Universul, septembrie 1912 (Anul 30, nr. 240-269)
1912-09-26 / nr. 265
; 5 bani in Romănia—10 bani în străinătate§wüten LuIzi GAZZAV ILLA și CELE DiN URMA STIRI DSM LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICI / & NUMĂR IN 6"PAGINI AWIII. XXX.—"»p. 305__MIERCURI 2« SEPTEMBRIE 191 X Redacția și Administrația: «•"i*“»*—* BuconsU «■» EVENIMENTELE DIN BA T o A W J I m j s t i j&smaxm ^tpnvtr ..a:.... ** •*NOW SPER A MȚE 4e PACE Turcia aplică reformele cerute di Macedonia rodirile de război continuii Imnul lui Iovncai Pilii le iesle râul Maritza a fost Aruncat In alt UîîimatiJÎ Statelor balcanice Sofia. 24.—Știri din izvor autorizat spun că nu s'a luat nici o hotărâre cu privire la trimiterea ultimatumului care va fi remis Turciei probabil separat de către fiecare Stat balcanic. Cererile Bulgariei, vor fi prealabil comunicate marilor Puteri, printr'o notă diplomatică. O precipitare a evenimentelor nu-i probabilă. DECLARAȚIUNILE MINISTRULUI DE RĂZBOI AL BULGARIEI Rodapsta, 24.— Ministrul de război și al Bulgariei Nikiforoff a făcut următoarele declarațiiiî corespondentului din Sofia ,al unui ziar de aici, asupra intervenției marilor Puteri : ■ Știm că Intre Viena și Petersburg se urmează acum consfătuiri spre a se găsi o modalitate, prielnică cum să se facă o intervenție în Balcani, consfătuiri cari sunt privite cu buhănaiiță și de celelalte, puteri. Orice intervenție e însă tardivii nu însă de tot întârziată, înlăturarea războiului depinde acum de Bulgaria și nici decum de Rusia, Bulgaria este gata acum de războiu, mobilizarea fiind, complect terminată. Dacă Turcia ne-ar debara «zi războiu, noi suntem gata. Despre o acțiune războinică a statelor balcanice nu știa nimic; nu fost panii, acum vorba de aceasta. Știu că mobilizările s’au făcut de comun acord între cele patru state creștine din Balcani, iar o operațiune comună, un atac general, n’a fost stabilit încă. Dacă Turcia dispune de o armată mare, noi ne putem mândri că avem o armată bravă și, bine disciplinată. Viitorul e foarte dubios, dar, tot știm să ne facem datoria. DECLARAȚIUNILE FOSTULUI PRIM-MINISTRU BULGAR Sofia* 24. — "D-mi Matinoff, fost pri-ministru, ■ și Daria, președintele Sobranyei, au declarat Dusmin că unul ziarist,ică sunt convinși că Bulgaria nu va demobiliza până când nu vor fi realizate reformele cerute in,Turcia europeană. D. MaSnoff a mai spus următoarele : Dacă puterea noastră mi. va fi așa de, mare ca să constrângem pe Turcia, totuși nul pe pagiiybm să luptăm, până la, sfârșit cu orice mijloace. CURENTUL ANTI-RUS IN BULGARIA Soim, 24.— Cercurile pollitice U lui comentează în mod foarte, pin tratativele dintre puteri șin seperfed țnaca, Austea Muosrakcsi și GermaaneS. Roitinianii din Sofia și-au sperăat toate ihasule în Rusia, tin urma, atittuiintit sate din idâasatl timp. Rusia a spus ze, rood hotărât că nu-i M BîdoarteS met un fel de ajutor. Tutxdinea lui Sassomov fatăște ministrul Bulgariei cu o copia răstkmoî întâlniri a fost chiar a amienistrătoare, fapt care a proteus o adevărată cisternație la iSotia. Urmarea, acestora va fi că npaâa putered bulgară se va întoarce către Mirteo Mangallia, care i-a câștigat pe polticiani prin atitudinea ei sincerii. Bulgaria urmaastă o potSică reală și porticiani î. samt încântă, de toate vatmanile afaceri. Se dă o mare importanță relatiHor c M Austro-Ungarii și Bulgaria nuu va desmabUisa cât timp Mauro-Ungaria nu va garanția. etf Turcia realisează reformtei mOMLIZAREA URMEAZA IN BULGARIA Sofia.24.— Ere au plecat spre prarâJfă. regimentele 3, 37 și 38. teste regimente au fost compuse dan rezervele regimentelor 1 și 6. MĂRti vor pleca la granița, jb urcă lagimaerital 1 și 6. MomîrMtrea avansează repede ■și se crape că, săptămâna viitoa‘ «crai completă. Krencana în aer a martie peste Maritza Sofii, 2*1. — "Aci s’a răspândit mmm să bande macedonene au aromcat în aer podul de peste râul Marița, tăind astfel drumul tri- I3ssâor mw^iștr din Adrianopole spre granița bulgară. In acest atentat n'an luat parte rampe resonate bulgare. FORTUL VARNA ÎNCHIS CU MINE Smudro, 24. — La ministerul im extern» englez s’a primit știrea că portul bulgar Varna este Increis cu mine submarine. Vapoarele pași să ancoreze numai la o diste^ă de 3 mile marine, înfearca ieșirea din port ava. țMtifiefor se poate face numai de iz esere Sudință seara până la 6 seara. Și în acest Grup vapoarele sânt condusa de piloți din porti spre a se evita o ciocnire în vreo mină. Ședința Stuipenisi Belgrad, 24.—Skupcina, în ședința de azi după amiază, a urmat discuția asupra resupunsului la mesaj. Partidele au fixat duminică după amiazi răspunsul la mesaj. Răspunsul guvernului la mesaj a fost primit cu unanimitate de toate partidele potlitice. El se termină cu următoarele cuvinte: „Trăiască regele tUebu și patria noastre timp îndelungat /“ Șeful partidului nationalist a declinat că Turcia nu va "da niciodată reformele cerute. Sârbii chiar priin sacrificiul unui război trebuie să sară in ajutorul fraților persecutați. Nococorid, șeful progresiștilor,și-a meltunit,discursul cu cuvintele : „Nu crem nă știm nimic de Marile Puteri"! A declarat fie a făcut și Ruskovici In mumele junilor radioti. In numirte partidului socialist, compus din 2 deputați, lascicovich a declarat că socialiștii de raude lucrează pentru, realizarăa consolidărea statelorbalcanice. Tratatul de la Berlin, a urșii spus Laseteniei, a fost făcut contra intereselor statelor balcanice. PLECAREA MINISTRULUI TURC DIN BELGRAD TreXgrad. fr. — Miniștrii Turciei de aci, împreună cu personalu ambasadei a plecat era la Galați. CONSULUL TURC IMN BELIGRAD N’A LUAT PARTE LA CITIREA MESAGIULUI TRONULUI Belgrad. 24. — In cercurile politice de aci a produs o impresie«] foarte real[»ca de la ședința scupcnnei, când s’a citit mesagiul tronului, a consulului turc de aci. Toți diplomații erau prezenți afară de cel turci Oficial se anunță că ministrul turc a lipsit fiind bokisuv. Ducît o altă versiune se spune că ministrul turc nu se împăca cu ideea ca în actuala situație sa participe la deschiderea scupelifei. ACORDAREA MORATORIULUI ÎN SERBIA Belgrad, 24. —tensonul a declarat. ert că războiul este inevitativ.. Ministrul dș> interne și declarat că vibrate priu.l general va fi puliticat cel. mult, peste 2 zile. T,a început guvernul vroia să acorde o amânare, a puiilor numai comardiartutsk și industriașitor chemat sub arme. In ■terma însă și-a schimbat planul, hipWXănd să da un moratoriu general. . Abdulah pașa ■comanda run 1 trupelor turcești ce vor fi trimise comtr a talgarilor CONTINUAREA MOBILIZAREI IN SERBIA Kristovatz (Serbia). 24. — Rezerviștii diviziei a șasea mi fost convocați astăzi din ordinul ministrului de războiț.. Se zvonește că această divizie a primit ordinul de a pleca spre Adrianopol. Misiénél Hetei turcești în caz k razbei Ccukstantinopol,: 24. — Ministerul Kucrnez anunță al in cazul isbucnirei războiului. Hota turcă va intra imediat, in acțiune, o parte mai mare a flotei va ataca, flota Grecilor, restul va începe bombardarea Varnei și a Burgasului. TERMINAREA MOBILIZAREI IN TURCIA Constantinopol. • 24. Mobilizarea armatelor turcești a fost terminată. Londra. 24. ~ Șase aviatori turci curs au făcut cursa la Bristol și Salisbury au plecat di in Turcia. CHESTIUNEA MOBILIZAREI REDIFILOR Constantinopol, 24.*— Nassim pașa, ministrul de răzbi, iar ultimul consiliu de miniștri a cerut mobilizarea tuturor redifilor. Chestiunea aceasta va fi discutată in consiliul de mâine, având o deosebită importanță. Marele vizir Mudar pașa s'a întreținut cri timp îndelungat cu ministrul de extreme Nórvénnyiltan iar Kimin pașa cu ministrul de război. Cercurile oficiate afirmă că războiul se va declara cel mult fiind Marți. ATITUDINEA MALISORKOR Constantinopol, 24. — Mâțișorii și-au schimbat de neașteptate atitudinea când Eșad pașa a trecut răul Mat. O deputerune a șefilor malișori s'a dus întru întâmpinarea hrf, asigurtjabil că malișorii sunt devotați guvernaniă, și nm doresc vărsare de sânge. Rad pașa a continuat atunci drumul spre Scu PLECAREA PERSONALULUI CONSULATULUI SÂRBESC DIN SALONIC ȘI VESKUER Sak>»ni. 24. — Personalul consutuinlhî sârbesc din Salonic, in afară de consulul general Balogcici, « odnă,sil Salonicul. Consulul general bulgăresc, așteaptă, și el să fie rechemat — Drumul de la, Andrievița spre granița, muntenegreano-turcă a fost reparat de muntenegreni. Șape batalioane și două baterii suntt concentrate la Andrievița. ‘ Belgrad, 24. — In urma demonstrațiunilor din Veskuelo cembra, consulatului sârbesc, guvernul a hotărât, spre a evita incidente și mai grave, să recheme la Belgrad personalul consular vhi, cu excepția viceconsulului, Vucovic.i, STATELE BALCANICE NU STARNESC PENTRU DECLAREA RĂZBOIULUI Constantinopol. 24— Se crede că statele balcanice care vor să declare războiul fără a conta, pe compensații teritoriale, vor demobiliza imediat ce se vor convinge că reformele pot fi realizate și fără război. Antarții năvălesc în Racere Atena. 24. — Un corp de o mie antarți au năvălit în Macedonul. PLECAREA REZERVIȘTILOR GRECI DIN TURCIA Cuntantinopol, 24. — Meetingmile în favoarea războiului continuă in provincie. Aproape 3000 rezerviști au plecat de aci la Atena. Numeroși supuși greci pleacă și dânșii în Grecia. DOAMNELE PENTRU FAMILIILE REZERVIȘTILOR GRECI Atena. 34. Doamnele din întreaga Grecia au format un comitet sub patronagiul reginei pentru ajutorarea familiilor rezerviștilor. AUTORITATILE UNGARE OPRESC UN TRANSPORT DE CAI IN SERBIA Budapesta. 24.—Din Panciova se anunță că niște cumpărători de cai trimiși de guvernul sârbesc au cumpărat în Ungaria un mare număr de cai pentru armata sârbească. Autoritățile ungare au oprit trecerea cailor în Serbia. PRIMEJDIA RĂZBOIULUI INLATURATA Vetersburg. 24. — Organul ranravist „Tvoet“ află din Paris că Turcia a ■a cedat insistentelor prietenești ale Franței și Rusiei, și «să astfel primejdia războiului este înlăturata. REZERVELE FĂCUTE DE CONTELE BERCHTOLD Paris, 24. Eri a sosit răspunsul contelui Berchtold la propunerea lui. Poincare. Acțiunea marilor Puteri are de scop mai insdtil, o intervenție jir lângă Poartă, de la care vor erre promisiuni formale că de fapt reformele cerute se vor realiza. Contele Berchtold a făcut și mai mule rezerve. •A cerut a priori fixarea următoarelor puncte ■ Reformele ce vor fi cerute de ln Turcia vra vor atinge integritatea teritorială a imperiului și suveranitatea Sultanulm. Reformele vor avea un caracter general, cum le-a propus contele Berchtold în proectul său. Mai departe nota Puterilor nu va fi predată Periei de ministrul Rusiei, ci va fi remisă ambasadorilor fiecărui Stat în parte, cari vor face apoi demersurile necesare. Aceasta pentru a nu vătăma prestigiul Turciei. Poincaré și Sassohow au avut era o lungă consfătuire asupra rezervelor făcute de Austro- Ungaria. Rezultatul, consfătuirea a fost primirea acestor rezerve. Poincare i-a telegrafiat, imediat ministrului, Franței, la Viena acceptarea propunerilor lui Berchtold. Azi inainte de- amiază Barr,hraP îl, înțelegerea între Franța, Germania, Austro-Ungaria și Prusia completă și nimic nu mai impedică începerea acțiunei Puterilor in Ral ca al. Viena. 24. — Cercurile diplomatice bine informate confirmă știrea că propunerea lui Poincaré cu amendamentul contelui Berchtold a fost primită de marile Puteri. RĂSPUNSUL ANGLIEI Paris, 24. — Depeșă, urgentă). A sosit răspunsul Angliei stabilind acordul dintre Puteri, și anume ; reprezentantei Rusiei și Austro-Ungariei pe lângă Puterile balcanice, vor lua înțelegere între dânșii și vor face demersurile hotărâte , reprezentanții celor cinci mari Puteri vor face după comun și concertate, demersurile hotărâte, pe lângă Poartă, (Havas). IMPRESIA DEMERSURILOR PUTERILOR LA BELGRAD Belgrad. 24.— Cercurile oficiale din Belgrad declară următoarele asupra intervenției: Austroi Ungariei și Rusiei in Balcani . Acest demers n'ar fi altceva de edt repetarea tratatului de la Mîissteg. Sârbii cer numirea de funcționari creștini autohtoni. în provinciile din Turcia, europeană. TEXTUL NOTELOR PUTERILOR CARI VOR FI PREZENTATE IN BALCANI Londra, 24. ,,Daily Graphic"*afig că Poincaré a elaborat două provese de note: una care va fi prezentată Statelor balcanice, ■iar una care va fi prezentată Porței. Nota destinată suwmlor statelor balcanice e redactata in termeni foarte severi. Mobilizarea celor 4 state e aspru condamnată. Marile Puteri sunt calificate prin tratatul de Berlin de a rezista pentru realizarea reformelor în Macedonia. Guvernele celor 4 state sunt invitate de a primi sfatul Puterilor. .Această notă a fost primită dr. toate Puterile. Nu tot așa nota rare va fi prezentată Forței de Austro-Ungaria și Pasia. Anglia a obiectat cu textul notei trece peste, dispoziția vile cuprinse in proectul contelui Berchtold, procct. primit de toate Puterile,lucernul englez a declarat că prezentarea acestei note ca fi zadarnică, " Tu,re,ia, fiind nevoită să o refuze cu orice preț. Poincaré și Sassonov au însă Je gând să exercite o mare presiune asupra Forței, ca să printea sen vota Puterilor. Sas sortau, prin agrr,smktica opiniei publice din Rusia, iar Poincaré prin interesele financiare ale Franței in Turcia. Divrrginta aceasta de păreri, a Puterilor asuprit notei, turcești nu ratinge de ca vase Austro-Ungaria și Rusia de a prezenta stelelor balcanice prima notă, acceptată de toți. UN BARBAT DE STAT BULGAR ASUPRA ACORDULUI AUSTRO-RUS Sofia. 24. — Un marcant și influent bărbat politic a declarat următoarele asupra acțiunei inamgurate de Poincaré pentru păstrarea păcei în Balcani. Știu pozitiv că între Austro- Ungaria, și Rusia sunt în curgere tratative pentru a încheevcai mult amintitului acord al Puterilor. in momentul când între Viena și Petersburg se va fi stabilit o înțelegere, războiul din Balcani e evitat. Austro,Ungaria și Rusia ca mandatari ai marilor Puteri, pot face teiul In Balcani . Bsfswis Ai insula TURCIA APLICA REFORMELE CERUTE IN MACEDONIA — Elenă de bază art. 23 al tratatului din Berlin — * "■(p.i^te.itt.hippol. .24. — Guvernul, mai ales după demersul făcut de anume Puteri, ajunsese la hotărârea să aplice reformele hotărâte pentru Turcia europeană luând de bază legea din 23 August 1920, lege ce decurge din art. 23 a tratatului de Berlin, sancționată prin aceeași iradea, dar neaplicată până astăzi. Senatul a fost convocat spre a-l consulta cu privire la oportunitatea acestei măsuri, guvernul neîndrăznind să-și asume singur toată răspunderea. Senatul n’a putut ține ședință nici astăzi, prezentându-se numai 8 senatori.* Constantinopol, 24. — Ministerul de externe a comunicat reprezentantului agenției „K. Iv. Telegraphen Correspondenz Bureau“, dându- și autorizația de a telegrafia știrea, că Poarta a hotărât, în dorința ei de a îmbunătăți administrația provinciilor europene din Turcia, să aplice legea din 1880 care este o consecință a art. 23 al tratatului din Berlin. Constantinopol, 24. — Eri seara, la ora 9, s’a publicat un comunicat oficial spunând că pentru aplicarea reformelor hotărâte ori . pentru vilaietele europenr, s'a hotărât a se pune in aplicarea legea provizorie, in lipsițele legei asupra vilaelor rilaborată în 1880 conform art. 23 al, tratatului de, Berlin. Din convorbiri avute cu funcționarii otomani, străinii deduc că se vor face reforme foarte fundamentale pentru toate elementele populațiunei pe baza unei perfecte egalități. Se zice că senatorii, înlxuiindu-se, au fost pentru aplicarea legei din 1880. Constantinopol, 24.— Ambasadorii Franței și Rusiei au avut azi dacă auziază o întrevedere cu ministrul de externi, în urma căreia poarta a publicat comunicatul privitor la reforme. * a fost primit de Poteri MUKTAR GAZI AHMED Mare vizir D. Poincare articolul 23 un tratat«! deia Sahin iată textul articolului 23 din tratatul de la Berlin, pe care ‘Turcia îl va aplica arab, spre a împedica războiul din Balcani . ARTICOLUL 23. Sublima Poartă se angajează a aplica cu scrupulozitate in insula Creta regulamentul organic din 1368, aducându-i modificările care vor fi socotite echitabile. PROVINCIILE OTOMANE IN EUROPA Regulamente analoge adaptate nevoilor locale, afară de ceea ce privește, scutirile de impozite acordate Cretei, vor fi de asemenea introduse în celelalte părți, ale Turciei din Europa, pentru care o organizare deosebită i -a fost prevăzută prin prezentul tratat. Sublima Poartă va însărcina (■omisiuni speciale, in sânul cărora, elementul indigen va fi in mod larg reprezentat, pentru a elabora, detaliile acestor nunți resusflmente, in fiamra provincie. Profilele. de, , organizare, rezultând din aceste lucruri, vor fi supuse, cercetărilor Sublimei Porți, care înainte de a promulga actele destinate a le pune in vigoare, ca lua avizul Komimmal, europene instituită pentru Bv india UrionluUi., : Manevrele regale 251UJk. II. Operațiunile de era înfățișarea generală a trupelor.-.Aeroplanele întrebuintate pentrr prima oară în serviciul armatei noastre.- Interesantele zboruri ale membrilor „Ligei naționale aeriene“ Lupta de eri în conformitate cu ordinul triulmis comandanților, după comunicarea temei manevrelor, partidul roșu și partidul albastru, începând de ori seară, au intrat în stare de război. Considerând iu-se această stare, direcțiunea manevrelor a hotărât. Ori dimineață următoarele inensiuni generale pentru partidul roșu, comandat, de d. general de divizie Al. tarei.Concentrarea , celor două divizi Ploești in scop de a inamici contra forțelor adverse de la Nord de. București îndată ce ele cor fi semnalate de cavalerie. In acelas timp «’aui ordonat, pentru partidul roșu următoarele dispozițiuni: Divizia de cavalerie face serviciul de cercetare spre Sud, mișcându-se cu grosul pe direcția Pliești-7a corii șt.î-Cătr.mj.I. Pornirea grosului din Ploești la ora 6.30 dimineața. Divizia V-a pornește la 6.30 dimineața din Băicoi spre Ploeșa și de acolo la Târgșorul- Verbia și Negoești. două detașamente vor ocupa CocorăștiJi și Șiruri. Divizia, l-a de rezervă, pornește, la 6.30 dim. din Măgurelele, prin Plnești, îndreptânduse către Brazi și Bătești Pentru partidul albastru se hotărâseră, următoarele intențiuni generale: liiintarea imidiană, direct spre Nord, cu intențiunea de a întâmpina pe inamic la trecerea râului Prahova sau Ialomița. Dispozițiuni ordonate erau : Brigada de ea,Valerie execută, serviciul de cercetare, în sectorul Balotești-Baza Doamnei și Crevedia-Bumbești. Grosul pleacă pe șoseaua națională București-Ploești la ora 6 dim. Divizia IV-a se pune în marș la ora 6 dim, pe distanța Mogoșoaia-Draconi-Periș, cu o flancgardă pe șoseaua națională Bunirrștti Ploești. Divizia aII-a la aceiași oră pe direcția Rufiea-Crcacvia-Butmanul. Secțiunea operațiunilor de la direcția manevrelor se stabilise la ora 8 dim. la Poenarfi-Burchi. Diapozițiunile luate de comandanți, în urma comunicării femei, au fost, în rezumat, următoarele, cari s-a fi văzut mai precis în urma luptei date: Partidul albastru a înaintat cu brigada de cavalerie, comandată de d. general Săutescu, de la Balotești — unde a cantonat, pe șoseaua principală, între Pârcăleiești și Ploiești, acoperind în această mișcare flancul drept al grosului, care a înaintat pe SoloTia drumuri spre Nord. Divizia IV a a plecat, de la Moșoșoaia-Odăile, unde cantonase în noaptea de și trecând pina"Orarobi s'a dirijat spre Periș. Divizia III-a a plecat de la Buftea. Tinde cantonase în timpul nopții, și trecând prin Lucianca s'a îndreptat spre Căianu. Celelalte trupe, ale partidului ,roșu, au pornit deasemenea împărțite în două fracțiuni, cea dintâi, divizia de cavalerie prin Negoești-Cocărești îndreptându-■m spre Cătunu prin Popești și Brazi, iar cealaltă, divizia V-a, prin Târgșorul-Vechili spre Cătunui. Două detașamente, din acest partid au ocupat localitățile Colțul de sus (Cocorăștiui) unde se semnalaseră inpe și cavalerie aparținând inamicului. Faptul acesta s-a petrecut în împrejurările următoare : Divizia de cavalerie, a corpului A de armată, în achiiod, trece podul de peste Crîrov și descoperă, în apropiere de Frăsinet, grosul corpului II. Orele fiind înaintate în vremea când se efectua această operațiune, direcțiunea manevrelor a ordonat încetarea. Azi continuă lupta. O obstrnatiuue interesantă asupra silvațiunii în care se pulsese cele doua partide, azi, la reînceperea luptei, e. aceea că divizia d cavalerie a corpului A cunoștea pozițiunea trupelor corpului 11. pe rotă vremii', brigada de cavalerie arorpadă 11 nu cunoștea paziția trupelor corpului A. Starea generală a trupelor In tot timpul zilei de ori atașații militari străini au urmărit din automobile și pe teren mișcărilerripelor.admirând preciziunea și ușurința, cu care cele mai dificile ordine erau executate în condițiunile cele mai mulțumitoare. Ziariștii delegați a asista la manevrele locale au urmărit și ei operațiunile trupelor, în trei automobile, sub conducerea., d-lui maior M. Darvari, șeful birroului presei. O vreme puțin umedă, fără de soare, a făcut ca ziua de ori să fie foarte priincioasă pentru importantele operațiuni efectuate, i S’a observat cu acest prilej de către toți ofițerii noștri, și mai ales de cei străini, starea era ce i lentă în care se găsește soldatul român. Plini de voie bună și cu ochii ii, flăcăii călcau hotărât, cercetând cu privirea ca și cum s'ar fi așteptat, să li se ivească înainte adevăratul dușman. După marșuri de kilometri, făcute cu ranița, cu pușca și cu tot echipamentul, când se dedea un scurt repaus, soldații își făceau de lucru luându -se voinicește la luptă intre ei. Gommandanții manevrelor Echipamentul general al soldatului nostru, putem spune cu siguranță, e printre cele mai bune ale armatelor din Europa și el a atras luarea aminte in mod special atașaților militari străini. AVIAȚIUNEA ROMANA LA MANEVRELE REGALE Făcând recunoașteri pentru manevre, „Liga Națională aeriană” a excutat ori în zona manevre dss o serie de sboruri splendid# „Liga Națională Aeriană’ț d« sub conducerea d-luî căpitan« Bibescu, a făcut pe ziua de aici dovada strălucită a neprețuit»“ lor servicii pe care le poate au fervice armatei noastre în timp de războiu. In urma înțelegerii stabilite» principele Bibescu a primit pe ziua de ori mai multe ordine pe cari le-a comunicat d-lor ofițeri aviatori, însărcinați a face o serie de recunoașteri în zona iin care cele două partide se pregăteau de luptă.. Cea dintâi îi recunoaștere au făcut-o d-nii locotenenți, Zorileanu și Popovici pe un mono- plan Blériot, cu două focuri.? Plecarea în recunoaștere a fostt la orele 10 și 10 minute dimineața de la aerodromul din Bánc»* sa, cu itinerariul: Oto^jean i-Batot eștî-colțul de Nord Est al lacului Snagov-de.i.tung si! rsahii Talomița de la E spre V ,pâna te» dreptul satului Cătunu : «te acH, Butimanul-Poenarii’Vulpești-Ctettila-Băneasa. Aparatul era Coprdus de d. jocat. ZarileaghU dlocot. Popovici având o misiunnea de observator. Scopul recunoaștere era observarea oricărei mișcări* dc., trupe în regiunea cuprivisă tniiia punctele menționate ^î în sprercial supraveghiarea politiftca, aruncate de pontonieri pe diferite ape. Recunoașterea a durat o oră și jumătate; «din cauza vântului puternicea nu s'a putut face cu ușurință decât, deasupra înățimii de 300 metri când s'a ieșit din curent. Trifuimea maximă atinsă a fost, "te» 1100 metri, cu viteza de 100 ktm. pe oră. Spațiul restrâns «te cum dispunem ne silește să ne mulțumim atuman să înregistrăm această recunoaștere, ca și pe cele ce urmează, fără a stărui asupra însemnătății lor deosebite. A doua recunoaștere a fost făcută de dl. locot. Capșa, pe un Blériot, și a atins 500—800 metri, în regiunea Băneasa-Tâncăbești și înapoi. O a treia recunoaștere o face d-nul locot. Zorileanu și Fotescu între Periș-Valea Ialomița, ca însărcinarea de a recunoaște podurile de pe Ialomița. Venirea nopții și lipsa de benzină au făcut ca aterisarea să se facă, la Odobești (Dâmbovița). Pînarea în această recunoaștere a fost la orele 4.28 d. a.* Nu putem încheia fără a menționa sborurile remarcabile executate de o serie de membri ai „Ligei Naționale Aeriene” și anume de d-nii conte Thareiithy, Tholozan, locot. Sturdzn, tocot., Capșa, P. Vacas, locot. Negrea« ca și în sfârșit al lui Vtaksn, care cu aparatul său numit de francezi ,,I«a mouche to Be” a îmărmurit, a îngrozit și a umplut de admirație pe toată lumea și mai ales pe atașații militari străini. Mihail Negru, fi D. general Argetoianu ■ ministru de război. D. general Carcet D. general C. Coandă D. general Crâiniceanu D. general Laubrino D. general Hârjen D. general iarna mu BOTOȘANI Nenorocire.—Un copil ars de vin Botoșani, 24.—Schelea bisericei în reparație din satul Cristești, pe mire se aflau preotul Ion Gáspár și lucrătorul Vasile Ciomag, ruipându-se, aceștia, au căzut de la o înălțime de 7 metri. In stare gravă au fost internați în spitalul din Uriceni. Un incendiu isbucnind la o colibă de pe moșia ITnțenî, unde se aflau mai mulți muncitori, flăcările au cuprins pe baiatul ■ Mihai Fanciuc’, de 18 ani, care a fost carbonizat. Parchetul a dispus, o anchetă,. ,