Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)

1912-11-26 / nr. 326

«tri> ▲ii 21 Noem­brie 1912 Al H­ Iph concurs de mari premii pentru cititorii «UNIVERSULUI» SERIA VIII-a Canonul No. 25 A se păstra zilnic până la complectarea a 30 cu­poane si se vor trimite într'un plic la Ad­ministrație. Tragerea se va face in cursul Tunei Decembrie. Spiritism, Hipnotism Magie, Francmasonerie si ori­ce știinti oculte pot fi invătate fără profesor sau școală spe­cială. Cereți prospect ilustrat și gratuit la: Biroul de studii psi­­hice — Bârlad. 3167 8. p. 7mm Furnizorul Curtei Regale 44,­CALEA VICTORIEI—44 — BUCUREȘTI — Cel mai vechi, și mai impor­tant magazin din tară de: Arme fine de vunătoare.—Carabine de mare precizie pentru vinătoare și arătare — Bogat asortiment de pistoale automate și revolvere. «■ Articole de vinătoare.—Cartușe etc. etc. Atelier special de Ar­mur arte. Preturi reduse. - Expeditiuni in toată tara Publicație Subsemnatul Stoian Stănces­­cu, proprietar !n comuna Mo­­țăței, Doljin, aduc la cunoștin­ța generală că voesc a face un nou sfânt locaș de biserică, pentru care vom­ ține licitație publică. Amatorii se vor presen­ta, la domiciliul meu în ziua de­­ 6 Decembrie curent. Planul și devizul se pot vedea în ori­ce zi la domiciliul subsemnatului. Mazăre verde de sămință și galbenă de calitate superioa­ră, se găsește de vânzare la moșia Hierești, Ilfov. Pentru preț și informațiuni a se adresa d-nei Stoloj­an, strada Coarna No. 7, București. 3206 Săptămână ieftini LA Sigmund Prager 600 JACHETE de Lutru și Caracul Se vând în SOLD CU ÎNCEPERE DE SÂMBĂTA 24 NOEMBRIE PANA SÂMBĂTA 1 DECEMBRIE (data când restul va fi expe­diat în provincie) Cu un Rabat de 20 ° U 3203 Ovăz^Moldova calitate superioară se vinde cu preț avantagios de la 1000 kgr. in sus, predare promptă în Bu­­curești. Pentru comande a se a­­dresa domnilor Const. A. Dimi­­t­riu , P. D. Monoghenis. 24 Strada Smârdan, Etajul I. Tele­fon 25­ 29.­­ 3179 Se caută, film desenator teh­nic, cu prac­tică și certificate. Locuință, în­­sălzitul gratuit Postulanții se prezintă 26 Noembrie, ora 10— 12, strada Academiei 15. Socie­tatea Govora-Călimănești.3178 Q &SÎNȘ­TIINȚARE Retrăgându-mă din afaceri, recomand Onor. Clientelei mele pe d. D. STIER ceasornicar, ca­re a lucrat 15 ani la mine și care și-a deschis atelierul în str. Smârdan 20 bis, în etaj. Cu toată stima. . R. BISKABORN. ’ I­e­r 2. Strada visa/vaaaaaa notei .Carol 0 SITUAT IA CENTRUL, CAPITALEI 3199 OFERĂ CAMERE SPAȚIOASE $1 CURATE CU PREȚURI MODERATE PRO« AL INDUSTRIEI ROMANE DE PETROL DESCOPERIRE ROMÂNEASCA BREVETATA /VWIRA Petrol fără fum și fără miros. Lumina superioară ECOLIN Produs special al va­­nării din Pitești a Societății QQ 99 De vânzare in depozitele Societăței „CREDIT PETROLIFER“ In București: 32 Strada Salvator; In Iași: Șoseaua Arcului No. 2; In Brăila: la d-1 Al. I. Gheorghiades; In Craiova: la d-1 N. D. Popescu (lângă gara), pre­cum și In toate cele­l­alte depozite din țară ale Societății. Cereți oltenilor MARCA de CONTROL a „CREDITULUI PETROLIFER“ Reprezentant General: „CREDIT PETROLIFER“ Societate pentru favorizarea desvolbirii industrii petro­lifere din România Capital social: Lei 6.000.000. — STRADA LIPSCANI 10 - 3207 Cea mai rațională de UNT DE PEȘTE pentru ADULȚI și COPII = e Duma­ aceia cut UNT de PEȘTE IODOFERAT SIMPLU și UNCDUCD UNT de PEȘTE IODOFERAT cu FOSFOR Pl­ani­n Aprobate de Consiliul sanitar superior și premiate la mai multe expozițiuni din țară și din străinătate, cu cele mai mari distincțiuni. Unt de Pește lodoterat simplu e recomandat cu cel ma deplin succes contra : Anemiei, inflamațiunilor osoase, scrofuloza, ghinduri, inclinațiuni spre tuberculoză, guta, reumatism. E un puternic nutritiv pentru persoane slăbite, precum și un excelent tonic la reconvalescenții sifilitici. Pentru copiii de școală slăbiți prin munca intelectuală este un neîntrecut reconfortant. Costul unei sticle de 1 kilogram 6 lei, la care se adaugă porto. Unt de pește lodoferat cu fosfor e un medica­ment special pentru copiii rachitici, spre a le întări oasele și un tonic prin excelență in perioada creștere! copiilor, în stă­rile limfatice și a studiului pubertăței. Costul unei sticle de jumătate kilogram 3 lei 75 bani, la care se adaugă porto. Depozitar gen. la farmacia I. WERKER, furniz. Curței Regale. Iași. Pentru București: la Drogueria I. Zaharia, str. Lipscani No. 35. Pentru Craiova: la Farmacia Ed. Konteschweller. 3131 Cererile din provincie se execută prompt contra ramburs. S^docteur deps| ^£<2. PARIS ^0 Este inutil a se întrebuința pentru îngrijirea gurei an­­tise­rice cu miros fenicat sau desagreabil PASTEUR, KOCH, GHAMBERLAND au dovedit că esențele vegetale au fost de 10 ori mai puternice de­cât acidul fenic pur DENTIFRICINNIE D-ram­i PIERDE de la Facultatea de medicină din Paris sunt fabricate cu esențe vegetale absolut pure de un gust plă­cut. Trimitere gratuită de eșan­­tilioane la ori­ce cerere adresata. 8. »»LAUE DE L’OPERA P­ARIS De vânzare la toate magazinele de parfumerii, farmacii și drogierii. 3189 HERIALELE 4* Vindecate prin portul bandajelor brevetate „MEYROM­AC“ suprimân oribile resorturi de pe regiunea lombară, precum și legăturile insuportabile pe dedesuptul coapselor, care sunt atât de jenante la mers. Acceptate din partea societăței de chirurgie din Paris și adoptate in armata franceză. Acest aparat este singurul recunoscut apt a îndeplini serviciile cele mai reale omenire­ prin presiunea sa moale, regulată , nevătâmătoare, evitând chiar operațiunile. Singuri depositari: A. ,MENU , Co., Calea Victoriei 69, București. Specialitate de : Ciorapi, Centuri, Brasiere și aparate ortopedice. 2922 »LUNI, 26 NOEMBRIE 1912 — 21 fiind chemați a­ purta armele. Distrugem apoi entusiasmul corpului ofițeresc, care e și bine pregătit și muncește cu tragere de inimă și dezinteresare pen­tru formarea soldatului. Și ni­mic nu e mai deprimant de­cât atunci când muncești și munca e nesocotită, când te sacrifici și sacrificiul tău este ironizat. E rău și e nedrept ce facem E nedreaptă judecata aspră ce o aducem corpului ofițeresc. E lesne de înțeles­, că într’un articol de gazetă, nu putem și demonstrăm cu destule m­obe temeinicia afirmațiunilor m­oas­tre. Totuși vom încerca să ară­tăm că din om­­și ce punct de vedere privit ofițerul nostru este la înălțimea rolului ce are de îndeplinit. Dacă îl judecăm din punct de vedere al culture­­lur generale și profesionale, apoi știm că în afară de cultura generală pri­mită în liceele civile și mili­tare din țară­­ viitorul ofițer primește în cei doi ani de școa­lă militară, o instrucție și o educație plur profesională. Și cât de bine se pregătesc viitorii ofițeri în această școală, se poate vedea după aceea că ei nu se deosebesc întru nimic de cei ce au urmat cursurile unei școale similare din străinătate. Și dacă se trimit elevi sau ofi­țeri să urmeze școale in străină­tate, este ca să nu pierdem con­tactul cu focarele mari de cul­tură, și ca să menținem mereu școala noastră la înălțimea ce­lor de acolo, ba se spune­m­» că­tre cunoscători că sub raportul­­ cunoștințelor teh­nice, ofițerii români ar fi superiori chiar o­­fierilor germani. , Nu mai trăim în vremurile când ofițerii se recrutau ori­cum fără a se ține socoteală de ce cunoștințe au și dacă sunt sau nu apți — intelectualicește și moralicește — a m­erte în frun­tea a sute de oameni la victorie sau la moarte. Astăzi selecțiunea este severă, inetențiunile celor ce au leg surit mari și atunci cei aleși pot in­spira destulă încredere, mai ales că deabia de acum încolo se începe formarea lor ca con­ducători. Acestei cauze se da­­torește faptul că toți ofițerii noștri au dorința de a-și mări mereu cercul cunoștințelor lor prin om­­și­ce mijloace ce le stă la îndemână ca de pildă prin citit, școale, etc. Trebue să semnalăm că avem o literatură militară la înălți­mea celor mai bune din Occi­dent. Revistele noastre militare au ajuns la un grad de dezvol­tare care ne face cea mai mare cinste. Nu poate fi serioasă acuzarea că avem ofițeri de salon, când peste trei sute de ofițeri frecv­­entează anual diferite școale ca: Școale speciale, școale de tra­­geri, școală de mitraliere, curs de informațiuni etc., și când pentru două­zeci de locuri din școala de războiu — cea mai înaltă academie militară — se prezintă anual 200—300 de concurenți. Să mai vorbesc de cursuri complimentare de Stat-Major, de diferite stagii în armă stră­ină, de atâtea și atâtea probe, încercări și examene la care sunt supuși comandanții supe­riori ai armatei ? Cred că chiar din puținele pro­be aduse de mine aici, tot se ve­de cât de temeinică este tendin­ța de cultură a corpului nostru ofițeresc. Muncește ofițerul, când vine la regiment, cu tragere de ini­mă și dezinteresare? Aceasta nu se poate vedea de­cât ducându-te la cazarmă și văzând pe ofițerul cel mic cum își primește recruții ce-i sunt dat­ să-i facă ostași desăvârșiți, cum îi strânge în jurul lui, cum îi duce și cum le arată toate și le explică și îi învață cu dra­goste și blândețe. S’au dus timpurile faimoșilor sergenți majori, abilii mânui­tori ai ghiontului și trăgătoarei cari dădeau hainele recruților pe sprânceană și... pe alte con­siderente. Trebue să vezi pe căpitan cum își îmbracă și cum se duce să vadă ce și cum mănâncă oame­nii lui, pe maior care trece de la o companie la alta și pe cei mari cari se străduesc ca cu puținele mijloacele de cari dispunem, să se asigure o cât mai bună viață soldatului, ca să-ți poți da sea­mă că in adevăr ofițerii mun­cesc. Toate aceste sunt de natură a strânge legăturile intre soldat și ofițer si acestei strânse legături sufletești, se datorește faptul că azi nu se mai sperie de arma­­tă decât numai cel care nu a făcut-o. Cel care a făcut armata râde când aude de închipuitele chinuri ce se suferă în ea și când e chemat vine cu dragă î­­nimă. Acest fapt nu ne poate fi contestat, el fiind probat cu o prisosință în nenorocita împre­jurare din 140?., Și dacă, din cei tineri, ar mai fi încă unii, cari să aibă spaimă de armată, vina cade asupra celor cari au avud datoria de a le forma sufletul și cari nu au făcut-o. Instrucția și educația spiritu­­lui se face astăzi după cele mai noui metode de pedagogie și nu­mai atât cât li trebue lui să știe și să fie format a-șî îndeplini, cu ori și ce chip, rolul lui îl­ luptă. F, vis urât azi, amintirea timpurilor când Horia era spai­ma recruților pentru că „Dom’ strijent, majur” punea pe toți recruții pe bănci seara, la lu­mina pierdută a­ unei lămpi cu sticla afumată, și chema pe Stan Ghioagă la 1iurie, martirul din acea seară, spre spaima celor fricoși, spre hazul celor mai În­drăzneți și spre adormirea celor mai din fund. Astăzi nu se mai pune solda­tul să învețe pe de rost ce este drapelul, patria etc. ; astăzi sol­datul când vede drapeul i se um­ple ochii de lacrimi și inima lui palpită de un singur dor să-și dea viața pentru el, iar Patria o simte. Se muncește mult și cu price­pere în cazarmă. Și nu se num­­ește numai în cazarmă când ofițerul are o viață mai come­tă, dar 2—3 luni pe an se mim­­ește afară din cazarmă în con­centrări și manevre sub arșița soarelui, in bătaia ploii, în as­primea gerului. In aceste îm­prejurări sunt puse la încerca­re nu numai cunoștințele și pri­ceperea ofițerului, dar și tăria ei trupească și sufletească. De­parte de familie pe care ,de mul­te ori o lasă în condiții așa că ar trebui să îi absoarbă aproape tot gândul, ofițerul muncește continuă, zi și noapte, din greu, luptând­u-se cu toate lipsurile, lipsa unei hrane bune, a unui adăpost omenesc, a unui pat chiar de cele mai multe ori da­că nu în­tot­deauna și la care vin să se adauge neplăcerea căl­­durei, ploilor sau frigului. Sunt acestea lucruri de natură a atinge trupul și sufletul ori­cărui alt om. Ofițerul ese din toate acestea, poate doar cu tru­pul prăpădit, sufletul lui însă nu suferă nici o știrbire, din contră se ridică la înălțimea sa­crificiului de unde stă ca pildă soldatului de sub comanda lui. Acesta este ofițerul român de astăzi. Așa îl știu toți cei ce au­ trăit cu el și îl cunosc cu temei. Cei cari însă îl judecă pe toate fețele după fața sub care l-au cunoscut ei—în saloane—la ci­nematograf — în 1907 — sau­ ca tulburător al cetățenilor pacînici cari manifestează, aceia —­ cu bună sau cu rea credință — pă­­cătuesc. Fac două mari păcate: 1) Discreditează armata în o­­chii noștri și ai străinilor. 2) Descurajează pe ofițeri cari la munca lor statornică și Încor­dată văd că li se răspunde cu neîncredere și ironii. G, ----------0X0----------­ Oe ii,,farfal aulelor“ Domnișoara Elena Văcărescu a citit aseară o nouă lucrare a sa, „Maurea“ In fața unui select și numeros public, distinsa scriitoare dom­nișoara Elena Văcărescu a citit Vineri seară în sala de festivi­tăți a institutului „Pompeian’’ o nouă lucrare a sa, „Maurea. Noua lucrare a domnișoarei Văcărescu, o dramoletă în 2 ac­te in versuri, e la înălțimea lu­crărilor sale anterioare. Autoarea, care ne-a făcut de mult cunoscuți străinătății prin o serie de scrieri în care se ara­tă lumii comorile sufletești ale neamului și frumusețile țării noastre, evocă în „Maurea”, în versuri de o rară frumusețe, o epocă plină de poezie în care se naște și piere dragostea frumoa­sei principese Maurea. Iubirea ei duioasă și mișcă­tor de nefericită o face să moa­ră împreună cu iubitul ei, după ce sufletul amândurora au vi­brat într’un splendid cadru de poezie a naturii. Șirul minunatelor versuri în cari se descrie acțiunea acestei iubiri fără de noroc se întreru­pe în două rânduri spre a lăsa să se audă trista și dulcea noa­stră doină plină de foc, cântată din flaut de d. E. Stelescu. Aventuroasa viață a eroilor domnișoarei Văcărescu, — eroi despre cari autoarea spune că ei n’au trăit de­cât în imagina­ția sa, — a dat distinsei scriitoa­re prilejul de a afirma încă o­­dată dragostea sa de neam și însușirile fericite cu cari­e în­zestrată. Regretăm că spațiul nu ne în­găduie să stăruim­­ în mod amă­nunțit asupra remarcabilei lu­crări a domnișoarei Văcărescu. Publicul a ascultat cu multă plăcere și luare aminte cele două acte ale piesei, răsplătind pe au­toare cu călduroase și stăruitoa­re aplauze și aruncându-i pe es­tradă numeroase buchete de flori naturale. M. Negru. De la Soc. Ortodoxă­ Națională a femeilor române Duminecă 25 cor., orele 10 a. m. va avea loc a doua tragere a loteriei Societăței Ortodoxe Na­ționale a femeilor române. Tra­gerea va fi efectuată în localul primăriei (școala Adrian) str. Sf. Vineri, tn prezența doamne­lor Alexandrina Gr. Cantacu­­zino, Esmeralda general Manu, Maria Predescu, Gabriea, d-rei Elena Odobescu, și a d-lor sen­­sori ai societăței. * Bazarul anual al societatei Ortodoxe Naționale va fi aran­jat anul acesta în sala de mar­moră a hotelului Boulevard­­ în zilele de 8 și 9 Decembrie. Obiectele se pot trimite de la 1—5 Decembrie în strada Sca­une No. 42 -oo- „Universul Literar” care a apărut astăzi Duminică 25 Noem­brie cuprinde următo­rul sumar: Ecourile săptâmâne­, de Mestugean In așteptarea gloriei (schiță) de Al. Cazaban Poezia râsului (versuri) de D. Iov Trans­formațiune de energie de Gabriel Donna 50 de ani de teatru de I. Livescu Caragiale registrator la Ft. M. S. de Emil Nicolau Două sonete de Luarea Constantinopolului, după A. de Lamartine Eroică oaste (versuri) de Leontin Diesen Convorbiri astronomice de Victor Anestin Câteva lămuriri in chestia ro­mâno-balcanică de Al. T. Dumitrescu Mahomed, de Marius Săptămâna teatrală, de Conn Leonida Manolescu (amintiri­ de Robert Galeria marilor maestri ai muzicei. Informațiuni literare si artis­tice. Al doilea concurs literar. Pagina s-a cuprinde o ilustra­ție in culori reprezintând­­ pe Prințul Danillo rănit pe câmpul de luptă. Alte numeroase ilus­­trațiuni în text. Abonamentul 2.60 pe an. I. G. Aslan — Un număr 5 bani — Liri. Sub titlul acesta ziarul natio­nal-liberal „Viitorul” publică următoarele în număru­l apărut eri­tim.: Una din consecințele războiului balcanic, va fi construirea liniei ferate de la Dunăre la Ad­ria­­tica. Construirea acestei linii e pro­­ectată de mult, dar a fost impe­­dicată de tot felul de influente 51 considerente. Azi, când Ser­bia cere cu hotărâre un port la Marea Adriatică și când Aus­tria se opune acestei cereri, e si­gur că se va recurge la o solu­ție intermediară, accelerându-se construirea acestei linii. Dar importanta chestiune­ nu mai­ stă azi în faptul construi­rea liniei, ci în modul în care va fi administrată. Linia având trebuință să aibă un caracter internațional, e evident că ad­ministrația ei nu poate fi lăsa­tă exclusiv Serbiei. Serbia a­­vând administrația ei exclusivă, se va gândi în primul rând să-ș­i favorizeze produsele, însă în in­teresul statelor cari vor avea a se servi de această linie, e să aibă și ele a-și spune cuvântul în ce privește tariful și trans­porturile. Printre aceste state e și țara noastră. Pentru noi linia Adriatică pre­zintă o deosebită importanță. Ea ne apropie cu mult de Euro­pa occidentală și în deosebi de coasta italiană. Mai cu seamă în ce privește produsele Olteniei, aceasta linie e de o importanță covârșitoare. Va fi dat­ de trebuință ca și %o­ să ne putem spune cuvântul în ce privește administrația li­niei Adriatice. Va trebui să a­­vem unul sau doi reprezentanți în Consiliul ei de administrația. Va trebui chiar să contribuim cu bani la construirea liniei. Postulatele noastre nu vor pu­tea fi respinse pentru un motiv hotărâtor. Fără un nou pod peste Dună­re, care să lege căile noastre fe­rate cu cele sârbești, linia Adria­tic'i nu-și va căpăta toată im­portanța. Or acest pod­iu poate fi con­struit fără consimțimântul nos­tru. Un cuvânt mai mult de a ne impune vederile și a pe va­lida interesele. Participarea noastră la con­struirea și administrația liniei ferate Dunăre-Adriatica, trebue să fie unul din rezultatele ati­tudinei noastre în cursul răz­boiului balcanic. Rezultatel examenului pentru gradul de maior de infan­terie al căpitanilor din corpurile II și III de armată Ploești, 23 Noem­brie. Astă seară s’a dat rezultatul examenului pentru gradul de maior al căpitanilor de infante­rie din corpurile II și III de armată. Au fost 27 de candidați, 3 s’au retras. Au reușit­­ și anume : căpitanii Sachelarie Constantin, din reg. Mircea 32, Atanasiu A­­tanasie, din reg. 11 Siret, Rădu­­l­escu Dumitru, din statul ma­jor al diviziei V infanterie, Dra­gan Gheorghe, din batalionul pioneri Focșani, Nicolau Teo­dor, din reg. 28 Radu Negru și Christofor Gheorghe, din reg. 9 R.­Sărat. Comisia examinatoare a fost compusă din d-nnî general Pres­­san, colonel Iancovescu Const., din statul major general și lo­cotenent colonel Măildărescu, comandantul școalei de tragere a infanteriei. Luni, 26 Noem­brie vor începe tot în orașul nostru examenele căpitanilor din infanterie din corpurile IV și V de armată, aspiranți la gradul de maiori. „Universul“' IN PROVINCIE BUZĂU Furturi.­­ Croitorul Groță Georgescu, din piața Daciei, a re­clamat poliției că lucrătorul Ion Stoicescu, i-a furat mai multe bucăți de stofă și veste gata lu­crate , fiind arestat. Stoicescu a mărturisit că atât el cât și lu­crătorii Mihai Ionescu, Leibu Schwartz și Gh. Beju, de la ace­­laș patron, au furat mai multe vase de bucătărie și farfurii de la birtașul C. Netezeanu. Ei mai obișnuiau­ să fure diferite măr­furi de la carele ce staționai­ în piața Daciei. Poliția face cerce­tări pentru dovedirea tuturor furturilor săvârșite de acești hoți. — Pe când comerciantul Du­mitru Ionescu, din str. N. Cons­­tantinescu, se scoborâse în piv­niță, un necunoscut s’a introdus în prăvălie furându-i tejgheaua care conținea toată vânzarea zilnică. Poliția caută pe îndrăz­nețul bot­— Artista Lucia Gheorghiu, de la varieteu! Filip, a reclamat poliției că dintr’un cufăr i s’a furat 1000 lei in hârtii de bancă, 11.50 monede de argint și un ceas de aur. Poliția bănuind ca autori ai furtului pe trei tineri, aceștia au fost chemați spre a li se lua interogatorul.­­ Comerciantul Nicolae Cons­­tantinescu din piața Obor a re­clamat poliției că băiatul de prăvălie Grigore Stan Neagu a dispărut după ce a furat din prăvălie 12 revolvere. — Doi frânări din gasra loca­lă au furat dintr’un vagon de cereale 2 saci de orz și d­oi de grâu. Hoții au fost arestați. — Țăranul Săndulache Ion din Lipia a­ furat de la comer­ciantul Dancoff din piața Obor mai multe mărfuri de brașove­nie. El a fost prins și arestat. At­resiune__Copilul Topol. De 6 ani, a fost trimis de tatăl sau Ion Dumitrescu din acest oraș spre a târgui diferite lucruri. Pe drum, copilul s’a întâlnit cu un necunoscut, care l-a atras afară din oraș și colo i-a luat toțî banii ce avea asupra lui și l-a desbrăcat de toate hainele. Poliția caută pe necunoscutul räu­ fäcätor. Bătăi. — Femeia Mița Cons­­tantinescu din str. Duzilor a fost­ grav bătută de caporalul Fințescu, din reg. 8 Buzǎu. — Comerciantul Matei Șeica­­ru din str. Târgului a fost bă­tut chiar în fața prăvăliei sale de către Ion Mărgărit din co­muna Pogoanele. Agresorul a fost arestat. SULINA Pericolul d­e distrugere a vi­telor din Deltă.­­ Din cauza a­­pelor cari au venit mari in toamna aceasta, terenurile de islaz din Deltă au fost inundate, iar fânul care era depozitat pen­tru iernatul vitelor a fost luat de torentele de apă. Ceva mai grozav e că și locu­rile de iernat vitele de prin bălți au fost inundate, astfel că a­­proape zece mii de vite stau grămădite în preajma satelor, retregite de frig și flămânde. Multe vite mor din cauza a­­ceasta. Peste 1000 țărani din Delta au venit în oraș și au rugat pe șe­ful silvicultor Petrescu ca să in­­tervie la minister spre a li se da voe să-și adăpostească și să-și hrănească vitele prin pă­duri, pentru care lucru se obli­gă a plăti câte un leu de vită mare și 25 bani de cele mici. Cererea țăranilor e foarte dreaptă și dacă ministerul de Domenii nu o va aproba, nume­roasele vite din Deltă vor pieri. Eftenirea zahărului.­­ In ur­ma scăderea prețului zahărului de la fabrică, comercianții locali au­ ieftenit și ei zahărul cu 10 bani, vânzând kgr. cu 90 bani. Accidental unu­i vapor.­­ Va­porul de pasageri „Romania“, al societății de navigație italia­nă, a plecat Miercuri dim. din Sulina spre Constanța. La o mică depărtare pe mare, i s’a rupt frâna de la cârmă. Cu mare greutate vaporul s’a întors în rada portului, unde și-a reparat frâna după care și-a continuat, călătoria. Din port. — In port e puțină activitate, 13 vapoare sunt sub încărcare. Na­vi­urile au scăzut simțitor: Sufina-Rotterdam și Anvers 10 shilingi și 3 penni. Sulina-Genova 17 franci. PITEȘTI Escrocherii. — Florea Istrate, din Curtea de Argeș, aflat in serviciul societății forestiere „Argeșul“, fiind trimis de socie­tate, a încasat suma de 104 lei, de la oficiul poștal din localita­te și a dispărut. Furturi. — Fata Ungureanu, din Pitești, str. Exercițiului, ve­nind pe la prietena sa Ioana Pa­nait Popescu, din str. Unirea și profitând de lipsa ei din casă, i-a furat 30 lei, o pereche galoși și alte obiecte dispărând. Poli­ția a dresat cuvenitele acte pen­tru darea hoaței în judecată.­­ Locuitorul C. Ceaușescu, din Vlădești (Mușcel), aflându­­se prin târgul săptămânal din Pitești, i s’a furat din buzuna­rul hainei o hârtie de 100 lei. S’a descoperit hoțul în persoa­na lui Dumitru Nicolae din Pi­­tești. El a fost arestat. Cadavru găsit. — Eri, între comunele Murășești și Treptend, din județul Argeș, s’a găsit ca­davrul locuitorului Dumitru Po­pa, de fel din Treptenî. Moartea se crede a-i fi pro­ve­nit din cauza pelagrei, de care suferea. TARGOVIȘTE O bandă de hoți operează in oraș.­­ De câteva nopți, o ban­dă de hoți și-a făcut­ apariția, producând panică în populația de la periferie, prin îndrăzneala cu care operează. Astă noapte, încercând să p nargă casa lui Tănase Mecic din str. Ciocârlan, au fost sim­țiți. La alarma dată, a sosit sub­comisarul Gavrilescu, cu câțiva sergenți Hoții fiind în perioa­ de a fi prinși, au descărcat, fo­curi de revolver, lovind și cu un ciomag pe sergentul Tudora­­che Alexandru. Fiind întuneric, hoții s’au făcut nevăzuți, de­și au fost urmăriți de sergenți. In aceeași noapte, s’au dus la lo­cuitorul Tom Cazacu, de la ba­riera Suseni, unde d’asemenea n’au scăpat de cât trăgând fo­curi de revolver. Autoritățile au luat măsuri­­ moașe pentru des­coperirea hoților. BACAU Conferințele pastorale. — Eri 22 și astăzi 23 Noembrie cor., s’au ținut vi sa­ Ateneului, conferințele preoților din jude­țul nostru, seria II-a, sub pre­ședinția protoereului județului. Subiectul ce s’a dat în discu­ție a fost „Indiferentismul reli­gios. Cauza și combaterea lui”. Sinucidere. — Locuitorul V. Cojocaru, de 50 ani, din comuna Poduri, a fost găsit spânzurat de claca unui copac din pădu­rea numită Țăriica­, de pe teri­toriul acelei comune. Numitul suferea de neurastenie. Numiri de controlori statis­tici. — D-inu Tufescu, directorul poliției locale, Sava Anton, di­rectorul școalei de băeți No. 2 și T. Bibiri, directorul școalei de băeți No. 1, au fost numiti ca a­­gentî controlori pentru facerea recensământului general al po­­pulațiunei, ajutați fiind în a­­ceste lucrări, de­ un număr de peste 40 agenți recensori. Petiția meseriașilor.­­ Mese­riașii tuturor breslelor din ora­șul Ba­cäu au adresat azi d-lui ministru al industriei o plân­gere prin care arata că prin a­­plicarea legei corporațiunilor li s’a adus o lovitură mare prin perceperea taxelor neechitabile la care se văd impuși. Ei cer ca d. ministru să in­terne ca Parlamentul să su­prime aceste taxe ruinătoare pentru noul­ meseriași. BÂRLAD Împușcat. — Pe când cioba­nul Constantin Zorescu, de fel din Albești (Fălcii!), păștea niș­te oi, lângă C. F. R. Rostești de pe teritoriul județului Fălcii­, s’a pomenit cu locuitorii: V. Grosu, I. Tomescu, Dumitru I. Cărare și Simion Hurdună tot­ din Puntișeni (Tutova), cari ve­niseră,­ să-și ia­­ oile ce fuseseră, date în grija numitului cioban. In timp ce numiț­ locuitori, își alegeau oile din cârd, ciobanul sub cuvânt că n’a primit plata pentru păscutul oilor, a smucit arma de la V. Grosu și descăr­căm­ un foc, a nimerit drept în piept pe Simion Hurdană, unul din cei patru săteni. Rănitul#«în stare foarte gravă, a fost adus la căutarea spita­­­lutui local. Se anchetează. De la Curtea cu jurați. — Astăzi Curtea cu jurați de Tu­tova a judecat ultimul proces din această sesiune și anume pe cel privitor pe N. Gh. Petrilă, din Dragomirești, acuzat că la 2 Septembrie a. c., a ucis cu lo­vituri de sapă pe consăteanul săi­­­lie Codăul. Curtea Fu con­damnat la 3 ani închisoare co­­recțională și 2000 lei către par­tea civilă.­­ Tot in această sesiune au mai fost condamnați: Neculai Sârghi din Epureni la 10 ani muncă silnică, pentru că a ridi­cat viața băiatului Ghiță D. Ne­­delcu stranguluând­u-l, după ca­re l’a ciopârțit cu un cosor. Mo­tivul e că ucigașul a fost sur­prins de victimă furând unele din pădure. Asemenea pe Nistor Ioniță din Corodești la 2 ani reclusiune pentru loviri cauzătoare de moarte. De la „Cercul studențesc tu­­tovean“. .— Duminică, 25 cor., ora 3 d. mn., în aula liceului „Codreanu“ se va ține a doua șezătoare a „Cercului studențesc tutovean“ cu concursul elevilor școalei normale. Se vor ține conferințe, vor fi coruri, orchestră, declamațiuni și jocuri naționale. FOCȘANI Meetingul naționalist a fost amânat.­­ Din cauză că mai mulți oratori de seamă din o­­rașul nostru n’au fost înștiin­țați la timp, despre meetingul re era să se știe în ziua de 25 Noembrie, comitetul L­igei Cul­turale, secția Focșani, de acord cu dorința acestora, a dispus a­­mânarea lui pentru Duminecă, 2 Decembrie, ora 3 d. a. Publicul focșănean este rugat să ia parte în număr cât de mare la acel meeting ce se va ține în sala liceului „Unirea“. « In vâltoa­rea vieței IX Davidson și Cinq-et-Trois Revolverul fu îndreptat spre american. Un fulger, o detunătură!... Cinq-et- t­rois se clătină. El e râsi­lui, căci dintr’un a­­teut nebun, el acoperise pe ne­cunoscutul american. Dar e răz­bunat.. Americanul s’a aruncat asu­pra colosului, acesta trage a doua lovitură, dar fără efect... Degetele americanului sfărâ­mă aproape mâna ce ține revol­verul, oasele trosnesc, revolve­­, gal­cada și-l ia Cinq-et-trois cu mâna stângă, căci cea dreaptă nu o mai poate întrebuința. El se apropie de bandit care se sbate sub strâmtoarea ame­ricanului și craniul banditului e zdrobit de un glonț Ultimul bandit, îngrozit, o ia la fugă. Americanul, tot flegmatic se întoarse spre Cinq-et-Trois și-î spuse: — Well, very well, admira­bly! Thank you, boy! Modest, Cinq-et-Trois răspun­se: N’aî de ce: Dar, nu putu să mai spună ceva. Era să cază jos, dacă David­son nu-l prindea în brațe. Atunci abia recunoscu el pe ștrengarul ce-L plictisise în acea zi. Loviturile de revolver atrăse­­seră pe agenții polițienești ai postului vecin din strada Zacha­­rie. Cei doi tran­sci­tură sfciși iajyris­cu inscripție unde li se deteră în­grijiri. Cinq-et-Trois era tot leșinat. Timp de o oră Davidson nu putu să dea nici o explicație. Când ștrengarul își veni în fi­re de pe explicații, Rana era ușoară, dar dure­roasă. Voia să se ducă acasă... ia doi pași. Claudine și Bambine îl vor în­griji. Pierduse mult sânge. Era slab de tot. I se aduse o trăsură. In momentul când sergentul de pe adresa băiatului, Davidson strigă: — No! No! Grand-Hotel! Atât știa și el franțuzește. Pe capră se sui sergentul. Aproape iar leșinat, rănitul nu știa unde e dus­. La Grand-flotei, Davidson îl luă în brațe și-l duse până la ascensor. Jrupa col si șezii în bui, pat, Cinq-et-Trois deschise ochii mirat. Atunci îi explică: — Mi-ai scăpat viața, trebue să te vindec- Aduc doctorul. Imediat sosi un doctor și nu­mai după ce se asigură că nu e nimic grav. Davidson se gândi și la el. Atunci și-aduse aminte că are în umăr o rană făcută cu cuți­tul. Brațul 11 amorțise, cămașa se lipise de sângele închegat. Și nu se culcă în camera veci­nă, ci instală o canapea lan că­patul rănitului. Stânse lămpiie electrice și frisă numai veilleusa. Cinq-et-Trois se văicări puțin, apoi adorm. Se sculă la prânz. II trecuse surescitarea. Se ridică pe un cot și privi în jurul lui. Abia și-aduse aminte. Davidson tăcut îl privea. I, Cosei, Cíps^-Xoéí iocepLLL — Olympia, Parisiana, tumul Eiffel... — No!... spuse Davidson cu gravitate. — Să m­ergem­ la balul apași­lor. -- No! — In canalele Parisului? — No! — La Asnières! — Taci, te obosești și spui prostii, mai bine culcă-te. Ce să doarmă Cine**t-Trois! Dormise prea mult. Văzu brațul în eșarfă, al lui Davidson. — Te-au tăiat, al? — Nu e nimic. Și nici d-ta nu ești grav rănit, dar vei sta aici până te vei vindeca. Fu o explozie de bucurie. Cinq-et- Trois lăsă englezeas­ca și o dete prin argotul pari­zian. ---Nu înțeleg ce spun... și cu toate acestea vorbești bine lim­ba engleză. Stil un trâiasc foarte cum se cade. Cinq-et-Trois se roși de p­ăr­cere. — Vrei să fim prieteni ? Cum te chiamă? — Cinq­-et-Trois! — Five and three! Ce nume e ăsta... Asta e o cifră, două. ■— Nicolae Cascaret, dar toți imi zic Cinq-et-Trois. — Dar ași vrea să știu ceva. — Ce? — Cum trăești? Știi, spune-mi prietenește, cu ce te îndeletni­­ceșt­i. — Vagabond, da, dar cinstit. Nu e vina mea dacă sunt va­gabond. Dar acum să te întreb și eu, ce căutai mă rog, d-ta am cins­tit, într’o mahala de pungaș* — Yes, am să-ți spun. Apoi foarte grav. Vream să petrec. --- Ce!... d-tai... Da, am venit la Paris ca să petrec. , Pe­­semne că driii JPAVid­son și micii Davidson ți-au dat voie. — Nu există nici d-na David­son, nici micii Davidson. — Dar tocm­ai în acel cartier căutai d-ta o aventură? — Da, tocmai, căutam o aven­tură. — Ei asta e, pare că ar fi un roman de foileton. Ia spune-mi și mie. — O doamnă... — Vezi, respectă-mi tinerețea. — O doamnă, sau miss... pe care am văzut-o alaltă era... foar­te frumoasă... m’a tulburat mult. —. Și asta înseamnă că pe­treci!... — Da, vreau să petrec cu ea, femeile în Franța nu au virtute! Cinq-et-Trois făcu un gest vio­lent de mânie, urmat de un stri­găt de durere: — Cum, Domnu­le, îmi spui că vrei sa fim prieteni și-mi insulți țara! — No! nu o insult! Am citit r­omanele, piesele yoaste ds tea­­­tru!... Damele din Paris sunt foarte ușoare... Aoh! foarte u­­șoare! very well’­... foarte amu­­zante!... Am venit să mă amuz, cum am citit în cărțile voastre» — Auzi ce tip­!... — Tip!... Nu pricep... — Ești unic în felul d-tale. — Așa suntem toți în Americ — Frumoasă colecție! — Te-am supărat, d-ie Fi, and Three. — Cam! Din fericire vii din provincie!... — Statele Unite nu e o pro­vincie. — E mai rău! Zi așa, crezi că franțuzoaicele nu sunt cinstite!... eu ai­­ecât să întinzi mâna ca să le apuci. Ei, dragă domnule Davidson, la noi virtutea știe să­ surfidă, nu e morocănoasă!!... Am să-ți fac eu educația. Va să zică ești amorezat? — Yes, foarte amorezat.­ ­ (V» uisaak

Next