Universul, decembrie 1912 (Anul 30, nr. 331-358)
1912-12-04 / nr. 334
Scene din lagărul de la San-Stefano PE TIMPUL HOLEREI JSäford for SUM «ari teatra cara’siria îsprijirii, HB a artistet jse morți 0X0-Ofițerii terci pentru continuarea războiului Constantinopol. .4 Decembrie. Numeroși ofițeri și politiciani au ținut cri o conferință la „Gerde d’Orient” și s’au declarat în unanimitate pentru continuarea în piele greco-între Atena. 4 Decembrie. — Colonelul Belagramation telegrafiază din Hio că turcii au atacat azi satul Kames de unde au fost respinși cu pierderi; grecii nu au avut decât un singur rănit. La amiazi turcii au mai atacat pe greci la Stt. George, de unde au fost alungați, cu pierderi de 10 morți. Cretanii au gonit pe turci din Liffeî și au ocupat înălțimile din împrejurimi. In cursul luptei de la sport., 15 turci au fost uciși, dar șeful Cretan a fost ușor rănit. Îi Atena. X Decembrie. — Agenția telegrafică grecească depășează că amiralul Cundariotis a trimes o radiotelegramă in ziua de 11 cor. supunând azi contratorpilorul „Sfendoni", care încrucișea in fața intrărei Cordanelelor a observat un contratorpilor dușman care venea lângă țărm din Kumkale și care s-a oprit în fața localitatei Sedilbahr. „Sfendoni“ a înaintat până la o distanță de 3.000 metri și a tras mai multe lovituri de tun. Contrattorpilorul „Lonchi" care însoțea pe ,,Sfendoni" a tras și el în contra forturilor din Kumkale, și din Sedilbahr. Forturile și bateriile de pe țărm au tras în contra torpiloarelor grecești dar fără nici un rezultat. Contratorpilorul turc s’a adăpostit in interiorul strâmtoarea fără a răspunde. 9 Atena. 1 Decembrie.—Agenția telegrafică grecească declară că știrile date de anumite ziare despre pretinsele înfrângeri grecești în Epir sânt absolut false. Rapoartele oficiale și informațiunile particulare sunt unanime a afirma că armata grecească a înaintat victorioasă până la Ianina și că acest oraș e aproape cu desăvârșire înconjurat. Atacul simulat pe țărmul de la Santi Quaranta a avut de scop să facă o diversiune și să atragă spre această parte mai multe detașamente din lanina. Mișcarea aceasta a generalului Sapunzakis a reușit pe deplin. OFIȚERII TURCI CER CONTINUAREA RĂZBOIULUI /WWvRAWS Holul conferinței ambasadorilor Londra, 1 Decembrie.„Ziarul 4,Times” spune că dificultățile cele mai mari le vor avea Statele beligerante cu ocazia înțelegerilor ce vor urma să le aibă cu înalite Puteri. Numai conferința ambasadorilor ar putea ameliora neînțelegerile ce ar ar ivi cu această ocazie. Londra, 1 Decembrie. — Programul conferinței ambasadorilor a fost greșit, comunicat de „J Daily Mail”. E sigur că statele balcanice aliate vor formula față de Turina. pretențiuni comune. Chestiunile asupra cărora statele balcanice aliate încă nu s’au înțeles vor fi clarificate într’o ședință comună. Statele balcanice sunt convinse că pentru clarificarea situației va fi necesar un timp mai îndelungat. Nici vorbă nu poate fi ca tratativele de pace să poată fi terminate în înainte de Crăciun sau anul nod. Paris, 1 Decembrie. — Conferința ambasadorilor va ține prima ședință, Joi la 19 cor., iar nu Luni, după cum greșit s’a comunicat. Ședința formală nu se va ține decât după anul nou st. n., pentru că se așteaptă rezultatul tratativelor de pace. Guvernul francez își va pune în joc toată influența, ca chestia orientală să fie rezolvată, pe cale pacinică, fiind sprijinit în această acțiune și de către Anglia. Guvernul este convins că Rusia nu va sprijini pretențiunile sârbești. Serbia a consimțit ca Albania sa devie independentă și a renunțat la portul din Adriatică. De altfel Serbia arr rămânea izolată în cazul când nu ar renunța la pretențiunile ei exagerate și ar continua agitațiile în contra Austro-Ungariei. In cercurile diplomatice autorizate se crede că Austro-Ungaria va obține la conferința ambasadorilor din Londra un succes diplomatic desăvârșit. Să speră că Bulgaria prin politica ei înțeleaptă și prin prebauțiunea ei, se va apropia mult de Austro-Ungaria și chiar de Turcia. *■ Londra, 1 Decembrie.—Se afirmă că Puterile vor lucra, ca Adrianopolul și o parte a teritoriului coastei mării Egee precum și insulele din apropierea țărmului asiatic să rămâe în posesiunea Turciei, pentru că în caz contrar Turcia, rămâne fără nici un sprijin. Întinderea Albaniei va fi și ea cu mult mai mare decât ar fi dorit-o Serbia, Muntenegrul și Grecia. In cazul când Statele balcanice nu-și vor modera cererile, tratativele de pace vor eșua. Londra, 1 Decembrie. — Si Isprey a primit azi la ministerul de externe pe delegații turci și apoi pe delegații bulgari. Londra, 1 Decembrie. —Agenția Reuter află că d. Danev, însoțit de secretarul său se va duce azi la Paris spre a se consfătui cu d. Poincaré și alți bărbați politici francezi. -020 Sînstîniintei Viena, 4 Decembrie.Din cercurile diplomatice se afirmă că tripla înțelegere a primit propunerea triplei alianțe referitoare la Albania, în sensul căreia Albania ar fi declarată teritoriu neutru și pusă sub ocrotirea marilor Puteri. In vederea aceasta, la conferința ambasadorilor se vor stabili în mod precis hotarele noului principat independent în așa fel că existența lui să fie asigurată. Austro-Ungaria și Italia vor garanta integritatea coastei albaneză. In acelaș timp se va ține seamă și de pretențiile Serbiei, referitoare la un port comercial, și în vederea comerțului sârbesc, reprezentantul Austro Ungariei va declara în numele statului său că e gata a ceda Serbiei folosința unui port comercial pe coastele Dalmației. • * Paris, 1 Decembrie. — Se confirmă din loc competent că ideea de a declara neutralitatea Albaniei și de a pune-o sub garanția marilor Puteri, întâlnește consimțământul general. Se poate prevede de acum că propunerea Austro-Ungariei și Italiei, când se va face sub o formă definitivă, va fi aprobată și va tripla înțelegere. —---------oa— ---------- DIN DUMA Petersburg, 1 Decembrie, — Duma Imperiului a ales, prin 289 voturi în contra 75 pe principele Wossonski ca prim vicepreședinte. Neînțelegerile dintre greci și bulgari Salonic, 1 Decembrie. Autoritățile grecești au ordonat azi suspendarea ziarului „Bulgaria” din cauza articolelor sale tendențioase și dușmănoase la adresa Greciei. Garda militară bulgară s-a opus la executarea acestui ordin. Grecii au trimes atunci un puternic detașament de trupe și numeroși jandarmi mai pe urma și un detașament bulgar s a trimes pe piață. Grecii au ocupat strada Imprimeriei până la Banca otomană; soldații greci și bulgari era fi față în față cu baioneta la pușcă. Afacerea, a fost aranjată de autoritățile superioare și trupele s’au retras. -ooo----- gnishffi la patru pan Londra, 1 Decembrie. Conferința «acei va începe Luni la amiezi. Ambasadorul Turciei la Londra, Tewfik-pașa a avut azi după amiază o convorbire cu Reșidpașa. Ministrul Bulgariei în Londra a avut azi o convorbire cu Osman Nizami-pașa. Londra, 1 Decembrie. Delegaților sârbi li se vor da și experți și anume pe generalul Petru Borovici, șeful secțiunei artileriei din ministerul de război și șeful statutul-major al armatei de sub comanda moștenitorului tronului și Pavloviei, locțiitorul șefului biuroului de operațiuni de la comandamentul suprem al armatei. Delegații bulgari vor fi însoțiți de experți- colonel Zostow, șeful statului major al armatei I, profesorul Popow Riev de la universitatea din Sofia, și Tsapracheow, secretarul particular al regelui Ferdinand. Londra. 4 Decembrie. — „Morning Post” sfătuește Statele aliate balcanice că la demersurile ce vor face să fie de comun acord în ceea ce privește Albania, să nu se atinge de teritoriul albanez, să alcătuiască o convenție vamală și să se construiască o linie ferată prin Albania la portul San Giovani di Madua sau Durazzo, înainte de toate însă, să se încheie o convenție vamală. Serbia să aibă portul său național și anume Salonicul, Londra 1 Decembrie.— „Westminster Gazette” îșî exprimă speranța că alianța balcanică își va pune în cumpănă întreaga influență ca să determine pe Grecia și Turcia ,a suspenda ostilitățile pentru timpul tratativelor de pace. *9 Londra, 1 Decembrie. — Agenția Reuter află că cele patru misiuni balcanice au aranjat aseară o întrunire neprevăzută și care a ținut până la miezul nopței. S'a discutat ordinea desbaterilor. D. Venizelos a propus pe d. Novakovici, delegatul Serbiei și președinte de vârstă, ca președintele conferinței și această propunere a fost adoptată; delegații s'au înțeles ca, în cazul când turcii ar face obiecțiuni, fiecare șef de misiune să presideze la rând. In ceea ce privește chestia armistițiului, s'a constatat că în momentul iscălirei armistițiului turcii afi fost informați in mod deslușit că Grecia va lua parte în orice caz la negocierile de pace. Șefii celor patru misiuni s'au înțeles pe deplin și asupra condițiinlor de pace ce vor supune Turciei. întrunirea aceasta s'a terminat cu un schimb de asigurări din cele mai sincere și reale în ceea ce privește unitatea Statelor balcanice. SCRISORI DIN TVR 11 Guvernului complotul jimilor turci Constantinopol. 29 Noembrie 1 Curtea marțială care de câteva zile se ocupă cu instruirea afacerii pretinsului complot al junilor turci contra guvernului, a început să libereze pe cei mai Urniți din ■oiați nuții, negăsind nie o probă de culpabilitate pe seama lor. Opinia publică alarmată, cu drept cuvânt, de procedeul guvernului de a se scăpa de niște dușmani polițici, aplaudă azi deriziunile Curței marțiale și ajunge la convingerea că toate măsurile guvernului erau arbitrare, luate numai ca să se răzbune. Guvernului îi trebuia un pretext ca să acuze pe junii turci în fața justiției și a opiniei publice. Pretextul l’a găsit în manifestația de la Sublima Poartă, când cu grandioasele manifestații pentru războiu. S’a grăbit chiar să publice un comunicat oficial prin care acuza, cum se știe, pe umaniști că vrea să răstoarne pe guvern. Azi justiția nu găsește nu găsește nici o vină acelora cari, în ochii guvernului, complotau contra siguranței statului. Membrii curtei marțiale nu sunt unzioniști, sunt mai toți partizani politici ai lui Kiamil pașa. Se spune că înalta curte marțială a fost nevoită să se pronunțe în favoarea acestor deținuți pentru că aceste măsuri ale guvernului au produs o mare nemulțumire în rândurile armatei și ofițerii ar fi cerut punerea în libertate a jimilor turci. Liderul acesta pare cu atât mai adevărat cu cât se știe că armata în Turcia nu s’a ținut niciodată departe de politică. Nici în timpul războiului Corpul ofițeresc n’a vrut să uite că în Capitală se lucrează pentru nimicirea unui partid politic pentru care o mare parte din ofițeri au simpatii și legături. Se crede însă că tribunalul marțial a fost condus mai mult de un spirit de înaltă justiții, punând în libertate pe oamenii cari n’a fi avut altă vină decât numele de unioniști. Ceea ce este important în această cestiune este faptul că opinia publică începe să se liniștească și să aibă încredere în justiție. Până acum au fost puși în libertate peste 80 de deținuți și cea mai mare parte a fost lăsată liberă pe cauțitate. principali ai unioniștilor însă sunt departe de pământul turcesc. O nouă categorie fie bolnavi și răniți De când ostilitățile au încetat la Ceatalgea, numărul răniților de prin spitale a început să scadă simțitor, grație îngrijirilor date de echipele streine. De câteva zile însă, o nouă categorie de răniți ia locul acelora cari se duc. Este seria ideilor degerați și gangrenați. Din cauza deselor ploi cari au căzut în tot timpul războiului și a frigului care bântui în lagăr, foarte mulți soldați au degerat, având gangrene la mâini și la picioare. Spectacolul ce oferă acest soiü ele răniți este îngrijitor. Doctorii cari încearcă să descalțe pe acești nenorociți, văd cum odată cu ciorapul și cu ghetele se jupoaie toată pielea de la mâini și picioare. Ravagiile holerei Holera continuă să se întindă din ce în ce. Favorizată de clima dulce a capitalei Turciei, ea face zilnic câte o sută și ceva de victime. Primăria luptă din răsputeri pentru combaterea acestei epidemii, însă fără nici un folos. Guvernul a adus de la Viena pe specialistul dr. Bernea să combată holera. Ceea ce este de remarcat în această ocazie este că emigrații și refugiații care umplu toate moscheele, dau cel mai mic contingent de holerici. După datele oficiale din cele 100—110 cazuri zilnice, numai 6—10 sunt printre refugiați și restul printre populația indigenă a orașului. Apa lacului Dercos, de unde se alimentează întreaga populație a orașului, este zilnic supusă examenului bacteriologic și până azi a fost găsită indemnă de microbul boieric. Până azi numărul cazurilor de holeră este oficial, 1627, cu mult mai mult ca 760 de morți. Aprovizionarea trupelor asediate Chestia aprovizionărea trupelor din orașele asediate face încă obiectul a lungi discuții. Conform protocolului armistițiului încheiat, guvernul otoman va putea trimite garnizoanei de la Adrianopol și Scutari, previziuni în tot timpul cât va dura armistițiul Se hotărâse chiar ca aprovizionarea să se facă din Bulgaria, fiind mai aproape și în schimb armata bulgară de la Ceatalgea să fie aprovizionată din capitala Turciei. Bulgaria insă, se vede, nu vrea să fie seamă de acest lucru sperând că Adrianopolul va fi nevoit să capituleze din cauza foamei. Ziarul ,June Turc“ spune că. orașul asediat Adrianopol are previziuni pentru câteva luni încă. Insă și în caz de împuținare a acestor previziuni, în fața intențiunea bulgarilor, guvernul otoman poate în timp de 48 de ceasuri să rupă tratativele și să reînceapă ostilitățile. Conflictul Anstro-Sârb Faza acută în care a intrat conflictul dintre monarhia dna. Atlieta A 'Serbia este vii, comentată în toate cercurile politice de aici. Cu toate că nu’a sosit nici o știre privitoare la începerea ostilităților totuși se crede că războiul este inevitabil mai ales în urma schimbării produsă la departamentul armatei la Viena. O personalitate politică și care crede într’un războiu inevitabil între cele două state, îmi declară că un fazobil între Austria și Serbia va modifica cu totul actuala situație și numai în favorul Turciei. De altfel, îmî spune interlocutorul, orice încurcătură între state nu poate fi decât în folosul menținerea statului quo în Turcia. Serbia va fi nevoită, în acest caz, să evacueze toate ținuturile ocupate până acum și să-și ducă toata armata răspândită la hotarele Austriei. N. A. ROMANIA la conferința ambasadorilo — PROPUNEREA A VENIT DIN PARTEA AUSTRO-UNGARIEI — Viena, 1 Decembrie. — Din sursă autorizată se comunică corespondentului nostru următoarele : Austro-Ungaria imediat ce a primit din partea ministrului de externe englez sir Edward Grey invitația la conferința ambasadorilor pentru clarificarea situației balcanice, a pretins și invitarea României de a participa la această conferință și aceasta Înainte ca guvernul român să-și fi manifestat această dorință. țiuile, a renunțat la Albania și înclină pentru joncțiunea liniei ferate de rețeaua liniilor ferate austro-ungare precum și pentru revizuirea convențiilor comerciale și încheerea unei noul convenții comerciale cu monarhia, care eventual va alcătui punctul important al tratativelor de pace. Nu este adevărat că Serbia mobilizează contra Austro-Ungariei. 70.000 soldați sârbi se află la Adrianopol iar ceilalți sunt ocupațî în teritoriile cucerite. ------------------OXO----------------Conflictul austro-sârb AGITAȚIA PRESEI SÂRBEȘTI Belgrad. 1. — Ziarele „Politika”, „Journal” și „Stampa” agită mersări contra Austro-Ungariei, „Politika“ între altele scrie: „Să nu aștepte Serbia până se va hotărâ Austro-Ungaria la declararea războiului. Serbia dispune de forțe suficiente, pentru a putea începe războiul. „Stampa“ scrie : „Serbia cu toate știrile contrare e în stare să ducă un război victorios timp de trei luni, pentru care dispune și de mijloacele materiale suficiente. ATITUDINEA ITALIEI Roma, 1 Decembrie. — In loc competinie S3 anunță, că guvernul italian vede în acceptarea punctului de vedere Austro-ungar singurul mijloc pentru menținerea "păcei europene. .Italia face tot ce-i stă în putință pentru Serbia și se silește să creeze pentru comerțul sârbesc o centrală pe malul mărei. Starea de lucruri de azi, care poate sili în orice moment pe Austro-Ungaria să recurgă la arme, a devenit insuportabilă. DECLARAȚIILE LUI IOVANOVICI Praga, 1 Decembrie. —„ Un colaborator al ziarului N rmlna Politika” a avut o convorbire cu ministrul sârb în Viena, Jovanovici, asupra chestiunilor care interesează monarhia și Serbia. Ministrul a spus că speră că se vor putea înlătura greutățile și că se vor stabili raporturi amicale sincere și durabile între Serbia și monarhie. Serbia și-a mai scupat panaten -OX0- gitualicisferasimală Berlin, 4 Decembrie.—Cu toate că situația este gravă se speră că pacea va fi încheiată. Greutatea nu stă în chestia albaneză, căci în privința aceasta va dicta Europa, iar Serbia se va supune acestei hotărâri, precum și pretențiilor Austro-Ungariei. Aceasta reiese și din declerațiunile lui Pașici, care înaintea începerea tratativelor de pace, a conferit în privința aceasta cu ambasadorii german și italian. Serbia se va supune cererilor Austro-Ungariei și ale celorlate Puteri, dar înainte de a face aceasta va solicita sfatul Rusiei. Nu poate fi nici vorbă ca din chestiunea Albaniei să se ivească un conflict între Serbia și Austro-Ungaria, pentru că Serbia nu se va opune voinței Puterilor. Serbia nu dorește clarificarea situației prin arme, și se va acomoda în așa fel încât să satisfacă atât Tripla-Alianță cât și Tripla Ințelegere. Serbia este liniștită și chestia portului adriatic nu este atât de importantă pentru ea, ci mai mult pentru situația navală a marilor Puteri.* Viena, 4 Decembrie. —Asupra situației internaționale se comunică următoarele- " Nu sunt speranțe ca, conferința păcea să unească Statele balcanice. Pentru moment există mari contoverse între acestex State, cu privire la impâtirea teritoriilor. Până acum nici un Stat n’a făcut încă propuneri pe care altul să le socotească acceptabile sau cel puțin discutabile. In ultimul timp s’au ivit diferențe și între bulgari și sârbi pentru Monastir. Toată nădejdea stă acum în conferința ambasadorilor.. Anihasarea a 50-a de la întemeierea azilului „Sfeia Doamna" Cu ocaziunea aniversării a 50 de ani de la fundarea azilului „Elena Doamna”, pentru amintirea nobilului act al Domniței Elena care în 1862 funda azilul ce poartă numele său, pentru creșterea și învățătura fetelor orfane, s-a bătut o medalie de 1 bronz. Medalia înfățișează pe o față figura ilustră a Doamnei Elena și vederea principală a Azilului, precum și datele fundărei și aniversăriei; pe cealaltă, față figurile Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta cu inscripțiunea: „Viitorul Țărei femeea îl țese” de Carmen Sylva precum și vederea Mânăstirei Cotroceni. Medalia este artistic executată de casa Radivon. sg'Mizeir ® ® Federațiunei societăților românești de sport Ședința reănstitutivă a „Federațiunea societăților românești de Sport” a avut loc Sâmbătă la Automobil-Clubul Român, sub preșidenția A. S. R. Principelui Carol al României și în prezența d-lui C. G. Dissescu ministrul "instrucțiunei publice și a delegaților unuui mare număr din societățile sportive inițiatoare. Alocuțiunea Principelui Gard Deschizând ședința, Alteța Sa Regală a mulțumit călduros d-lui ministru al instrucțiunei publice pentru solicitudinea ce dovedește inițiative luate de a se asigura generațiunilor tinere o educațiune întărim mediu moralmente , mai entuziast și fizicește regenerator. Principele Carol a adus exemplul imperiului secular al musulmanilor care se destramă azi în mare parte din lipsa acestui spirit în massele națiuneî. Alteța Sa Regală a încheiat cuvântarea Sa exprimând speranța că guvernul va sprijini opera ce se întemeiază acum asigurându-i concursul de care are nevoie pentru irăușita ei bizuind această speranță pe însăși prezența ministrului instructiuiei publice‘în această ședință constitutivă. ■ Răspunsul el-lui ministru Dissescu D. ’ministru C. Dissescu a răspuns A. S. Regale -exprimând satisfacțiunea sa că poate participa la o asemenea operă patriotică și referindu-se apoi la viața sportivă a popoarelor antice, domnia sa a reamintit că, dacă în vechea Eladă, cetățile grecești aveau privirile ațintite pe Atena pentru călăuzirea vieței lor politice, apoi nu mai puțin viața lor publică s’a inspirat cu mult folos de la Sparta, căci întreaga epocă clasică a acestui neam s’a resimțit de spiritul eroic propovăduit de înstituțiunile educatoare ale acestei din urmă cetăți. Domnia sa zice că pentru moment cel puțin în prevederile bugetare guvernul e decis a înlătura oarecum urmărirea de scopuri cu caracter personal, dar de vreme ce e vorba, de o instituțiune ca aceasta apoi poate asigura. Comitetul inițiatior de cel mai larg sprijin al guvernului. D. dr. I. Costinescu rezumă dezbaterile urmate în primele adunări, iar d. Ion N. Cămărășescu dă citire proectului de Statut pe care adunarea îl aprobă în întregime semnând un procesverbal de constituire. Se procede apoi la întocmirea Comitetului Central care s’a alcătuit precum urmează: Președinte, A. S. R. Principele Ferdinand al României. Secretar-general, A. S. R. Principele Carol. Delegați: d-nii Ion N. Cămărășescu și dr. Ion Costinescu. Membrii: Principele G. V. Bibescu și d-nii general Const. Coanda, Gh. Munteanu-Murgogi, Tzigara-Samurcaș, A. D. Florescu, Oscar Schlawe, Hans Hertzog, Matei Balș, Traian Lalescu, Nicolae C. Rădulescu, Charles Wiereck, Alexandru A. Bellio, Arthur Müller, G. Iconomu, Gr. Caracosteta, Dinu Cezianu, M. Savu, Sit. Theodor Davila, Dem. Ionescu, I. Nicolaescu, C. Chiriacescu, ing. N. Iliescu și George Costescu. Comitetul a proclamat apoi: Inalt Protector pe d. C. G. Dissescu, ministru al instrucțiunei publice și cultelor, iar pe d-n. general N. Hârjeu, ministru de razboiu, prefect al poliției și primar al Capitalei, membri de onoare. S’a dat delegațiunea de secretari al comitetului central al Federațiunii d-lnr membri : George Costescu, ing. N. Iliescu și Ion Nicolaescu și s’a dispus întocmirea comisiunilor. Federațiunea va avea fondurile necesare de la ministerul de instrucțiune publică și războiu. Iar ca sediu unul din saloanele noului local al Fundațiuiei Universitare „Carol I”. •-«o- Banîil Scriitorii apuseni au pomenit de multe ori de haiducii și clefții balcanici, de acești voinici cari vârâți groaza în „păgân“, în„asupritorii seculari“ și în „mișeii trădători“. De cel mai vechi pomenesc baladele populare , de aceștia am avut și noi în vremea când lupta împotriva, asupritorului însemna razboiu împotriva stăpânirii.... Figurile, acestea populare ale trecutului sunt acuma împresurate de aureola legendelor. Cântecele bătrânești au adus până la noi fapte de voinicie și dragoste tremurate de multe ori în versuri armonioase. -Novac și Corbu, Bujor și Codreanu sunt acuma niște simpatice umbre ale trecutului , când eram copil visam cu mingurate la faptele lor, și mai târziu fantazia mă ducea pe țărmurile înflorite ale iubire, când un lăutar negru și bătrân îngâna, întovărășit de cobză și viori, un dulce recitativ. Lupta voinicilor de demult împotriva stăpânirii, a famaonilor, a ciocoilor, ne-a fost totdeauna simpatică. Dragostea pentru răzbunătorii aceștia vechi am moștenit-o de la părinți... In tristul și întunecatul trecut, bătrânii atâta mângâiere aveam. Dreptate nu puteau găsi nici la vodă, nici la Dumnezeu ; dreptatea o făceau și o scriau cu sânge voinicii îndrăzneți: și umilita și năcăjită sărăcimea țărei, încovoiată pe plug, robind pe lanuri, răbdâind de foame în bordee, murmura versuri trăgănate și zâmbea, alinată o clipă, când ajungea de piadă la partea unde haiducul spune • Să-l prind pe ciocotă de barbă și să-l pun să pască iarbă... Dar cel din urmă, voinici ai noștri au hălăduit acum o sută și mai bine de ani; seminția lor s’a strâns îndată ce țara a prins a se așeza. Dincolo de Dunăre însă, în Balcanii Macedoniei, in ținuturi unde nicî azi, nu s’a întins domnia legilor, — au stăruit, până in zilele noastre urmașii lui Marco Cralievici. Mai mult, — îndată ce țările libere creștine s’au întocmit, voinicii aceștia, au început a avea un rost anume în ținuturile stăpânite de Turci. Antarții greci, comitagii și bulgari și bandiții sârbi au întreținut, necontenit, zeci de ani, tulburări în provincia aceasta a sultanului. Fără îndoială că voinicii aceștia sunt rude bune cu cei de odinioară, au și ei spiritul de aventură , au ura, împotriva stăpânirii păgâne, sunt înflăcărați pentru nația lor și pentru cruce,dar nu mai au aureola vredniciei și nobleță independenței, pentru că toți lucrează în solda guvernelor interesate. Armele și cartușele lor pornesc de la Sofia, Atena și Belgrad , după orice crimă, săvârșită, după orice sat prefăcut în cenușă, își frecau cu mulțumire mâinile anumiți bărbați potici. Haiducul de odinioară era un om pe jumătate sălbatic: trăia în munți și codri, aproape de fiarele singurătății; se cobora în văl ca să facă loviturile lui, vărsa sânge, prăda, se lupta ca un leu; în tinerețe, călare ca vântul, pe nopți cu lună, spre un han singuratic, la o răscruce de drumuri, unde îl aștepta olanta cu brațele albe și ochii negri; și când cădea, rămânea pe spate cu brațele în lături, cu ochii de vultur ațintiți spre cerul albastru, liber și nemărginit. Astăzi, banditul balcanic e un om cu mustața, bine răsucită, își ia o înfățișare studiată și interesantă și pozează în fața aparatului fotografic. Am văzut zeci și sute de fotografii de comuațre și antartî. Răzimetî cu dreapta pe pușcă, cu stânga pe pumnal și iatagan, privesc cu fală, înainte-te. Au în jurul mijlocului și după umeri în cruciș și curmeziș cartușiere pline. Armele lor sunt cu totul moderne și vin din fabricate nouă franțuzești și nemțești. Câteodată t-are văzut fotografiați în grup. Start frumos ocâltcHtiți și zâmbesc naiv; mm «nu daii. Emmmm me își dau aere crunte și grozave. Toți s-ia supus măriei fotografului neamț, care i-a rânduit încet, și apoi le-a comandat sâ nu mai miște... Oamenii aceștia ani de zile au vărsat sânge și au incendiat sate. Au ars sute de oameni liniștiți și au vărsat sânge nevinovat. Bulgarii au ucis pe plugarii musulmani; antarții au împușcat ș'au înjunghiat, pe bieții Aromâni de la Pind. Nicî o pedeapsă mi-î putea ajunge, — pantrucă îndată, ce treceau hotarul țărilor rânduita, erau la adăpost.." In Macedonia ucideau, ardeau, pradau, — și ’n târgurile și satele Greciei și Bulgariei umblau slobozi,, se duceau la întruniri, jucau table și cărți prin cafenele, și se lăudau cu vrednicele lor fapte. Starea de anarhie pe care au întreținut-o ei zeci de ani în provincia otomană a fost pricina războiului actual. Guvernele statelor aliate, mișcate de un nobil •sivatământ, cu durere pentru stările de lucruri din Macedonia, indignate, și îndurerate, că amărăciunile populațiilor creștine nu mai au sfârșit, — au hotărât să isprăvească odată, să facă războiul, să întroneze rânduiala, legalitatea și libertatea în nenorocita, provincie... Au făcut războiul. Oști s'au izbit: măceluri spriimântătoare au avut loc. Dar alături cu războiul acesta regulat, mai urma unul, mai crud, mai spăimântător. Revistele străine au tipărit fotografii care arătau bejenia îngrozitoare a populației turcești: convoiurî nesfârșite de care cu boi, de oameni slăbiți, flămânzi și îngroziți, care se întorceai în vechea patrie, în Asia, părăsind ogoare, sate și cimitirurî... Convoiurile acestea neîntrerupte și nesfârșite umpleau împrejurimile Constantinopolului; poposeau supt zidurile vechi, pe uliți, în preajma portului, așteptându-șî rândul să, treacă pe țărmul asiatic. Bătrâni, femei, copii, cu toții înebuniți de groază căutau scăparea undeva. .. corespondentul gazetei străine îi privea curios, în fotografia, — dar nu se interesau de pricinile care-î alungau așa, care măturau ca o furtună de blestem de ură și sânge, populații pașnice... Corespondenții străini n’au știut cu ce se îndeletnicesc comitagii și antarul și oștenii regulați chiar, în ținuturile din care oastea turcească s’a retras... Un comipatriot al nostru însă din întâmplare a fost martor la fapte, cari arată de ce a pornit îa bejenie spre Asia poporul îngrozit,. Popoarele învingătoare desăvârșesc opera lor de dreptate. Luni 15 Noembrie, o echipă de medici români a pornit pe un vapor austriac din Constantinopol spre Dede-Agad. Guvernul turc îi trimetea acolo ca să dea ajutoare răniților. Marți, în amurg, vaporul a ajuns, dar la țărm nu era liniște. Ardeau în împrejurimile portului trei sate, cu flăcări mari, care se zbateau fantastic... Un fum plutea greoia pe întreaga coastă, se auzea, bătând tunul departe, mai aproape pârâiau împușcături întărâtate... Cu un ceas înainte de apusul soarelui răzbătuseră în oraș la Dede-Agaci bandiții greci și bulgari, după ce incendiaseră satele din preajmă și-și făcuseră datoria față de țărănimea acelor sate. Garnizoană turcă, alcătuită din două sute de soldați, sa împotrivit o vreme cu focuri de pușcă, — apoi în fața numărului s’a retras și s’a închis în cazarmă... Stăpâni pe oraș, reprezentanții celor două state au început a da foc l'a tăia.. O iluminație formidabilă s’a aprins în întunericul nopții. Țipetele femeilor, plângerile copiilor răzbateau spăimântat prin rumegare și prin rumeneala sângeroasă. Prin lumina aceasta de amurg fantastic se vedea deslușit zbaterea umbrelor. Camitagii și antarul tăiau*