Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)
1912-11-26 / nr. 326
«tri> ▲ii 21 Noembrie 1912 Al H Iph concurs de mari premii pentru cititorii «UNIVERSULUI» SERIA VIII-a Canonul No. 25 A se păstra zilnic până la complectarea a 30 cupoane si se vor trimite într'un plic la Administrație. Tragerea se va face in cursul Tunei Decembrie. Spiritism, Hipnotism Magie, Francmasonerie si orice știinti oculte pot fi invătate fără profesor sau școală specială. Cereți prospect ilustrat și gratuit la: Biroul de studii psihice — Bârlad. 3167 8. p. 7mm Furnizorul Curtei Regale 44,CALEA VICTORIEI—44 — BUCUREȘTI — Cel mai vechi, și mai important magazin din tară de: Arme fine de vunătoare.—Carabine de mare precizie pentru vinătoare și arătare — Bogat asortiment de pistoale automate și revolvere. «■ Articole de vinătoare.—Cartușe etc. etc. Atelier special de Armur arte. Preturi reduse. - Expeditiuni in toată tara Publicație Subsemnatul Stoian Stăncescu, proprietar !n comuna Moțăței, Doljin, aduc la cunoștința generală că voesc a face un nou sfânt locaș de biserică, pentru care vom ține licitație publică. Amatorii se vor presenta, la domiciliul meu în ziua de 6 Decembrie curent. Planul și devizul se pot vedea în orice zi la domiciliul subsemnatului. Mazăre verde de sămință și galbenă de calitate superioară, se găsește de vânzare la moșia Hierești, Ilfov. Pentru preț și informațiuni a se adresa d-nei Stolojan, strada Coarna No. 7, București. 3206 Săptămână ieftini LA Sigmund Prager 600 JACHETE de Lutru și Caracul Se vând în SOLD CU ÎNCEPERE DE SÂMBĂTA 24 NOEMBRIE PANA SÂMBĂTA 1 DECEMBRIE (data când restul va fi expediat în provincie) Cu un Rabat de 20 ° U 3203 Ovăz^Moldova calitate superioară se vinde cu preț avantagios de la 1000 kgr. in sus, predare promptă în București. Pentru comande a se adresa domnilor Const. A. Dimitriu , P. D. Monoghenis. 24 Strada Smârdan, Etajul I. Telefon 25 29. 3179 Se caută, film desenator tehnic, cu practică și certificate. Locuință, însălzitul gratuit Postulanții se prezintă 26 Noembrie, ora 10— 12, strada Academiei 15. Societatea Govora-Călimănești.3178 Q &SÎNȘTIINȚARE Retrăgându-mă din afaceri, recomand Onor. Clientelei mele pe d. D. STIER ceasornicar, care a lucrat 15 ani la mine și care și-a deschis atelierul în str. Smârdan 20 bis, în etaj. Cu toată stima. . R. BISKABORN. ’ Ier 2. Strada visa/vaaaaaa notei .Carol 0 SITUAT IA CENTRUL, CAPITALEI 3199 OFERĂ CAMERE SPAȚIOASE $1 CURATE CU PREȚURI MODERATE PRO« AL INDUSTRIEI ROMANE DE PETROL DESCOPERIRE ROMÂNEASCA BREVETATA /VWIRA Petrol fără fum și fără miros. Lumina superioară ECOLIN Produs special al vanării din Pitești a Societății QQ 99 De vânzare in depozitele Societăței „CREDIT PETROLIFER“ In București: 32 Strada Salvator; In Iași: Șoseaua Arcului No. 2; In Brăila: la d-1 Al. I. Gheorghiades; In Craiova: la d-1 N. D. Popescu (lângă gara), precum și In toate celelalte depozite din țară ale Societății. Cereți oltenilor MARCA de CONTROL a „CREDITULUI PETROLIFER“ Reprezentant General: „CREDIT PETROLIFER“ Societate pentru favorizarea desvolbirii industrii petrolifere din România Capital social: Lei 6.000.000. — STRADA LIPSCANI 10 - 3207 Cea mai rațională de UNT DE PEȘTE pentru ADULȚI și COPII = e Duma aceia cut UNT de PEȘTE IODOFERAT SIMPLU și UNCDUCD UNT de PEȘTE IODOFERAT cu FOSFOR Planin Aprobate de Consiliul sanitar superior și premiate la mai multe expozițiuni din țară și din străinătate, cu cele mai mari distincțiuni. Unt de Pește lodoterat simplu e recomandat cu cel ma deplin succes contra : Anemiei, inflamațiunilor osoase, scrofuloza, ghinduri, inclinațiuni spre tuberculoză, guta, reumatism. E un puternic nutritiv pentru persoane slăbite, precum și un excelent tonic la reconvalescenții sifilitici. Pentru copiii de școală slăbiți prin munca intelectuală este un neîntrecut reconfortant. Costul unei sticle de 1 kilogram 6 lei, la care se adaugă porto. Unt de pește lodoferat cu fosfor e un medicament special pentru copiii rachitici, spre a le întări oasele și un tonic prin excelență in perioada creștere! copiilor, în stările limfatice și a studiului pubertăței. Costul unei sticle de jumătate kilogram 3 lei 75 bani, la care se adaugă porto. Depozitar gen. la farmacia I. WERKER, furniz. Curței Regale. Iași. Pentru București: la Drogueria I. Zaharia, str. Lipscani No. 35. Pentru Craiova: la Farmacia Ed. Konteschweller. 3131 Cererile din provincie se execută prompt contra ramburs. S^docteur deps| ^£<2. PARIS ^0 Este inutil a se întrebuința pentru îngrijirea gurei antiserice cu miros fenicat sau desagreabil PASTEUR, KOCH, GHAMBERLAND au dovedit că esențele vegetale au fost de 10 ori mai puternice decât acidul fenic pur DENTIFRICINNIE D-rami PIERDE de la Facultatea de medicină din Paris sunt fabricate cu esențe vegetale absolut pure de un gust plăcut. Trimitere gratuită de eșantilioane la orice cerere adresata. 8. »»LAUE DE L’OPERA PARIS De vânzare la toate magazinele de parfumerii, farmacii și drogierii. 3189 HERIALELE 4* Vindecate prin portul bandajelor brevetate „MEYROMAC“ suprimân oribile resorturi de pe regiunea lombară, precum și legăturile insuportabile pe dedesuptul coapselor, care sunt atât de jenante la mers. Acceptate din partea societăței de chirurgie din Paris și adoptate in armata franceză. Acest aparat este singurul recunoscut apt a îndeplini serviciile cele mai reale omenire prin presiunea sa moale, regulată , nevătâmătoare, evitând chiar operațiunile. Singuri depositari: A. ,MENU , Co., Calea Victoriei 69, București. Specialitate de : Ciorapi, Centuri, Brasiere și aparate ortopedice. 2922 »LUNI, 26 NOEMBRIE 1912 — 21 fiind chemați a purta armele. Distrugem apoi entusiasmul corpului ofițeresc, care e și bine pregătit și muncește cu tragere de inimă și dezinteresare pentru formarea soldatului. Și nimic nu e mai deprimant decât atunci când muncești și munca e nesocotită, când te sacrifici și sacrificiul tău este ironizat. E rău și e nedrept ce facem E nedreaptă judecata aspră ce o aducem corpului ofițeresc. E lesne de înțeles, că într’un articol de gazetă, nu putem și demonstrăm cu destule mobe temeinicia afirmațiunilor moastre. Totuși vom încerca să arătăm că din omși ce punct de vedere privit ofițerul nostru este la înălțimea rolului ce are de îndeplinit. Dacă îl judecăm din punct de vedere al culturelur generale și profesionale, apoi știm că în afară de cultura generală primită în liceele civile și militare din țară viitorul ofițer primește în cei doi ani de școală militară, o instrucție și o educație plur profesională. Și cât de bine se pregătesc viitorii ofițeri în această școală, se poate vedea după aceea că ei nu se deosebesc întru nimic de cei ce au urmat cursurile unei școale similare din străinătate. Și dacă se trimit elevi sau ofițeri să urmeze școale in străinătate, este ca să nu pierdem contactul cu focarele mari de cultură, și ca să menținem mereu școala noastră la înălțimea celor de acolo, ba se spunem» către cunoscători că sub raportul cunoștințelor tehnice, ofițerii români ar fi superiori chiar ofierilor germani. , Nu mai trăim în vremurile când ofițerii se recrutau oricum fără a se ține socoteală de ce cunoștințe au și dacă sunt sau nu apți — intelectualicește și moralicește — a merte în fruntea a sute de oameni la victorie sau la moarte. Astăzi selecțiunea este severă, inetențiunile celor ce au leg surit mari și atunci cei aleși pot inspira destulă încredere, mai ales că deabia de acum încolo se începe formarea lor ca conducători. Acestei cauze se datorește faptul că toți ofițerii noștri au dorința de a-și mări mereu cercul cunoștințelor lor prin omșice mijloace ce le stă la îndemână ca de pildă prin citit, școale, etc. Trebue să semnalăm că avem o literatură militară la înălțimea celor mai bune din Occident. Revistele noastre militare au ajuns la un grad de dezvoltare care ne face cea mai mare cinste. Nu poate fi serioasă acuzarea că avem ofițeri de salon, când peste trei sute de ofițeri frecventează anual diferite școale ca: Școale speciale, școale de trageri, școală de mitraliere, curs de informațiuni etc., și când pentru douăzeci de locuri din școala de războiu — cea mai înaltă academie militară — se prezintă anual 200—300 de concurenți. Să mai vorbesc de cursuri complimentare de Stat-Major, de diferite stagii în armă străină, de atâtea și atâtea probe, încercări și examene la care sunt supuși comandanții superiori ai armatei ? Cred că chiar din puținele probe aduse de mine aici, tot se vede cât de temeinică este tendința de cultură a corpului nostru ofițeresc. Muncește ofițerul, când vine la regiment, cu tragere de inimă și dezinteresare? Aceasta nu se poate vedea decât ducându-te la cazarmă și văzând pe ofițerul cel mic cum își primește recruții ce-i sunt dat să-i facă ostași desăvârșiți, cum îi strânge în jurul lui, cum îi duce și cum le arată toate și le explică și îi învață cu dragoste și blândețe. S’au dus timpurile faimoșilor sergenți majori, abilii mânuitori ai ghiontului și trăgătoarei cari dădeau hainele recruților pe sprânceană și... pe alte considerente. Trebue să vezi pe căpitan cum își îmbracă și cum se duce să vadă ce și cum mănâncă oamenii lui, pe maior care trece de la o companie la alta și pe cei mari cari se străduesc ca cu puținele mijloacele de cari dispunem, să se asigure o cât mai bună viață soldatului, ca să-ți poți da seamă că in adevăr ofițerii muncesc. Toate aceste sunt de natură a strânge legăturile intre soldat și ofițer si acestei strânse legături sufletești, se datorește faptul că azi nu se mai sperie de armată decât numai cel care nu a făcut-o. Cel care a făcut armata râde când aude de închipuitele chinuri ce se suferă în ea și când e chemat vine cu dragă înimă. Acest fapt nu ne poate fi contestat, el fiind probat cu o prisosință în nenorocita împrejurare din 140?., Și dacă, din cei tineri, ar mai fi încă unii, cari să aibă spaimă de armată, vina cade asupra celor cari au avud datoria de a le forma sufletul și cari nu au făcut-o. Instrucția și educația spiritului se face astăzi după cele mai noui metode de pedagogie și numai atât cât li trebue lui să știe și să fie format a-șî îndeplini, cu ori și ce chip, rolul lui îl luptă. F, vis urât azi, amintirea timpurilor când Horia era spaima recruților pentru că „Dom’ strijent, majur” punea pe toți recruții pe bănci seara, la lumina pierdută a unei lămpi cu sticla afumată, și chema pe Stan Ghioagă la 1iurie, martirul din acea seară, spre spaima celor fricoși, spre hazul celor mai Îndrăzneți și spre adormirea celor mai din fund. Astăzi nu se mai pune soldatul să învețe pe de rost ce este drapelul, patria etc. ; astăzi soldatul când vede drapeul i se umple ochii de lacrimi și inima lui palpită de un singur dor să-și dea viața pentru el, iar Patria o simte. Se muncește mult și cu pricepere în cazarmă. Și nu se numește numai în cazarmă când ofițerul are o viață mai cometă, dar 2—3 luni pe an se mimește afară din cazarmă în concentrări și manevre sub arșița soarelui, in bătaia ploii, în asprimea gerului. In aceste împrejurări sunt puse la încercare nu numai cunoștințele și priceperea ofițerului, dar și tăria ei trupească și sufletească. Departe de familie pe care ,de multe ori o lasă în condiții așa că ar trebui să îi absoarbă aproape tot gândul, ofițerul muncește continuă, zi și noapte, din greu, luptându-se cu toate lipsurile, lipsa unei hrane bune, a unui adăpost omenesc, a unui pat chiar de cele mai multe ori dacă nu întotdeauna și la care vin să se adauge neplăcerea căldurei, ploilor sau frigului. Sunt acestea lucruri de natură a atinge trupul și sufletul oricărui alt om. Ofițerul ese din toate acestea, poate doar cu trupul prăpădit, sufletul lui însă nu suferă nici o știrbire, din contră se ridică la înălțimea sacrificiului de unde stă ca pildă soldatului de sub comanda lui. Acesta este ofițerul român de astăzi. Așa îl știu toți cei ce au trăit cu el și îl cunosc cu temei. Cei cari însă îl judecă pe toate fețele după fața sub care l-au cunoscut ei—în saloane—la cinematograf — în 1907 — sau ca tulburător al cetățenilor pacînici cari manifestează, aceia — cu bună sau cu rea credință — păcătuesc. Fac două mari păcate: 1) Discreditează armata în ochii noștri și ai străinilor. 2) Descurajează pe ofițeri cari la munca lor statornică și Încordată văd că li se răspunde cu neîncredere și ironii. G, ----------0X0---------- Oe ii,,farfal aulelor“ Domnișoara Elena Văcărescu a citit aseară o nouă lucrare a sa, „Maurea“ In fața unui select și numeros public, distinsa scriitoare domnișoara Elena Văcărescu a citit Vineri seară în sala de festivități a institutului „Pompeian’’ o nouă lucrare a sa, „Maurea. Noua lucrare a domnișoarei Văcărescu, o dramoletă în 2 acte in versuri, e la înălțimea lucrărilor sale anterioare. Autoarea, care ne-a făcut de mult cunoscuți străinătății prin o serie de scrieri în care se arată lumii comorile sufletești ale neamului și frumusețile țării noastre, evocă în „Maurea”, în versuri de o rară frumusețe, o epocă plină de poezie în care se naște și piere dragostea frumoasei principese Maurea. Iubirea ei duioasă și mișcător de nefericită o face să moară împreună cu iubitul ei, după ce sufletul amândurora au vibrat într’un splendid cadru de poezie a naturii. Șirul minunatelor versuri în cari se descrie acțiunea acestei iubiri fără de noroc se întrerupe în două rânduri spre a lăsa să se audă trista și dulcea noastră doină plină de foc, cântată din flaut de d. E. Stelescu. Aventuroasa viață a eroilor domnișoarei Văcărescu, — eroi despre cari autoarea spune că ei n’au trăit decât în imaginația sa, — a dat distinsei scriitoare prilejul de a afirma încă odată dragostea sa de neam și însușirile fericite cu carie înzestrată. Regretăm că spațiul nu ne îngăduie să stăruim în mod amănunțit asupra remarcabilei lucrări a domnișoarei Văcărescu. Publicul a ascultat cu multă plăcere și luare aminte cele două acte ale piesei, răsplătind pe autoare cu călduroase și stăruitoare aplauze și aruncându-i pe estradă numeroase buchete de flori naturale. M. Negru. De la Soc. Ortodoxă Națională a femeilor române Duminecă 25 cor., orele 10 a. m. va avea loc a doua tragere a loteriei Societăței Ortodoxe Naționale a femeilor române. Tragerea va fi efectuată în localul primăriei (școala Adrian) str. Sf. Vineri, tn prezența doamnelor Alexandrina Gr. Cantacuzino, Esmeralda general Manu, Maria Predescu, Gabriea, d-rei Elena Odobescu, și a d-lor sensori ai societăței. * Bazarul anual al societatei Ortodoxe Naționale va fi aranjat anul acesta în sala de marmoră a hotelului Boulevard în zilele de 8 și 9 Decembrie. Obiectele se pot trimite de la 1—5 Decembrie în strada Scaune No. 42 -oo- „Universul Literar” care a apărut astăzi Duminică 25 Noembrie cuprinde următorul sumar: Ecourile săptâmâne, de Mestugean In așteptarea gloriei (schiță) de Al. Cazaban Poezia râsului (versuri) de D. Iov Transformațiune de energie de Gabriel Donna 50 de ani de teatru de I. Livescu Caragiale registrator la Ft. M. S. de Emil Nicolau Două sonete de Luarea Constantinopolului, după A. de Lamartine Eroică oaste (versuri) de Leontin Diesen Convorbiri astronomice de Victor Anestin Câteva lămuriri in chestia româno-balcanică de Al. T. Dumitrescu Mahomed, de Marius Săptămâna teatrală, de Conn Leonida Manolescu (amintiri de Robert Galeria marilor maestri ai muzicei. Informațiuni literare si artistice. Al doilea concurs literar. Pagina s-a cuprinde o ilustrație in culori reprezintând pe Prințul Danillo rănit pe câmpul de luptă. Alte numeroase ilustrațiuni în text. Abonamentul 2.60 pe an. I. G. Aslan — Un număr 5 bani — Liri. Sub titlul acesta ziarul national-liberal „Viitorul” publică următoarele în numărul apărut eritim.: Una din consecințele războiului balcanic, va fi construirea liniei ferate de la Dunăre la Adriatica. Construirea acestei linii e proectată de mult, dar a fost impedicată de tot felul de influente 51 considerente. Azi, când Serbia cere cu hotărâre un port la Marea Adriatică și când Austria se opune acestei cereri, e sigur că se va recurge la o soluție intermediară, accelerându-se construirea acestei linii. Dar importanta chestiune nu mai stă azi în faptul construirea liniei, ci în modul în care va fi administrată. Linia având trebuință să aibă un caracter internațional, e evident că administrația ei nu poate fi lăsată exclusiv Serbiei. Serbia având administrația ei exclusivă, se va gândi în primul rând să-și favorizeze produsele, însă în interesul statelor cari vor avea a se servi de această linie, e să aibă și ele a-și spune cuvântul în ce privește tariful și transporturile. Printre aceste state e și țara noastră. Pentru noi linia Adriatică prezintă o deosebită importanță. Ea ne apropie cu mult de Europa occidentală și în deosebi de coasta italiană. Mai cu seamă în ce privește produsele Olteniei, aceasta linie e de o importanță covârșitoare. Va fi dat de trebuință ca și %o să ne putem spune cuvântul în ce privește administrația liniei Adriatice. Va trebui să avem unul sau doi reprezentanți în Consiliul ei de administrația. Va trebui chiar să contribuim cu bani la construirea liniei. Postulatele noastre nu vor putea fi respinse pentru un motiv hotărâtor. Fără un nou pod peste Dunăre, care să lege căile noastre ferate cu cele sârbești, linia Adriatic'i nu-și va căpăta toată importanța. Or acest podiu poate fi construit fără consimțimântul nostru. Un cuvânt mai mult de a ne impune vederile și a pe valida interesele. Participarea noastră la construirea și administrația liniei ferate Dunăre-Adriatica, trebue să fie unul din rezultatele atitudinei noastre în cursul războiului balcanic. Rezultatel examenului pentru gradul de maior de infanterie al căpitanilor din corpurile II și III de armată Ploești, 23 Noembrie. Astă seară s’a dat rezultatul examenului pentru gradul de maior al căpitanilor de infanterie din corpurile II și III de armată. Au fost 27 de candidați, 3 s’au retras. Au reușit și anume : căpitanii Sachelarie Constantin, din reg. Mircea 32, Atanasiu Atanasie, din reg. 11 Siret, Rădulescu Dumitru, din statul major al diviziei V infanterie, Dragan Gheorghe, din batalionul pioneri Focșani, Nicolau Teodor, din reg. 28 Radu Negru și Christofor Gheorghe, din reg. 9 R.Sărat. Comisia examinatoare a fost compusă din d-nnî general Pressan, colonel Iancovescu Const., din statul major general și locotenent colonel Măildărescu, comandantul școalei de tragere a infanteriei. Luni, 26 Noembrie vor începe tot în orașul nostru examenele căpitanilor din infanterie din corpurile IV și V de armată, aspiranți la gradul de maiori. „Universul“' IN PROVINCIE BUZĂU Furturi. Croitorul Groță Georgescu, din piața Daciei, a reclamat poliției că lucrătorul Ion Stoicescu, i-a furat mai multe bucăți de stofă și veste gata lucrate , fiind arestat. Stoicescu a mărturisit că atât el cât și lucrătorii Mihai Ionescu, Leibu Schwartz și Gh. Beju, de la acelaș patron, au furat mai multe vase de bucătărie și farfurii de la birtașul C. Netezeanu. Ei mai obișnuiau să fure diferite mărfuri de la carele ce staționai în piața Daciei. Poliția face cercetări pentru dovedirea tuturor furturilor săvârșite de acești hoți. — Pe când comerciantul Dumitru Ionescu, din str. N. Constantinescu, se scoborâse în pivniță, un necunoscut s’a introdus în prăvălie furându-i tejgheaua care conținea toată vânzarea zilnică. Poliția caută pe îndrăznețul bot— Artista Lucia Gheorghiu, de la varieteu! Filip, a reclamat poliției că dintr’un cufăr i s’a furat 1000 lei in hârtii de bancă, 11.50 monede de argint și un ceas de aur. Poliția bănuind ca autori ai furtului pe trei tineri, aceștia au fost chemați spre a li se lua interogatorul. Comerciantul Nicolae Constantinescu din piața Obor a reclamat poliției că băiatul de prăvălie Grigore Stan Neagu a dispărut după ce a furat din prăvălie 12 revolvere. — Doi frânări din gasra locală au furat dintr’un vagon de cereale 2 saci de orz și doi de grâu. Hoții au fost arestați. — Țăranul Săndulache Ion din Lipia a furat de la comerciantul Dancoff din piața Obor mai multe mărfuri de brașovenie. El a fost prins și arestat. Atresiune__Copilul Topol. De 6 ani, a fost trimis de tatăl sau Ion Dumitrescu din acest oraș spre a târgui diferite lucruri. Pe drum, copilul s’a întâlnit cu un necunoscut, care l-a atras afară din oraș și colo i-a luat toțî banii ce avea asupra lui și l-a desbrăcat de toate hainele. Poliția caută pe necunoscutul räu fäcätor. Bătăi. — Femeia Mița Constantinescu din str. Duzilor a fost grav bătută de caporalul Fințescu, din reg. 8 Buzǎu. — Comerciantul Matei Șeicaru din str. Târgului a fost bătut chiar în fața prăvăliei sale de către Ion Mărgărit din comuna Pogoanele. Agresorul a fost arestat. SULINA Pericolul de distrugere a vitelor din Deltă. Din cauza apelor cari au venit mari in toamna aceasta, terenurile de islaz din Deltă au fost inundate, iar fânul care era depozitat pentru iernatul vitelor a fost luat de torentele de apă. Ceva mai grozav e că și locurile de iernat vitele de prin bălți au fost inundate, astfel că aproape zece mii de vite stau grămădite în preajma satelor, retregite de frig și flămânde. Multe vite mor din cauza aceasta. Peste 1000 țărani din Delta au venit în oraș și au rugat pe șeful silvicultor Petrescu ca să intervie la minister spre a li se da voe să-și adăpostească și să-și hrănească vitele prin păduri, pentru care lucru se obligă a plăti câte un leu de vită mare și 25 bani de cele mici. Cererea țăranilor e foarte dreaptă și dacă ministerul de Domenii nu o va aproba, numeroasele vite din Deltă vor pieri. Eftenirea zahărului. In urma scăderea prețului zahărului de la fabrică, comercianții locali au ieftenit și ei zahărul cu 10 bani, vânzând kgr. cu 90 bani. Accidental unui vapor. Vaporul de pasageri „Romania“, al societății de navigație italiană, a plecat Miercuri dim. din Sulina spre Constanța. La o mică depărtare pe mare, i s’a rupt frâna de la cârmă. Cu mare greutate vaporul s’a întors în rada portului, unde și-a reparat frâna după care și-a continuat, călătoria. Din port. — In port e puțină activitate, 13 vapoare sunt sub încărcare. Naviurile au scăzut simțitor: Sufina-Rotterdam și Anvers 10 shilingi și 3 penni. Sulina-Genova 17 franci. PITEȘTI Escrocherii. — Florea Istrate, din Curtea de Argeș, aflat in serviciul societății forestiere „Argeșul“, fiind trimis de societate, a încasat suma de 104 lei, de la oficiul poștal din localitate și a dispărut. Furturi. — Fata Ungureanu, din Pitești, str. Exercițiului, venind pe la prietena sa Ioana Panait Popescu, din str. Unirea și profitând de lipsa ei din casă, i-a furat 30 lei, o pereche galoși și alte obiecte dispărând. Poliția a dresat cuvenitele acte pentru darea hoaței în judecată. Locuitorul C. Ceaușescu, din Vlădești (Mușcel), aflânduse prin târgul săptămânal din Pitești, i s’a furat din buzunarul hainei o hârtie de 100 lei. S’a descoperit hoțul în persoana lui Dumitru Nicolae din Pitești. El a fost arestat. Cadavru găsit. — Eri, între comunele Murășești și Treptend, din județul Argeș, s’a găsit cadavrul locuitorului Dumitru Popa, de fel din Treptenî. Moartea se crede a-i fi provenit din cauza pelagrei, de care suferea. TARGOVIȘTE O bandă de hoți operează in oraș. De câteva nopți, o bandă de hoți și-a făcut apariția, producând panică în populația de la periferie, prin îndrăzneala cu care operează. Astă noapte, încercând să p nargă casa lui Tănase Mecic din str. Ciocârlan, au fost simțiți. La alarma dată, a sosit subcomisarul Gavrilescu, cu câțiva sergenți Hoții fiind în perioa de a fi prinși, au descărcat, focuri de revolver, lovind și cu un ciomag pe sergentul Tudorache Alexandru. Fiind întuneric, hoții s’au făcut nevăzuți, deși au fost urmăriți de sergenți. In aceeași noapte, s’au dus la locuitorul Tom Cazacu, de la bariera Suseni, unde d’asemenea n’au scăpat de cât trăgând focuri de revolver. Autoritățile au luat măsuri moașe pentru descoperirea hoților. BACAU Conferințele pastorale. — Eri 22 și astăzi 23 Noembrie cor., s’au ținut vi sa Ateneului, conferințele preoților din județul nostru, seria II-a, sub președinția protoereului județului. Subiectul ce s’a dat în discuție a fost „Indiferentismul religios. Cauza și combaterea lui”. Sinucidere. — Locuitorul V. Cojocaru, de 50 ani, din comuna Poduri, a fost găsit spânzurat de claca unui copac din pădurea numită Țăriica, de pe teritoriul acelei comune. Numitul suferea de neurastenie. Numiri de controlori statistici. — D-inu Tufescu, directorul poliției locale, Sava Anton, directorul școalei de băeți No. 2 și T. Bibiri, directorul școalei de băeți No. 1, au fost numiti ca agentî controlori pentru facerea recensământului general al populațiunei, ajutați fiind în aceste lucrări, de un număr de peste 40 agenți recensori. Petiția meseriașilor. Meseriașii tuturor breslelor din orașul Bacäu au adresat azi d-lui ministru al industriei o plângere prin care arata că prin aplicarea legei corporațiunilor li s’a adus o lovitură mare prin perceperea taxelor neechitabile la care se văd impuși. Ei cer ca d. ministru să interne ca Parlamentul să suprime aceste taxe ruinătoare pentru noul meseriași. BÂRLAD Împușcat. — Pe când ciobanul Constantin Zorescu, de fel din Albești (Fălcii!), păștea niște oi, lângă C. F. R. Rostești de pe teritoriul județului Fălcii, s’a pomenit cu locuitorii: V. Grosu, I. Tomescu, Dumitru I. Cărare și Simion Hurdună tot din Puntișeni (Tutova), cari veniseră, să-și ia oile ce fuseseră, date în grija numitului cioban. In timp ce numiț locuitori, își alegeau oile din cârd, ciobanul sub cuvânt că n’a primit plata pentru păscutul oilor, a smucit arma de la V. Grosu și descărcăm un foc, a nimerit drept în piept pe Simion Hurdană, unul din cei patru săteni. Rănitul#«în stare foarte gravă, a fost adus la căutarea spitalutui local. Se anchetează. De la Curtea cu jurați. — Astăzi Curtea cu jurați de Tutova a judecat ultimul proces din această sesiune și anume pe cel privitor pe N. Gh. Petrilă, din Dragomirești, acuzat că la 2 Septembrie a. c., a ucis cu lovituri de sapă pe consăteanul săilie Codăul. Curtea Fu condamnat la 3 ani închisoare corecțională și 2000 lei către partea civilă. Tot in această sesiune au mai fost condamnați: Neculai Sârghi din Epureni la 10 ani muncă silnică, pentru că a ridicat viața băiatului Ghiță D. Nedelcu stranguluându-l, după care l’a ciopârțit cu un cosor. Motivul e că ucigașul a fost surprins de victimă furând unele din pădure. Asemenea pe Nistor Ioniță din Corodești la 2 ani reclusiune pentru loviri cauzătoare de moarte. De la „Cercul studențesc tutovean“. .— Duminică, 25 cor., ora 3 d. mn., în aula liceului „Codreanu“ se va ține a doua șezătoare a „Cercului studențesc tutovean“ cu concursul elevilor școalei normale. Se vor ține conferințe, vor fi coruri, orchestră, declamațiuni și jocuri naționale. FOCȘANI Meetingul naționalist a fost amânat. Din cauză că mai mulți oratori de seamă din orașul nostru n’au fost înștiințați la timp, despre meetingul re era să se știe în ziua de 25 Noembrie, comitetul Ligei Culturale, secția Focșani, de acord cu dorința acestora, a dispus amânarea lui pentru Duminecă, 2 Decembrie, ora 3 d. a. Publicul focșănean este rugat să ia parte în număr cât de mare la acel meeting ce se va ține în sala liceului „Unirea“. « In vâltoarea vieței IX Davidson și Cinq-et-Trois Revolverul fu îndreptat spre american. Un fulger, o detunătură!... Cinq-et- trois se clătină. El e râsilui, căci dintr’un ateut nebun, el acoperise pe necunoscutul american. Dar e răzbunat.. Americanul s’a aruncat asupra colosului, acesta trage a doua lovitură, dar fără efect... Degetele americanului sfărâmă aproape mâna ce ține revolverul, oasele trosnesc, revolve, galcada și-l ia Cinq-et-trois cu mâna stângă, căci cea dreaptă nu o mai poate întrebuința. El se apropie de bandit care se sbate sub strâmtoarea americanului și craniul banditului e zdrobit de un glonț Ultimul bandit, îngrozit, o ia la fugă. Americanul, tot flegmatic se întoarse spre Cinq-et-Trois și-î spuse: — Well, very well, admirably! Thank you, boy! Modest, Cinq-et-Trois răspunse: N’aî de ce: Dar, nu putu să mai spună ceva. Era să cază jos, dacă Davidson nu-l prindea în brațe. Atunci abia recunoscu el pe ștrengarul ce-L plictisise în acea zi. Loviturile de revolver atrăseseră pe agenții polițienești ai postului vecin din strada Zacharie. Cei doi transcitură sfciși iajyriscu inscripție unde li se deteră îngrijiri. Cinq-et-Trois era tot leșinat. Timp de o oră Davidson nu putu să dea nici o explicație. Când ștrengarul își veni în fire de pe explicații, Rana era ușoară, dar dureroasă. Voia să se ducă acasă... ia doi pași. Claudine și Bambine îl vor îngriji. Pierduse mult sânge. Era slab de tot. I se aduse o trăsură. In momentul când sergentul de pe adresa băiatului, Davidson strigă: — No! No! Grand-Hotel! Atât știa și el franțuzește. Pe capră se sui sergentul. Aproape iar leșinat, rănitul nu știa unde e dus. La Grand-flotei, Davidson îl luă în brațe și-l duse până la ascensor. Jrupa col si șezii în bui, pat, Cinq-et-Trois deschise ochii mirat. Atunci îi explică: — Mi-ai scăpat viața, trebue să te vindec- Aduc doctorul. Imediat sosi un doctor și numai după ce se asigură că nu e nimic grav. Davidson se gândi și la el. Atunci și-aduse aminte că are în umăr o rană făcută cu cuțitul. Brațul 11 amorțise, cămașa se lipise de sângele închegat. Și nu se culcă în camera vecină, ci instală o canapea lan căpatul rănitului. Stânse lămpiie electrice și frisă numai veilleusa. Cinq-et-Trois se văicări puțin, apoi adorm. Se sculă la prânz. II trecuse surescitarea. Se ridică pe un cot și privi în jurul lui. Abia și-aduse aminte. Davidson tăcut îl privea. I, Cosei, Cíps^-Xoéí iocepLLL — Olympia, Parisiana, tumul Eiffel... — No!... spuse Davidson cu gravitate. — Să mergem la balul apașilor. -- No! — In canalele Parisului? — No! — La Asnières! — Taci, te obosești și spui prostii, mai bine culcă-te. Ce să doarmă Cine**t-Trois! Dormise prea mult. Văzu brațul în eșarfă, al lui Davidson. — Te-au tăiat, al? — Nu e nimic. Și nici d-ta nu ești grav rănit, dar vei sta aici până te vei vindeca. Fu o explozie de bucurie. Cinq-et- Trois lăsă englezeasca și o dete prin argotul parizian. ---Nu înțeleg ce spun... și cu toate acestea vorbești bine limba engleză. Stil un trâiasc foarte cum se cade. Cinq-et-Trois se roși de părcere. — Vrei să fim prieteni ? Cum te chiamă? — Cinq-et-Trois! — Five and three! Ce nume e ăsta... Asta e o cifră, două. ■— Nicolae Cascaret, dar toți imi zic Cinq-et-Trois. — Dar ași vrea să știu ceva. — Ce? — Cum trăești? Știi, spune-mi prietenește, cu ce te îndeletnicești. — Vagabond, da, dar cinstit. Nu e vina mea dacă sunt vagabond. Dar acum să te întreb și eu, ce căutai mă rog, d-ta am cinstit, într’o mahala de pungaș* — Yes, am să-ți spun. Apoi foarte grav. Vream să petrec. --- Ce!... d-tai... Da, am venit la Paris ca să petrec. , Pesemne că driii JPAVidson și micii Davidson ți-au dat voie. — Nu există nici d-na Davidson, nici micii Davidson. — Dar tocmai în acel cartier căutai d-ta o aventură? — Da, tocmai, căutam o aventură. — Ei asta e, pare că ar fi un roman de foileton. Ia spune-mi și mie. — O doamnă... — Vezi, respectă-mi tinerețea. — O doamnă, sau miss... pe care am văzut-o alaltă era... foarte frumoasă... m’a tulburat mult. —. Și asta înseamnă că petreci!... — Da, vreau să petrec cu ea, femeile în Franța nu au virtute! Cinq-et-Trois făcu un gest violent de mânie, urmat de un strigăt de durere: — Cum, Domnule, îmi spui că vrei sa fim prieteni și-mi insulți țara! — No! nu o insult! Am citit romanele, piesele yoaste ds teatru!... Damele din Paris sunt foarte ușoare... Aoh! foarte ușoare! very well’... foarte amuzante!... Am venit să mă amuz, cum am citit în cărțile voastre» — Auzi ce tip!... — Tip!... Nu pricep... — Ești unic în felul d-tale. — Așa suntem toți în Americ — Frumoasă colecție! — Te-am supărat, d-ie Fi, and Three. — Cam! Din fericire vii din provincie!... — Statele Unite nu e o provincie. — E mai rău! Zi așa, crezi că franțuzoaicele nu sunt cinstite!... eu aiecât să întinzi mâna ca să le apuci. Ei, dragă domnule Davidson, la noi virtutea știe să surfidă, nu e morocănoasă!!... Am să-ți fac eu educația. Va să zică ești amorezat? — Yes, foarte amorezat. (V» uisaak