rin­dian Londra, G. — Din Delhi (In­dia) se­ comunică un interesant incident petrecut în ziua încoo­ronării regelui și reginei Angliei ca împărați ai Indiei. Prințul Gekwar, guvernatorul provinciei Buroda a insultat pe suveranii englezi în modul ur­mător: în timpul ceremoniei în­­coronării, în vreme ce toți cei­lalți prinți indieni defilau în fa­ța suveranilor în semn de înalt devotament îmbrăcați în cele mai bogate costume și se încli­nau, prințul Gekwar­ era îmbră­cat foarte simplu și sosind în fa­ța tronului, în loc să se încline, a întors spatele suveranilor și a eșit din rândul celorlalți. Faptul a impresionat mult pe toți cei de față. Acest prinț a fost totdeauna dușmanul Angliei și în țara sa s-au produs adeseori mișcări re­voluționare contr­a dominațiunei engleze. . Tot din această provincie au­ trecut câțiva revoluționari în China, punân­du-se în fruntea mișcărei revoluționare de acolo. Londra, o "telegramă din Delhi). — Lordul Hardinge, vice­regele Indiilor, a făcut reproșuri prințului Gebovar pentru purta­rea sa nepoliticoasă față de su­veranii Angliei. Prințul și-a ce­rut scuze declarând că era emo­ționat­ și enervat, din cauza pompei prea mari și nu a știut ce face. Evenimentele die Persia Teheran­­ă. — Fostul șah se află acum la Gumuștepe, fratele sau Satareddauîeh la Kerman­­șah , fratele sau Sh­unessalta­­neh la Astrabad. Camera a res­pins soluțiunea conflictului cu Rusia, așa precum se propusese de către guvern. Se zice că ru­șii s-ar fi pregătit acum ca Joi să reia înaintarea în Persia. Londra. 6. — Financiarul ame­rican Morgan Shuster, organiza­torul finanțelor Persiei și om de încredere al naționaliștilor per­sani, publică în ziarele de aici un vehement articol prin care critică politica Angliei și cea a Rusiei în Persia. Shuster spune că revendicările naționaliștilor persani sunt jus­te și că Anglia și Rusia urmăresc o politică egoistă când vor să su­grume libertatea persanilor și să împartă Persia între dânsele. Revoluția din China TRATATIVELE DE PACE CU REVOLUȚIONARE Londra. 6. — Din Sanghai se telegrafiază că au început acolo tratativele de pace intre revolu­ționari și reprezentantul guver­nului imperial Tangsaoi. înainte de începerea tratative­lor s'a încheiat un armistițiu în­tre revoluționari și trupele impe­riale. Despre aceasta a fost in­­cunoștiințat primul-ministru chi- 710I OMORÂREA UNUI ȘEF DE GARA Londra. 6. — Telegramă din Peking. Revoluționarii au omo­rât pe șeful gărei din Tuan-Pang și au ocupat gara. Ci-ju, (1. — Adrains textț­i­unea re­pubucfina a toni r^stab­ilUä« Em­. 6 Decembrie ora 10 dim., societatea ■ apărătorilor din Ro­mânia a ținut, ad­unare generală anuală în București, la sediul societătei, str. Horei No. 30. Au luat parte la această adu­nare numeroase delegațiuni din toată țara. Ședința s’a deschis la ora 10 dim., sub președinția diitiî Dem. Gr. Georgian, președintele activ al socie­tțeî, care a propus și s’a admis: ‘ 1) Descărcarea consiliului de administrație al societatei; 2) Darea de seamă asupra ac­tivității societățeî pe 1910—1911. 3) Reînființarea revistei socie­tăței. ; W . ]8li­us 4) Numirea,unei comikate*:va­re să se prezinte­­ guxternui lui, și 5) A se ține un mare congres al apărătorilor în Februarie 1912. întrunirea s-a sfârșit la ora 1 d. a. „Români, apărați frumu­sețea patriei voastre". Sub titlul de mai sus ziarul, „Bukarester Tagblatt“, publică un articol, pe care l-a primit de la judecătorul­­ dr. Schütze din Rostock (Germania), un bun a­­mic al țarei noastre, pe care a vizitat-o în anul 1908. Dr. Schütze povestește că cu prilejul unei vizite pe care a făcut-o în localitatea Schlukenau din nordul Boem­iei aproape de granița Saxoniei, a văzut pe un cârciumar care era și băr­bier, ocupând­u-se în timpul li­ber cu împaiarea pasărilor, al căror număr era enorm. Din pri­cina acestei industrii, ținuturi întregi din Germania au fost pustiite de pasări, astfel în­cât guvernul german s’a văzut silit să alcătuiască legi severe pentru ocrotirea pasărilor. Iată ce zice între altele dr. Schütze: ,,Ce vă privește pe voi, ro­mâni, toate aceste? Iu tocmai ca și pe noi. Țara voastră este frumoasă și atât de bogată în comori naturale, după cum a fost odinioară țara noas­tră. Păziți-vă ca să nu Vă mear­gă ca și nouă! Ce credeți, de un­­de-și furnizează cârciumarul din Schluckenau marfă? Din Germa­nia nu, căci ea este pustiită, a­­semenea nici din Austria. El le primește din Ungaria și mai în­­nainte de toate din România. Așa­dar frumoasa voastră ța­ră este pustiită, pentru ca să servească lăcomiei. Omul acestta din Schluckenau are sute de tovarăși. Vom în­cerca pe omul acesta să-l convin­gem prin acordare de premii, ca să renunțe, la acest comerț de pasări, cel puțin cu cele mari și superbe. El a făgăduit. Ajulați-ne și voi, alăturându-vă Ia societatea noastră „Bund Zur Erhaltung der Naturdenkmäler aus dem Tier und Pflanzen reich, Walter Beneke, Berlin S. W. 29, Gneisenaustrasse 102. Voi însă să cereți, Corpurilor Legiuitoare ca sa interzică ex­portul animalelor și mai cu sea­mă al pasărilor, a căror existen­ță este periclitată, ca să pună biruri pe vânătoare fără sens, căci fiecare „fiară“ este și folo­sitoare; cele mai multe aduc mai mult folos de­cât pagubă. Faceți societăți pentru ocrotirea țarei voastre și bazați-vă mai cu seamă pe ziarele voastre, ca să răspândească Aceste mari idei. Adresați-vă societăței noastre din Berlin, sub adresa Se mai sus“ Serviciul telegrafic AL ZilLILil­ „HNEBSBL“ Ji» Sin­tari Galați, 0. —’Printre comer­cianții gălățeni se agită ideea întemeirei unui cerc de a-și sus­ține interesele. Ca primă condiție, pentru a putea fi înscris în acest cerc se cere, ca comerciantul să nu fie înscris în nici un partid politic. Craiova. 6.—In ședința de azi a con­sil­iul­ui comunal, primarul a anunțat că ministrul de interne a­ aprobat proectul de conver­siune a împrumutului orașului Craiova­ și că, în curând, se va depune, în Cameră, un proect în acest sens. Iași. 6. — Imitându-se exem­plul din București, doamnele și domnișoarele din elita Iașilor, au început să vândă flori în fo­losul săracilor. Populația le dă tot concursul. — Michel Goldstein,­ cunoscut spărgător, pare se da drept vă­­muitor pe lângă direcția poște­lor în Capitală, a fost arestat și adus la Iași. Aici a fo­st dopat, în baza unui mandat de arestare.­­ Rudolf Rin­d.l a încercat în Iași a face acelaș, lucru ca și ca­sierul delapidator M. Einrich, în București.­­ Fiind dus la poliția de siguran­ță spre a fi interiogat asupra u­­nor acuzații, Rindl a înghițit o cantitate de cocaină cu scorpul a se sinucide. A fost dus la spital, unde i s-au dat ajutoare și a fost sal­vat. Din străinătate CONDAMNAREA ATENTATO­RULUI CONTRA LUI LLOYD GEORGE Londra. 6. — Ziarele socotesc în unanimitate că închisoarea aspră de două luni la care a fost condamnat atentatorul contra ministrului de finanțe Lloyd George, este prea mică și ar fi trebuit ca atentatorul să fie e­­xemplar pedepsit. ÎNFRÂNGEREA BANULUI CROAT TOMASICI Budapesta. 6. — Banul Croa­ției Tomasici a sosit aici și va avea importante întrevederi cu membrii guvernului ungar. De­­ci banul va pleca la Vie­nni, unde va fi primit în audien­ță de împăratul Franz Iosef, că­ruia îi­ va face o expunere a si­­tuațiunii politice creată în Croa­ția prin reziltatul ultimelor ale­geri generale. Tomna­si­ci va arăta împăratului că partidul guver­namental e în minoritate și-și va da demisia din postul de ban. Se crede insă că Franz-Josef nu va primi demisiunea banului ci-l va­ trimite să încerce o împă­care cu partidele croate. NOUI CONSILIERI IMPERIALI IN RUSIA Petersburg, G. — Miniștrii Su­­chomlinov și Timirașev au fost numiți membri în consiliul impe­riului, conserv­îndu-șî posturile. NAȘTEREA UNUI PRINCIPE GERMAN Berlin, G. — Principesa moște­nitoare a Germaniei a dat naște­re unui principe. Principesa Cecilia a eșit asea­ră în oraș ca să facă târguele pentru sărbători. La 10 seara, după ce se întorsese în oraș, a căzut la pat cuprinsă de dure­rile facerii. Medicii au fost che­mați în grabă, dar nu a fost ne­­voe de intervenția lor, căci prin­cipesa Cecilia a născut în mod normal. Atât mama cât și copi­lul sunt pe­­ deplin sănătoși. Noul prinț este al patrulea ne­pot al împăratului Wilh­elm. împărăteasa Augusta a telefo­nat la 11 noaptea știrea împăra­tului Wilhelm, iar apoi tatălui copilului, care se află în garni­zoană la Danzig. Fericitul eveniment a fost a­­nunțat capitalei Germaniei prin 72 lovituri de tun. Orașul este pavoazat. STAREA ÎMPĂRATULUI FRANZ JOSEF Viena, 6‘.— Din cercurile Curtex se desminte categoric că starea împăratului Franz Iosef s’ar fi a­­gravat. Din potrivă , împăratul se simte bine, dovadă că a primit în audiență de o oră și jumătate pe șeful statului major Schemna. Gu­turaiul n’a dispărut de tot, dar împăratul are poftă de mâncare și este voinic. ANGLIA OCUPÂND UN TERI­TORIU TRIPOLITAN Londra.6.—Agenția „Beider­” a­­flă că­ în urma cedărei provizorii a teritoriului Solu de către Turcia Egiptului, guvernul egiptean a trimis forțe spre a ocupa acel te­ritoriu și a înștiințat despre acea­sta pe reprezentantul diplomatic italian. ELEONORA DUSE BOLNAVA DE NERVI Milano, 6. — Celebra artistă dramatică Eleonora Duse sufere de o gravă boală de nervi. Medi­cul rus Bocherteff cunoscut ca somitate în boalele de nervi, a fost chemat la patul austrei ar­­tist 6 SPARGERE LA BANCA ROMA­NEASCA „PATRIA“ DIN BLAJ Blaj, 6. — O îndrăzneață spar­gere s'a comis la banca româ­nească ,,Patria“ de aici, al cărei director este d. Brut Trodoș. Jan­darmii din piața unde se află si­tuat localul băncei au auzit din noapte zgomot suspect în inte­rior. Cum însă localul era în­chis jandarmii n'au putut pă­trunde de­cât spărgând geamu­rile cu patul puștei. Se comisese un mare furt. Din cassa băncei lipsea o sumă im­portantă de bani. Hoții au dis­părut în întuneric fără a putea fi prinși. Poliția din Budapesta fiind anunțată­­, început cer­cetări și a arestat prr un anume Nicole Milxu. Numit a fi sino­­­ril furtului, acesta plănuise mai de mult o spargere la acea bancă. IMPORTANTE SCRISORI PO­­LITICE FURATE Londra. 6. — Fostului ambasa­dor al Statelor­ Unite la Bemiix- Mac Hill i­ s’a furat un ghiozdan cuprinzând importante documente diplomatice și scrisori politice. Unele dintre scrisori se refereau la retragerea lui Mac Hill din postul de ambasador la Berlin și lămuresc cauzele acestei retra­geri, care a făcut mare senzație pe vremea ei. Se crede că ghiozdanul a fost­ furat de adversarii poliției ai lui Hill și că unele dintre scrisori ar compromite în alte persoane poli­­tice, cari au sacrificat pe Hill. NOI SCRISORI de pe timpii. Se război —De la trimisul nostru specia­­l Tripolis, 1 Decembrie Arestarea a 20 notabili arabi Interesul principal s-a concen­trat în ultimele zile asupra ares­tărilor, cari au fost făcute în cercurile mai înalte ale societăței arabe de aici. Vre-o două­zeci de notabili arabi, dintre cei mai cu vază au fost arestați și conduși la închisoare de o escortă de­ cara­­bineri și urmați de un public nu­meros. După ce li s-a luat intero­gatorul toți au fost puși în liber­tate afară de 5. Se zice că aceștia vor fi transportați în Italia, unde vor fi ținuți în captivitate ușoară până la terminarea războiului. In jurul atentatului contra lui Cartere Arestați­ erau bănuiți, că au ți­­nut întruniri secrete și au comu­nicat știri trupelor turcești și au­ oferit adăpost spionilor turci, pre­cum și tinerilor turci, cari, după cum se spune, s’ar afla în număr mare aici. Afară de aceea se m­ai credea că atentatorul asupra co­respondentului ziarului „Tempo“, Carrere a fost ținut de ei as­­cuns. După descrierea făcută fie Carr­re­re, acest atenta­tor­ ar face parte din cercurile mai bune ale socie­tatei și fiincă atât Carrera cât și consulul general francez au primit înainte de atentat scrisori anonime, î­n care într’o franțu­zească eleganta Carrere era aver­tizat, că și-a călcat neutralitatea, trăgând din șanțurile italiene fo­curi asupra Turcilor, se crede că atentatorul trebue căutat printre tinerii turci. Arestările făcute n’au justificat însă această bănuială. Afară de a­­ceasta arestările au produs o mare spaimă in populația indigenă și se pare că scopul acesta a fost urmărit prin arestări. Executarea unmi șeik Consiliul de război a condamnat­ ori la moarte pe un Șeik, domici­liat aici, care era bogat și poseda o fabrică de cărămidă, de­oare­ce s’au găsit la el îngropate multe puști, munițiuni și uniforme tur­cești, pe cari n’a voit să le pre­dea­, cu toate somațiunile publice repetate. El a fost denunțat chiar de nepotul său. Șeikul a fost spân­­­zurat azi dimineață. Pe un alt A­­rab, acuzat de aceiași vină, tribu­nalul marțial l-a condamnat la 39 de zile închisoare. Un al treilea a­­cuzat a fost achitat. Ocuparea localității Tagiura Localitatea Tagiura, situată ia partea de est a oazei de la Tripo­lis, a fost ocupată dr­ de Italieni, fără a întâmpina o rezistență se­rioasă.­­ Localitatea a fost imediat întă­rită cu puternice fortificațiuni. AI. Kutschbach. Isitfru D. Isnm­ar as Capitate. Suntem rugați să atragem aten­­­ția d-lui D. A. Dobrescu, primarul Capitalei, asupra faptului scanda­los ce se petrece încă de la 15 Martie a. e. pe str. 13 Septembrie, cu chestia canalizărei acestei străzi. Spre a se convinge de cele ce se petrece, d. Dobrescu, este ru­gat a merge să viziteze str. 13 Septembrie, din fața Arsenalului armatei și până la Niță Store, ca să vază în ca hal se găsește și a lua măsurile ce va crede de c­u­­viință spre îndreptare. Rusenescu. Perforarea tunelului de la Berești Galați, 6 Decembrie. Pe cale particulară se anunță că azi dimineață, la ora 11, a fost perforat tunelul de la Berești. E­­chipele de lucrători dinspre Bâr­lad s-au întâlnit cu cele dinspre Galați în direcție exactă. După toate probabilitățile, li­nia Galați-Bărlad în întregimi va fi dată în circulație in luna Martie. Această linie are menirea să a­­ducă o însemnată schimbare în viața economică a orașului Ga­­lați. . Povestea vieței mele um­im­­im de mm Interesantele aventuri ale fostei principese Luisa a Saxoniei, povestite de ea însăși într’o formă atră­gătoare mr m­ânlclJi in editura ziarului UNI­VERSUL și se vând ca s­teu exempt and

Next