Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)
1913-01-15 / nr. 13
ü* 4 HERNIELE Vindecate prin portul bandajelor brevetate ,,MEYRIG MAC,, suprimând oribile resorturi de pe regiunea lombară, precum și legaturile insuportabile pe dedesuptul coapselor, care sunt atât de jenante la mers. Acceptate din partea societarei de chirurgie din Paris și adoptate in armata franceză Acest aparat este singurul recunoscut apt ar îndeplini serviciile cele mai reale omenirea prin presiunea sa moale, regulată și nevătămătoare evitând chiar operațiunile. Singuri depozitari . A. MENI , Co., Calea Victoriei 69, București. Specialitate de : Ciorapi, Centuri. Brasiere și aparate ortoedice. 3318 Primul și cel mai mare Laborator de Bacteriologie, Microscopic Chimie este LABORATORUL Dr. G. ROBIN 5, Str. I. C. Brătianu.—Telefon 13/69.- București Boabele Intestinului : Diarea (adulți și copii), Dizenteria, Colita (Catar, mucos intestinal), Apondiena, Constipatia, Furunculoza (coșii) si Eczema, cin<1 sunt in legătură cu solecțiunile IniestnWike se tratează cu LACTOFERMENT ROBIN „ Aprobat de Direcția Serv. Sanitar Zii&ic prispaieti proaspăt numai la Laboratorul Dr. O. Betfchi. — Fîăcoîîui lei.—Provincia 5 lei 3 fîncoane (contramandat poștal.— Prescris de somiturile medicale.—Scrisori de mulțumire. Destine in toate zilele dela 7 dim. pinsi, la 7 Va seara» ■ [UNK] [UNK] [UNK]..... Duminica numai pîna la 13. ESTE ABSOLUT NECESAR A se apropia dratifriciile oricărei danturi DOCTORUL PIERRE dela Facultatea de Medie ind din Paris , a creat: Apa de dinți pentru antiseptica zilnică a aurei. Pudra Corail și Pasta Rose pentru danturile tari. Pudra și Pasta Email pentru danturile delicate (femei și copii). Pudra quinquina pentru gingiile slabe. Trimeterea gratuită de eșantilioane la orice cerere adresată. 8. Place de l’Opéra, PARIS De vânzare la toate magazinele de parfumerii, farmacii si droguerii din tară- 3189 KALODONT PASTĂ de DINȚI de vânzare la: PARFUMERIT.FARMACII.DROGUERIT etc. K LSARG’5 SOHN & C^Tiena-Berlin-Paris. ftepráseistants San. Lfibl, Buecraa&w Gutosilor, ReumaticiloríiArtriücilor Medicii nu recomandă altceva , decât. Pip@s.a,35im.a. MIB Y pentru că ea este disolvantul acidului uric, mai activ Cel mai bine tolerat urina pe zi. 1 . Prețul Spei. De vănzare în toate rmsurilie.. Stelul antipraf „BraWna“ Este cel mai bun preparat pentru întreținerea in perfectă curățenie și ■ysmena a dușumelelor, mosaiculul și linoleum a dușumelelor, etc. înlătură praful și pzonifică aerul. Uns odată la 2—S săptămâni, economisește spălatul zilnic, deci menținerea ca BRADOLINA Bare costă numai 9« bani kgre mai tftin decât spălatul cu apă, căci eonomisește mult timt .,BR aD 0LI Nr fiSte recomandabilă pentru școli, spitale, hoteluri, restaurante, cafenele, localuri publice, cinematografe, magazine, și în case particulare, etc. site. Se vinde numai în bidoane originale a i kgr. cu capsula fubricei. Asemenea este necesar un aparat pentru aplicare. Carl Zimmer „ Cola „ELEFANT“, București, strada Lipscani 86. In Iași și Moldova de sus la Marcovicî & Galatzani, „La Elefantul“, strada tiolia 54. ____________________ 2340. VIUL KONYA Tonic, in titlu și reconstitua Cm principiile conținute în Cila, Coca, Guarana și Cacao reunite. INDICAUUNI: Debilitate, Anemie, Chlorosa, Hipocondrie. Afecțiuni cardiace, Maladii nervoase. Convalescența. Este cel mai eficace dintre toate vinurile medicinale și tot odată cel mai plăcut la gust. 3187 Prețul Buteliei Lei 4.51 .1 se cere pretutindeni la Farm. și Droguerii cu marca „FORTUNA“ depusă și semnătura. Unde nu se găsește se trimete contra ramburs plătit depozitul general Farmacia Curiei Regale Pic. F»ATH ROWA. tusi aaaaaaaaaoaa'■ î,sAAAAAA^V»iâ [Policlinica ] Griviței 107, Matache Macelariu < ț Consultatiuni pentru trate EGALELE ' Tratamentul special al BOALELOR LUMEȘTI ,in fiecare zi de la 8—12 și 2—9< > Un leu consultatiunea ‘ I CABINET DENTAR MODERN: ’Lucrări solide la aur, caa' ‘ crac și platină 3184, 6. p. mm Furnizorul Curții Regale 44.— CALEA VICTORIEI.—44 — BUCUREȘTI — Cel mai vechi și și mai important magazin din țară de: Arme fine de vinătoare.—Carabine de mare precizie pentru vinătoare și apărare — Bogat asortiment de pistoale automate și revolvere.— Articole de vinătoare.—Cartușe etc. etc. Atelier special de Armurărie. Prețuri reduse. — Expedition in toată tara PERTUSSIN este un remediu inofensiv si eficace contra tuturor poate ci de respirație, in special contra tusei convulsive, catarului traheei artere, catarului bronhial acut și cronic și in contra astmei. Este considerat ca neprețuit de autoritățile medicale ale lumei. Se găsește in toate farmaciile și brosuerele. 2300 Mare Economie AMRRDIT E GLEZESC Arde perfect in orice sobe și calorifere, cu 40 la suta economie de combustibil. Expediție prompta. Prețurile cele mai reduse la D TSCHIRKQVITCH, Ssort Caea Victoriei 30 3304 IMS ViLEZESI si MMESDIFS Doctorul Alexandru Robescu Medic al dispensarilor antituberculoase din Paris CoKi sia.ltarvu.rs.i 1—3 & a» PARIS. — 30 rue Lemender 2696 .«.AST T, 1 * ON ÎMPĂCIUITOR Serviciul telegrafic Subscripția patriotică de Mihail Sadoveannu. vJ Zilele trecute a murit un om al cărui nume va fi simbol de înfrățire pentru generațiile ce vor veni. Să nu ne ascundem rănile, în țara noastră cresc încă, din nefericire, două popoare, cu viață, deosebită, cu 'aspirații felurite, cu interese de multe ori vrăjmașe. Orășenii de erî, ca și mulți din cei de azi, in mare parte s’au simțit chemați la viată pentru un singur scop: pentru o mâncare bună ș’un pat moale. Cărturarii ridicați de jos au mers și ei în aceleași ape de indolență, fără grijă de unitatea neamului, fără o țintă morala, păstrând și ei prăpastia între oraș și sat, uitându-și frații și părinții la vatra întunericului și a durerii. Starul Haret a fost omul care, poate întâiul, și-a închinat viața ridicării norodului și apropierii intre cele două popoare. Până mai anii trecuți se vorbea cu groază de cumplita ignoranță de la sate. Se rosteau cifre care arătau că, în privința știutorilor de carte, stăm mai rău decât Negrii Americei de Nord. Numărul bordeelor, în care oameni sărmani trăesc o viață îngrozitoare alături de animalele lor, se număra cu zecile de mii. Fantoma foamei și a pelagrei se ridica tn Întunericul amărâtului plugar român. Treizeci de ani de viață parlamentară și constituțională trecuseră și suferința aceastaă a țarei încă nu fusese adusă în dezbaterea tuturor, la lumină. Omul mare care ne-a părăsit venea din mijlocul obijduiților și ofensaților, din mijlocul acelora cari, pentru poporul orașelor, erau „ignoranții, leneșii și bețivii”. Viața lui scurtă și-a închinat-o ridicării țărănime! și trezirii unei conștiințe de adevărată cetățenie printre noi. El a deșteptat în sufletele multor cărturari simțiminte adormite și a izbândit să pornească acea falangă entuziastă a dascălilor rurali, cari zece ani de zile au muncit cu râvnă pentru începutul asociațiilor țărănești; el a lucrat pentru răspândirea științei de carte, și numai o tenacitate de oțel ca a lui a putut, an cu an, să dărâme indiferența și să cheme necontenit luarea-aminte spre fratele nostru cu ochii triști și cu mâinile aspre. In laboratorul ministerului sau ani și ani a muncit crâncen. Omul acesta n’avea hodină. Pentru el nu era chestie necunoscută. Cea din urmă școală de cătun și cei mai umilit învățător aveau drept la atenția lui". Așa ei au înmulțit lăcașurile luminii și an cu an a crescut numărul știutorilor de carte. Bibliotecile și sfaturile populare au început a trezi pe cei neluminați și neștiutori, și, din negura în care se zbateau întrebând viitorul, i-a făcut să vadă putința unui tradu mai bun, a unei eșiri din starea grozavă în care zăceau. Băncile și obștiile au străbătut ca o flacără de înviorare tot organismul popular. In zece ani „leneșul și neștiutorul” a alcătuit în toate unghiurile țării întovărășirile acelea care sunt viitorul acestei țări și rezolvarea unei dureroase probleme. In zece ani cel veșnic dator și hărțuit a ajuns să aibă strânse în bănci 150 de milioane .și obștiile lui lucrează în arendă sute de mii de hectare. Tot lui i se datorește și faptul că învățământul orășenesc a prins a fi îndreptat pe o cale mai practică și mai energică. Și astăzi mai mult decât oricând se simte nevoe ca începutul acesta să fie desăvârșit, căci ajunge fiecărei generații răutatea ei. In poporul cestăluilt, al târgurilor, nu batea o inimă nobilă, un simtimânt de jertfă, de bine, de dreptate; patriotismul și cetățenia erau cuvinte absurde care aduceau un zâmbet pe buze. In dauna inimei creștea un stoman mare, care lucra in slujba instinctelor unui om inferior. A fi bursier, funcționar, pensionar era idealul oricărui orășean. Nu știu dacă azi rănile acestea sunt tămăduite. Vorbesc despre ele ca despre ceva trecut, numai din marea dorință de a vedea schimbate stările de lucruri din sărmana noastră țară. Cel din urmă cărturar de la sate, țăranul care-și lepăda opincile la ușă și intra într’o cancelarie cu condeiul după ureche, urma pilda veche și seculară a dușmanilor și lipitorilor norodului. Copilul plugarului, trecut prin școli și ajuns om de seamă, uita mâna bătătorită care muncise pentru cartea lui, și, în lumea târgurilor, în afacerile țării ori în parlament, se înarma cu trista nepăsare a parvenitului. Cui nu-i vin în minte icoanele oribile ale zapciilor executând silnic și fără lege pe țăran, brutalitatea perceptorilor, cinismul notarilor țăranul intrat într’un târg era o vae pe care tot o impresurau ca s’o smulgă: sălbarul, apărătorul, conțopistul. Cel mai omenos era acela care, ca lupul din fabulă, nu lua de pe vae decât o piele ! Vai de sufletele noastre! trăiam într’o țară în care copiii își mâncau părinții, ca în insulile antropofagilor! Se mai adăuga și nenorocirea asta — la suferințele obișnuite și la lupta neegală pe care plugarul o ducea cu marii stăpâni și arendași de pământuri. Și aicî cei cari cruțați pe muncitori erau destul de rari. Sau urmat pe pământul țării generații de arendașî cari socoteau pe țăran drept capital de exploatare,, ca și plantatorii Americei. Două popoare neprietine. Cel de la țară, in ignoranta și sărăcia lui, ar fi căzut ca și plugarul Poloniei. Cel de la...oraș, inconștient salariat — ar fi privit cu nepăsare cataclismele viitoare, ca.cî ei n’avea patrie. .. numai apetituri. Dar este și pentru neantul nostru un loc supt soare, ne-am avut și vioi oamenii vremurilor grele. Din exceseul răului a trebuit sa se producă rancțiunea, și. Incet, am primit pe calea de însănătoșare a organismului. Asta nu se face atât prin leiii protectoare, cât prin trezirea conștiinței tuturora. In tara asta fiul orășeanului nu trebme să crească ca un nemernic, cu dădaca după ei. Visul părinților nu trebue să fie o slujbă pentru odrasla lor. Crescuți în libertate și puternici, copiii de mâne, mai buni și mai generoși, mai plini de energie și de inițiativă, vor contribui la ridicarea țării muncind pe toate tărâmurile, acumulând binele și bogăția Palidul copil, crescut in pur și în pensionare era, asta n’o putea face, soarta Lui era a muri parazit. Astăzi lăsați-l să crească armonic, liberși energic. Intre generația aceasta și între o țărănime cu un train mai îmbielșugat și mai conștient se va face în sfârșit definitiv legătura aceia firească, unitatea neamului, care va fi ridicarea noastră de mâine. Cea dintâii sămânță a acestei împăciuiri a aruncat-o Spiru Hret. El a trezit în Învățătoriisatelor, cei mai apropiați de țărănime, conștiința datoriei. El i-a îndemnat să lucreze pentru binele fraților lor. Alții, după pilda lui, au început a împrăștia ideia generoasă în școli și in vremea din urmă și în armată. Opera lui o putem privi în adevărata lumină mai ales astăzi, când vânturi tulburi bat în răsăritul Europei și oastea de țărani a patriei noastre stă gata de războiu. In oștenii umilitelor sate, în „ignoranții și vițioșii“ de erî și-au pus nădejdea oamenii luminați ai țării. Oastea aceasta e mai bună azi decât erî, mai conștientă azi decât erî, — din pricina omului aceluia mare care a înțeles din vreme încotro trebue să-și îndrepte căldura tot ce-o inimă generoasă în această țară! Clipa de cumpănă de-acum va “ bună seamă, mâine, un învajator aprig. Ea ne arata pe ce cale trebue să îndrumăm generația viitoare. Ne îndeamnă să ne apropiem tot mai mult de poporul cellalt, disprețuit și necunoscut. , Clipa de acum ne mai arată In toată crâncena eî goliciune vina fără iertare a părinților noștri,a acelora cari, în zeci de ani de viață a Statului nostru modern deși ridicați de jos, fii de plugari, și-au uitat neamul. Din țărâna frământată cu sudoare și lacrimi s’au ridicat și ei, deși coarnele plugului, de la vatra străveche, unde fierbe ceaunul cu mămăligii și unde cântă greerele ca un prietin secular.In satele pe care le-au părăsit, zăceau frații lor în întuneric. Ii istoveai bolile, îi ticăloșea neștiința, U rodea uzura. Ca un amirtimr de jale se ridica în urma lor, parcă le striga: „Frate! adă-țî aminte de noi !“—Ei n’au auzit. I-au ademenit sclipirile lumii nouă, haina bogată și mai ambelșugată. Au uitat pe frații lor, ba i-au și dușmănit. Patruzeci de ani s’au ridicat „dezertori“ din rândurile poporului ; asta-i una din marile tragedii ale țărănimii noastre! Dar nepăsarea cea veche a început a fi risipită, și trebue biruită ! Semnele altei vieți s’ ai arătat; țăranul nostru a prins a se înfiripa ș’a se lumina. Spiru Haret a arătat multora ce au de făcut astăzi mai mult decât oricând semnele vremii dovedesc că opera împăciuitorului trebue urmată și desăvârșită.— Trebue toți să ne facem datoria astăzi, mâine și totdeauna. Trebue să lucrăm pentru ridicarea economică a norodului, pentru luminarea lui, pentru înălțarea lui la conștiința de popor ales, pentru cinste și dreptate în raporturile noastre sociale. Trebue să lucrăm pe toate căile, pe toate tărâmurile, pentru unirea cea mare și adevărată. Cei cari, încă șovăesc, să-și amintească că sunt datorii care nu iartă, că răspunderea viitorului stă azi în mâinile noastre. Altfel ne va blestema pâinea albă muncită de plugar, ne vor blastema lacrimile neșterse, durerile neaJinate și toate nenorocirile zilelor viitoare! ------------------0X9------------— Peste Alpi în eeropian Como d’Ossola (Italia). Aviatorul italian Bielovuci a plecat la amiazi din Brigue (Elveția) și a trecut fără incident peste munții Alpi deasupra trecătoarei Monscera; i-a trebuit 25 minute. Timpul era frumos atmosfera calmă. Bielovuci a aterisat la ora 12 și 30, fiind primit la Domo d'Ossola cu entusiasm. al ziarului »Universul» Guvernul nu este adversar al păcei. — Răspunsul Forței la Nota Puterilor.—Tinerii turci cer o pace onorabilă CÂND SA HOTARAT LOVITURA DE STAT Bruxerles. 12. — Tinerii turci au hotărât răsturnarea guvernului Esiamil pașa, încă în Noembrie într’o adunare în care au luat parte toți fruntașii tineri turci împreună cu Talant b<v. Tot în adunarea aceasta s-a hotărât detronarea sultanului și întronarea prințului lusswi Izedin. SULTANUL NU ȘTIA DE PLANUL TINERILOR TURCI Constantinopol, 11 -- Sultanul nu a știut de planul tinerilor turci. Aceasta reese din faptul, că săptămâna trecută când principi otomani ai vizitat pe sultanul Abdul Hamid, acesta și-a exprimat dorința sa de a vedea pe fratele său Sultanul. Acesta l-a poftit în palatul Dolma Baydi. Cei doi frați, fostul și actualul Sultan s’au împăcat. Sultanul a permis fratelui său să facă plimbări în Bosfor. STAREA DE ASEDIU A FOST MENȚINUTĂ LA CONSTANTINOPOL Constantinopol, 12 . Starea de asediu a fost menținută, dar e considerabil slăbită. Interzicerea circulațiunei pe stradă, to timpul noptea, a fost desființată. ZIARELE SCRIU IN FAVOAREA RĂZBOIULUI Constantinopol. 12. In adunarea tinerilor turci, ținută la Talaat, care a precedat răzvrătirea de la Poartă, câțiva membrii ai guvernului erai nedeciși; totuși, s-a format o hotărâre că trebuia să se facă ceva numaidecât, adică înaintea remiterei notei de răspuns a Porței, la nota Puterilor. Ziarele au primit ordinul strict de a nu publica nimic ațâțător, dar de a scrie in favoarea războiului. ARESTAREA LUI REȘID PAȘAK Constantinopol, 12. — Al doilea șambelan al Sultanului, Reșid Bey, care a rămas până acum ascuns în palat a fost arestat azi după amiazi în momentul când însoțit de aghiotantul Sultanului, era să se urce pe vaporul Românesc, spre a fugi în Europa prin Constanța. Beșid a fost închis în temnița tribunalului marțial. COMPLECTAREA CABINETULUI Constantinopol, 12. — Se zice că numirea fostului mare vizir Hakki, ca ministru de externe, ar fi iminentă. Djavid, care se găsește la Paris ar fi fost chiemat la Constantinopole. ■ Șeful statului major Izzet arfi pe sunetul tir,a fi numit generalisim. AMBASADORII AU VIZITAT PE KIAMIL PAȘA Constantinopol. 12—Toți ambasadorii au vizitat azi după amiazi pe marele vizir,; mai mulți ai vizitat și pe fostul mare vizir Kiamil. NOUL GUVERN NU ESTE ADVERSAR AL PACEI Viena. 12. — In mod semioficial se comunică de la ministerul de externe. In loc autorizat a sosit știrea autentică și foarte importanții în actualele împrejuări, că regimul tinerilor turci se bucură de simpatii nu numai în Capitală și în armată ci și în tot imperiul. Din faptele și declarațiile de până acum ale noul lor conducători, reese că noul cabinet nu a dat dovezi până drcum că ar fi un guvern războini și adversar perei. Populația nu are o atitudine dușmănoasă față de străini așa că până acum n’a fost nevoie de măsuri speciale. Noul guvern al adus la cunoștința Puterilor că, până nu í—ă Me va trimite răspunsul la nula colectivă. " * Constantinopole, 12. — Făcând Comentarii despre politica noului cabinet, ziarul „Sabah“ spune că dorința cea mai de seamă a guvernului actual nu e de ipinoi politica de Concurență între Puteri; din contra, ar fi mai conform dorințelor forței ca Puterile să consimtă la elaborarea nouilor negocieri compatibile cu dreptul Turciei. Trebiu e mai ales să ni se recunoască drepturile noastre și să se mențină o bază solidă pentru existența noastră în Europa zice ziarul suscitat. • Constantinopol, 12. — Ministrul de externe, Mutkar a declarat într’o convorbire că noul minister nu e de fapt un minister răsboinic, suntem dispuși să examinăm o propunere de pace compatibilă cu demnitatea patriei noastre. RĂSPUNSUL PORTEI LA NOTA PUTERILOR Constantinopol. 12. — Gonisiliul de miniștri discută răspunsul care va fi dată Puterilor mâine, sau mai probabil Luni. Constantinopol. 12. — Privitor la răspusul Porți, se declară la ministerul de externe că noul guvern nu vrea războiul cu orice preț, dar că nu va putea să încheie pacea decât dacă Turcia păstrează Adrianopol. Pare că noul cabinet ar încerca să reia negocierile de pace fără intervenția Puterilor TEMERI DE O CONTRAREVOLUȚIE Constantinopol. 12. — Din știrile sosite se poate deduce, că agniaihraea nu a luat sfârșit și că izbucnirea rutei contra-revoluții nu este escrisă, mai ales, că noul guvern nu se poate bizui, decât pe o parte a armatei, pe când cealaltă parte este în plina fierbere. Ofițerii mai în vrâstă de la Ceatalgea și Galipoli foști partizani ai lui Nazim pașa, victima loviturei de stat a tinerilor turci, s’au pronunțat fățiș partizani ai lui Kiamil pașa. Acești ofițeri bogați în experiențe cred exclusă posibilitatea unei victorii a armatei turcești, cu atât mai mult, cu cât armata suferă în strictul sens al cuvântului de foame, iar guvernul nu este în stare a o ajuta, căci nu are cu ce plăti obligațiunile sale față de furnizori cari își cer drepturile lor. Cea mai mare parte a ulemalelor și a spftalelor precum și ofițerii mai în vârstă consideră ca un păcat optimismul tinerilor turci. ---------------0X0--------------- Atitudinea Puterilor față de noua situație Petersburg. 12. Pentru moment Puterile triplei înțelegeri păstrează expectativa față de lovitura de stat din Turcia. In cercurile diplomatice rusești domnește părerea că tinerii turci nu vor fi in stare să împiedice căderea Adrianopolului și că acest oraș va fi silit să capituleze în cursul zilelor viitoare. Sassonov a renunțat la concediul sau de două săptămâni. Viena. 12. — Ziarul „N. Fr. Presse“ află din Berlin: In loc bine informat se asigură că Puterile au hotărât să păstreze espectativa față de noul guvern turc. * Paris, 12.—Noul ministru președinte francez Briand a conferit îndelungat cu ministrul de externe Jouart asupra evenimentelor din Balcani. Urmarea acestor consfătuiri a fost, că Louis ambasadorul Franței la Petersburg a primit instrucțiuni să se consfătuiască cu ministrul de externe rus Sassonov în această privință. Chambon ambasadefrul Franței la Londra a avut o lungă convorbire cu Sir Eduard Grey tot, fn chestia balcanică. CE SPUNE PRESA EUROPEANA Londra. 12. — Ziarul „Times“ relevă că presa responsabilă la Londra, Berlin, Roma, Paris și Viena nu vede cu ochi buni noul guvern turcesc. Acesta va face bine, zice marele organ englez, să respecte exigențele unanime ale Puterilor europene, să nu fie sacrificată pacea Europei pentru ambițiunile comitetului june turc. Dacă aliații balcanici rămân răbdători și dacă Puterile rămân unite, noul guvern otoman va trebui să se supună condițiunilor stabilite sau să demisioneze. BULGARIA ȘI LOVITURA DE STAT DIN TURCIA Sofia. 12. — I Semioticiiosul„Bulgaria” publică un articol sub titlul: „Comedia unui bolnav, actul al treilea. Acest articol tratează despre lovitura de stat a tinerilor turci și în legătura cu aceasta despre starea șubredă a imperiului otoman. Articolul încheie cu semnificativa trasă: „Actul din urmă se va juca eu .10 zile mai târziu la Constantinopol”. * Sofia, 12. — Azi dim. miniștri s’au adunat sub președinția Regelui. * Sofia, 12. — Câțîva miniștri acreditați aci au făcut vizite primului ministru Gheșor, spre a afla ceva despre efectul pricinuit aci de ultimile evenimente din Constantinopole precum și despre atitudinea Bulgariei. Cercurile bine informate asigură că guvernul bulgar nici nu se gândește să schimbe atitudinea păstrată până acum. pentru fondul flotei naționale Prin preotul Ion Cicioacom Ciulnița jud. Ialomița: preotul Ion Cioteanei 10; Atanase N. C-tinescu, 10; Gh. N. Mavrodin, 20; D. Teodorescu, 5; N. Ionescu, 1; Costică Stoenescu, 10; Ion. Nițescu, 10;Daniil Fierea, 5; T. Dăscălescu, 2; Gh. I. Stoian, 2; Gh. Niculescu, 1; D. N. Diaconescu, 2; Petrache Moose, 1; Frosa Ursescu, 1; Ducă A. Popa, 50 b.; Gh. Brătianiu, T. Gavril D. Borcea, 1; Ion Zamfirescu, 50 b. Total lei 83. Prin preotul econom C. Vasilescu, din com. Curjiun, Constanta, pr. econom G. Vasilescu lei 20; Tănase I. Hristu, 5. Ioan Popescu, 5; Garaibet Malcasian, 5; Granites Deliohhantesian, 5;Carol Bromberger, 3; Ferdinand Abraeham, 3;Iacer Garabetian, 4. Artin Coimugim, 3. Hristu I. Hristu, 2. Gheorghe D. Perjoc, 2. Garabet Chessic-Casian, 1. Hainerich Bromberger, 5; Menuet Mustafa, 2. Total, lei 65. Prin Er. lovanescu, Poiana Mare (Dolj): Nică Marin cu lei 8; I. lovanescu- 10; A. Georgescu, 5; 1. Pasculescu, 5. V. Negrussi, b. i. David, 5. Mitu S. Marincu, 5. Marin S. Marincu, 3 Ștef, Melici, 3. Ștefan Pârvănescu, 2 . Iosef Gh. Stănpî, 3. Fi. Georgescu, 3. Gogu Ciurea, 4: L. Pistol, 2; V. Ionescu, 3; N. Cocorescu, 2; I. Ghimea, 2; T. Stănculescu, 2. pr. G. Popescu, 5; pr. Gh. Dobranu, 3; C. Popescu, 2; I. Locusteanu, 1.50; C. Florescu, 2; C. Stănică, 2; V. Vârbănescu, 2; St. Gheoghiu, 2; Gh. Gheorghiu, 3: M-me Bârsănescu, 2; H. Coșereanuu, 2; U. Boca, 2; I. Dobrianu, 2; M. Ghimea, 2; M. Marinescu lei 2. Tatal lei 50. De la atelierul L. Vegesi, Loco, L. Vegesi, 2; M. Vegesi 2;Gheorghe Penciu, 1; Pavelka Ernest, 1 . Ferdinand Conrad, 1; Gheorghe Georgescu, 1 ; Petre Zamfirescu, 1; Iancu Nicolae, 50 b.; Zaharia Christea 50 bani. Total lei 22. De la personalul grajdului princiar: A. Kopkov, lei 20; Ernest Naiman, 10; Maria Naiman, 10; Gheorghe Suciu, 5; Pavel Kiși, 5; Costică Nicollescu, 2; Simon Spilhaupter, 1; Ștefan Văcăreanu, 1; Pavel Kostake, 1; Ianoș Tott, 50. b.; Gheorghe Scoferciu, 50 h.; Gheorghe Stan, 1. Nicolae Amzaloiu, 50 h.; Johan Kaizer 1 Nicolae Avram, 1. Total lei 59.50. Casa și personalul Luca P. Niculescu , Luca P. Niculescu, 100 lei; Ion Dimitriu, 30; Cost. Pavelescu 30; Gh. Vlădescu, 20; Petrache Athanasiu, 30; C. Mohmblatt, 20; Nae Tănăsescu, 20; Jacob Kaiserlin, 20; Tem. Alexandrescu, 20; C. C. Poppescu, 20 ; Ilie Dache, 20; Ioan Ni. Ionescu, 20; C. Barbu, 20; Panait Constatinescu, 20 ; Max Terner, 15 ; Gh. P. Raiciu, 15; Nicu Dimitfrescu, 15; Ilie I. Nichita, 15; Th. Georgescu 15; Ath. Buricescu, 10 ;Anonim 12; Mih. Mihăescu, 10; Nicu Angelescu 10; Lazăr Dumitrescu, 10; Gh. Teodorescu, 10; Grigore Georgescu, 10 ;■ Zamfir Mardiras, 10 ; D B. Kaserineschi, 10; A. Grigoriu 10; 10; V. Crăciunescu, 10 : Toma Ghiță Cercel, 10; Gh. Tanovicicu, 9 ; Nicu Pancu, 6; Vintilă Iordănescu, 6. N. C. Stoenescu, 6 . Pan. Alexandrescu, 5 . Gh. Gh. Bozianu, 5. Titu G. Theodorescu, 5. Mihail Ionescu, 5. Tache Constantinescu, 5; Hugo Schmidt, 5. Gh. Neagu, 5; C. N. Ionescu, 5. C. Păunescu, 5; Ștefan Țintuescu, 5. Alex. Giulea, 5; St. Buotz, 5. Grig. Vasilescu, 5. Fritz lahnay, 5 ; Gh. Ioanovici, 5; St. Alexandrescu, 5; Const. Chirculescu, 5; Nicu Ioan, 5; Minodor Stănescu, 5; Nicu Popa, 5; A. Terzian, 5; C. Copainici, 5; N. Predescu, 6; Petre Ignătescu, 5; Ghiță N. Ionecu, 5; Gh. Cicâltău 5 ; Andrei A. Voinea, 5 ; Gh. Iliescu, 5; Oreste Mihăilescu, 5; D. Mocănescu, 5; Andrei Dumitrescu, 4; I. Dragomirescu, 4; N. Vica, 3; Gh. Iimandache, 3; D. Nițescu, 3; Mitică, Niculescu, 3; Th. Bărbulescu, 3; M. Zamfirescu, 3; S. Niculescu, 3; Ioan D. Sideri 3; P. Niculescu, 3; Christ. Lăzărescu, 3; Ion G. Crăciunescu, 3; Th. Petrescu, 3; Th. Enăchescu, 3; V. Ionescu, 3; Ilie Colibășeanuu, 3; Gh. D. Niculescu, 3; C. Petrescu, 3; Petre Bădescu, 3; loan Iorgulescu, 3; Iordan V. Oprescu, 3; Grig. Repanovici, 3; Stancu Niculescu, 3; Th. P. Angelescu, 3; V. P. Niculescu, 3; Emil Cruceanu, 3; Josef Mateescu, 3; loan AvramescU, 2; Mih. Georgescu, 2; Haralambie Popescu, 2 ; Vasile Lăzărescu, 2; Consta Rădulescu, 2; Carol Rang, 2; Tache Franculescu, 2; Matei Cristescu 2; Haralambie Ionescu 2; Vasile Iordanescu, 2 ; Tănase Traian, 2; M. N. Dumitrescu, 2 Alex. Niculescu, 2; Const. Niculescu, 2; Anghel Georgescu, 2; Apostolescu Dumitru, 2; Gh. Dumitrescu, 2; Nic. Niculescu, 2; Chr. Niculescu, 2 ; Gh. Petrescu, 2; Emil Costinescu, 2; Iancu Ștefănescu, 1; T. Teodorescu, 1; loan Manolescu, 1; Mitică Iliescu, 1; Const. Sabareanu, 1; Nic. Bomcioiu, 1; loan Dobrescu, 1; Mih. Balasescu, 1; V. Balan, 1; Alex. Marinescu, 1; S. Apostoleanu, 1; Dumitru Șerbănescu, 1; Alex. Rădulescu, 1; Christea Gateoff, 1; Marin Georgescu, 1; D. Măcănescu, 5; Al. Ibescu, 20; Ch. Muradian, 4; I. Mrastasiu, 2; Anghel Negoescu, 5; Victor Albahari, 20. Total , , , 1577 Prin d. Gh. D. Manoliu, învățător com. Zamostea, Dorohî: Gh. Manoliu, 3 lei ; 1. I. Lupescu, 2 . D. Atanasiu, 2; Gh. Teodoriu 1; I. Grigorescu 1; Teodor Balinschi 1; Constanzu 1; Vasile Beldianu 1;D.N. Lupascu 50 b; Iancu Airineî 1,50 b.; V. Patriciu 50 b.; Al Andriescu 50 b. Total lei 15. Prin d. S. A. Uică, fabrica de petrol „Rich-Van-Sickle“ Târgoviște : 1. Haymann, lei 2 ; %. Y. Z., 2; Gogu Popescu 1; Ghiță Florescu, 1 . Const. Vișinescu, 1; Gheorghe Popescu, 1 . Manók Cornea, 2; Ing. Alias, 2; S. A. Uică 1. Total . . . : 13.00 Colonia Română din Geneva prin d. V. Ghidionescu, lei 100 D. general de divizie I. Manuloca, lei 60. Gr. Gigurtu, Craiova, lei 32.35 Elevii internatului fiilor de sătenii Târgoviște, lei 33. Elevii cl. II și TU B divizionară liceul Matei Basarab, locu lei 27. Preot Econom Antipa Florescu lei 20. D-na Maria Șutescu pensia pe 2 zile, lei 20. Clasa V liceul Traian, T.Severin, lei 17. C. Mănciulescu, loco lei 12. Total lei 2.205.85 Suma din urmă lei 30.971.40 Total general lei 33.177.2ii însuflețirea patriotică din Oltenia Subscripții pentru flota națională Craiova, 12 Ianuarie Sunt câteva zile numai de când ziarul nostru a deschis o subscripție pentru flota națională, și ca unul singur s’au ridicat, din toate unghiurile tăreț, mare și mic, bogat și sărac și se îndeamnă care mai de care să vie mai întâi să-și dea obolul. In Craiova, fiindcă numai de orașul nostru vreai să vorbesc ceva aci, n’a rămas cetățean să nu vie cu inima toată să-și dea și el1’ partea lui pentru împlinirea acestei nevoi naționale. Pensionarii, după inițiativa d-lui general Gigurtu, au hotărât să dea fiecare pensia pe o zi; ba au fost unii cari au dat și mai mult, cum e cazul d-lui căpitan Bâicoianu, care a oferit pensia sa pe trei luni. Funcționarii publici, cât de strâmtorăți sunt ei, și dânșii au declarat că-șî dau seafa pe o zi, meseriașii, mă întreabă un tip’' care zi o mulțime, cui să dea la Craiova obolul lor pentru patrie !■ Măcelarui, îmi spunea directorul abatorului, că eî singuri au stăruit pe lângă dânsul să deschidă o listă de subscript tite și nici unul n’a vroit să se înscrie cu mai puțin de 5 lei. Iată însă că și femeia vine ca partea eî de dreptate de neam. Doamnele din societatea aleasă craioveană s'au întrunit erî acasă la d-na Popii, soția d-lui deputat Mișu Popp, s’au constituit în comitet și au hotărât să adune ofrande pentru flota națională. Nici un ceas nu trecuse de când hoărârea fusese luată și am văzut înscriși pe d-na Angelica Pleșea cu 4 mii lei, pe 4. Nae T. Popp cu o mie, pe d. N. Mihail cu o mie și încă mulți alții cu sume ce variau de la 500 la o mie lei. Un popor care este însuflețit de asemenea sentimente este destinat să ajungă mare, cât mai mare ! N. Ciocftrdia B’i Dripășanii Militare. Era dimineață la orele 9 batalionul 1 din regimentul 2 Vâlcea care este un garnizoana din localitate a făcut un târș sub conducerea d-lui maior Bacalbașa. Batalionul a parcurs o distanță de vre-o 15 kilometri până la Runcu lângă gara Arcești executând exerciții de avant gardă și avant-posturi. Seara la orele 8 s’a înapoiat în perfectă stare, înjunghiat. — Marin N. Neață Dogaru de 19 ani din com. Ștefănești sărind să i scape pe tatăl sătu care se luase la ceartă cu ruda sa Ion Titu N. Dogaru, acesta din urmă scoase un cuțit lovindu-l în obrazul drept- Pacientul a fost adus la spital fiind temeri de complicații. Lovit din greșeală. — Iulian Dumitru Stoenescu, lucrător la C. F. R., pe linia Drăgășani-Băbeni, pe când se afla la punctul Fiscălia așezând niște traverse fu lovit din greșală cu traversă de lucrătorul D-tru Tâmplaru din Ionești, zdrobindu-i mâna dreaptă. In stare gravă a fost transportat la spital. IUBIREA OCNAȘULUI CARTEA INTAIA V taină anei nane — Draga mea, reluă liniștit bontele, cred că a citit articolele inspirate de incendiul operei Comice... știi cele ce s’a întâlnt plai... dar nu știi toate amănuntele; nu știi de pildă că acunci când mi se puse în brațe tânăra copilă leșinată mă găsii față in față cu... O surpriză! cu un ocnaș de care acum patrusprezece ani, presa din toate țările se ocupă. Iți amintești cum ne scria, că un ocnaș destul de alaut di "Matura viață a ocnei, fugise din Cayerna... se descriau lucruri cari te faceau să ți se sbârlească părul pe cap. Chinurile cumplite, moartea sigură care pândea la fiece pas pe acela care s’ar încerca să intre în pădurile pline de șerpi, printre acele tutpoare sălbatice. Această știre senzațională stârni un mare interes, căci acel condamnat cu trei ani 'nainte, fusese învinuit de furt și asasinat... și nu era altul decât No. 728.... sau mai limpede: René Delval! — René Delval!.. murmură contesa mai mult moartă. — Toate urmăririle fură zadarnice, și de atunci nu mai era nici o îndoială: René Delval murise. D. de Vilersinde, ca să-și pregătească efectul, făcu o pauză, apoi reluă. — René trăește? întrebă înmărmurită contesa.— Dă-mi voie, draga mea!.. Souse*. moarte survenită la Guyana și afirmată prin oarecari coincidențe, era o greșeală... căci omul care apăru la fereastră în mijlocul flăcărilor și -mi puse în brațe o copilă leșinată, nu era altul decât René Derval!... - Ei!.. el! •— Te asigur... căci amândoi Schimbarăm câteva cuvinte, scurte, dar îndeajuns ca să ne facă a păstra unul de altul, o amintire neștearsă... După ce scăpase din Guyana, ce căta el aici? Nu știu, și nici nm-mi perdut vremea a întreba... Dar judecând că aceasta reînviere era un pericol grav, pentru liniștea acelora a căror viață fusese o adâncă tulburare prin a lui cu o lovitură, îl aruncai în flăcări, de unde nu va mai putea eși.. Astfel că René Derval, în loc să moară la Guiana, a murit în incendiul Comico... e mai vesel!.. asta e diferența . Mintii... Min'+rt k -oteisyS contesa după ce se mai desmetici. — D-nă, nu spui nimic pe care să nu pot dovedi... și în aceea ce privește pe René Derval, singurul bun simț îți arată că nu ațti mințit. Ce interes ași avea să desgrip pe acela, pe cari toți și d-a însăți, îi credeau «^glut pentru veci, in mlaștinele Gujanei, atunci când din potrivă, înțelegi destul de bine însemnătatea care a avut pentru mine și pentru d-ta, gestul cu care l’am trimis la moarte? Sub greutatea acestei logice zdrobitoare, d-na Vilersville, se dete învinsă, și isbucni într’un spasm de hohote și suspine. — In ceea ce privește copila d-tale îți aduc probe destul de convingătoare: ea poartă la gât o iconiță de aur, cu chipul Maicei Domnului... Iată și inițialele brodate de spam,, d-tale și pe caii cu singur te-aiu silos de pe scutecile cu care era îimnSift esponsiv pe care sunt gata a ți le pune la dispoziție. Mai am și altceva, afară de asta: am această fotografie, care e a copilei d-tale, chiair a doua zi după ce au luat’o acei sărmani oameni, cari au crescut’o, pe care o fotografiaseră cu scopul de a avea un indiciu oarecare, care să îi puie pe urma familiei... Contesa nu-l mai auzea... privirile ei ]>aveau ipnotizate pe portretul care îi tremura în mâini: — A! copila mea! scumpa mea fetiță!... — Dă-mî voe, să mă retrag, d-na, căci acea ce v’am spus mă achită de miniciunile de cari m’ațî crezut capabil, și risipește neînțelegerile ce au existat hiitre noi, până în momentul de față. — Ce ai de gând să sari acum? îl întrebă foarte îngrijată. d-na.ck' Valersvill'/Unde te duci? — Mă grafiesc să mă duc lânsră acea tâpără copilită, «teia îi datorez cea mai grabnică mângâiere, căci de d-ta m’am achitat... — Conte!.. — Dar ai dreptate! Nu ți-am expus, în întregime, toate planurile mele, în ceea ce privește... nu cunoști decât o parte... Află draga mea, că după ce voi executa planul meu, intenția mea este încă, de a adopta pe această încântătoare ființă, și de a-î da.. ’ca tată, numele ce ți-am dat ca soț, și apoi s’a mărit cu un băiat cum se cade, pe care -am ales eu, care respund de calitățile și inteligența lui. O! d-le!.. d-le!.. faci odată!, strigă contesa. Este destul cât mă chinuiești, îmi ceri jmătate din averea mea...’’ți-o dau toată. — Generozitatea, d-tale, mă copleșește, d-na, dar uiți, că jumătate din această avere este a fiicei d-tale? , — Te mg, pentru numele lui TLzel tn Betee W.InfejWWril, Sftinței, d-tale, dar fie-țî' milă și dă-mî poipila. — Ne-am înțeleși. Dar, o vei iubi d-ta mai puțin, după ce, contrariu părerilor d-tale... dezonorată,... pentru că va fi iubit, o vei stima mai puțin ! —A! d-le! durerea are margini, peste cari este periculos și imprudent, să treci... ca seama. — La ce să iau seama? — La justiției. Are să-ți răspundă ca afacerile de familie nu intră în competința ei. . — Slugile mele vii sunt credincioase și te urăsc... la un ,semn al meu, are să fie destul ca să... — Atunci, în caz de legitima apărare, sunt autorizat a scoate revolverul... Și sfârșind aceasta frază," într’un hohot de râs ironic, apucă pe contesa, așa de tare de braț, incat aceasta căzu aproape pe covor... înainte însă, ca el sa ajungă la ușe, se ^ agăța de^^uxte öbrul P disper Nu ! uu, nu mai ameninț dar te rog în genunchi, fie-țî milă de copila mea! Râzbuna-te pe mine !... Chinuește-mâ cum îți place!.. dar nu-mi necinsti copila!.. Privește-măi, sunt încă fn> moașă! Eî bine! dacă te-am refuzat până acum, poftim, ia-mâl.! sunt a d-tale! dar uită pe copila mea nevinovată!.. Mizerabilul, văzând’o târându-se la picioarele lui, o apucă din nou de mână, și ’î-o răsuci, până 'Când o aduse bine în fața lui, și o biciui cu injuria, pe care odinioară o biciuise, tânărul marchiz de Trezé del&uffcourt: — Cățea! — O! Mizerabile! urlă ca» om făcându-se din pumnii lui. Deodată se auzi bătând tn ușe. Contesa scoase un strigăt de bucurie; era sigură că găsește un sprijin în acela care venea așa de odată.. intrai am m - 1\