Universul, iulie 1912 (Anul 30, nr. 178-208)
1912-07-24 / nr. 201
le la Curtea țarului țarului Rusiei^și uniformele regimentelor din cari fac parte. Congtresul „căminului industrial 1 ***• ziua m-g ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA . Ultima zi de congres. Ședința se deschide la orele 10 dim., sub preșidenția d-lui inginer Mihăileanu care face un rezumat al desbaterilor din cele dintâi două zile de congres. Afirmă că absolvenții ies slab pregătiți din școlile de meserii. Meseriașii ies mai bine pregătiți de la meșter și asta e drept.Trebue deci organizarea atelierelor de pe lângă școli după cum v’am spus. Elevii noștri ar fi mai de aproape supraveghiati. Nu sunt de vină guvernanții noștri. Este de vre-o 20 de ani în capul nostru un domn Hazu. D. Dimitriu. — Să nu facem personalități, căci altfel va trebui să vorbim și de dr. D. Mihăileanu. ■— Bine, atunci să lăsăm răul. Nu, domnilor, traduc suprimată cauza ca să înceteze efectul. (Aplauze prelungite). Directorul unui atelier școlar ar trebui să fie un absolvent, iar maestru poate fi orice meseriaș bine pregătit. Directorul traduc să fi urmat o școală superioară aceleia pe care o dirijează. Propune ca societatea să înființeze filiale județene cu comitetele lor. O teorie greșită este aceea că meseriașul nu traduc să știe multă carte. Meseria trebue lucrată cu facla în mână, căci nu putem pipăi, nu putem dibui prin întuneric. Pentru început, ar trebui să înființăm un ateier-școală pentru fiii absolvenților școlilor de meserii și pentru fiicele lor, după cum există școli pentru fiii de militari. Promite că va înființa un asemenea atelier cu prețul oricărui sacrificiu. Căminul ar trebui să aibe pe lângă el un birou de sprijinire a inventiunilor realizate de absolvenții școlilor de meserii. Cere ca, în lucrările de specialitate, să fie proferați inginerii cari au absolvit o școală de meserii. Propune ca C. F. R. să construiască pat vagoane, nu în străinătate, ci prin absolvenți cari ar executa lucruri mai serioase și mai rezistente. D. Gr. Crăcea spune, că absolvenții nu sunt îndeajuns pregătiți în școală pentru viața de atelier. Arată cum se învață în școlile de meserii. Beneficiile din lucrările școalei se împart fără rost, pe nedrept. Combate părerile d-lui Mihăileanu, spunând că absolventului trebue să i se dea nu numai cunoștințele meșteșugului, dar și ideile generale asupra profesiunei. D. Dragu se ridică împotriva deosebirea ce se face între școlile elementare și cele superioare de meserii. Această deosebire nici nu trebue să se discute pentru că trebue cimentată odată clădirea absolvenților școlilor de meserii.. Exprimă d-lui Mihăileanu mulțumiri că a provocat un congres al absolvenților școlilor de meserii. Noi trebue să răspundem la chemarea lor. Datoria noastră va fi să pregătim cărarea celor cari vor veni după noi, căci noi trebue să oducem cum o ducem ca să ispășim păcatele nesolidarității noatre de până acum. Absolvenții trebue să formeze educația meseriașilor fără școală și cari ajung sub scutul lor, îmi pare rou că nu sunt toți absolvenții aoi, căci ar trebui, fără deosebire, un singur mănuinchiu, un singur cămin al absolvenților școlilor de meserii. Dăm mandat, în numele provincialilor, comitetului acestui congres pentru unirea tuturor absolvenților școlilor de meserii. D. Dimitriu vorbește ca președinte al asociației generale a absolvenților școalelor de meserii și spune că se miră de înjghebarea unei noui societăți peste capul cetei dintâi. N’ar trebui să fie huliți vechii absolvenți pentru că, dacă n’au făcut vreun bine, dar n’au făcut nici un rău. E vorba de toți meseriașii, pentru că toți sunt fiii țărei și de luptat trebue împotriva elementului de meseriași străini. D. C. Nastak, răspunzând d-lui Dragu, spune că programul de acțiune se va hotăra de comitet și se va discuta în congresul care se va ține în Septembrie cu prilejul expoziției de produse ale școalelor de meserii. D. Mureșanu propune unirea tuturor absolvenților școlilor de meserii prin trecerea d-lor Dimitriu și M. Botez la cămin. D. Dragu. —Nu î rugăm, dar le impunem să muncească alăturea de d. Mihăileanu pentru binele și fericirea tuturor absolvenților. (Aplauze prelungite). Congresul aclamă pe cei trei fruntași și apelează la unirea lor. Voci. Trăiască Unirea absolvenților școalelor de meserii! Trăiască Botez și Dimitriu! D. Mârzea (Galați) își exprimă mulțumirea sufletească că, în aceste trei zile, a fost martor la învierea unirea absolvenților școalelor de meserii. Aduce mulțumiri celor cari au sprijinit acest congres. D. Dimitriu e de părere să se închidă congresul acum. Promite să-și dea toată osteneala ca lucrările să meargă bine, fără ură și fără părtinire. Aduce elogii presei pentru concursul dat acestui congres. (Congresul aclamă presa). Urează ani mulți și plini de prosperitate congresiștilor. D. M. Mihăileanu, declară congresul închis la orele 12 din 7. Face apel la sprijinirea revistei Căminului industrial. In urmă d. G. Nastac, secretar general al asociației, citește următoarea telegramă din partea M. S. Regelui: Castelul Peleș. D-lui M. Mihăileanu, președintele soc. Căminul industrial, Palatul „Locomotiva”. „M. S. Regele bine-voește a vă mulțumi pentru omagiile de recunoștință prezentate în numele societăței „Căminul Industrial” al absolvenților școalelor de meserii”. Adjutant de serviciu íos„ Maior Anghelescu”, Congresiștii s’au Înapoiat cu diferite trenuri, la căminurile lor. .. " • JL Iliescu Fioroasa crimi din Tarcău — Un tînăr lucrător își omoară nevasta și o aruncă în Bistrița — P.Neamțu, 21 Iulie . O crimă monstruoasă de o ferocitate canibală s’a petrecut într’una din nopțile trecute în comuna Tarcău în următoarele împrejurări. In această comună trăia tânărul Const. Dobrcaș, în etate de 25 ani, slab, blond și mic la statură. Avea oarecare avere și în ultimpul timp lucra la fabrica Tarcău. La vârsta de 21 de ani se înamora de o fată din Bicaz numită Elena care nu avea decât 15 ani. O ceru în căsătorie și deși fata nu voia să accepte, în cele din urmă cedă după stăruințele părinților. Tânăra femee avea o bună reputație și pe lângă că era o frumusețe remarcabilă, avea și multe alte însușiri. Era foarte harnică, sîrguitoare și pricepută în ale gospodăriei. Neînțelegem în căsnicie Căsnicia aceasta părea de la început nepotrivită din cauza temperamentului brutal și nervos al lui Dobreaș. Căuta cearta cu lumânarea și tânăra femee știa să-și apere demnitatea, așa că nu-i rămânea niciodată datoare de vreun răspuns. In câteva rânduri certurile degenerată în scandaluri și nu odată Dobreaș a ridicat pumnul și a lovit pe nevastă-sa. Crima De un an de zile soțul puse la cale să-și ucidă femeia. Planul tl amâna mereu și acum II puse în aplicare cu o sălbăticie fără pereche. Nici copilașul de 2 ani pe care I are, nici faptul că dânsa era gravidă nu l-a împiedicat să-și dea curs furiei bestiale ce clocotea în sufletul său. Intr’una din serile trecute, după ce luă masa împreună cu femeia, se culcă in coliba din curte. Nimic nu trăda că omul acesta a pus la cale pentru zorii zilei o faptă groaznică. Spuse nevestei ca să se scoale dimineață și să meargă cu el la podul Tarcăului ca să aducă un dulap (scândură). La 3 din noapte ea se trezi și puțin mai târziu se sculă și el. Ambii porniră in direcția podului de peste Bistrița. Ea era desculță și cu capul gol. El avea un topor. Ajungând la mijlocul podului, aplică pe la spate cinci puternice lovituri in cap cu muchea toporului. Nenorocita femee căzu jos scăldată in sânge și încetă imediat din viață. In urmă odiosul ucigaș o sugrumă ca să aibă siguranța că și-a dat sufl*tul. Apoi târî cadavrul până la marginea podului și îl aruncă în apa Bistriței. Descoperirea crimei In sat și la rude lansă svonul că nevasta sa l’a părăsit luând cu ea diferite lucruri și suma de 300 lei. Atât părinții lui cât și socrul săil îl sfătuiră să reclame jandarmilor, ceea ce și făcu. Printr’o împrejurare, șeful secției de jandarmi din Bicaz, d. Iosipovici, se afla după crimă în Tarcău și subalternii săi îl avizară că făcând patrulă a fi găsit pete de sânge pe podul Tarcăului. Această descoperire îl puse pe gânduri. După ce făcu câteva cercetări, trimise vorbă ca a doua zi dimineață jandarmii să fie prezenți la numitul pod pentru a continua cercetările. A doua zi dimineața îndreptându-se călare spre podul Tarcăului, fu ajuns și acostat de către fiorosul criminal care i se plânse că nevasta a fugit luându-i 300 lei. Geandarmul îl măsură de sus până jos și văzu pe sțare pete de sânge. II duse la pod și în urmă la postul de jandarmi și aci luat de scurt, mărturisi crima in toate detaliile ei. In vremea aceasta parchetul fu avizat că cadavrul nenorocitei femei a fost găsit in comuna Socea-Cândești, la malul Bistriței. Astăzi dimineață intr’un automobil, au plecat acolo d-nul procuror V. Rădulescu, căpitan Chiriac, comandantul jandarmilor, dr. Petrescu, losupovici șeful secției din Bicaz și criminalul. Se făcu autopsia cadavrului. La vederea corpului neînsuflețit al nevestei sale, ucigașul izbucni un hohote de plâns având o crudă mustrare de cuget de fapta săvârșită. In urmă fu adus în oraș și inaintat instrucției care fi depuse în arestul preventiv. întrunirea meseriașilor din Târgoviște Târgoviște, 22 iulie Azi d. a. la ora 4, meseriașii din localitate au ținut o întrunire în localul soc. „Viitorul Susenilor” din calea Domnească D. Nae Zamfirescu, maestru tăbăcar a prezidat întrunirea. Au vorbit d-nii I. Negoescu, N. Zamfirescu, Ivanciu Nicolau, N. Constantinescu, Burghilă, C. Cernat și Gh. Constantinescu. Toți au vorbit referitor la modificarea mai multor articole din legea meseriilor, votând și o moțiune, care va fi înaintată deputaților și senatorilor din localitate. La întrunire au luat parte foarte mulți meseriași. Duminica viitoare, meseriașii vor ține o nouă intrunire în sala Ciocârlan, cu delegați din întregul județ. ! Cititî mâine, Mart! .Ziarul Călătoriilor1 cu TREE Bia a par Bwwm Viața românească la Suclava Manifestări culturale. — Doleanțele locuitorilor din vechea cetate istorică Suceava Am avut prilejul să cutreez câteva zile frumoasele plaiuri ale Bucovinei. După ce am vizitat Neama Rădăuții, mănăstirea Putna, unde se află mormântul glorios sulul voevod Ștefan cel Mare, m’am oprit pentru o zi întreagă la Suceava, această veche cetate care a jucat pe vremuri un rol așa de important în Istoria Românilor și care astăzi este în deplină decadență. Pretutindeni m’am interesat de viața sub toate raporturile a elementului românesc, care, după cum se știe, formează marea majoritate a populațiunei: îmi îndrept pașii spre locuința d-lui Garabet Găină, unul din cei patru judecători de instrucție din Suceava, dar nu-l găsesc acasă. Mă duc la tribunal și-l găsesc acolo foarte ocupat în cabinetul d-sale. Pe birou teancuri de lucrări așteaptă să fie rezolvate de acest harnic magistrat care nu știe ceva să zică odihna. Venisem cu grijă și mă temeam ca interviewul solicitat să-mi fiu refuzat, dar aerul binevoitor cu care mă primi d. Găină, îmi risipi imediat această temere. I-mi declin calitatea. D. Găină, plăcut surprins, îmi spune că în afacerea urmărirea fraților Filipovici, singurul interview cu frații Filipovici care a avut loc în realitate este acel publicat de „Universul”, cu deținuții in arestul din Rădăuți. Am rugat pe d. judecător Găină să-mi dea oarecari relații despre organizația judecătorească. D-sa îmi spuse că tribunalul din Suceava, ai cărui magistrați și funcționari inferiori sunt în majoritate români, are 4 cabinete de instrucție. D. Găină, ca cel mai vechi și din toți judecătorii de instrucție, instrumentează la cabinetul d-sale afacerile cele mai delicate : Spionaj, escrocherii ,crimele de lesmajestate și defraudări. Cabinetele de instrucție cuprind 8 ocoale. Printre numeroasele escrocherii mai de seamă din timpul din urmă este una originală de, tot. Un anume Mordeciay folr art a.g. Hin. m.fa, vine în România și isbutește să escrocheze la Buzău și Galați pe numeroși naivi cărora le-a arătat o mașină care, dintr’o bancnotă de 100 lei, face două bancnote. După ce încasează sume mari de bani dispare. Un comerciant din Buzău care încredințase escrocului 7000 lei, aflând că acesta s’a refugiat în Bucovina, se ia după el. Mordehay e prins și d. Judecător de instrucție Găină terminând ancheta și instrucția, trimite pe escroc României și tribunalele noastre condamnându-l la 3 ani închisoare, dânsul își face acum osânda. D. judecător de instrucție Găină a reușit să cultive relațiuni d de colegialitate și curtoazie cu parchetele din Dorohoi, Botoșani și Fălticeni, așa că azi raporturile reciproce între aceste parchete cu cabinetul d-sala de instrucție nu mai sunt pe cale diplomatică, ci prin simple comisiuni rogatorii, așa cum dhimuiesc parchetele din țară între ele. Rog pe D. Găină să-mi vorbească despre viața românească din Bucovina și în special din Suceava. D. Găină mă informează că ipopulațiunea orașului este de 14.000 locuitori, din care 7000 sunt români, iar restul evrei, nemți, etc.Elementul românesc își afirmă cu putere individualitatea sa. Există în Suceava două licee românești, un club literar românesc și alte așezăminte, din care unele mixte. Dintre funcționarii superiori, prefectul, președintele tribunalului și majoritatea magistraților sunt români. Școalele primare sunt mixte. Românii se îndeletnicesc cu agricultura. Pământul e puțin fertil, dar prețurile sunt ridicate. Comerțul e într-o complectă stagnare. Odată pe an, la Liboan, pelerinagiile religioase la Suceava, mai dau o nuanță de viață acestui t oraș. Atunci comerțul face ceva dever, spre a reintra apoi în obicinuita stagnare. Despre industrie la Suceava nu e nici pomeneală. Ce ar fi de făcut pentru a se da Sucevei viața ei de altă dată? Aducerea unui regiment, sau cel puțin a două batalioane de soldați, ar da o animație orașului. Una din principalele cauze care a contribuit la decăderea acestui oraș a fost că s-a creat la Ițcani, oraș de foarte mică importanță, centrul principal unde se încrucișează trenurile și de unde pornește cel mai mare trafic. Gara Suceava, așa cum este alcătuită rețeaua căilor ferate din Bucovina, nu are decât o importanță secundară. Pentru a putea pleca în străinătate sau a. exporta mărfuri, trebue să pleci mai întâi la Ițcanii. înființarea unor fabrici la Suceava ar da de asemenea viață cestui oraș și ar da putință la sute de persoane să-și agonisească existența, muncind cu brațele. Din orașul și districtul Sucevei s’ar putea exporta cameni multă cantitate. Pentru aceasta ar trebui să se construiască un abator. Și câte n’ar fi Încă de făcut! * însoțit de d. Găină fac o plimbare prin împrejurimile Sucevei.Sunt frumuseți naturale pe cari trebue să le vezi ca să le simți splendoarea. E înainte de a mă despărți de d. Găină, d-sa îmi spune că obținând un concediu de o lună, pleacă chiar în acea zi, în România și după o ședere de câteva zile cu familia la socrul d-sale din Tecuci, va pleca la Viena. ---- -Am călătorit împreună, în agreabila societate a acestei familii, până în gara Pașcani și la despărțire, mulțumind călduros d-lui Găină pentru gentilețea cu care mi-a dat prețioasele velațiuni de mai sus, i-am creat călătoria bună înainte. •• Bruno Mânerul spadei de onoare oferită generalului italian Ameglio, cuceritorul insulei Rhodos, de către locuitorii orașului Neapoli. nBBS Z SXBStam SMB SBBB Gazul suspect de holeră din com. Lipov (Dolj) Craiova, 22 Iulie Am anunțat era un caz suspect de holeră ivit in com. Llipov (Dolj). Lucrătorul Stan Monarcu, având crampe și vărsături, a sucombat. Aseară, făcându-se autopsia, s'a constatat că numitul sătean a murit din cauza unei ocluzii intestinale. Noua catedrala din Sofia, unde se va încorona țara Bulgariei ri din țara lE Siserica. £ 5 £. XD’u.m.itr’u. clin. Suceava CONCURSUL de porturi naționale din Vălenii-de-Mimte Vălenii-de-Munte. *2 Iulie. Astăzi a avut loc aci al treilea concurs de porturi naționale, care a fost unul dintre cele mai bine reușite. Lume multă. Au concurat peste 200 persoane. După serbarea din grădina Papazol, s'a instituit juriul de premiare compus astfel: D-na Zoe Georgescu, maestra Casei școalelor, d-na Romanescu (Craiova), d-na Octavian Pop (Vălenii), d-na Buzoianu (Botqișan), d-na Papazol (Văleni), d-na și cL N. Iorga, preotul Chirică (Ploești), inginer Lucaci (Slănic) și d. Munteanu-Râmnic (Ploești)» secretarul juriului. In total 10 membri. Premierea s’a făcut In modul următor: ’ S’a selecționat mai multe costume, care au fost examinate unu câte unu de către ficare membru din juriu, notându-se fiecare in parte. Costumele alese au fost puse la vot secret Intre membrii juriului. Rezultatul a fost următorul: Câte 50 lei: D-na Elena Rădulescu-Codin, Priboieni (Muscel); d-na Gheorghiță Mîhalache, Topoloveni (Muscel); Paraschiva Crișan (Bucovina). Câte 23 lei: Niculina Mihalache, Topoloveni (Muscel); Maria Vlădoreanu, Fecioara (Ardeal). Câte 20 lei: Elena Tonescu, Burdujeni, Elena Georgescu, Breaza (Prahova), Florica Popescu, Priboieni (Muscel), Elena Popovici, Șotrileni (Prahova), Sultănica Istrătescu, Văleni, Maria Popescu, Herăști (Prahova), Filofteia Ghenea, Văleni, Ana Ionescu, Breaza (Prahova); Maria Aldirescu, Sadova (Bucovina); Maria Mizov, Mălăești (Prahova). Câte 10 lei: C. Răgozea, Văleni; Florical Costescu, Breaza (Prahova); Cornelia Dinu, Băneasa (Ilfov); Maria Rogozea: Anica Dinculescu, Maria Pârvescu, toate din Văleni; D. Drăgănescu, comerciant din Galați, a oferit 50 lei premii pentru costumele din Văleni. î ancheta contra societăței «Ștefan cel Mare» din Bârlad . — Prin poștă __ Bârlad, 21 iulie Parchetul local, la baza unor reclamațiuni, a deschis o anchetă contra conducătorilor societății de ajutor reciproc „Ștefan cel Mare“ din Bârlad. Aceste reclamațiuni și cari nu contenesc a sosi zilnic la parchet, și poliția, vin din partea membrilor acestei societăți și cari acum sunt un număr de peste 340 și toți la curent cu plata cotizațiunilor către societate. Reclamanții tn cererile lor depuse la parchet împreună cu chitanțele de plată, se plâng că au fost înșelați luându-li-se banii și acum nu numai că nu primesc suma ce li se cuvine conform statutului acestei societăți, dar nu li se înapoiază nici banii lor depuși și e de notat că din acești reclamanți fac parte și mulți nevoiași îi cer parchetului să ia măsuri contra conducătorilor acestei societăți D. procuror L‘. Davidoglu a trimis cazul spre cercetare la poliție, urmând apoi ca in urma celor cercetate, d-sa să continue ancheta in persoană. Toate registrele și chitanțierele acestei societăți au fost sigilate și ridicate. Aflu că conducerea și ordinea acestor registre lasă mult de dorit. Fondul de rezervă al societății este atacat. Capitalul care fusese depus la o bancă în luna Aprilie, a fost ridicat chiar a treia zi, de către casierul societății V. Toma. Capitalul a fost de 1000 lei Ajutoarele au fost date în neordine, la vre-o trei persoane câte 500 lei chiar după 2—S luni de la Înscriere,—aceasta reese din cercetări, — Și multe alte nereguli Vom ține un curent pe cititori cu rezultatul acestei enehete. CRONICA VITICOLA PIMNIl Miffl MV Mm I MAMV*«VI> vil< ȘI INSECTA »C0CHYLIS“ Lucru de mică minune mi-» fort, când într’una din regiunile de nord ale Olteniei 0> In partea de nord a Moldovei am văzut că s’a ivit insecta Cochylisul — un al doilea parazit, aproape tot atât de periculos după filoxeră. Am crezut nimerit a da câteva lămuriri asupra acestei insecte ce cred că vor fi de mari foloase domnilor cititori al acestui valoros ziar și in special pentru doii viticultori ce au a lupta cu Cycțylisul. Coshylisul m «n loroTopidopter aparținând familiei Toritioides. Fluturele sate de culoare galben spălăcit cu reflexe argintii Aripele superioare au o bandă lată transversală și care e de culoare brună ce o distinge foarte bine. Aripele posterioare, sunt de culoare gri deschis. In timpul de repaos, el ține aripele dealungul corpului, lăsate în jos și cu partea lor posterioară ridicată puțin în sus. Lungimea lui poate atinge 8—9 milimetri cînd e în repaos, și 13—14 milimetri când ține aripele desfăcute. Sboară și ouă în timpul nopții iar ziua stă ascuns. Larva sa este de culoare diferită după cum ea este dintr’o generație de primăvară sau de vară ; așa, cele din prima generație sunt de culoare gri-verzue, cele din a doua generație de culoare roză-roșiatică, având și una și alta capul și protoraxul de culoare brună închisă, aproape neagră. In mișcările ei e foarte înceată. Ea își face apoi o gogoașă de culoare albă-murdară sub scoarța bușteanului, și mai ales la subțioara cepilor, și apoi trece în stare de crisalidă, stând astfel ascunsă în timpul ernei In primăvară. — Aprilie sau Maici, —1 are loc apariția fluturilor Femela depune ouăle sale pe inflorescențe, pe tineri struguri, și numărul lor poate atinge până la 50 sau chiar mai multe. Larvele care ies după 10—14 zile atacă micele peduncule și bobușoarele, producând dispariția strugurelui în întregime. In Iunie, larvele își țes gogoșile și se ascund în ele trecând în stare de cryssalidă. Pe la jumătatea lunei Iulie, apare a fi o generație de fluturi care depun ouăle lor pe boabele strugurelui Larvele ce ies din aceste ouă pe la începutul lui August, găuresc boabele, intră în ele și se mănâncă o parte din conținutul lor din interior , lucru ce e ușor de cunoscut căci bobul își schimbă culoarea în brună-închis și apoi se sbârcește și rămâne sec. Ele trec foarte repede dela un bob la altul, ba chiar de la un strugure la altul. Pe unele bâsiie numai ce le găuresc, lăsând astfel o poartă de intrare a tuturor germenilor de mucegai .. In toamnă, după cum am spus, larva scoboară pe buștean și pe cepi sau călărași nu trece iarna în stare de crisalidă, ascunzându-se sub scoarța lor, cât și prin crăpăturile aracilor. In general, Cochylisul nu are decât două generații. S’a constatat însă că uneori are chiar trei generații și aceasta s’a văzut în Italia și chiar în sudul Franței Cochylisul este o insectă a regiunilor septentrionale. El îndrăgește și-i place terenurile reci, climatele umede și ploioase. Verile prea călduroase și cu secete lungi îi sunt defavorabile. In timpul anilor călduroși, invaziile coehylisului sunt repezi și brusce, iar în timpul anilor răcoroși cum a fost 910 bunăoară, eșirea larvelor din ouă este lungă, înceată și durează până la două luni în loc de două săptămâni Lupta contra cochylisului cuprinde două perioade diferite : 1) Tratamentele de iarnă contra crysalidelor; 2) Tratamentele de primăvară și vară contra, larvelor, fluturilor și ouălor. Dintre tratamentele de iarnă avem : Curățirea Coajei de pe buștean . Stropirea în urmă cu apă fericiște ei ia fine spoirea buștenilor în substanța Insecticide pentm atârpirea lor. Curățirea coajei este o lucrare care cere mult timp și este foarte costisitoarei. Are însă avantajul di a putea fi practicată în tot timpul luneî Noembrie până la finele lui Martie ; are însă și inconvenien itul că astfel expune în plantă golarilor prea mari din timpul iernat. Căldura binefăcătoare. Anul trecut în unele podgorii din reginnile departamentuliî Cher-Franța, .crysalidelecochylisului ora# ta punți-varfi fonul* .... annuliMM ți toțî proprietari de vii din tenpre* j jurimî se așteptau la ravagii teribile. In ultimele zile ale lui Iulie, când se aștepta invazia celei de a IT-a generali s’a observat că cochylisul a dispărut deodată. D. dr. Patrigeon, ale cărui observații și studii nu sunt destul de bine cunoscute, s’a întrebat, cărei cauze se atribue un eveniment atât de fericit și s’a constatat că : Cauza mu este alta decât una de ordin meteorologic și anume: In ultima săptămână a Ionel Iunie și primele ale Ionel August 1911 , termometrul a înregistrat 35, 30 și 37 grade centigrade la umbră și in acest timp, termometru a înregistra în plin soare 62, 64, 56 grada centigrada. Această ființă minusculă reprezentată printr’o crysalidă a cocylisului nu are facultatea de a se apăra singură contra, căldureî exterioare. Gogoașa sa cu pereți prea subțiri nu o protejă îi*’ deajiuns și ea fiind fără mișcări din sine nu poate să se apere contrar intemperiilor și să-și caute un alt loc diferit de acel pe care larva sa l-a aleaom, substanțele albu-minoide care compun în cea mai mare parte crysalida, sa coagulează la 60 grade Celsius. Cele 55, 58 grade de căldură constatate în plin soare în timpul acelor zile au compromis viața nimfelor cophylisului provocând moartea lor ? ( D. dr. Patrigeon și alți viticultori de seamă, sunt de părere că da ■ ( ■*)? Apa caldă și aerul cald. ■— Văzându-se efectele binefăcătoare ale căldurei viticultorii și-au îndreptat atenția asupra acțiunei active a căldurei contra cru săli, dplor și împreună cu diferiți tehniciani au făcut diferite cercetări in această privință. .. S’a cercetat întâi la ce temperatură via ar putea să suporte sau mai bine zis la ce temperatură șichidul ce se întrebuințează pentru stropire poate fi adus fără pericol de a arde organele plantei. Apa simplă, care este suficientă și convine perfect acestui tratament, și organele viei o pot suporta fără nici un inconvenient la o temperatură de 75 grade centigrade. Pulverizările de apă caldă pe insecte, au demonstrat că lichidul la 60 grade, le cauzează moartea în 30 secunde și la 65 grade într-o secundă. Ar trebui deci pentru a obține un tratament repede și eficace, să putem aplica apa pe vie la o temperatură vecină cu 70 grade. • M Trebue numai ca savanții și constructorii de mașini, să dea la iveală un aparat practic care să permită de a se putea utiliza apa în vie la aceasta temperatură. E de remarcat că acțiunea proprie a lichidului este nulă, distrugerea* este obținută prin ridicarea temperaturei numai. Apa, e fără îndoială un mijloc excelent și prea puțin costisitor de a stîrpi insecta* dar, eu cred că aplicarea undelor de aer cald ar putea să fie obținută fără a avea cheltueli prea mari » Deja în medicină, aerul cald, ne provoacă un mijloc de tratare foarte practic, și ingeniozitatea thnicianilor noștri, ar trebui după cât se poate, să-și îndrepte privirile în această direcție, pentru a putea furniza viticultorilor o metodă nouă, pentru a-și apăra viile contra acestui periculos parazit, prin ajutorul undelor de aer cald la 65—70 grade. Lupta ca să dea rezultate 3* rite, trebue să se dea contra larvelor din ambele generații, contra ouălor și contra fluturilor*