Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)
1912-10-14 / nr. 283
13 Oct 1912 Al 7-lea conceps de marile premii pentru eltiterii UNIVERSULUI -SERIA Vila Ciprii 10.13 A se centra zilnic până la corn, lecarea 31 curoane și, se vor trimite intr'un plic la . Administrație. Tragerea se va face în cursul lunei Xoembrie. ■ <WAAW_'AftAAAAAW Mâine Apare No. 1 din : Dramele Războaielor și ale Revoluțiunei. 36 pagini 20 Dara. Mari premii cititorilor. Dr. ERACUE STERIAN Vecinu medic al Eforiei Spitalelor Giile SPECIALIST in BOALELE SIFILITICE și ITERE Consult, dela 10-12 și 5-7. 3006 22. Str. Bibescu- Vodă. Telef. 25/70 LESICOV SG CAMPANIE Român, Rus, Bulgar, German, de profesorul Grigorovitza, se află de vânzare la librăria Theodosiu Ionnitiu fin, București. Revânzătorilor se acordă rabat. ________________ 3005 S’a pus in vânsare la toate magazinele de coloniale și delicatese din Capitală și provincie, în cutii de diferite mărimi Marinată Nisetru DIX FABRICA Știrbey-Buftea Acest nou produs al cunoscutei fabrici de la Buftea, reprezintă idealul gurmanzilor fini Cai.tale exie enta. j.ust doi.eios Preparație în sos de vin Ploești supralicitații: Luni 15 Octombrie la Trib. Prahova pentru vânzarea marelui imobil din str. M. Gogălniceanu 41, situat centrul orașului in fața Tribunalului. 3007 Dr.G.Constaescu Fost monitor al clinicei de maladii urinare din Paris BOALELE GENITO-URINARE Consult S—7 p. m.—Telefon 39 14 50 — Str. SCAUTE — 5« (alături de Clemența) DOCTOR 3001 FISCHER-GALATI Fost operator al clinicei profesor Fucks din Mena Poale de vechi Consult, 2-5, Dumitrea 10-12 ^Bumrești^10^tri Cova £ 1^^ Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrâni . Conține cel mai bun LAPTE din ALPII Si vinde la toate drogheriile și farmaciile din țară Cutia lei 2— Sam. Löfer, Repr. București, Sifilis, scurgeri, onania, neputința, box de femei și de piele vindecă repede Dr. GRÜNFELD «autor’ul volumului Secretele Sexualen — 7 Strada Olari 7 — prin Moșilor 196 Consult. 41—12. 4—6- 2761 fr» M. LmmmM MEDIC DEXTIST De la familsta din Viena ?i -Berlin Vindecă dinții Chiar, cu abces, prin procedeu non Berlinez. Dinți artificiali fără placă, plombe, coroane și orice lucrare dentară exact și solid executate, îndreptarea dinților noi crescuți prin sisteme ortodontice. Consult. 8—12 și 2—6. Calea Victoriei 31. 292S Tolicli&isa 9,V 1Ä ■ Griviței 107.Matache Măcelaru, ' Consultation!' pentru Cale BOALELE. Tratamantul special al BOALELOR LUMEȘTI Un fiecare %i de la 8—12 și 2—9 * . Un leu consultați unea . (CABINET DENTAR MODERN, ’ Lucrări solide in om, cancine și platină 2573 < Olclorii C. FARM Medic Primar al Spitalelor Civile Docent de NEUROLOGIE si ELEOTROTERAPIE Consv. t. de Botal*- nervoase Mentale. ELEOTROTERAPIE 6-7 seara 5 >, POLOXA. 50 2631 Doctor LMIU1 Fost intern al spitalului Brâncovenesc — si chirurg, al spitalelor Lionel — Specializat in clinic,ele din Pun« Consul:afiuni chirurgicale și BOLI de LEMEI 3—5 și 7—S sea-a *1*-ada Știrbei d . 1“? 2927 Telefon 4/12. DE Odol multe snumele său universal durabilinței sale unice. Pe când altele de gură au un efect numai a acele secunde ale întrebuinarei lor. OLOL se suge în dinții în mucentațile gurei și are n efect încă lung timp după îtrebuințare. Prin această prorietate specifică a ODOLULUI e păzește desvoltarea proceselor e fermentațiune în gură și se ombate distrugerea dinților. MAGAZINUL „ASTORIA“ 47 CALEA VICTORIEI 17 (Hotel Frascati) ACEST BOU MAGASIN A PUS SN VANZAIE GHETE AMERICANE Marca „ASTOR“ Cunoscute si toată lumea cu 2978 Prețul de Lei 28.50 Perechea DUMINICA 14 OCTOMBRIE 2* TRIBUNA Idealul Bulgarilor și politica tor de profesor N. BASILESIl’ de la Universitatea din București, încă nu s'a uscat cerneala cu care am scris ultimul nostru articol: Datoria României in Împrejurările de azi, și prevederile noastre sunt confirmate: ele nu mai pot fi azi tăgăduite decât de acei ce nu vor să vadă, nu vor să audă. Marele organ al presei franceze, oficiosul Le Temp, după ce expune in numărul său din 15 Octombrie curent configurațiunea geografică și compozițiunea etnică, a teritoriilor — Macedoniei, Vechei Serbii, Albaniei și Egiptului—a căror autonomie, Statele balcanice o cer in aparență,— omițând înadins a spune, că în toate acestea țări sunt și foarte numeroși Români- Kutzovlahi, — adaugă ,în chipul cel mai simnificativ și categoric: „Bulgarii, Grecii, Serbii și Muntenegrenii nu au încetat un singur moment, de la emancipațiunea lor proprie, să ceară dacă nu anexiunea, cel puțin libertăți naționale pentru frații lor de rasă, rămași sub dominațiunea turcă. Dar repartițiunea acestora, destul de rău determinată în Macedonia, deduse loc, până în prezent, la discuțiuni asupra regiunilor unde fiecare revendica o predominanță etnică. De astă-vară, Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegrul au renunțat la certurile lor de rivalitate. România singură dintre puterile creștine din Balcani a rămas în afară ,și ele s’au unit în scopul de a asigura fraților lor de rasă in Turcia,, ca autonomia, un regim garantându-le siguranța persoanelor și eventual eliberarea lor. „Cele patru tinere regate au pus un sfârșit certurilor lor și au fixat delimitațiunile teritoriale asupra cărora ele sună 0 IPOTECA MORALA pentru viitor, cu scopul de a forma un bloc destul de tare pentru a pretinde să reguleze singure problemele balcanice, care le interesează și să scape de tutela bătrânei Europe. Împotriva voinței acesteia, într'adevăr au început ele ostilitățile și ele cred că în caz de victorie soluțiunile, fie chiar parțiale, ce vor interveni, vor compensa sforțările cruciadei, după expresiunea d-lui Ciechoff, ce ele au întreprins. „Ele mai spera încă că înfrângerea lor nu va putea avea nici pentru ei nici pentru frații lor de sânge consecințe funeste“. Iată dar a desvelit fără înconjur planul celor patru state balcanice: 1) Ele și-au împărțit, între ele, Turcia de Europa: Bulgaria va lua Macedonia,— Grecia, Epirul — Serbia, Vechia Serbie, — iar Muntenegruii Albania. 2) Această cucerire nu se afișează, este adevărat, pe față și in mod brutal, — ci, pentru a menaja susceptibilitățile bătrânei Europe și pe ale României —ea, ia formă unui războiu generos a unei cruciade pentru eliberarea fraților lor de sânge. Acest război tinde, deci, pe față, deocamdată la autonomia acestor patru mari provincii otomane — el țintește, însă, în ascuns, la anexarea lor ulterioară, dovadă Creta— dovadă, Rumelia. 3) Această împărțire și această cucerire se vor face fără știrea, și fără voia Europei cele patru state balcanice, consideră Peninsula balcanică ca fiind a lor exclusiv, ea ne mai fiind acolo, de loc, alte interese decât ale lor. Bătrâna Europă este, pur și simplu, proclamată decăzută în ipoteca moral, ce și ea, de 33 de ani, luase asupra Turciei de Europa: Balcanii,— Balcanicilor! 4) In fine, România singură constată cu dispreț, organul francez, stă în inacțiune, stă cu brațele încrucișate, — neștiind nici ce vrea, nici ce ar trebui să vrea! Idealul Bulgariei este clar: O Mare Bulgarie, o Bulgarie care să meargă dela Dunăre până la Dardanele,—ei vor să devină și să rămână stăpâni absoluți pe peninsula balcanică,—să dispună ei și, numai ei, de soarta tuturor popoarelor din această peninsulă. Și acest ideal, Bulgarii, îl vor ajunge cu voia ,sau, iară voit bătrânei Europe. Acestei Eurepe care i-a dat pilda cea mai scandaloasă a violărei drepturilor naturale a popoarelor, împărțindu-le între marii ei condotieri, ca pe niște turme de vite. Realizarea acestui ideal, însă jicnește două interese, profund legitime ale României : el cuprinde, in sine, amenințarea pentru mâine a unei cuceriri viitoare a Dobrogei,el cuprinde, însă, pentru uzi, cucerirea Pindului, adică al cuibului românismului din Balcani. Toate silințele noastre trecute, toate sacrificiile materiale și morale ce noi am făcut, pentru a redeștepta ideea națională ir inimile fraților noștri din Pind, sutele și miile de martiri ce au căzut jertfă pe altarul,ei, sub cuțitul bandelor bulgăreși grecești, toate vor fi mâine spulberate de sabia victorioasă a Bulgarilor; numele de Român, ideia națională românească se vor șterge din inima fraților noștri, ci vor deveni Bulgari, cu voe sau fără voi1. Îni acest ideal, Bulgarii- il vor atinge, chiar când, in contra, speranțelor lor, ei ar fi învinși,căci precum constată organul' francez,'ei știu că chiar înfrângerea lor nu va avea pentru ei consecințe funeste. Tufei ava R î n acest caz silită de bătrâna Europă să le acorde cel puțin autonomia Macedoniei, adică aplicarea faimosului lit. 23 din ratatul din Berlin, însă sub garanția ei. Bulgarii nu vor pierde un palmac de pământ "din teritoriile lor de azi, nu se va găsi nimeni care să ceară readucerea sub sceptrul semiiiuel al Unei țări creștine ! Dar și in acest caz ei vor câștiga cel puțin aureola martirului, care s-a jertfit pentru o sfântă cauză : ca 'i va di dreptul să vorbească popoarelor din Balcani și bătrânei Europe cu o autoritate morală indiscutabilă. In ambele cazări dar, de victorie sau de înfrângere, Bulgaria își va așeza etern—dacă nu suveranitatea ei' imediata,—dar 'desigur ,hegemonia ei in Macedonia. •Si pentru aceleași motive. Serbia o va înfige pe a ei in • Ve*>chin Serbie,, chiar în Novi Bazar, Muntenegru, în Albania și Grecia in Epir: nimeni nu se va mișca, nimeni nu va protesta,însăși Austria va face, căci frica de un război la european a înghețat în vinele lor toate energiile, toate năzuințele. In aceste momente, un singur Stat putea vorbi sus și tare, fără a aduce complicațiuni europene : era România, România ale cărei interese morale și materiale sunt atât de adânc turburate și jicnite. România insă tace, România se furișează sub politica impenetrabilă a bătrânei Europe. România strânge cutele idealului său și-l ascunde sub manta Europei. Făcând aceasta, România singură se judecă și se condamnă. --------------00 ------------- 9ln funr flenaretre se insures în sesotet. Ziarele de seară au publicat amănunte, senzaționale asupra unei mari fraude ce s'ar fi comis in dauna direcțiunei căilor ferate. Anume se precizează, că: s'ar fi comis fraude in sumă. df. 130.000 lei, vânzându-se la particulari 350 de vagoane de lemne din depozitul c. f. r. In realitate, iată cum stau lucrurile Direcțiunea căilor ferate o bicinuește, în fiecare an, să cumpere, de pe la antreprenori, o cantitate, de lemne, pe care o împarte, — cu preț mai mic decât se vinde în oraș și platibil în rate — micilor funcționari de la căile ferate. Administrarea depozitului se dă în sarcina unuia din funcționari, care e obligat să dea fiecăruia o anumită cantitate, și să formeze liste de funcționarii cărora li s-au împărțit lemnele. Anul acesta a fost însărcinat cu administrarea depozitului impiegatul Dobrescu, având de ajutor pe un alt impiegat, Georgescu. In primirea lor s’a dat o cantitate de 150 de vagoane de lemne. Funcționarii cari au venit să se aprovizioneze, au fost lăsați să-și măsoare singuri cantitățile cu cari erau înscriși. Când depozitul era pe sfârșite s’a constatat că lipsește — ancheta n’a putut preciza încă — între 10—15 vagoane de lemne, din cele 150. Această lipsă, — după cercetările făcute — s’ar explica astfel. Unii din funcționarii inscriși cu diferite cantități de lemne, fiind lăsați să și le măsoare ei înșiși, s’au gândit că...sunt oameni săraci, și că mai bine să treacă de la direcție decât de la ei. Așa, că în loc să măsoare, de pildă, 7 metri cubi, au măsurat 10. Alții, —conform unui vechiei obiceiu, care n’a putut fi stârpit — imediat ce au luat lemnele, le-au vândut, pe un preț mai mare, particularilor. Unii din acești funcționari, cari au primit semnele și au semnat de primire, tăgăduesc acum că ar fi primit. Se pare deci, din ancheta făcută până acum, că funcționari cari administrau depozitul nu ,’au făcut vinovați decât re Aepricepere sau neglijență. Deocamdată impiegatul Dobrescu a fost suspendat, până la terminarea anchetei. In tot cazul, lipsa nu se ridică, la o sumă, mai mare de 6000 lei. Ancheta continuă serie a se stabili responsabilitățile. ------,-----60 -. Tragerea loteriei de Stat cl, VI ZIUA. IV Eri a continuat tragerea loteriei de Stat român ol. VI-a, ziua a 4-a. Aă eșit următoarele numere: te. 43.756 a SIS! 20.600 lei Aă câștigai câte. 3090 lei ,\o. : -1-6095 50015 ■Aii câștigat câte 2*900 Isi Ko.: 39173 34938 Aă cdsiiqat cât,- 1008 iei A<». •• 3260,3 í 1580 35531- 3266 4468 18385 26725 • Aă câștigul râie 500 lei :Vo. . 2742 9707' '3814 29281 35694 38167 52193 0126 13985 15124 20348 91047 Ä559 28651 44098 14321 MÍÍ519 25335 25172 40853 41165 51Ó16 7889 97875 45381 51978 încercau norocul ia FEIX 0RÜH Bucumti JttModernei 1-M.'MrmtaHZ 797 849 525 641 540 565 659 248 692 115 237 42.777 125 758 697 785 700 901 018 958 131 348 668 973.798 870 143 231 232 137 702 667 433 412 43.018 768 ISO 161 123 §95 076 716 890 078 778 528 467 983 459 109 806 006 378 '591 507 732 617 44.654 031 963 826 132 564 636 068 130 352 311 291 251 210 515 683 3u3 45,925 689 232 21$'61$ 593 473 949 671 940 325 716 752 001 057 557 326 067 423 083 46.609 649 176 274 635 586 615 473 770 666 04 858 904 906 384 4J2 481 133. 034 512 47.910 547 11-9 858 994 743 148 966 -.450 764 560 072 5-57 780 48.500 569 -846 70 4 702 971 604 513 S30 303 887 851 434 914 720 24« 363 821 897 152 323 <>«7 281 ,-49.637 761 ,520 252 716 957 783 332 *57 813 153 728 836 489 601 043 009 074 50.290 678 730 898 541 287 995 <84 7-35 685 3 40 617 466 161 715 51.302- 564 723 514 165 063 918 HM- 948 937 752 090 299 52,394. 454 52-9 956 429 278 637 370 667 020' 723 036 274- 018 745 470 662 53.221 740 047 186 909 850 244 288 049 288 572 110 423 361 060 142 756 009 539 351 Si.441 961-'417 239 440 645 485 325 951 721 992 -428 965 162 209 8.02 332 914 534 35.091 391 354 511 481 76-4 421 493 244 124 013 270 56,603 805 674 313 842 479 67.2 706 -401 215 602 738 260 612 237 047 112 557 033 586 57.412. 080 147 595 044 706 097 322 615 940 497 838 348 016 667 465 197 58.554 662 656 964 128 702 360-723 574 3 Í 4 872 757 665 546 201 258 473 523 59.302 236 623 568 511 316 698-064 231 773 748 333 176 434 523 426 987 808 272 310 008 063 767 352 Au câștigat câte 200 lei he nierile : 0.562 281 7cS 71-S 423 756 171 9SC 043 363 m 39-4 818 321 570 I. 776 199 181 745 059 680. 303 570 85Í M3 884 98 4 665 793 797 184 647 803'982 158 2.032 im 309 908 258 ! 47 336 172 795 213 783 588 569 628 249 907 o 16 951 830 3708-4 265 338 346 512 222 585 35C 332 218 m 518 661 338 274 8 41 485 89! 874 343 305 4,255 879 102 902 734 469 439 794 570 947. 114 921 250 027 960 *437 637 948 129 5.194 176 045 305 2-93 5-44=688 621 626 404 168 528 1 42 2 46 893- 698 783 565 754 771 062. 700 073 638 566 378 6.372 204 -454 638'833 370 957 398 197 262 663 396 67-4 648 289 987 851 283 7,658 028 555 459 OM 632-05Ó 171 809 132 -472 657 -395 346 439 750 129 561 038 593 570 701 8-921 153 223 727 704 233 238 818 792 647 176 967 595 181 561. 229 447 8.130 339 152 861 101 925 984 541 817 852 831 584 865 547 394 670 576. 162 10.177 456 894 816 659 094 926 022 126 872 008 973 109 236 061 257 418 606 II. 053 786 152 127 907 903 785 816 405 061 636 938 459 703 142 540 022 1 53 .514 406 726 646 782 177 791 729 334 246 659 536 12.192 084 569 358 920 184 073 029 003 987 389 626 343 643 648 981 536 248 135 13.002 561 477 773 489 961 751 447 004 738 .937 264 991 720 728 14,058 405 159 105 897 451 092 506 358 916 150 990 743 041 731 Í-23 15.336 049 257 434 613 97-4 944 Wl Í.Q1 26.709 443* 007 499 314 315 087’ 429 887 743 *438 788 327 707 642 680 391 515 17.635 895 312 213 038 819 U2 483 392 921 448 867- 225 600 076 195 879 238 18.774 816 639 452 177 131 775 784 143 470 629 650 311 807' 334 258 216 624 -199 638 125 165 044 Ö32 19.537 357' 787 335 967 8ÓÍ 969 906 445 523 053 854 910 3S0 949 226 533 186 433 250 248 735 310 £6 319 225 876 350 821 975 311 20.599 065 198 096 092 308 381 265 006- 086 52-4 888 180 576 530 838 897 614 12,2 "" 21.796 199 122 271 292 . 342 507 341 433 , 848-752 679 29 4 560 096 730 379 023 565 621 826 073 276 508 027 655 688 872 154 958 570 22.980 .277 776 849 945 081 333 237 711 81.4 170 908 780 095 488 112 806 020 602 697 902 678 380 280 375 23.352 919 957 961 477 416 841 906 2-4.072 467 405 105 535 066 982 611 690 321 195 212 522 075 532 563 725 129 950 851 25.713 453 482 139 563 746 082 999 049 200 633 488 134- 902 612 112 498 38.482 613 291 112 748 802. 364 567 5Í6 296 926 146 776 629 037 914 393 117 063 27.697 690 941 155 881 353 344 ÖÖ0 348 185 522 075 189 608 474 810 735 239 721 613 28.144 422 656 480 331 992 573 088 471 384 542 706 377 334 410 |Ț9 232 658 864 347 563 091 616 28.445 679 201 859 625 967 748 220 321 937*598 883 355 909 370 070 510 233 164 718 694.533 749 30.241' .«50 .956. 561' 41» 155 092 Q20 492 231 735 '659 DOI. 303 390 171 453 072 337 .............. 31.044 577 976 775 737.034 921 240 558 719 387 20.2 590 088 12.3.15 959 471 158 031 524 135 022 660 913 045 820 625 632 356 33.923 664 685 830 309 087'312 563 526 597 60S 226 988 180 364 328 S63 14.764 292 309 702 995 090 428 730 345 $56 388 477 504 941 35.956 599 620 001 012 464 906 523' 098 082 816 623 446 382 857 279 345 856 ,388 932 755 206 271 03t 2d 728 666 834 33.932 148 181- 374 595 897 331 847 471 542 160 635 370 311 879 151 911 078 138 001 562 279 031 075 37.913 23.5 460 106 662 410 924 310 4-25 983 949- 443 919 641 000 "15 568 655 921 763 348 38.190 873 265 422 798 584 -531 151 720 270 774 815 145 031 39.592 473 065 409 362 620 727 742 895 816 992 166 567 461 91 j 430 335 074 675 . . ÍÜ.183 .150 880 028 S96 051 6Sc 158 691 789 819 103 168 860 597 438-170 883 .465 943.639 999 41.492 601 103 823 813 4Ó7 069 REPORTAJ POLITIC Conlucrarea celor două partide conservatoire Noua propunere a d-lui Titu Maiorescu intrevederile pe cari le-a avut Jos d. Titu Maiorescu cu d. Take Ionescu a survenit o propunere nouă. Into adevăr primul ministru a propus d-lui Take Ionescu,declarând că propunerea vine de la cl-sa personală ca partidul conservator democrat sa conlucreze la guvern cu partidul conservator. Această conlucrare, s'ar face pe baza unei egalități, dar fiecare partid iși va păstra individualitatea și organizația intreagă. D- Take Ionescu a spus d-lui Maiorescu că nu-i poate da un răspuns la noua propunere ce i se face, decât după, Ce va avea o consfătuire cu mai mulți fruntași, dintre partizanii fixat la Joi seară, la orele 9 a și avut loc consfătuirea la d. Take Ionescu acasă. Șeful partidului conservator democrat a expus amicilor d-sale cum au urmat tratativele pentru concentrare și cauzele pentru care concentrarea nu s’a putut face. D. Take Ionescu a comunicat apoi noua propunere ce i-a fost făcută, de d. Titu Maiorescu, cu privire la o conlucrare și a cerut avizul partizanilor asupra acestei propuneri. Toți cei de față au asigurat pe d. Take Ionescu de toată încrederea și i-a lăsat toată libertatea să procedeze cum va crede de cuviință. Consfătuirea s-a terminat la orele 11 noaptea. * Un fapt pozitiv și de importanță politică este că M. S. Ragele și-a anunțat sosirea în Capitală pentru azi Sâmbătă. Criza politică va fi deci în scurtă vreme rezolvată, deoarece M. S. nu va sta în Capitală decât puține zile și se va înapoia la Sinaia. Pe de altă parte inițiatorii intrunirea de solidarizare cu d. Petre Carp, au lansat convocările pentru această întrunire. Afișe speciale anunțând și pe orătorii cari vor lua cuvântul și pe cari noi i-am anunțat de ele, au fost lipite pe zidurile Capitalei. Delegațiunea compusă din d-niî D. Dobrescu, dr. Kereset, și Em. Antoniescu s’a prezintat Joi la d. Titu Maiorescu și i-a comunicat convocarea întrunirei. Primul-ministru a luat act și a comunicat în acelaș timp că și comitetul executiv al paridului conservator va fi în curând convocat. ------------00------------Bucur. i lntre obiectele de premii noi figurează și Una mașină de cusut marca Compania Ameriană. Un gramofon marca „Meladon Carmen Sylva” cu șase căci marca Premier Record,umpărate de la marele magazin de mașini de cusut,, gramooabe și biciclete cu gros« și on Setail Compania Anglo-Americană, strada Carol, 50 București; kkkkkkkkkkkkkkldk Pentru CITITORII și vUTrIUriif assstsi USILE PREMIIW OCTOMBRIE ?»lfi Concurs de mari și frumoase premii oferite de „Universul“ abona’jiori CITITORILOR sale w Fremlüe (7UBIL11ILU3 ^ PBEM1UX. l-im 500 LEI IN AUR PRÉMÜL If-lea Una Șaibă de aur compusă de 5 bucăți a 10 Mărci fiacare, această salbă e montată pe un fin LANȚ DE ALU. 3) Una pereche cercei perie reconstituite, legate in aur fin. 4) S'roi gente splendide lucrate in mărguie, ultima noutate, pentru dame. 5) Un splendid notes cu scoarțe de ,m«n ta aurite pentru dame. 6) Una oglinda necesar, aurită, servind pentru a păstra ace. 7) Un necesar, podriera. cu capac, emanat și aurit, in formă de casornie. 8. Una pudriera aurită, cu capac emailat. 9.) Un port monede aurit, pentru păstrarea aurului, napoleoni și jumătăți de napoleoni. 10) Una oglindit de metal, aurită, în formă de brelog. 11) Un poft^ndei^ cu scoarțe de metal aurite. 12) Șase splendide inele de argint, atnetist, diferite culori pentru dame. 13) Una parfmerieră de metal aurită. 14) Patru lânjișoare pentru gât, lucrare din aur duble, pentru dame. 15—24) Zece cuti, cremă, padr. -i săpun Flora. 25—30) Câte un abonament pe 6 bm la «Universul Literar» și «Ziarul Călătoriilor». Dislocări la tmips ZVON DEMOBILIZARE. — DESMINȚIT Târgoviște, 11 Octombrie Corpul II de armată a trimis un ordin telegrafic regimentului 3 Dâmbovița No. 22 și reg. 10 roșiori ca în seara de 13 Octombrie să se găsească în com. Bădulești, din apropierea Găeștilor. Mâine, la ora 12, va porni reg. 22 și un divizion din reg. 10 roșiori, iar poimâine de dimineață va pleca și celalt divizion al reg. de roșiori. Dislocarea acestor trupe a stârnit oarecare neliniște și de aci zvon că aceste trupe ar fi fost mobilizate. Interesându-ne la loc competinte, am fost autorizați a desminți categoric această versiune. Adevărul este că plecarea trupelor din localitate la Rădulești se face in vederea exercițiilor ce vor urma cu ocaziunea examenelor coloneiilor pentru obținerea gradului de general. Tot în acea regiune, sunt concentrate aproape toate trupele diviziei III. « CRIZA FINANCIARA Conferința Camerilor de comerț din țară La Cameră de comerț din Capitală, a început joi dl. a. conferința birourilor Camerelor de comerț din țară, cari au mandat din partea congresului de la Tulcea de a rezolva chestiunea repaosului duminical, exprimând în această privință un deziderat conform intereselor întregului comerț, de a contopi toate dezideratele exprimate până azi la cîuferitele congrese ale acestor camere cu privire la modificările ce sunt de adus codului de comerț în partea referitoare la falimente și de a fixa dezideratul general al ultimului congres în ceea ce privește dispozițiuni de lege referitoare la registrele comerciale. Au luat parte la această conferință, d-ni. Dim. Hagi Theodorady, președintele Camerei de comerț din București, care a și prezidat, dezbaterile, Sigmund Prager vice-președintele acestei Camere, Ștef. Petrescu, ca secretar de ședință, Chr. Staicovici, secretarul general al ministerului industriei și comerțului, Fermie și Panaitescu, președintele și secretarul Camerei de comerț din Galați, Cerchez și Mereuță, președintele și secretarul Camerei de comerț din Iași, Dumitrescu și Georgescu, președintele și secretarul Camerei de comerț din Constanța, Andreescu și Sf. Safta, vice-președintele și secretarul Camerei de comerț din Craiova, Coandă și Mamulea, președintele și secretarul Camerei de comerț din Pitești, Găgiulescu, secretarul Camerei de comerț din Brăila, Ștefănescu-Galați, secretarul Camerei de comerț din Ploești, St. Borș și I. Rusu, președintele și secretarul Camerei de comerț din Tulcea, Cimbrescu, secretarul Camerei de comerț din Focșani. Camera de comerț din Botoșani nu a fost reprezentată, înainte însă de a semua în disensiune chestiunile enunțate, cum împrejurările de astăzi sunt cu totul excepționale și cum reprezentanții camerelor de comerț din țară nu puteau trece peste examinarea situațiunei actuale s’a admis, cu unanimitate, propunerea d-lui Sigmund Pragers vice președintele Camerei de comerț din Capitală, de a se examina, cu precădere, chestiunea crizei financiare, sau mai bine zis a panicei ce a alarmat piața internă. S’au examinat deci, rând pe rând, lipsa de numerar, retragerea depozitelor, lipsa exportului și lipsa de vase în porturi , rămânând ca formularea dezideratului, în această importantă chestiune, să se facă astăzi. ---------00---------- Cerna. SERVICIUL TELEGRAFIC al ziarului „Universul“ 3F a sMttzit APROPIATA INTERVENȚIE A RUSIEI ȘI AUSTRO-UKRABIST, Belgrad, U. — Ministrul Rusiei la Belgrad ,d. Hartwig, a plecat subit la Viena. ^ Aci se spune că această călătorie a diplomatului rus este în legătură cu o apropiata intervenție a Austro-Ungariei și Rusiei.Ziarele sunt de aceiași părere și adaugă că Serbia privește cu ochi răi amestecul marilor Puteri care periclitează succesele Serbiei. DUPĂ INCHEEREA PAGII TUE CO-ITALIENE Roma, ft. — Agenția Ștefani află din Tripolis ca trei ofițeri turci și 8 șefi arabi, veniți ca parlamentari, s’au întâlnit la Abdulgall cu ofițerii italieni și au avut un cordial schimb preliminar de vederi cu privire la măsurile de luat în urma indicerei păcei. Turco-arabii au primit prânzul ce li se oferise de italieni. . Atitudinea turcilor este caracterizată printr’o demnitate serioasă, lăsând să se vadă părerea de rău pentru părăsirea Libiei. După amiazi, parlamentarii turci, însoțiți de maiorul Caltieri și de șefii arabi, escortați de carabinieri, s’au înapoiat la lagărul turcesc, Medalla Zanzur , întâlnind într’o oază arabi au fraternizat, cu dânșii lăudând buna primire ce li-o fac Italienii strătuindu-i să grăbească supunerea către Italia. DEZMINȚIRE Petersburg, 41.—Agenția West Mk spune că sunt născociri răuvoitoare știrile răspândite de presa din Berlin, după ziarul „Swert,” despre pretinsa încercare de sinucidere a unui înnalt personagiu rus, „Svet” n’a publicat articolul ce i se impută. MASURI CONTRA INGHIDEREI DARDANELELOR Paris. 11.— „Le Temps“ află din Londra că guvernele Angliei și Rusiei au început negocierile spre a se abita, orice ar putea provoca închiderea Dardandelor. Londra, 11— Camera Comților. Răspunzând unei întrebări, d. Grey a declarat ca guvernul englez a început negocierile cu puterile beligerante in scopul de a se evita închiderea Dardanelelor. E. LOVENESCU ARIPA MORȚII IV S’o asculte, da, asta aștepta. O undire îi îndulci sufletul. Poate că nu-e vinovată. Trebuia s’o asculte, s’o lase să vorbească mult, mult, să-i spună orice, dar mult, să-l învălue în cuvinte, să-i arate că nu l’ă înșelat sau să-l amețească numai. Tresări însă de odată. Icoana lui Boubouro de la picioarele Atelei îi răsărise în minte. — De ce m’am înșelat? de ce mai înșelat? — Nu te-am înșelat. — Atunci ? — E o taină de familie ! se înatină la chip, dacă ar fi, în adevăr, o taină de familie ? Se prinsa repede de această amăgire, căci voia orice, numai adevărul nu. Ii trebuia o amăgire ca să poată trăi. Se putea să fie și o taina. Iar Adela, femeia veșnică, Zambia biruitoare peste capul lui adâncit in cutele roebei intimate. Se cutremură: se pogorasc el atât de jos? Ajunsese oare robul unei femei? Nu, nu. Și totuși o iubia. Pretutindeni o purta cu dânsul ; nici nn mai încercă să stingă dorul de ea. Trăia cu el. Ii zâmbea și oregăna cu glasul ei îndepărtat. Mâna îî lunecă în buzunar, scoțând o scrisoare a lui Mab. Ii sărută învelișul, liniile subțiri, cuvintele dulci, semnături răsfirată ca două aripi de rândunică ce sboară. Trecuse acum de Câmpiile Elisee și se Îndreptă spre Bois de Boulogne, ce se zărea ca o umbra, străbătută de suluri de limn,năciji mărcțiM»"« sună miezul nopței. Viața nu ațipise în pădure. Perechile treceau, ținându-se de mijloc; uneori se särutau lung, nesfârșit. Andrei se ferea să nu le turbure; cel turburat era insă ei. ■ .. . . Adiatele vântului molcom aduceau miros de flori și de iarbă; pădurea răsufla imbălsamitor, Din depărtare, plânsei de viori. Pretutindeni muzică,, dragoste, flori... Și, mai ales, dragostea răsărea la cotitura fiecărei olei. In vina i se stinse. Nefericirea i se mări cu fericirea celorlalți. Toți petreceau, toți iubeau, toți se legănau in farmecul nopții de vară, initmul viorilor, cu mireasma padurei și a uimirilor, înflorite '■«umai el nu. E singur, singur în acest Paris uriaș, lipsit de iubire, singur nefericit In dumbrava tuturor fericiților. Și sub încolțirea durrerii, se adânsî in trecut, gândindu-se la copi^ria, peste care cerau" umbrele clipei de față, 'tristă, covrilărî." * Oricât s'ar fi adâncit in trec«d..nu putea găsi o pajiște înflorită în care să-și poată odihni amintirea obosită. Avusese totuși o viață lesnicioasă, dar fără cântece, fără soare, fără farmecul nebunatic al anilor de nepăsare... Mama ii murise de mult, pe când era mic, își aducea, aminte de ea ca, da ceva nelămurit, o vedea cu părul negru tupitat pa tâmple, ,cu chipul ei dulce și nepăsător, cu frunteabrăzdată de cute timpurii, cai resemnarea întipărită in toată ființa eî molcoma, potolită... Câte odată simțea chiar învăluirea ochilor eî visători,, duioșî, al căror farmec și poezie plutitoare o moștenise și al... Dar atât. Mâna mângâietoare nu-l trecuse mult prin părul buclat și căldura sânului nu-l ocrotise împotriva celor dintâi Încercări ale vieței... In tatăl sâu nu găsise dragoste. Muncitor, cumpătat și strângător, el era prea țintuit de..grijile zilei, pentru a se mai gândi și la prinosurile inimii. Agonisindu-i traiul, crezuse că-și îndeplinește toată datoria față de dânsul. La dragoste , nu se gândise. Fusese numai tată, uitând să fie și mamă. Niciodată, nu-l jucase pe genunchi, nu-l urmărise cu dragoste in trezirea vietței lui sufletești, nu-l învălise sub aripa iubirii. Niciodată nu căutase să-l culeagă de pe buze neînsemnatele lui nimicuri, să-î citească un suflet, să-i câștige încrederea, și să-l îndemne la spovedanie.... Andrei trăise astfel singur, răsfrânt asupra lui... In suflet i se încheagă pe încetul neîncrederea și sfiiciunea. Era bănuitor. De câte ori voia să-șî reverse inima, se simțea deodată încleștat. Cuvintele nu-i eșcau. Sfiiciunea 11 fereca: — la sfiiciune amestecată cu o mândrie pe care n’o putuse încă birui. Ce-Î al IUI i se părea numai al lui. JS.11- voia să se-dus-copere, dinaintea ochilor cercetători, nu voia să-șî arate slăbiciunile. Undle dobitoace se ascund in vizuină pentru a-șî linge rănile. Așa și Andrei! La cea, mai mică suferință se strângea nu , el spre* a-și ascunde rana dacă n’o putea'vndeca. Numai atunci simțea .0 Ușurare v. Pe unele* morminte ale veche! Blade un fermecător tânăr de marmoră, acopere cu ’ mâinile o amforă, in care e desigur taina vieței de dincolo, păzind-o cu scumpătate de privirile cercetătoare* ale celor ce n’au trecut încă pi’ssui izbăvitor. Această amforă nu-I înfățișa numai grija firii de a ascunde tainele morții, ci îl arăta și cum trebue să fie viața noastră sufletească*' — o amforă de taine. ' Nem treime o viață lăuntrică, iși zicea «Andrei. In afară de ceea ce? imitărțim cu alții, in afară de ceea ce semănăm cu dărnicie, — vorbe și fapte—, in afară de viața aceasta bătută de toate talazurile unei mări pururi neliniștite, ne trebue un port, ce nu poate fi decât in noi. Dacă liniștea nu ne e insuflat, n’o vom găsi nicăeri, nici în vorbele bune ale prietenului, nici în brațele calde ale prietenei, nici in țări depărtate. Nu putem fugi de noi înșine; umbra noastră nu urmărește ea o Eumenidă, binefăcătoare sau răufăcătoare, după cum o împăcăm sau o nemulțumim. Și, fiindcă nu avem cum scăpa de noi, mai bine să ne căutăm singuri, pentru a ne putea bucura, când ne găsim. Să orânduim în grădina sufletului nostru un loc adăpostit și umbros, in care nimeni n’a pătruns o iarbă verde, pe care nimeni n’a bătătorit-o, și niște pomi din al căror rod nimeni n’a gustat. Nu, tot ce simțim • trebue să vie io xăăUga tinjime; seurci«Ja rând din florile inimii noastre atât cât ne cere solidaritatea omenească, să mai păstrăm din ele și pentru ceasul cal de taină, când tot ce e altceva ni se șterge din minte lăsându-ne singuri ca pe țărmul pustiu al unei mări fără hotărâre aceste flori să le păzim cu îngrijire de adierele vântului din afară sau de atâtea mâini ce se întind să le zmulgă pe aceste flori să le stropim cu rouă celor mai bune lacrimi, apropiindu-ne de dânsele cu sinciune cucernică spre a le sorbi mireasma pe care nimeni altul n’a mai încercat-o. Nu e plăcere mai îmbătătoare în această lume, unde totul e al tuturor, decât aceea pe care nimeni n’a ma împărtășit-o, care e numai a noastră. [Va urmi| 7) -■ -"1"® 'v,rn* HnPr-