Universul, decembrie 1912 (Anul 30, nr. 331-358)

1912-12-04 / nr. 334

Scene din lagărul de la San-Stefano PE TIMPUL HOLEREI JSäford­ for S­UM «ari teatra cara’siria îsprijirii, HB a a­rtistet jse morți ­0X0-Ofițerii terci pentru continuarea răz­boiului Constantinopol. .4 Decembrie. Numeroși ofițeri și politiciani au ținut cri o conferință la „Ger­de d’Orient” și s’au declarat în unanimitate pentru continuarea în piele greco-între Atena. 4 Decembrie. — Colo­nelul Belagram­ation telegrafiază din Hio că turcii au atacat azi satul Kam­es de unde au fost res­pinși cu pierderi; grecii nu au avut de­cât un singur rănit. La amiazi turcii au mai ata­cat pe greci la Stt. George, de unde au fost alungați, cu pier­deri de 10 morți. Cretanii au gonit pe turci din Liffeî și au ocupat înălțimile din împrejurimi. In cursul luptei de la sp­ort., 15 turci au fost uciși,­ dar șeful Cretan a fost ușor rănit. Îi Atena. X Decembrie. — Agen­ția telegrafică grecească depă­­șea­ză că amiralul Cundariotis a­ trimes o radio­telegramă in ziua de 11 cor. supunând­ azi contratorpilorul „Sfendoni", ca­re încrucișea in fața intrărei Co­rdanelelor a observat un con­­tratorpilor dușman care venea lângă țărm din Kumkale și ca­re s-a oprit în fața localitatei Sedilbahr. „Sfendoni“ a înaintat­ până la o distanță de 3.000 metri și a tras mai multe lovituri de tun. Contrattorpilorul „Lonchi" care însoțea pe ,,Sfendoni" a tras și­ el în contra forturilor din Kum­kale, și din Sedilbahr. Forturile și bateriile de pe țărm au tra­s în contra torpiloarelor grecești dar fără nici un rezultat. Con­­tratorpilorul turc s’a adăpostit in interiorul strâmtoarea fără a răspunde. 9 Atena. 1 Decembrie.—Agenția telegrafică grecească declară că știrile date de anumite ziare des­pre pretinsele înfrângeri gre­cești în Epir sânt absolut false. Rapoartele oficiale și in­forma­țiunile particulare sunt unanime a afirma că armata grecească a înaintat victorioasă până la Ia­­nina și că acest oraș e aproap­e cu desăvârșire înconjurat. Ata­cul simulat pe țărmul de la Santi Quaranta a avut de scop să facă o diversiune și să atra­gă spre această parte mai multe detașamente din lanina. Mișca­rea aceasta a generalului Sa­­punzakis a reușit pe deplin. OFIȚERII TURCI CER CONTINUAREA RĂZBOIULUI /WWvRAWS Holul conferinței ambasadorilor Londra, 1 Decembrie.„Ziarul 4,Times” spune că dificultățile cele mai mari le vor avea Statele beligerante cu ocazia înțelegeri­lor ce vor urma să le aibă cu înalite Puteri. Numai conferința ambasado­rilor ar putea ameliora neînțe­legerile ce ar ar ivi cu această­ o­­cazie. Londra, 1 Decembrie. — Pro­gramul conferinței ambasadori­lor a fost greșit, comunicat de „J Daily Mail”. E sigur că statele balcanice aliate vor formula față de Tur­in­a. pretențiuni comune. Chestiunile asupra cărora sta­tele balcanice aliate încă nu s’au înțeles vor fi clarificate în­tr’o ședință comună. Statele balcani­ce sunt convinse că pentru clari­­­fica­rea situației va fi necesar u­n timp mai îndelungat. Nici vorbă nu poate fi ca tratativele de pace să poată fi terminate în­ înainte de Crăciun sau­ anul nod. Paris, 1 Decembrie. — Confe­rința ambasadorilor va ține pri­ma ședință, Joi la 19 cor., iar nu Luni, după cum greșit s’a comu­nicat. Ședința formală nu se va ține de­cât după anul nou st. n., pentru că se așteaptă rezultatul tratativelor de pace. Guvernul francez își va pune în joc toată influența, ca­ chestia orientală să fie rezolvată, pe ca­le pacinică, fiind sprijinit în a­­­ceastă acțiune și de către An­glia. Guvernul este convins că Rusia nu va sprijini pretențiu­­nile sârbești. Serbia a consimțit ca Albania sa devie independentă și a re­nunțat la portul din Adriatică. De altfel Serbia arr rămânea izolată în cazul când nu­­ ar re­nunța la pretențiunile ei exage­rate și ar continua agitațiile în contra Austro-Unga­riei. In cercurile diplomatice auto­rizate se crede că Austro-Unga­­ria va obține la conferința am­basadorilor din Londra un suc­ces diplomatic desăvârșit. Să speră că Bulgaria prin po­litica ei înțeleaptă și prin pre­­b­auțiun­ea ei, se va apropia mult­­ de Austro-Ungaria și chiar de Turcia. *■ Londra, 1 Decembrie.—Se a­­firmă că Puterile vor lucra, ca Adrianopolul și o parte a terito­riului coastei mării Egee pre­cum și insulele din apropierea țărmului asiatic să rămâe în po­sesiunea­ Turciei, pentru că în caz contrar Turcia, rămâne fără nici un sprijin. Întinderea Albaniei va­ fi și ea cu mult mai mare de­cât ar fi dorit-o Serbia, Muntenegrul și Grecia. In cazul când Statele balcanice nu-și vor modera cererile, trata­tivele de pace vor eșua. Londra, 1 Decembrie. — Si­ Isprey a primit­­ azi la ministerul de externe pe delegații turci și apoi pe delegații bulgari. Londra, 1 Decem­­brie. —Agen­ția Reuter află că d. Danev, în­soțit de secretarul său­ se va duce azi la Paris spre a se con­­sfătui cu d. Poincaré și alți băr­bați politici francezi. -020 Sîn­stîn­iintei Viena, 4 Decembrie.­Din cer­curile diplomatice se afirmă că tripla înțelegere a primit pro­punerea triplei­ alianțe referitoa­re la Albania, în sensul căreia Albania ar fi declarată teritoriu neutru și pusă sub ocrotirea marilor Puteri. In vederea aceasta, la confe­rința ambasadorilor se vor sta­bili în mod precis hotarele nou­lui principat independent în așa fel că existența lui să fie asigu­rată. Austro-Ungaria și Italia vor garanta integritatea coas­tei albaneză. In acelaș timp se va ține seamă și de pretențiile Serbiei, referitoare la un port comercial, și în vederea comer­țului sârbesc, reprezentantul Aus­tro Ungariei va declara în numele statului său­ că e gata a ceda Serbiei folosința unui port comercial pe coastele Dal­mației. • * Paris, 1 Decembrie. — Se con­firmă din loc competent că ideea de a declara neutralitatea Alba­niei și de a pune-o sub garanția marilor Puteri, întâlnește con­­s­imțământul general. Se poate prevede de acum că propunerea Austro-Ungariei­­ și Italiei, când se va face sub o formă defini­tivă, va fi aprobată și va tripla înțelegere. —---------oa— ----------­ DIN DUMA Petersburg, 1 Decembrie, — Duma Imperiului a ales, prin 289 voturi în contra 75 pe prin­cipele Wossonski ca prim vice­președinte. Neînțelegerile dintre greci și bulgari Salonic, 1 Decembrie.­­ Auto­ritățile grecești au ordonat azi suspendarea ziarului „Bulgaria” din cauza articolelor sale ten­dențioase și dușmănoase la a­­dresa­ Greciei. Garda militară bulgară s-a opus la­ executarea acestui ordin. Grecii au­ trimes atunci un puternic­ detașament de trupe și numeroși jandarmi mai pe urma și un detașament bulgar s­ a trimes pe piață. Gre­cii au ocupat strada Imprime­riei până la Banca otomană; soldații greci și­­ bulgari era fi față în față cu baioneta la puș­că. Afacerea, a fost aranjată de autoritățile superioare și trupele s’au retras. -ooo-----­ gnish­ffi la patru pan Londra, 1 Decembrie. Con­ferința «acei va începe Luni la amiezi. Ambasadorul Turciei la Lon­dra, Tewfik-pașa a avut azi după amiază o convorbire cu Reșid­­pașa. Ministrul Bulgariei în Lon­dra a avut azi o convorbire cu Osman Nizami-pașa. Londra, 1 Decembrie.­­ Dele­gaților sârbi li se vor da și ex­perți și anume pe generalul Pe­tru Borovici, șeful secțiunei ar­tileriei din ministerul de război și șeful statutu­l-major al arma­tei de sub comanda moștenito­rului tronului și Pavloviei, loc­țiitorul șefului biuroului de o­perațiuni de la comandamentul suprem al armatei. Delegații bulgari vor fi înso­țiți de experți- colonel Zostow, șeful statului major al armatei I, profesorul Popow Riev de la universitatea din Sofia, și Tsa­­pracheow, secretarul particular al regelui Ferdinand. Londra. 4 Decembrie. — „Mor­ning Post” sfătuește Statele alia­te balcanice că la demersurile ce vor face să fie de comun acord în ceea ce privește Albania, să nu se atinge de teritoriul alba­nez, să alcătuiască o conven­ție vamală și să se construiască o linie ferată prin Albania la portul San Giovani di Madua sau Durazzo, înainte de toate însă, să se în­cheie o convenție vamală. Serbia să aibă portul său național și anume Salonicul, Londra 1 Decembrie.— „West­minster Gazette” îșî exprimă spe­ranța că alianța balcanică își va pune în cumpănă întreaga in­fluență ca să determine pe Gre­cia și Turcia ,a suspenda ostili­tățile pentru timpul tratativelor de pace. *9 Londra, 1 Decembrie. — Agen­ția Reuter află că cele patru mi­siuni balcanice au­ aranjat asea­ră o întrunire neprevăzută și care a ținut până la miezul nop­­ței. S'a discutat ordinea desba­­terilor. D. Venizelos a propus pe d. Novakovici, delegatul Serbiei și președinte de vârstă, ca preșe­dintele conferinței și această propunere a fost adoptată; dele­gații s'au înțeles ca, în cazul când turcii ar face obiecțiuni, fiecare șef de­ misiune să presi­­deze la rând. In ceea ce privește chestia ar­mistițiului, s'a constatat că în momentul iscălirei armistițiului turcii afi fost informați in mod deslușit că Grecia va lua parte în orice caz la negocierile de pa­ce. Șefii celor patru misiuni s'au­ înțeles pe deplin și asupra condițiinlor de pace ce vor su­pune Turciei. întrunirea aceasta s'a termi­nat cu un schimb de asigurări din cele mai sincere și reale în ceea ce privește unitatea State­­lor balcanice. SCRISORI DIN TVR 11 Guvernul­ui complotul jimilor turci Constantinopol. 29 Noembrie 1 Curtea marțială care de câte­va zile se ocupă cu instruirea a­­facerii pretinsului­­ complot al junilor turci contra guvernului, a început să libereze pe cei mai Urniți din ■oiați nuții, negăsind­ nie o probă de culpabilitate pe seama lor. Opinia publică alar­mată, cu drept cuvânt, de pro­cedeul guvernului de a se scă­pa de niște dușmani polițici, aplaudă azi deriziunile Curței marțiale și ajunge la convinge­rea­­ că toate măsurile guver­nului erau arbitrare, luate nu­mai ca să se răzbune. Guvernu­lui îi trebuia un pretext ca să acuze pe junii turci în fața jus­tiției și a opiniei publice. Pre­textul l’a găsit în manifestația de la Sublima Poartă, când cu grandioasele manifestații pentru războiu. S’a grăbit chiar să pu­blice un comunicat oficial prin care acuza, cum se știe, pe uma­niști că vrea să răstoarne pe guvern. Azi justiția nu găsește nu găsește nici o vină acelora cari, în ochii guvernului, complotau contra siguranței statului. Mem­brii curtei marțiale n­u­ sunt u­­nzioniști, sunt mai toți parti­zani politici ai lui Kiamil pașa. Se spune că înalta curte marția­lă a fost nevoită să se pronunțe în favoarea acestor deținuți pentru că aceste măsuri ale gu­vernului au produs o mare ne­mulțumire în rândurile armatei și ofițerii ar fi cerut punerea în libertate a jimilor turci. Liderul acesta pare cu atât mai adevărat cu cât se știe că armata în Turcia nu s’a ținut niciodată departe de politică. Nici în timpul războiului Corpul ofițeresc n’a vrut să uite că în Capitală se lucrează pentru ni­micirea unui partid politic pen­tru care o mare parte din ofițeri au simpatii și legături. Se cre­de însă că tribunalul marțial a fost condus mai mult de un spi­rit de înaltă justiții, punând în libertate pe oamenii cari n’a fi a­­vut altă vină de­cât numele de­ unioniști. Ceea ce este important î­n această cestiune este faptul că opinia publică începe să se lini­ștească și să aibă încredere în justiție. Până acum au fost puși în li­bertate peste 80 d­e deținuți și­ cea mai mare parte a fost lă­sată liberă pe cauțitate. principali ai unioniștilor însă sunt departe de pământul tur­cesc. O nouă categorie fie bolnavi și răniți De când ostilitățile au înce­tat la Ceatalgea, numărul răni­ților de prin spitale a început să scadă simțitor, grație îngrijiri­lor date de echipele streine. De câte­va zile însă, o nouă catego­rie de răniți ia locul acelora cari se duc. Este seria ideilor de­gerați și gangrenați. Din cau­za deselor ploi cari au căzut în tot­ timpul războiului și a frigu­lui care bântui în lagăr,­ foarte mulți soldați au degerat, având gangrene la mâini și la picioa­re. Spectacolul ce oferă acest soiü ele răniți este îngrijitor. Doctorii cari încearcă să descal­­țe pe acești nenorociți, văd cum odată cu ciorapul și cu ghetele se jupoaie toată pielea de la mâini și picioare. Ravagiile holerei Holera continuă să se întindă din ce în ce. Favorizată de clima dulce a capitalei Turciei, ea face zilnic câte o sută și ceva de victime. Primăria luptă din răs­puteri pentru combaterea aces­tei epidemii, însă fără nici un folos. Guvernul a adus de la Viena pe specialistul dr. Bern­ea să combată holera. Ceea ce este de remarcat în­­ această ocazie este că emigra­ții și refugiații care umplu toa­te moscheele, dau cel mai mic contingent de holerici. După datele oficiale din cele 100—110 cazuri zilnice, numai 6—10 sunt printre refugiați și restul prin­tre populația indigenă a orașu­lui. Apa lacului Dercos, de un­de se alimentează întreaga popula­ție a orașului, este zilnic supusă examenului bacteriologic și pâ­nă azi a fost găsită indemnă de microbul boieric. Până azi numărul cazurilor de holeră este oficial, 1627, cu mult mai mult ca 760 de morți. Aprovizionarea trupelor asediate Chestia aprovizionărea trupe­lor din orașele asediate face încă obiectul a lungi discuții. Con­for­m protocolului armistițiului încheiat, guvernul otoman va putea trimite garnizoanei d­e la Adrianopol și Scutari, previziuni în tot timpul cât va dura armis­tițiul Se hotărâse chiar ca apro­vizionarea să se facă din Bul­garia, fiind mai aproape și în schimb armata bulgară de la Cea­talgea să­ fie aprovizionată din capitala­ Turciei. Bulgaria insă, se vede, nu vrea să fie seamă de­ acest lucru spe­rând că Adrianopolul va fi ne­voit să capituleze din cauza foa­mei. Ziarul ,June Turc“ spune că. orașul asediat Adrianopol are previziuni pentru câteva luni în­că. Insă și în caz de împuținare a acestor previziuni, în fața inten­­țiunea bulgarilor, guvernul oto­man poate în timp de 48 de cea­suri să rupă tratativele și să re­­înceapă ostilitățile. Conflictul Anstro-Sârb Faza acută în care a intrat­­ conflictul dintre monarh­ia dna. Atlieta A 'Serbia­ este vii, comenta­tă în toate cercurile politice de aici. Cu toate că nu’a sosit nici o știre privitoare la începerea ostilităților totuși se crede că războiul este inevitabil mai ales în urma schimbării produsă la departamentul armatei la Viena. O personalitate politică și care crede într’un războiu­­­ inevitabil între cele două­ state, îmi declară că un fazobil între Austria și Serbia va modifica cu totul ac­tuala situație și numai în favo­rul Turciei. De altfel, îmî spune interlocutorul, ori­ce încurcătu­ră între state nu poate fi decât în folosul menținerea statului quo în Turcia. Serbia va fi ne­voită, în acest caz, să evacueze toate ținuturile ocupate până a­­cum și să-și ducă toata armata răspândită la hotarele Austriei. N. A. ROMANIA la conferința ambasadorilo — PROPUNEREA A VENIT DIN PARTEA AUSTRO-UN­­G­AR­IEI — Viena, 1 Decembrie. — Din sursă autorizată se comunică co­respondentului nostru următoa­rele : Austro-Ungaria imediat ce a primit din partea ministrului de externe englez sir Edward Grey invitația la conferința am­basadorilor pentru clarificarea situației balcanice, a pretins și invitarea României de a parti­cipa la această conferință și a­­ceasta Înainte ca guvernul ro­mân să-și fi manifestat această dorință. țiu­ile, a renunțat la­ Albania și înclină pentru joncțiunea liniei ferate de rețeaua liniilor ferate austro-ungare precum și pentru revizuirea convențiilor comer­ciale și încheerea unei noul con­venții comerciale cu monarhia, care eventual va alcătui punctul important al tratativelor de pace. Nu este adevărat că Serbia mobilizează contra Austro-Unga­riei. 70.000 soldați sârbi se află la Adrianopol iar ceilalți sunt o­­cupațî în teritoriile cucerite. ------------------OXO----------------­Conflictul austro-sârb AGITAȚIA PRESEI SÂRBEȘTI Belgrad. 1. — Ziarele „Politi­ka”, „Journal” și „Stampa” a­­gită mersă­ri contra Austro-Ungariei, „Politika“ între altele scrie: „Să nu aștepte Serbia până se va hotărâ Austro-Ungaria la de­clararea războiului. Serbia dis­pune de forțe suficiente, pentru a putea începe războiul. „Stampa“ scrie : „Serbia cu toate știrile contrare e în stare să ducă un război victorios timp de trei luni, pentru care dispune și de mijloacele materiale sufi­ciente. ATITUDINEA ITALIEI Roma, 1 Decembrie. — In loc competinie S3 anunță, că guver­nul italian vede în acceptarea punctului de vedere Austro-un­­gar singurul mijloc pentru men­ținerea "păcei europene. .Italia face tot ce-i stă în pu­tință pentru Serbia și se silește să creeze pentru comerțul sâr­besc o centrală pe malul mărei. Starea de lucruri de azi, care poate sili în ori­ce moment pe Austro-Ungaria să recurgă la arme, a devenit insuportabilă. DECLARAȚIILE LUI IOVANO­­VICI Praga, 1 Decembrie. —„ Un co­laborator al ziarului N­ rmlna Politika” a avut o convorbire­ cu ministrul sârb în Viena, Jovano­­vici, asupra chestiunilor care in­teresează monarhia și Serbia. Ministrul a spus că speră că se vor putea înlătura greutățile și că se vor stabili raporturi a­­micale sincere și durabile între Serbia și monarhie. Serbia și-a mai scupat panaten­ -OX0- gitualic­isferasimală Berlin, 4 Decembrie.—Cu toate că situația este gravă se speră că pacea va fi încheiată. Greutatea nu stă în chestia albaneză, căci în privința aceasta va dicta Eu­ropa, iar Serbia se va supune a­­cestei hotărâri, precum și pre­tențiilor Austro-Ungariei. Aceasta reiese și din declera­­țiunile lui Pașici, care înaintea începerea tratativelor de pace, a conferit în privința aceasta cu ambasadorii german și italian. Serbia se va supune cererilor Austro-Ungariei și ale celorlate Puteri, dar înainte de a face a­­ceasta va solicita sfatul Rusiei. Nu poate fi nici vorbă ca din chestiunea Albaniei să se iveas­că un conflict între Serbia și Austro-Ungaria, pentru că Ser­bia nu se va opune voinței Pu­terilor. Serbia nu dorește clarificarea situației prin arme, și se va aco­moda în așa fel în­cât să satis­facă atât Tripla-Alianță cât și Tripla­ Ințelegere. Serbia este liniștită și chestia portului adriatic nu este atât de importantă pentru ea, ci mai mult pentru situația navală a marilor Puteri.* Viena, 4 Decembrie. —Asupra situației internaționale se comu­nică următoarele- " Nu sunt speranțe ca, confe­rința păcea să unească Statele balcanice. Pentru moment exis­tă mari cont­overse între aces­tex State, cu privire la impâtirea teritoriilor. Până acum nici un Stat n’a făcut încă propuneri pe care al­tul să­ le socotească acceptabile sau cel puțin discutabile. In ultimul timp s’au ivit dife­rențe și între bulgari și sârbi pentr­u Mon­astir. Toată nădejdea stă acum în conferința ambasadorilor.. Anihasarea a 50-a de la întemeierea azilului „Sfeia Doamna" Cu ocaziunea aniversării a 50 de ani de la fundarea azilului „Elena Doamna”, pentru amin­tirea nobilului act al Domniței Elena care în 1862 funda azilul ce poartă numele său­, pentru creșterea și învățătura fetelor orfane, s-a bătut o medalie de 1 bronz. Medalia înfățișează pe o față figura ilustră a Doamnei Elena și vederea principală a Azilului, precum și datele fun­­dărei și aniversăriei; pe cealaltă, față figurile Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta cu inscrip­­țiunea: „Viitorul Țărei fem­eea îl țese” de Carmen Sylva precum și vederea Mânăstirei Cotroceni. Medalia este ar­tistic executată de casa Radivon. sg'Mizeir ® ® Federațiunei societăților ro­mânești de sport Ședința reăn­stitutivă a „Fede­­rațiunea societăților românești de Sport” a avut loc Sâmbătă la Automobil-Clubul Român, sub preșidenția A. S. R. Principelui Carol al României și în prezența d-lui C. G. Dissescu ministrul "instrucțiunei publice și­ a dele­gaților unuui mare număr din societățile sportive inițiatoare. Alocuțiunea Principelui Gard Deschizând ședința, Alteța Sa Regală a mulțumit călduros d-lui ministru al instrucțiunei publice pentru solicitudinea ce dovedește inițiative­ luate de a se asigura generațiunilor tinere o educațiune întărim mediu mo­ralmente , mai entuziast­ și fizi­cește regenerator. Principele Ca­rol a adus exemplul imperiului secular al musulmanilor care se destramă azi în mare parte din lipsa acestui spirit în massele națiuneî.­ Alteța Sa Regală a în­cheiat cuvântarea Sa exprimând speranța că guvernul va­ spriji­ni opera ce se întemeiază acum asigurându-i concursul de care a­re nevoie pentru irăușita ei bi­­zuind această speranță pe însăși prezența ministrului instructi­uiei publice‘în această ședință constitutivă. ■ Răspunsul el-lui ministru Dissescu D. ’ministru C. Dissescu a răs­puns A. S. Regale -exprimând satisfacțiunea sa că poate parti­cipa la o asemenea operă patri­otică și referindu-se apoi la viața sportivă a popoarelor an­tice, domnia­ sa a reamintit că, dacă în vechea Eladă, cetățile grecești aveau privirile ațintite pe Atena pentru călăuzirea vie­­ței lor politice, apoi­ nu m­­ai pu­țin viața lor publică s’a inspirat cu mult folos de la Sparta, căci întreaga epocă clasică a acestui neam s’a resimțit de spiritul e­­roic propovăduit d­e înstituțiu­­nile educatoare ale acestei din urmă cetăți. D­omnia­ sa zice că pentru mo­ment cel puțin în prevederile bu­getare guvernul e d­ecis a înlătura oarecum urmărirea de scopuri cu caracter personal, dar de vreme ce e vorba, d­e o insti­­tuțiune ca aceasta apoi poate asigura. Comitetul inițiatior de cel mai larg sprijin al guver­nului. D. dr. I. Costinescu rezumă dezbaterile urmate în primele a­­dunări, iar d. Ion N. Cămără­­șescu dă citire proectului de Sta­tut pe care adunarea îl aprobă în întregime semnând un proces­­verbal de constituire. Se procede apoi la întocmi­rea Comitetului Central care s’a alcătuit precum urmează: Președinte, A. S. R. Principele Ferdinand al României. Secre­­tar-general, A. S. R. Principele Carol. Delegați: d-nii Ion N. Cămă­­rășescu și dr. Ion Costinescu. Membrii: Principele G. V. Bi­­bescu și d-nii general Const. Coanda, Gh. Munteanu-Murgogi, Tzigara-Samurcaș, A. D. Flo­­rescu, Oscar Schlawe, Hans Hertzog, Matei Balș, Traian La­­lescu, Nicolae C. Rădulescu, Charles Wiereck, Alexandru A. Bellio, Arthur Müller, G. Icono­­mu, Gr. Caracosteta, Dinu Cezia­­nu, M. Savu, Sit. Theodor Da­vila, Dem. Ionescu, I. Nicolae­s­­cu, C. Chiriacescu, ing. N. Ilies­cu și George Cost­escu. Comitetul a proclamat apoi: Inalt Protector pe d. C. G. Dis­sescu, ministru al instrucțiunei publice și cultelor, iar pe d-n­. general N. Hârjeu, ministru de razboiu, prefect al poliției și primar al Capitalei, membri de onoare. S’a dat delegațiunea de secre­tari al comitetului central al Fe­­derațiunii d-ln­r membri : Geor­ge Costescu, ing. N. Iliescu și Ion Nicolaescu și s’a dispus în­tocmirea comisiunilor. Federațiunea va avea fondu­rile necesare de la ministerul d­e instrucțiune publică și războiu. Iar ca sediu unul din saloanele noului local al Fundațiuiei Uni­versitare „Carol I”. •-«o- Ban­îil Scriitorii apuseni au pomenit de multe ori de haiducii și clefții balcanici, de acești voinici cari vârâți groaza în „păgân“, în­„a­­supritorii seculari“ și în „mișeii trădători“. De cel mai vechi po­menesc baladele populare , de a­­ceșt­ia am avut și noi în vremea când lu­pta împotriva, asuprito­rului însemna razboiu împotriva stăpânirii.... Figurile, acestea populare ale trecutului sunt acuma împre­surate de aureola legendelor. Cântecele bătrânești au adus până la noi fapte de voi­­nicie și dragoste tremurate de multe ori în versuri ar­monioase. -Novac și Corbu, Bu­jor și­­ Codreanu sunt acuma niș­te simpatice umbre ale trecutu­lui , când eram copil visam cu min­gurate la faptele lor, și mai târziu fantazia mă ducea pe țăr­murile înflorite ale iubire­, când un lăutar negru și bătrân îngâ­na, întovărășit de cobză și viori, un dulce recitativ. Lupta voinicilor de demult îm­potriva stăpânirii, a famaonilor, a ciocoilor, ne-a fost totdeauna­ simpatică. Dragostea pentru răzbunătorii aceștia vechi am moștenit-o de la părinți... In tris­tul și întunecatul trecut, bătrâ­nii atâta mângâiere aveam­. Drep­tate nu puteau găsi nici la vo­dă, nici la Dumnezeu ; dreptatea o făceau și o scriau cu sânge voi­nicii îndrăzneți: și umilita și năcăjită sărăcime­a țărei, înco­voiată pe plug, robind pe lanuri, răbd­âind de foame în bordee, murmura versuri trăgănate și zâmbea, alinată o clipă­, când a­­jungea de piadă la partea unde haiducul spune • Să-l prind pe ciocotă de barbă și să-l pun să pască iarbă... Dar cel din urmă, voinici ai noștri au hălăduit acum o sută­ și mai bine de ani; seminția lor s’a strâns în­dată ce țara a­­ prins a se așeza. Dincolo de Dunăre însă, în Bal­canii Macedoniei, in ținuturi unde nicî azi, nu s’a întins dom­nia legilor, — au stăruit, până in zilele noastre urmașii lui Marco Cralievici. Mai mult, — îndată ce țările libere creștine s’au întocmit, voi­nicii aceștia, au început a avea un rost anume în ținuturile stă­pânite de Turci. Antarții greci, comitagii­ și bulgari și bandiții sârbi au întreținut, necontenit, zeci de ani, tulburări în provin­cia aceasta a sultanului. Fără îndoială că voinicii aceștia sunt rude bune cu cei de odinioară, au și ei spiritul de aventură , au ura, împotriva stăpânirii păgâ­ne, sunt înflăcărați pentru nația lor și pentru cruce,­dar nu mai au aureola vredniciei și noble­ță independenței, pentru că toți lucrează în solda­ guvernelor in­teresate. Armele și cartușele lor pornesc de la Sofia, Atena și Bel­grad , după orice crimă, săvârși­tă, după orice sat prefăcut în cenușă, își frecau cu mulțu­mire mâinile anumiți bărbați potici. Haiducul de odinioară era­ un om pe jumătate sălbatic: trăia în munți și codri, aproape de fiarele singurătății; se cobo­ra în văl ca să facă loviturile lui, vărsa sânge, prăda, se lupta ca un leu; în tinerețe, călare ca vântul, pe nopți cu lună, spre un han singuratic, la o­ răscruce de drumuri, unde îl aștepta o­lanta cu brațele albe și ochii negri; și când că­dea, rămânea pe spate cu brațele în lături, cu ochii de vultur ațintiți spre cerul albas­tru, liber și nemărginit. Astăzi, banditul balcanic e un om cu mustața, bine răsucită,­ își ia o înfățișare studiată și interesantă și pozează în fața aparatului fo­tografic. Am văzut zeci și sute de foto­grafii de comu­ațre și antartî. Răzimetî cu dreapta pe pușcă, cu stânga pe pumnal și iata­gan, privesc cu fală, înainte-t­e. Au­ în jurul mij­locului și după umeri în cruciș și curmeziș car­tușiere pline. Armele lor sunt cu totul moderne și vin din fa­bricate nouă franțuzești și nem­țești. Câte­odată t-are văzut fotogra­fiați în grup. Start frumos ocâlt­­cHt­iți și zâmb­esc naiv; mm «nu­ da­ii. Emmmm me își dau aere crunte și groza­ve. Toți s-ia supus măriei foto­grafului neamț, care i-a rânduit încet, și apoi le-a comandat sâ nu mai miște... Oamenii aceștia ani de zile au vărsat sânge și au incendiat sa­te. Au ars sute de oameni liniș­tiți și au vărsat sânge nevino­vat. Bulgarii au­ ucis pe plugarii musulmani; antarții au împuș­cat ș'au­ înjunghiat, pe bieții Aro­mâni de la Pind. Nicî o pedeap­să mi-î putea ajunge, — pantr­u­­că îndată, ce treceau hotarul ță­rilor rânduita, erau la adăpost.." In Macedonia ucideau, ardeau, pradau, — și ’n târgurile și sate­le Greciei și Bulgariei umb­lau slobozi,, se duceau la întruniri, jucau table și cărți prin cafene­le, și se lăudau cu vrednicele lor fapte. Starea de anarhie pe care au întreținut-o ei zeci de ani în pro­vincia otomană a­ fost pricin­a războiului actual. Guvernele sta­telor aliate, mișcate de un nobil •sivatământ, cu durere pentru stările­ de lucruri din Macedo­nia, indignate, și îndurerate, că­­ amărăciunile populațiilor creș­tine nu mai au sfârșit, — au ho­tărât să isprăvească odată, să facă războiul, să întroneze rân­­duiala, legalitatea și libertatea în nenorocita, provincie... Au făcut războiul. Oști s'au izbit: măceluri­ spriimântătoare au avut loc. Dar alături cu răz­boiul acesta regulat, mai urma unul, mai crud, mai spăimântă­­tor. Revistele străine au tipărit fotografii care arătau bejenia în­grozitoare a populației turcești: convoiurî nesfârșite de care cu boi, de oameni slăbiți, flămânzi și îngroziți, care se întorceai­ în vechea patrie, în Asia,­­ pă­răsind ogoare, sate și cim­iti­­rurî... Convoiurile acestea neîntre­rupte și nesfârșite umpleau îm­­p­rej­urimile Con­stantinopolului; poposeau supt zidurile vechi, pe uliți, în preajma portului, a­­­șteptându-șî rândul să, treacă pe țărmul asiatic. Bătrâni, fe­mei, copii, cu toții înebuniți de groază căutau scăparea unde­va. .. corespondentul gazetei străine îi privea curios, în foto­grafia, — dar nu se interesau de pricinile care-î alungau așa, care măturau ca o furtună de blestem de ură și sânge, popu­lații pașnice... Corespondenții străini n’au știut cu ce se îndeletnicesc co­­mitagii și antaru­l și oștenii re­gulați chiar, în ținuturile din care oastea turcească s’a retras... Un comipatriot al nostru însă din întâmplare a fost martor la fapte, cari arată de ce a pornit îa bejenie spre Asia po­porul îngrozit,. Popoarele învin­gătoare desăvârșesc opera lor de dreptate. Luni 1­5 Noembrie, o echipă de medici români a pornit pe un va­por austriac din Constan­tinopol spre Dede-Agad­. Gu­vernul turc îi trimetea acolo ca să dea ajutoare răniților. Marți, în amurg, vaporul a ajuns,­­ dar la țărm nu era liniște. Ar­deau în împrejurimile portului trei sate, cu flăcări mari, care se zbateau fantastic... Un fum plutea greoia pe întreaga coas­tă, se auzea, bătând tunul de­parte, mai aproape pârâiau îm­pușcături întărâtate... Cu un ceas înainte de apusul soarelui răzbătuseră în oraș la Dede-Agaci bandiții greci și bulgari,­­ după ce incendia­­seră satele din preajmă și-și fă­­cuseră datoria față de țărăni­mea acelor sate. Garnizoană turcă, alcătuită din două sute de soldați, sa împotrivit o vreme cu focuri de pușcă, — apoi în fața numărului s’a retras și s’a închis în cazarmă... Stăpâni pe oraș, reprezentan­ții celor două state au început a da foc l'a tăia.. O iluminație formidabilă s’a aprins în întunericul nopții. Ți­petele femeilor, plângerile co­piilor răzbateau spăimântat prin rumegare și prin rume­­neala sângeroasă. Prin lumina aceasta de amurg fantastic se vedea deslușit zbaterea umbre­lor. Camitagii și antaru­l tăiau*

Next