Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)

1913-01-15 / nr. 13

ü* 4 HERNIELE Vindecate prin portul bandajelor brevetate ,,MEYRIG­ MAC,, suprimând oribile resorturi de pe regiunea lombară, precum și legaturile insuporta­bile pe dedesuptul coapselor, care sunt atât de jenante la mers. Acceptate din partea societarei de chirurgie din Paris și adoptate in armata franceză Acest aparat este singurul recunoscut apt ar îndeplini serviciile cele mai reale omenirea prin presiunea sa­ moale, regulată și nevătămătoare evitând chiar operațiunile. Singuri depozitari . A. MENI­ , Co., Calea Victoriei 69, București. Specialitate de : Ciorapi, Centuri. Brasiere și aparate ortoedice. 3318 Primul și cel mai mare Laborator de Bacteriologie, Microscopic Chimie este LABORATORUL Dr. G. ROBIN 5, Str. I. C. Brătian­u.—Telefon 13/69.- București Boab­ele Intestinului : Di­area (adulți și copii), Dizenteria, Co­lita (Catar, mucos intestinal), Apondien­a, Con­stipatia, Furunculoza (coșii) si Eczema, cin<1 sunt in legătură cu solecțiunile Iniestn­Wike se tratează cu LACTOFERMENT ROBIN „ Ap­ro­bat de Direcția Serv. Sanitar Zii&ic prispaieti proaspăt numai la Laboratorul Dr. O. Betfchi. — Fîăcoîîu­­i lei.—Provincia 5 lei 3 fîncoane (contra­mandat poștal.— Prescris de somitu­rile medicale.—Scrisori de mulțumire. Destine in toate zilele dela 7 dim. pinsi, la 7 Va seara» ■ [UNK] [UNK] [UNK]..... Duminica numai pîna la 13. ESTE ABSOLUT NECESAR A se apropia dratifriciile ori­cărei danturi DOCTORUL PIERRE dela Facultatea de Medie ind din Paris , a creat: Apa de dinți pentru antiseptica zilnică a aurei. Pudra Corail și Pasta Rose pentru danturile tari. Pudra și Pasta Email pentru dantu­rile delicate (femei și copii). Pudra quinquina pentru gingiile slabe. Trimeterea gratuită de eșantilioane la ori­ce cerere adresată. 8. Place de l’Opéra, PARIS De vânzare la toate magazinele de parfumerii, farma­cii si droguerii din tară- 3189 KALODONT PASTĂ de DINȚI de vânzare la: PARFUMERIT.FARMACII.DROGUERIT etc. K LSARG’5 SOHN & C^Tiena-Berlin-Paris. ftepráseistants San. Lfibl, Buecraa&w Gutosilor, ReumaticiloríiArtriücilor Medicii nu recomandă alt­ceva , decât. Pip@s.a,35im.a. MIB Y pentru că ea este disolvantul acidului uric, mai activ Cel mai bine tolerat­­ urina pe zi. 1 . Prețul S­pei. De vănzare în toate­­ rmsurilie.. Stelul antipraf „BraWna“ Este cel mai bun preparat pentru întreținerea in perfectă curățenie și ■ysm­ena a dușumelelor, mosaiculul și linoleum a dușumelelor, etc. înlătură praful și pzonifică aerul. Uns odată la 2—S săptămâni, economisește spă­latul zilnic, deci menținerea ca BRADOLINA Bare costă numai 9« bani kgr­­e mai tftin de­cât spălatul cu apă, căci e­­­onomisește mult timt­ .,B­R a­D 0­LI N­r fiSte recomandabilă pentru școli, spi­tale, hoteluri, restaur­ante, cafenele, localuri publice, cinematografe, ma­gazine, și în case particulare, etc. site. Se vinde numai în bidoane origi­nale a i kgr. cu capsula fubricei. A­­semenea este necesar un aparat pen­tru aplicare. Carl Zimmer „ Co­­la „ELEFANT“, București, stra­da Lipscani 86. In Iași și Moldova de sus la Marcovicî & Galatzani, „La Elefantul“, strada tiolia 54. ____________________ 2340. VIUL KONYA Tonic, in titlu și reconstitua­ Cm principiile conținute în Ci­la, Coca, Guarana și Cacao reu­nite. INDICAU­UNI: Debilitate, Ane­mie, Chlorosa, Hipocondrie. Afec­țiuni cardiace, Maladii nervoase. Convalescența. Este cel mai eficace dintre toa­te vinurile medicinale și tot oda­tă cel mai plăcut la gust. 3187 Prețul Buteliei Lei 4.51­ .­1 se cere pretutindeni la Farm. și Droguerii cu marca „FORTU­NA“ depusă și semnătura. Unde nu se găsește se trimete contra ramburs plătit depozitul general Farmacia Curiei Regale Pic. F»ATH ROWA. tusi­ aaaaaaaaaoaa'■ î,sAAAAAA^V»iâ [Policlinica ] Griviței 107, Ma­ta­che Macelariu < ț Consultatiuni pentru trate EGALELE ' Tratamentul special al BOALELOR LUMEȘTI ,in fiecare zi de la 8—12 și 2—9< > Un leu consultatiunea ‘ I CABINET DENTAR MODERN: ’Lucrări solide la aur, caa­' ‘ crac și platină 3184, 6. p. mm Furnizorul Curții Regale 44.— CALEA VICTORIEI.—44 — BUCUREȘTI — Cel m­ai vechi și și mai impor­tant magazin din țară de: A­rme fine de vinătoare.—Carabine de mare precizie pentru vinătoare și apărare — Bogat asortiment de pistoale automate și revolvere.— Articole de vinătoare.—­Cartușe etc. etc. Atelier special de Armurărie. Prețuri reduse. — Expedition­ in toată tara PERTUSSIN este un remediu ino­fensiv si eficace contra tuturor poate ci de res­pirație, in special contr­a tusei convulsive, catarului trah­eei artere, catarului bronh­ial acut și cronic și in contra astm­ei. Este considerat ca neprețuit de autorită­țile medicale ale lumei. Se găsește in toate farmaciile și brosuerele. 2300 Mare Economie­­ AMRRDIT E GLEZESC Arde perfect in ori­ce sobe și calorifere, cu 40 la suta economie de combustibil. Expediție prompta. Prețu­rile cele mai reduse la D­ TSCHIRKQV­ITCH, S­sort Ca­ea Victoriei 30 3304 IMS ViLEZESI si MM­ESDIFS Doctorul Alexandru Robescu Medic al dispensaril­or antitu­­berculoase din Paris CoKi sia.ltarvu.rs.i 1—3 & a» PARIS. — 30 rue Lem­ender 2696 .«.AST T, 1 * ON ÎMPĂCIUITOR Serviciul telegrafic Subscripția patriotică de Mihail Sadoveannu. vJ Zilele trecute a murit un om al cărui nume va fi simbol de înfrățire pentru generațiile ce vor veni. Să nu ne ascundem ră­nile, în țara noastră cr­esc încă, din nefericire, două popoare, cu viață, deosebită, cu 'aspirații fe­lurite, cu interese de multe ori vrăjmașe. Orășenii de erî, ca și mulți din cei de azi, in mare parte s’au simțit chemați la via­tă pentru un singur scop: pen­tru o mâncare bună­­ ș’un pat moale. Cărturarii ridicați de jos au mers și ei în aceleași ape de indolență, fără grijă de unita­tea neamului, fără o țintă mora­la, păstrând și ei prăpastia în­tre oraș și sat, uitându-și frații și părinții la vatra întunericului și a durerii. Starul Haret a fost omul care, poate întâiul, și-a închinat viața ridicării norodu­lui și apropierii intre cele două popoare. Până mai anii trecuți se vor­bea cu groază de cumplita igno­ranță de la sate. Se rosteau ci­fre care arătau că, în privința știutorilor de carte, stăm mai rău decât Negrii Americei de Nord. Numărul bordeelor, în­ ca­re oameni sărmani trăesc o viață îngrozitoare alături de animalele lor,­­ se număra cu zecile de mii. Fantoma foamei și a pela­grei se ridica tn Întunericul a­­mărâtului plugar român. Trei­zeci de ani de viață parlamenta­ră și constituțională trecuseră și suferința aceastaă a țarei încă nu fusese adusă în dezbaterea tutu­ror, la lumină. Omul mare care ne-a părăsit venea din mijlocul obijduiților și ofensaților, din mijlocul acelora cari, pentru poporul orașelor, e­­rau „ignoranții, leneșii și beți­vii”. Viața lui scurtă și-a închi­nat-o ridicării țărănime! și tre­zirii unei conștiințe de adevărată cetățenie printre noi. El a deș­teptat în sufletele multor cărtu­rari simțiminte adormite și a iz­bândit să pornească acea falan­gă entuziastă a dascălilor rurali, cari zece ani de zile au muncit cu râvnă pentru începutul asociații­lor țărănești; el a lucrat pentru răspândirea științei de carte, și numai o tenacitate de oțel ca a­ lui a putut, an cu an, să dărâme indiferența și să cheme neconte­nit luarea-aminte spre fratele nostru cu ochii triști și cu mâi­nile aspre. In laboratorul ministerului sau ani și ani a muncit crân­cen. Omul acesta n’avea hodină. Pentru el nu era chestie necu­noscută. Cea din urmă școală de cătun și cei mai umilit învăță­tor aveau drept la­ atenția lui". Așa ei au înmulțit lăcașurile lu­minii și an cu an a crescut nu­mărul știutorilor de carte. Bi­bliotecile și sfaturile populare au început a trezi pe cei nelumi­nați și neștiutori, și, din negura în care se zbateau întrebând vii­torul, i-a făcut să vadă putința unui tradu mai bun, a unei eșiri din starea grozavă în­ care ză­­ceau. Băncile și obștiile au­ stră­bătut ca o flacără de înviorare tot organismul popular. In zece ani „leneșul și neștiutorul” a al­cătuit în toate unghiurile țării întovărășirile acelea care sunt viitorul acestei țări și rezolvarea unei dureroase probleme. In ze­ce ani cel veșnic dator și hărțuit a ajuns să aibă strânse în bănci 150 de milioane .și obștiile lui lu­crează în arendă sute de mii de hectare. Tot lui i se datorește și faptul că învățământul orășenesc a prins a fi îndreptat pe o cale mai practică și mai energică. Și astăzi mai mult decât oricând se simte nevoe ca începutul acesta să fie desăvârșit, căci ajunge fie­cărei generații răutatea ei. In po­porul cestăluilt, al târgurilor, nu batea o inimă nobilă, un sim­­timânt de jertfă, de bine, de dreptate; patriotismul și cetățe­nia erau cuvinte absurde care a­­duceau un zâmbet pe buze. In dauna inimei creștea un st­om­an mare, care lucra in slujba ins­tinctelor unui om inferior. A fi bursier, funcționar, pensionar era idealul oricărui orășean. Nu știu dacă azi rănile acestea sunt tămăduite. Vorbesc despre ele ca despre ceva trecut, numai din marea dorință de a vedea schim­bate stările de lucruri din săr­mana noastră țară. Cel din urmă cărturar de la sa­te, țăranul care-și lepăda opin­cile la ușă și intra într’o cance­larie cu condeiul după ureche, urma pilda veche și seculară a dușmanilor și lipitorilor norodu­lui. Copilul plugarului, trecut prin școli și ajuns om de seamă, uita mâna bătătorită care mun­cise pentru cartea lui, și, în lu­mea târgurilor, în afacerile țării ori în parlament,­­­­ se înarma cu trista nepăsare a parvenitu­lui. Cui nu-i vin în minte icoa­nele oribile ale zapciilor execu­tând silnic și fără lege pe țăran, brutalitatea perceptorilor, ci­nismul notarilor ț­ăranul in­trat într’un târg era o vae pe care tot­ o impresurau ca s’o smulgă: sălbarul, apărătorul, conțopistul. Cel mai omenos era acela care, ca lupul din fabulă, nu lua de pe vae decât o piele ! Vai de sufletele noastre! trăiam într’o țară în care co­piii își mâncau părinții, ca în insulile antropofagilor! Se mai adăuga și nenorocirea asta — la suferințele obișnuite și la lupta neegală pe care plugarul o ducea cu marii stăpâni și a­­rendași de pământuri. Și aicî cei cari cruțați pe muncitori erau destul de rari. Sau urmat pe pământul țării generații de a­­rendașî cari socoteau­ pe țăran drept capital de exploatare,, ca și plantatorii Americei. Două popoare neprietine. Cel de la țară, in ignoranta și sără­cia lui, ar fi căzut ca și plu­garul Poloniei. Cel de la...oraș, inconștient salariat — ar fi pri­vit cu nepăsare cataclismele vii­toare, ca.cî ei n’avea patrie. ..­ numai apetituri. Dar este și pentru neantul nos­tru un loc supt soare, ne-am a­­vut și vioi oamenii vremurilor grele. Din exceseul răului a tre­buit sa se producă rancțiunea, și. Incet, am prim­it pe calea de însănătoșare a organismului. Asta nu se face atât prin leiii protectoare, cât prin trezirea conștiinței tuturora. In tara asta fiul orășeanului nu trebme să crească ca un ne­mernic, cu dădaca după ei. Vi­sul părinților nu trebue să fie o slujbă pentru odrasla lor. Cres­cuți în libertate și puternici,­­ copiii de mâne, mai buni și mai generoși, mai plini d­e energie și de inițiativă, vor contribui la ridicarea țării muncind pe toa­te tărâmurile, acumulând bi­nele și bogăția Palidul copil, crescut in pur și în pensionare era, asta n’o putea face, soarta Lui era a muri parazit. Astăzi lăsați-l să crească armonic, liber­­și energic. Intre generația aceasta și în­tre o țărănime cu un train mai îmbielșugat și mai conștient se va face în sfârșit definitiv legă­tura aceia firească, unitatea nea­mului, care va fi ridicarea noas­tră de mâine. Cea dintâii­ sămânță a aces­tei împăciuiri a aruncat-o S­piru Hret. El a trezit în Învățătorii­­satelor, cei mai­­ apropiați de ță­rănime, conștiința datoriei. El i-a îndemnat să lucreze pentru binele fraților lor. Alții, după pilda lui, au început a împrăș­tia ideia generoasă în școli și in vremea din urmă și în armată. Opera lui o putem privi în a­­devărata lumină mai ales astă­zi, când vânturi tulburi bat în răsăritul Europei și oastea de țărani a patriei noastre stă gata de războiu­. In oștenii umilitelor sate, în „ignoranții și vițioșii“ de erî și-au pus nădejdea oame­nii luminați ai țării. Oastea a­­cea­sta e mai bună azi de­cât erî, mai conștientă azi de­cât erî, — din pricina omului aceluia mare care a înțeles din vreme în­co­­tro trebue să-și îndrepte căldu­ra tot ce-o inimă generoasă în această țară! Clipa de cumpănă de-acum va “ bună seamă, mâine, un în­­vajator aprig. Ea ne arata pe ce cale trebue să îndrumăm gene­rația viitoare. Ne îndeamnă să ne apropiem tot mai mult de po­porul cellalt, disprețuit și necu­noscut. , Clipa de acum ne mai arată In toată crâncena eî goliciune vina fără iertare a părinților noștri,­­a acelora cari, în zeci de ani de viață a Statului nostru modern deși ridicați de jos, fii de plu­gari, și-au uitat neamul. Din ță­râna frământată cu sudoare și lacrimi s’au ridicat și ei, de­și coarnele plugului, de la vatra străveche, unde fierbe ceaunul cu mămăligii și unde cântă gre­­erele ca un prietin secular.­In satele pe care le-au părăsit, ză­ceau­ frații lor în întuneric. Ii is­toveai­ bolile, îi ticăloșea nești­ința, U rodea uzura. Ca un amir­­timr de jale se ridica în urma lor, parcă le striga: „Frate! adă-țî aminte de noi !“—Ei n’au auzit. I-au­ ademenit sclipirile lumii nouă, haina bogată și ma­­i a­­mbelșugată. Au uitat pe frații lor, ba i-au și dușmănit. Patruzeci de ani s’au ridicat „dezertori“ din rândurile popo­rului ; asta-i una din marile tra­gedii ale țărănimii noastre! Dar nepăsarea cea veche a în­ceput a fi risipită, și trebue bi­ruită ! Semnele altei vieți s’ ai arătat; țăranul nostru a prins a se înfiripa ș’a se lumina. Spiru Haret a arătat multora ce au de făcut­ astăzi mai mult decât oricând semnele vremii dovedesc că opera împăciuitorului trebue urmată și desăvârșită.— Trebue toți să ne facem datoria astăzi, mâine și totdeauna. Trebue să lucrăm pentru ridicarea econo­mică a norodului, pentru lumi­narea lui, pentru înălțarea lui la conștiința de popor ales, pen­tru cinste și dreptate în raportu­­rile noastre sociale. Trebue să lucrăm pe toate căile, pe toate tărâmurile, pentru unirea cea mare și adevărată. Cei cari, încă șovăesc, să-și amintească că sunt datorii care nu iartă, că răspunderea viitorului stă azi în mâinile noastre. Altfel ne va blestema pâinea albă muncită de plugar, ne vor blastema lacrimi­­le neșterse, durerile neaJinate și toate nenorocirile zilelor vii­toare! ------------------0X9------------— Peste Alpi în eeropian Como d’Ossola (Italia).­­ A­viatorul italian Bielovuci a ple­cat la amiazi din Brigue (Elve­ția) și a trecut fără incident pes­te munții Alpi deasupra trecă­toarei Monscera; i-a trebuit 25 minute. Timpul era frumos atmosfera calmă. Bielovuci a aterisat la ora 12 și 30, fiind primit la Dom­o d'Ossola cu en­tusiasm. al ziarului »Universul» Guvernul nu este adversar al păcei. — Răspunsul Forței la Nota Puterilor.—Tinerii turci cer o pace onorabilă CÂND S­A HOTARAT LOVI­TURA DE STAT Bru­x­erles. 12. — Tinerii turci au hotărât răsturnarea guvernu­lui Esiamil pașa, încă în Noem­­brie­­ într’o­­ adunare în care au luat parte toți fruntașii tineri t­urc­i împreună cu­ Talant b<­v. Tot în adunarea aceasta s-a hotărât detronarea sultanului și întronarea prințului lusswi Izedin. SULTANUL NU ȘTIA DE PLA­NUL TINERILOR TURCI Constantinopol, 11 -- Sulta­nul nu a știut de planul tineri­lor­ turci. Aceasta reese din fap­tul, că săptămâna trecută când principi otomani ai­ vizitat pe sultanul Abdul Hamid, aces­ta și-a exprimat dorința sa de a vedea pe fratele său Sultanul. Acesta l-a poftit în palatul Dol­ma Baydi. Cei doi frați, fostul și actualul Sultan s’au împăcat. Sultanul a permis fratelui său să facă plimbări în Bosfor. STAREA DE ASEDIU A FOST MENȚINUTĂ LA CONSTANTI­­NOPOL Constantinopol, 12 . Starea de asediu a fost menținută, dar e considerabil slăbită. Interzice­rea circulațiun­ei pe stradă, to timpul noptea, a fost desființată. ZIARELE SCRIU IN FAVOA­REA RĂZBOIULUI Constantino­pol. 12. In adu­narea tinerilor­ turci, ținută la Talaat, care a precedat răzvrăti­rea de la Poartă, câți­va mem­brii ai guvernului erai nedeciși; totuși, s-a format o hotărâre că trebuia să se facă ceva numai­de­cât, adică înaintea remiterei no­tei de răspuns a Porței, la nota Puterilor. Ziarele au primit ordinul strict de a nu publica nimic a­­țâțător, dar de a scrie in favoa­rea războiului. ARESTAREA LUI REȘID PAȘA­K Constantinopol, 12. — Al doi­lea șambelan al Sultanului, Re­­șid Bey, care a rămas până a­­cum ascuns în palat a fost ares­tat azi după amiazi în momen­tul când însoțit de aghiotan­tul Sultanului, era să se urce pe vaporul Românesc, spre a fugi în Europa prin Constanța. Beșid a fost închis în temnița tribunalului marțial. COMPLECTAREA CABINE­TULUI Constantinopol, 12. — Se zice că numirea fostului mare vizir Hakki, ca ministru de externe, ar fi iminentă. Djavid, care se găsește la Pa­ris ar fi fost chiemat la Con­stantin­opole. ■ Șeful statului major Izzet ar­­fi pe sunetul tir,­a fi numit ge­neralisim. AMBASADORII AU VIZITAT PE KIAMIL PAȘA Constantinopol. 12—Toți am­basadorii au vizitat azi după a­­m­iazi pe marele vizir,; mai mulți ai­ vizitat și pe fostul ma­re vizir Kiamil. NOUL GUVERN NU ESTE AD­VERSAR AL PACEI Viena. 12. — In mod semiofi­cial se comunică de la ministe­rul de externe. In loc autorizat a sosit știrea autentică și foarte importanții în actualele împrejuări, că regi­mul tinerilor turci se bucură de simpatii nu numai în Capitală și în armată ci și în tot imperiul. Din faptele și declarațiile de pâ­nă acum ale noul lor conducători, reese că noul cabinet nu a­ dat dovezi până drcum că ar fi un guvern războini și adversar pe­rei. Populația nu are o atitudine dușmănoasă față de străini așa că până acum n’a fost nevoie de măsuri speciale. Noul guvern al adus la cunoș­tința Puterilor că, până nu í—ă Me va trimite răspunsul la nu­la colectivă. " * Constantinopole, 12. — Făcând Comentarii despre politica nou­lui cabinet, ziarul „Sabah“ spu­ne că dorința cea mai de seamă a guvernului actual nu e de i­pinoi politica de Concurență între Puteri; din contra, ar fi mai conform dorințelor forței ca Puterile să consimtă la ela­borarea nouilor negocieri com­patibile cu dreptul Turciei. Tre­­biu e mai ales să ni se recunoas­că drepturile noastre și să se mențină o bază solidă pentru existența noastră în Europa­ zice ziarul sus­citat. • Constantinopol, 12. — Minis­trul de externe, Mutkar a de­clarat într’o convorbire că noul minister nu e de fapt un minis­ter răsboinic, suntem dispuși să examinăm o propunere de pace compatibilă cu demnitatea pa­triei noastre. RĂSPUNSUL PORTEI LA NOTA PUTERILOR­ Constantinopol. 12. — Goni­si­liul de miniștri discută răs­punsul care va fi dată Puteri­lor mâine, sau mai probabil Luni. Constantinopol.­ 12. — Privitor la răspu­­­sul Porți, se declară la ministerul de externe că noul guvern nu vrea războiul cu ori­ce preț, dar că nu va putea să încheie pacea de­cât dacă Tur­cia păstrează Adrianopol. Pare că noul cabinet ar încer­ca să reia negocierile de pace fără intervenția Puterilor TEMERI DE O CONTRA­REVOLUȚIE Constantinopol. 12. — Din ști­rile sosite se poate deduce, că a­­gniaihraea nu a luat sfârșit și că izbucnirea rutei contra-revo­­luții nu este escrisă, mai ales, că noul guvern nu se poate bi­zui, de­cât pe o parte a armatei, pe când cealaltă parte este în plina fierbere. Ofițerii mai în vrâstă de la Ceatalgea și Galipoli foști par­tizani ai lui Nazim pașa, victima loviturei de stat a tinerilor turci, s’au pronunțat fățiș partizani ai lui Kiamil pașa. Acești ofițeri bogați în expe­riențe cred exclusă posibilitatea unei victorii a armatei turcești, cu atât mai mult, cu cât armata suferă în strictul sens al cuvân­tului de foame, iar guvernul nu este în stare a o ajuta, căci nu are cu ce plăti obligațiunile sale față de furnizori cari își cer drepturile lor. Cea mai mare parte a ulema­lelor și a spftalelor precum și o­­fițerii mai în vârstă consideră ca un păcat optimismul tinerilor turci. ---------------0X0---------------­ Atitudinea Puterilor față de noua situație Petersburg. 12. Pentru mo­ment Puterile triplei înțelegeri păstrează expectativa față de lo­vitura de stat din Turcia. In cercurile diplomatice ru­sești domnește părerea că tine­rii turci nu vor fi in stare să împiedice căderea Adriano­polu­lui și că acest oraș va fi silit să capituleze în cursul zilelor vii­toare. Sassonov a renunțat la conce­diul sau de două săptămâni. Viena. 12. — Ziarul „N. Fr. Presse“ află din Berlin: In loc bine informat se asi­gură că Puterile au hotărât să păstreze espectativa față de noul guvern turc. * Paris, 12.—Noul ministru pre­ședinte fran­cez Briand a confe­rit îndelungat cu ministrul de externe Jouart asup­ra evenimen­telor din Balcani. Urmarea acestor consfătuiri a fost, că Louis ambasadorul Franței la Petersburg a primit instrucțiuni să se consfătuiască cu ministrul de externe rus Sas­sonov în această privință. Chambon ambasadefrul Fran­ței la Londra a avut o lungă convorbire cu Sir Eduard Grey tot, fn chestia balcanică. CE SPUNE PRESA EURO­PEANA Londra. 12. — Ziarul „Times“ relevă că presa responsabilă la Londra, Berlin, Roma, Paris și Viena nu vede cu ochi buni noul guvern turcesc. Acesta va face bine, zice marele organ englez, să respecte exigențele unanime ale Puterilor europene, să nu fie sacrificată pacea Europei pen­tru ambițiunile comitetului june turc. Dacă aliații balcanici ră­mân răbdători și dacă Puterile rămân unite, noul guvern oto­man va trebui să se supună con­­dițiunilor stabilite sau să demi­sioneze. BULGARIA ȘI LOVITURA DE STAT DIN TURCIA Sofia. 12. — I Semioticii­osul­­„Bulgaria” publică un articol sub titlul: „Comedia unui bolnav, actul al treilea. Aces­t articol tratea­ză despre lovitura de stat a ti­nerilor turci și în legătura cu a­­ceasta despre starea șubredă a imperiului­ otoman. Articolul încheie cu semnifi­cativa trasă: „Actul din urmă se va juca eu .10 zile mai târziu la Constantinopol”. * Sofia, 12. — Azi dim. miniștri s’au adunat sub președinția Re­gelui. * Sofia, 12. — Câțî­va miniștri acreditați aci au făcut vizite primului ministru Gheșor, spre a afla ceva despre efectul prici­nuit aci de ultimile evenimente din Constantinopole precum și despre atitudinea Bulgariei. Cercurile bine informate asi­gură că guvernul bulgar nici nu se gândește să schimbe ati­tudinea păstrată până acum. pentru fondul flotei naționale Prin preotul Ion Cicioa­com Ciulnița jud­. Ialomița: preotul Ion Ciotea­nei 10; Atanase N. C-tinescu, 10; Gh. N. Mavrodin, 20; D. Teodorescu, 5; N. Ionescu, 1; Costică Stoenescu, 10; Ion. Ni­­­țescu, 10;­­Daniil Fierea, 5; T. Dăscălescu, 2; Gh. I. Stoian, 2; Gh. Niculescu, 1; D. N. Dia­cone­­scu, 2; Petrache Moose, 1; Frosa Ursescu, 1; Ducă A. Popa, 50 b.; Gh. Brătianiu, T. Gavril D. Bor­­cea, 1; Ion Zamfirescu, 50 b. Total lei 83.­ Prin preotul econom C. Vasil­e­­scu, din com. Curjiun, Constan­ta, pr. econom G. Vasilescu lei 20; Tănase I. Hristu, 5. Ioan Po­­pescu, 5; Garaibet­­ Malcasian, 5; Granites Deli­ohhantesian, 5;­­Ca­rol Bromberger, 3; Ferdinand A­­braeham, 3;­­Iacer Gar­abetian, 4. Artin Coimugim, 3. Hristu I. Hristu, 2. Gheorghe D. Per­­joc, 2. Garabe­t Chessic-Casia­n, 1. Hainerich Bromberger, 5; Me­­nuet­ Mustafa, 2. Total, lei 65. Prin Er. lovanescu, Poiana Mare (Dolj): Nică Marin cu lei 8; I. lovanescu- 10; A. Georgescu, 5; 1. Pasculescu, 5. V. Negrussi, b. i. David, 5. Mitu S. Marincu, 5. Marin S. Marincu, 3 Ștef, Me­­lici, 3. Ștefan Pârvănescu, 2 . Iosef Gh. Stănpî, 3. Fi. Georges­­cu, 3. Gogu Ciurea, 4: L. Pistol, 2; V. Ionescu, 3; N. Cocorescu, 2; I. Ghimea, 2; T. Stănculescu, 2. pr. G. Popescu, 5;­ pr. Gh. Do­­branu, 3; C. Popescu, 2; I. Lo­­custeanu, 1.50; C. Florescu, 2; C. Stă­nică, 2; V. Vârbănescu, 2; St. Gheo­­ghiu,­ 2; Gh. Gheorghiu, 3: M-me Bârsănescu, 2; H. Coșerea­­nuu, 2; U. Boca, 2; I. Dobrianu, 2; M. Ghimea, 2; M. Marinescu lei 2. Tatal lei 50. De la atelierul L. Vegesi, Loco, L. Vegesi, 2; M.­ Vegesi 2;­Gheor­ghe Penciu, 1; Pavelka Ernest, 1 . Ferdinand Conrad, 1; Gheor­ghe Georgescu, 1 ; Petre Zamfi­rescu, 1; Iancu Nicolae, 50 b.; Zaharia Christea 50 bani. Total lei 22. De la personalul grajdului princiar: A. Kopkov, lei 20; Er­nest Na­iman, 10; Maria Naiman, 10; Gheorghe Suciu, 5; Pavel Ki­­și, 5; Costică Nicollescu, 2; Simon Spilhaupter, 1; Ștefan Văcărea­­n­u, 1; Pavel Kostake, 1; Ianoș Tott, 50. b.; Gheorghe Scoferciu, 50 h.; Gheorghe Stan, 1. Nicolae Amzaloiu, 50 h.; Johan Kaizer 1­ Nicolae Avram, 1. Total lei 59.50. Casa și personalul Luca P. Ni­­culescu , Luca P. Niculescu, 100 lei; Ion Dimitriu, 30; Cost. Pavelescu 30; Gh. Vlădescu, 20; Petrache A­­thanasiu, 30; C. Mohmblatt, 20; Nae Tănăsescu, 20; Jacob Kai­­serlin, 20; Tem.­­ Alexandrescu, 20; C. C. Poppescu, 20 ; Ilie Da­che, 20; Ioan Ni. Ionescu, 20; C. Barbu, 20; Panait Constatines­­cu, 20 ; Max Terner, 15 ;­ Gh.­ P. Raiciu, 15; Nicu Dimitfrescu, 15; Ilie I. Nichita, 15; Th. Georgescu 15­­; Ath. Buricescu, 10 ;Anonim 12; Mih. Mihăescu, 10; Nicu Angel­escu 10; Lazăr Dumitres­­cu, 10; Gh. Teodorescu, 10; Grigore Georgescu, 10 ;■ Zamfir Mardi­ras, 10 ; D­­ B. Kaseri­­neschi, 10; A. Grigoriu 10; 10; V. Crăciunescu, 10­ : Tom­a Ghiță Cercel, 10; Gh. Tanovici­­cu, 9 ; Nicu Pancu, 6; Vintilă Iordănescu, 6. N. C. Stoenescu, 6 . Pan. Alexandrescu, 5 . Gh. Gh. Bozianu, 5. Titu G. Theodo­­rescu, 5. Mihail Ionescu, 5. Ta­­che Constantinescu, 5; Hugo Schmidt, 5. Gh. Neagu, 5; C. N. Ionescu, 5. C. Păunescu, 5; Ște­fan Țintuescu, 5. Alex. Giulea, 5; St. Buotz, 5. Grig. Vasilescu, 5. Fritz lah­­nay, 5 ; Gh. Ioanovici, 5; St. Alexandrescu, 5; Const. Ch­irculescu, 5; Nicu Ioan, 5; Mi­­nodor Stănescu, 5; Nicu Popa, 5; A. Terzian, 5; C. Copainici, 5; N. Predescu, 6; Petre Ignătescu, 5; Ghiță N. Ionecu, 5­; Gh. Cicâl­­tău 5 ; Andrei A. Voinea, 5 ; Gh. Iliescu, 5; Oreste Mihăilescu, 5; D. Mocănescu, 5; Andrei Dumi­­trescu, 4; I. Dragomirescu, 4; N. Vica, 3; Gh. I­imandache, 3; D. Nițescu, 3; Mitică, Niculescu, 3; Th. Bărbulescu, 3; M. Zamfires­cu, 3; S. Niculescu, 3; Ioan D. Sideri 3; P. Niculescu, 3; Christ. Lăzărescu, 3; Ion G. Crăciu­­nescu, 3; Th. Petrescu, 3; Th. E­­năchescu, 3; V. Ionescu, 3; Ilie Colibă­șeanuu, 3; Gh. D. Nicu­l­es­cu, 3; C. Petrescu, 3; Petre Bă­­descu, 3; loan­­ Iorgulescu, 3; Iordan V. Oprescu, 3; Grig. Re­­panovici, 3; Stancu Niculescu, 3; Th. P. Angelescu, 3; V. P.­­ Ni­­culescu, 3; Emil Cruceanu, 3; Jo­sef Mateescu, 3; loan Avrames­­cU, 2; Mih. Georgescu, 2; Hara­­lambie Popescu, 2 ; Vasile Lăză­­rescu, 2; Consta Rădulescu, 2; Carol Rang, 2; Tache Francules­­cu, 2; Matei Cristescu 2; Hara­­lambie Ionescu 2; Vasile Iord­a­­nescu, 2 ; Tănase Trai­an, 2; M. N. Dumitrescu, 2­­­ Alex. Nicu­­lescu, 2; Const. Niculescu, 2; An­­ghel Georgescu, 2; Apostol­escu Dumitru, 2; Gh. Dumitrescu, 2; Nic. Niculescu, 2; Chr. Nicules­­cu, 2 ; Gh. Petrescu, 2; Emil Cos­­tinescu, 2; Iancu Ștefănescu, 1; T. Teodorescu, 1; loan Manoles­­cu, 1; Mitică Iliescu, 1; Const. Sabareanu, 1; Nic. Bomcioiu, 1; loan Dobrescu, 1; Mih. Balases­­cu, 1; V. Balan, 1; Alex. Mari­nescu, 1; S. Apostoleanu, 1; Du­mitru Șerbănescu, 1; Alex. Ră­dulescu, 1; Christea Gateoff, 1; Marin Georgescu, 1; D. Măcă­­nescu, 5; Al. Ibescu, 20; Ch. Mu­­radian, 4; I. Mrastasiu, 2; An­­ghel Negoescu, 5; Victor Alba­­hari, 20. Total , , , 1577 Prin d. Gh. D. Manoliu, învă­țător com. Z­am­ostea, Dorohî: Gh. Manoliu, 3 lei ; 1. I. Lupe­­scu, 2 . D. Atanasiu, 2; Gh. Teo­dori­u 1; I. Grigorescu 1; Teodor Balinschi 1; Const­anzu 1; Vasi­le Beldianu 1;D.N. Lupascu 50 b­; Iancu Airineî 1,50 b.; V. Patri­ciu­ 50 b.; Al Andriescu 50 b. To­tal lei 15. Prin d. S. A. Uică, fabrica de petrol „Rich-Van-Sickle“ Târ­goviște : 1. Haymann, lei 2 ; %. Y. Z., 2; Gogu­ Popescu 1; Ghiță Flo­­rescu, 1 . Const. Vișinescu, 1; Gheorghe Popescu, 1 . Manók Cornea, 2; Ing. Alias, 2; S. A. Uică 1. Total . . . : 13.00 Colonia Română din Geneva prin d. V. Ghidionescu, lei 100 D. general de divizie I. Manu­loca, lei 60. Gr. Gigurtu, Craiova, lei 32.35 Elevii internatului fiilor de să­tenii Târgoviște, lei 33. Elevii cl. II și TU B divizio­nară liceul Matei Basarab, locu lei 27. Preot Econom Antipa Florescu lei 20. D-na Maria Șutescu pensia pe 2 zile, lei 20. Clasa V liceul Traian, T.­Seve­­rin, lei 17. C. Mănciulescu, loco lei 12. Total lei 2.205.85 Suma din urmă lei 30.971.40 Total general le­i 33.177.2ii însuflețirea patriotică din Oltenia Subscripții pentru flota națională Craiova, 12 Ianuarie Sunt câte­va zile numai de când ziarul nostru a deschis o subscripție pentru flota națio­nală, și ca unul singur s’au ri­dicat, din toate unghiurile tăreț, mare și mic, bogat și sărac și se îndeamnă care mai de care să vie mai întâi să-și dea obolul. In Craiova, fiind­că numai de orașul nostru vreai­ să vorbesc ceva aci, n’a rămas cetățean să nu vie cu inima toată să-și dea și el1’ partea lui pentru împlini­rea acestei nevoi naționale. Pensionarii, după inițiativa d-lui general Gigurtu, au hotă­rât să dea fiecare pensia pe o zi; ba au fost unii cari au dat și mai mult, cum e cazul d-lui căpitan Bâicoianu, care a oferit pensia sa pe trei luni. Funcționarii publici, cât de strâmtorăți sunt ei, și dânșii au declarat că-șî dau seafa pe o zi, meseriașii, mă întreabă un tip­’' care zi o mulțime, cui să dea la Craiova obolul lor pentru pa­trie !■ Măcelarui, îmi spunea di­rectorul abatorului, că eî sin­guri au stăruit pe lângă dânsul să deschidă o­ listă de subscript tite­ și nici unul n’a vroit să se înscrie cu mai puțin de 5 lei. Iată însă că și femeia vine ca partea eî de dreptate de neam. Doamnele din societatea aleasă craioveană s'au întrunit erî a­­casă la d-na Popii, soția d-lui deputat Mișu Popp, s’au consti­tuit în comitet și au hotărât să adune ofrande pentru flota na­țională. Nici un ceas nu trecuse de când hoărârea fusese luată și am văzut înscriși pe d-na An­gelica Pleșea cu 4 mii lei, pe 4. Nae T. Popp cu o mie, pe d. N. Mihail cu o mie și încă mulți alții cu sume ce variau de la 500 la o mie lei. Un popor care este însuflețit de asemenea sentimente este des­tinat să ajungă mare, cât mai mare ! N. Ciocftrdia B’i Dripășanii Militare.­­ Era dimineață la orele 9 batalionul 1 din regimen­tul 2 Vâlcea care este un garni­zoana din localitate a făcut un târș s­ub conducerea d-lui ma­ior Bacalbașa. Batalionul a parcurs­ o distan­ță de vre-o 15 kilometri până la Runcu lângă gara Arcești e­­xecutând exerciții de avant gar­dă și avant-posturi. Sea­ra la orele 8 s’a înapoiat în perfectă stare, înjunghiat. — Marin N. Nea­­ță Dogaru de 19 ani din com­. Ștefănești sărind să i scape pe tatăl sătu care se luase la ceartă cu ruda sa Ion Titu N. Dogaru, acesta din urmă scoase un cuțit lovindu-l în obrazul drept- Pacientul a fost adus la spi­tal fiind temeri de complicații. Lovit din greșeală. — Iulian Dumitru Stoenescu, lucrător la C. F. R., pe linia Drăgășani-Bă­­beni, pe când se afla la punctul Fiscălia așezând niște traverse fu lovit din greșală cu traversă de lucrătorul D-tru Tâmplaru din Ionești, zdrobindu-i mâna dreaptă. In stare gravă a fost transpor­tat la spital. IUBIREA OCNAȘULUI CARTEA INTAIA V taină anei nane — Draga mea, reluă liniștit bontele, cred că a­ citit articole­le inspirate de incendiul operei Comice... știi cele ce s’a întâlnt plai... dar nu știi toate amă­nuntele; nu știi de pildă că a­­­cunci când mi se puse în brațe tânăra copilă leșinată mă găsii față in față cu... O­ surpriză! cu un ocnaș de care acum patru­sprezece ani, presa din toate ță­rile se ocupă. Iți amintești cum ne scria, că un ocnaș destul de ala­ut di "Matura viață a ocnei, fugise din Caye­­rna... se descriau lucruri cari te faceau să ți se sbârlească părul pe cap. Chinurile cum­plite, moartea sigură care pândea la fiece pas pe ace­la care s’ar încerca să intre în pădurile pline de șerpi, printre acele tutpoare sălbatice. Această știre senzațională stârni un ma­re interes, căci acel condamnat cu trei ani 'nainte, fusese învi­­nuit de furt și asasinat... și nu era altul de­cât No. 728.... sau mai limpede: René Delval! — René Delval!.. murmură contesa mai mult moartă. — Toate urmăririle fură za­darnice, și de atunci nu mai era nici o îndoială: René Delval mu­rise. D. de Vilersinde, ca să-și pre­gătească efectul, făcu o pauză, apoi reluă. — René trăește? întrebă în­mărmurită contesa.­­— Dă-mi voie, drag­a mea!.. Souse*. moarte surveni­tă la Guyana și afirmată prin oare­cari coincidențe, era o gre­șeală... căci omul care apăru la fereastră în mijlocul flăcări­lor și -mi puse în brațe o copilă leșinată, nu era altul de­cât Re­né Derval!... - Ei!.. el! •— Te asigur... căci amândoi Schimbarăm câteva cuvinte, scurte, dar în­deajuns ca să ne facă a păstra unul de altul, o amintire neștearsă... După ce scăpase din Guyana, ce căta el aici? Nu știu, și nici nm-mi perdut vremea a­ întreba... Dar jude­când că aceasta reînviere era un pericol grav, pentru liniștea acelora a căror viață fusese o adânc­ă tulburare prin a lui cu o lovitură, îl aruncai în flă­cări, de unde nu va mai putea eși.. Astfel că René Derval, în loc să moară la Guiana, a mu­rit în incendiul Comico... e mai vesel!.. asta e diferența . Mintii... Min'+rt k -oteisyS contesa după ce se mai desme­­tici. — D-nă, nu spui nimic pe ca­re să nu pot dovedi... și în aceea ce privește pe René Derval, sin­gurul bun simț îți arată că nu ațti mințit. Ce interes ași avea să desgrip pe acela, pe cari toți și d-a însăți, îi credeau «^glut pentru veci, in mlaștinele Guja­­nei, atunci când din potrivă, în­țelegi destul de bine însemnă­tatea care a avut pentru mine și pentru d-ta, gestul cu care l’am trimis la moarte? Sub greutatea acestei logice zdrobitoare, d-na Vilersville, se dete învinsă, și isbucni într’un spasm de hohote și suspine. — In ceea ce privește copila d-tale îți aduc probe destul de convingătoare: ea poartă la gât o iconiță de aur, cu chipul Mai­­cei Domnului... Iată și inițialele­­ brodate de spam,, d-tale și pe caii cu sin­gur te-aiu silos de pe scutecile cu c­are era îimnSift espon­­siv pe care sunt gata a ți le pune la dispoziție. Mai am și alt­ceva, afară de asta: am această foto­grafie, care e a copilei d-tale, chiair a doua zi după ce au lua­­t’­o acei sărmani oameni, cari au crescut’o, pe care o fotogra­­fiaseră cu scopul de a avea un indiciu oare­care, care să îi puie pe urma familiei... Contesa nu-l mai auzea... pri­virile ei ]>aveau ipnotizate pe portretul care îi tremura în mâini:­­ — A! copila mea! scumpa mea fetiță!... — Dă-mî voe, să mă retrag, d-na, căci ac­ea ce v’am spus mă achită de miniciunile de cari m’ațî crezut capabil, și risipește neînțelegerile ce au existat hii­tre noi, până în momentul de față. — Ce ai de gând să sari a­­cum? îl întrebă foarte îngrijată. d-na­.ck' Valersvill'/Unde te duci? — Mă grafiesc să mă duc lân­­sră acea tâ­pă­ră copilită, «teia îi­­ datorez cea mai grabnică mângâiere, căci de d-ta m’am achitat... — Conte!.. — Dar ai dreptate! Nu ți-am expus, în întregime, toate pla­nurile mele, în ceea ce privește... nu cunoști de­cât o parte... A­­flă draga mea, că după ce voi executa planul meu, intenția mea este încă, de a adopta pe această încântătoare ființă, și de a-î da.. ’ca tată, numele ce ți-am dat ca soț, și apoi s’a mă­rit cu un băiat cum se cade, pe care -am ales eu, care respund de calitățile și inteligența lui.­­­ O! d-le!.. d-le!.. faci odată!, strigă contesa. Este­ destul cât mă chinuiești, îmi ceri jmătate din averea mea...’’ți-o dau toată. — Generozitatea, d-tale, mă copleșește, d-na, dar uiți, că ju­mătate din această avere este a fiicei d-tale? , — Te mg, pentru numele lui TLzel­ tn Betee­ W.InfejWWril, Sft­­­inței, d-tale, dar fie-țî' milă și dă-mî poipila. — Ne-am­ înțeleși. Dar, o vei iubi d-ta mai puțin,­ după ce, contrariu părerilor d-tale... de­zonorată,... pentru­­ că va fi iu­bit, o vei stima mai puțin ! —A! d-le! durerea are mar­gini, peste cari­ este periculos și imprudent, să treci... ca seama. — La ce să iau seama? — La justiției. Are să-ți răspundă ca afa­cerile de familie nu intră în competința ei. . — Slugile mele vii sunt cre­dincioase și te urăsc... la un ,semn al meu, are să fie destul ca să... — Atunci, în caz de legitima apărare, sunt autorizat a scoate revolverul... Și sfârșind aceasta frază," într’un hohot de râs iro­nic, apucă pe contesa, așa de tare de braț, in­cat aceasta că­zu aproape pe covor... înainte însă, ca el sa ajungă la ușe, se ^ agăța de^^uxte­ öb­­rul P dispe­r­ Nu ! uu, nu mai ameninț dar te rog în genunchi, fie-țî milă de copila mea! Râzbuna-te pe mine !... Chinuește-mâ cum îți place!.. dar nu-mi necinsti co­pila!.. Privește-măi, sunt încă fn> moașă! Eî bine! dacă te-am refuzat până acum, poftim, ia-mâl.! sunt a d-tale! dar uită pe copila mea nevinovată!.. Mizerabilul, văzând’o târân­­du-se la picioarele lui, o apucă din nou de mână, și ’î-o răsuci, până 'Când o aduse bine în fața lui, și o biciui cu injuria, pe care odinioară o biciuise, tână­rul marchiz de Trezé del&uff­court: — Cățea! — O! Mizerabile! urlă ca» om făcându-se din pumnii lui. De­oda­tă se auzi bătând tn ușe. Contesa scoase un strigăt de bucurie; era sigură că gă­sește un sprijin în acela care venea așa de odată­­.. intrai am m - 1\

Next