Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)

1913-01-28 / nr. 26

S5S Război­ul din Balcani Vadert din orașul Adrianopol­, asediat de bulgari și sârbi ADRIANOPOLUL nu iii pile reziști Constantinopol. 25.— Sucrt pașa comandantul Adria­nopo­­lului radiotelegrafiază, că mai dispune de următoarele provi­­ziuni: 3000 cașuri de oaie, 8300 kg. cartofi, 2300 kg. carne afu­mată, 3000 pesmeți, putină fă­ină. Sarea lipsește cu desăvârșire. Caii sunt in viață, așa că, la iaz de nevoie, vor putea servi ea, hrană. Radio­telegrama mai anunță, că cetatea va mai putea rezista­­ câteva săptămâni, mai ales, că ■ ta, reînceperea războiului mai avea câte 200 ghiulele de fiecare tun [UNK] in Constantinopol, 23. ■— Minis­terul de război« a primit o sa­­u­d­elegramă din Adrianopol, ca bulgarii au distrus forturile a& Est ale cetății. „ Maiorul Arid telegrahaza: „Perderile noastre sunt foarte mari. Dușmanul a primit întă­riri considerabile, nu vom putea rezista mult, căci armata este slăbită din cauza lipsei de ali­mente. . „ „Am încetat focul, numai din Intăriturile dinspre est și sud am spus rezistență. Am cerut doua tunuri de asediu de la trupa din întăriturile de sud, dar nu le-am obținut. „Atacul inamicului este vio­lent, dar șî noi rezistăm cu vite­jie. Până când insă * * Berlin, 25. — „Berliner Tage­blatt primește știrea din Cons­tantinopol, că cercurile oficiale turcești sunt foarte îngrijorate din cauza Adriano­polului. Cercurile acestea sunt convinse i­ d cetatea va trebui să­­ cadă în­­naintea sfârșitului săptămânii viitoare. Sofia. 25.— Misiunea sanitară engleză și misiunea organizați­­imilor umanitare evreești au fost­ invitate a fi gata să plece la Adrianopol ® pentru a da a­­­jutor, de­oarece capitularea o­­rașului se așteaptă peste puține zile. GUVERNUL BULGAR NU AD­MITE EȘIREA STRĂINILOR DIN ADRIANOFOLK Sofia. 25. — Unii­ miniștri ai luărilor Puteri au comunicat­­ d-lui Gheșoff cererea consulilor din Adrianopole cu privire la stabilirea unei zone neutre sau la autorizarea de a părăsi ora­șul dânșii și coloniile străine. R. Gheșoff a răspuns că nu exis­tă precedente ca consulii or alte persoane autorizate să iasă din­­tr’un oraș asediat, și că de alții parte motive serioase împedică cartierul general bulgar de a a­­c­orda fie autorizarea de eșire fie stabilirea unei zone neutre pentru consuli și pentru, colo­niile străine din Adrianopole,, de­oarece nimeni nue poate ga­ranta că obuzele nu vor cădea din greșală în această zonă, ceea ce ar avea ca urmare să­ creeze mari greutăți militarilor. Viena, 26'. — După știri sosite aci în loc bine informat,­ viața populației civile din Adrianopo­­le și deci și aceea a europenilor și consulilor continuă a fi expu­să la mari pericole. Corpul consular a cerut prin radiotelegrame, ambasadorilor marilor Puteri, să intervie ca sa să permită populației civile eși­­rea din Adrianopol . Guvernul bulgar a respins a­­ceastă cerere din motive tactice, declarând că în cazul când popu­lația civilă ar părăsi Adriano­­polul ar rămâne garnizoanei mai multe mijloace de trai și fortă­reața ar putea să opue rezistență timp mai îndelungat. ALTE ȘTIRI DE PE CÂMPUL DE LUPTA Sofia. 23. — Eri după amiază trupele turcești au căutat să fa­că la Karasa o mișcare de încon­jurare a trupelor bulgare. Mișcarea fiind observată, turcii au fost atacați, bătuți și siliți sa se retragă în pozițiile lor ante­rioare cu mari pierderi. Lână Galipoli trupele bulgare au fost bombardate de un cuira­­sat turc, fără efect însă. Bombardarea Adrianopolului continuă cu energie, dar nu s-au­ primit alte știri mai noul. * Sofia. 23. — După informațiu­­nile complimentare, flota turcă a luat parte la lupta semnalată la sud de râul Kavak, insă locul ei s- a pricinuit nicii a­ierdere trupelor bulgare. — La Ceatalgea mai multe ba­talioane de infanterie turcă sus­ținute de artileria din forturi au înaintat în direcția satului Isse­­din, încercând a trece pe malul drept la Karasan, însă a­u fost repede respinsă de avantposturile bulgare. Turcii s’au întors la po­­zițiunile lor cu perieri simți­toare. — Bombardarea Adrianopolu­lui continuă. ASEDIUL SCUTARILOR Podgoritza, 23.— Scutari este bombardat din toate direcțiunile. Constantinopol, 25. — Mișcă­ MIȘCAREA TRUPELOR TUR­CEȘTI DIN GALIPOLI Constantinopol. 23. — Mișcă­rile trupelor turcești din penin­sula Galipoli au fost urmărite și turburate de bande grecești. Ca urmare trupele turcești au gonit populația din­ satele gre­cești și au luat drept ostatici­ pa primari. Vapoarele turcești au bom­bardat pozițiile bulgare, întreaga populație precum, și armata s’au refugiat spre Gali­poli, unde a căutat să ocupe va­poarele de transport. S’au petre­cut scene sfâșietoare, căci in vedere că vapoarele erau ocu­pate d­e soldați, la un moment dat în urma supraîncărcărei s’au răsturnat. Sute de persoane cari și’au găsit moartea in va­luri. S’a adeverit și aici ca și la Kirkilise, că cel mai bun aliat al inamicului este panica și de­zordinea. Comandantul turc abia în fața orașului Galipoli, a putut pune stavilă fugei soldaților împotrivindu-se lângă Bulak­ bulgarilor, fără succes însă. * Constantinopol, 23. — 30 mii soldați au fost îndreptați de la Ceatalgea spre Galipoli. TURCII AU DEBARCAT 15 900 CAVALERIȘTI CURZÎ LA MI­­DIA Constantinopol, 25. — Dumi­nică și Luni, 18 vapoare­ de tran­sport fiind protejate de­ 2 torpi­loare au debarcat lângă Midia 13 mii călăreți curzi. Fiecare om poartă cu sine câte 800 car­tușe și 2 bombe de pusină. Armata aceasta nu­ are pro­­viziuni de foc. Soldații au pri­mit ordin să se împrăștie "'in grupuri da­­edle 400 m­ în trupa Trade, procurându-și aUmen­ia de­ la populație. FLOTA OTOMANA PROECTEA­­ZA BOMBARDAREA PORTU­RILOR BULGARE Constantinopol. 2S. — Flota turcă a sosit în Haidar pașa de unde va pleca în curând să­ bom­bardeze porturile bulgare. RUSIA DESCHIDE CHESTIA DARDANELELOR Petersburg, 25. Ministrul de externe rus în vederea victoriilor bulgare de pe peninsula Galipoli, a conferit timp îndelungat cu ambasadorul Turciei de aici in chestia Dardanalelor." Rezultatul tratativelor se ține în secret. Sa afirmă că. Sassona? ar fi conferit în­ privința aceasta și cu ambasadorii altor­­ puteri, POARTA NU ADMITE INTRA­REA VAPOARELOR DE RAZ­­BOIU STREINE IN BARDA­NELE Constantinopol. 23. — Amba­sadorii insistă pe lângă guvern ca să permită vapoarelor de răz­boia străine să intre în Barda­ ude, ele servind ca pază supuși­lor străini. Poarta persistă în refizn­ ei și nu a permis să intre în Dardane­­le de cât 2 vase de războia ita­liene. UN AVERTISMENT AL GU­VERNULUI GERMAN CĂTRE CEL RUS Berlin, 23. — Din Petersburg se anunță că guvernul german a adus la cunoștința guvernului rus, că in cazul când Rusia ar in­tra­ cu armata­ în­ Armenia, Ger­mania va fi și ea silită să intra cu armata în Asia mică. rmm bcm­ sarcată dintru» aaro­­pîah grec Borna, 23. • Eiannl „Secolo“ primește următoarea depeșă: Lemnos 7 Februarie orele B1,SO noaptea. In golful Mudros aviatorul militar Mihail Mutu­­sos a executat o strălucită și fe­ricită recunoaștere a flotei turca trecând peste Bardanele într’un magnific raid. După învoiala a­­miralului Gondalceu­s destrugă­­torul Veles preceda aeroplanul. Ora 1 din noapte. — Corespon­dentul ziarului ,­Secolo“ se­ afla la orale 9:20 între Lemnos și Im­­bros când după trecerea golfu­lui Purnias, hidroplanul a apă­rut îndreptându-se spre Sam­o­­tracia și trecând peste Imbros. Hidroplanul având pe bord pe Matusis și pe ofițerul Morasti­mis a dispărut deasupra peninsu­lei iar la 11.30 a apărut din nou­. Vasa­ „Velos“ a alergat înain­te­­. Urale se schimbară între a­­viator­ și echipagiu. Șalupa a luat pe bord pe aviator. Aviato­rul a raportat că totul a mers bi­ne. A sburat peste Nagara să­vârșind recunoașterea flotei tur­cești în dreptul capului Sufla al peninsulei Gallipoli, au trecut peste orașul Madilos, au traver­sat de două ori strâmtorile fă­când un îndoit ocol peste Maga­ra unde a văsut flota turcă reu­niți. Când au fost siguri ca se a­­flă deasupra arsenalului au a­­runcat 4­ bombe. Flota se­ vedea lămurit. La întoarcere au zărit pa vase mici nori de fum și câ­teva licăriri deasupra tunurilor și au înțeles că vasele trăgeau asupra lor, însă nici un proectil nu i-a isbit. Au traversat din nou peninsula, urmând drumul în zigzag și eșîna tot pe unde in­traseră. Astfel le-a fost ușor de a vedea lagărul turc. Peninsula avea înfățișarea unui enorm ar­senal militar. Mici nori, de funs de-a lungul drumului le arăta că­ turcii trăgeau asupra hidropla­­nului. Eșind din Gallipoli s’au decis sa se întoarcă la Mudros însă un accident de carburator a pus ca­păt­ călătoriei. „Această călăto­rie, încheie Mutusis, a permis să se constate ușurința­ recunoaște­rei săvârșite de Mdropîan. In timpul sbornhii peste Nagara, Morastimis a explorat cu o lune­tă forțele inamicului. Rezultatul raidului, zice Moraitimis, este mai presus de orice așteptare. Cred că hidroplanete vor putea aduce servicii marinei de răz­boi. „Raidul a fost săvârșit în două ore și jumătate parcurgând în total 180 km. --------------07.3-----7—~ Berlin. 25. Ziarului „Lokal Anzeiger“ i se comunică­­ din Pe­tersburg. Din loc . com­petiție se declară­ că principele de Hohen­lohe­ a­­ venit la Petersburg nu­mai ca aducător al autografului împăratului și că vizita sa, la ministru!"Sagskildv este u­n sim­plu act de curtoazie care nu are nici el legătură cu vreo misiune diplomatică. DEZMINȚIRE Sofia, 25. ..Mir" desnii­rio informațiile presai streine aniui tăn­d’ apropiata sosire de trupe noul sârbești in­ Turcia. Trupele bulgare •• concentrate pe linia Ceatalgea sunt în per­fectă stare nu nua­aî spre de­fensiva ci și pentru o mișcare eventuală ofensivă și nu au­ ne­­voe de concursul armatelor ali­ate» !­’ • RELUAREA TRATATIVELOR Sofia. 23.— Negocierile bulga­­ro-române începute la Londra vor fi continuate în Sofia. Din partea bulgară guvernul a desemnat ca delegați pe d-nii Daneff și Sara­­fofi, fost ministru la Constanti­­nopol De partea română va fi probabil însărcinat principele Glîika, ministrul României în Sofia. PULSA V­IENEZ­A ȘI DEGLIV­RAȚIILE D-LOR MAIORESCU ȘI TAKE IONESCU Viena. 25. — Ziarul ..Nene, Freie Presse.*, comentând dis­­cursurile pronunțate în Cameră de către d-nii Maiorescu și Take Ionescu, zice: Aceste cuvin­te, trag liniile ftmamarcu­auei ale programului guvernului româ­nesc. Miniștrii au, vorbit cu o mare tărie, dar și cu un spirit,­­plin de simtiminte de bună veci­nătate. Dân­șii fineau­ in mod în­vederat mult ca să creeze in Bulgaria o dispozițiune foarte favorabilă cererilor românești. Prin aceste cuvinte România se arată nu o parte, puternică favo­rizâri de situațiune și core, ar voi să se folosească de un mo­ment prielnic, pentru a exercita o presiune, ci ea își apără cu o forță, liniștită punctul de veder­e pe care evenimentele i l-au ară­tat. Ce loc ocupă. România în Eu­ropa o arată manifestațiunile de amiciție ale căror obiect este Regele, tocmai acum in ultimul timp, de toate părțile. Toasturi­le schimbate între Rege și Prin­cipele Eitel sunt probe nou­,, de marea autoritate ce Regele Ca­rol a dobândit. De­sigur că Bul­garia, dacă Adrianopolul va­ că­dea, nu va putea să refuze ro­mânilor ceea ce «cer dânșii, de­oarece cu, stăpânirea Adriano­­polului Bulgaria va obține o po­­zițiune față de care România, va voi să aibă o contra greutate. Moștenind pe Turcia în acest o­­raș, Bulgaria nu va putea re­nunța la amiciția României. Perspectiva­ unei­­ uniuni româ­­no-bulgaro-turce este atât in in­teresul Bulgariei <‘cât și al Ro­mâniei și al Turciei. COMENTARIILE PRESEI FRANCEZE Paris, 23. — Ziarul „Beirats” comentând, conflictul b­ulgaro-ro­­mân speră că întoarcerea la Bu­curești a d-lui Tache Ionescu va aduce liniște în public și lumină în consiliile guvernului. D. Ghe­șoff va face poala la Sofia o lu­crare ideatică iar împlinirea ace­stei îndoite sarcini va reduce vrajba la neputință. --------------.­0X0——---------­CONFIRMAREA MANDATU­LUI DE DEPUTAT AL FOSTU­LUI MINISTRU ITALIAN NAȘI Roma, 85. — Fostul ministru italian de instrucțiune publică, Nași, care fusese condamnat de către Senat, pentru abuz de putere în folos­ propriu, la 5 ani închisoare și pierderea dreptu­rilor politice, a depus astăzi ju­rământul ca deputat. El fusese ales de vechiul­ său cerc electoral de 10 zece ori, dar alegerea a fost tot de atâtea ori anulată și numai după ce .Con­tenciosul administrativ, în fața căruia ajunsese chestia prin re­curs, a validat a 11-a alegere, el a fost admis a depune jurămân­tul. Cu toate­­ acestea scriptele refe­ritoare la alegere au­ fost trimisa comisiunei respective a Came­rei. URMĂRIREA UNEI BANDE GRECEȘTI DE CĂTRE TRUPE­ LS TURCEȘTI Constantinopol, 25. — Ziarele de seară semnalează apariția u­­nei bande grecești de 30 inși pe lângă Akh­iscar, în vialaetul Smirnei. Un detașament militar a fost trimis în urmărire. VIZITA LUI VENIZELOS LA SOFIA Sofia, 25.— Vizita d-lui Ve­­nizelos este socotită în locul competent c­a un act de curată curtenie fără temeiu politic. To­tuși cercurile politice sunt de ■părere că această vizită a dat foc la intrevorbire asupra situa­­țiunii actuale militare și asupra chestiunilor pendinte - Intre ili­­ațî* ■­­ DIFEROIDÜ1. româno-bulgar Serviciul telegrafic al ziarului «Universul» Osia Români! de peste munți AGITAȚIA PRESEI CONTRA PROECTULUI REFERITOR LA DOTAREA ÎNVĂȚĂTORILOR Budapesta. 25. —1 Ziarele ro­mânești din Ungaria tratează cu indignare proectul de lege re­feritor la dotarea învățătorilor, dar mai ales partea referitoare la clasificarea și­ apreciarea a­­cestora, afirmând, că această parte, a proeetului este un aten­tat contra autonomiei bisericei române. Este de datoria deputaților și a prelaților români a lupta prin toate mijloacele, ca acest pro­­ect să nu devină lege. Ziarul ,,Unirea“ oficiosul me­­tropolit­ului greco-catolic din Blaj scrie, că situația critică in­­ternatiemata este o armă, in mâna românilor, vara poate fi folosită cu succes, căci, guver­nul știe,­­că nu este prielnic mo­mentul­ pentru tulbur­area, ori­zontului ■politic­­ intern. Românii vor cere nu numai retragerea actualului proect, ci și abrogarea legei lui Apponyi. ---------------0X0-----------­DECLARAȚIILE AMBASADO­RULUI TURC DIN LONDRA Roma. 23. — Ambasadorul turc, Nady bey, a declarat unui redactor al ziarului „Giornale d'Italia” următoarele: Noul războiu va fi de scurtă durată și Turcia va fi apoi în stare să se gândească la­ reîn­­tremare. Oricât de mari vor di pierderile, e totuși în afară de orice îndoială că tulburările din provinciile europene au epuizat forțele, financiare, și militare ale imperiului, și­­ aceste pierderi în­seamnă sfârșitul­ unor­­ mizerii insuportabile­ . Turcia, grație bună­voinței marilor Puteri și în special a tri­plei­­ Flianțe va intra întro nouă primăvară în Asia. Italia și aliatele ei vor ca che­stia insulelor din Arhipelag să fie rezolvată in mod loial. Ele spun că insulele din fața Dar­­danelelor aparțin aceluia ce stă­pânește strâmtoarea iar insule­le Kios, Kos, Rodos și Mitilene aparțin geografi­ces­te și politice­ște, Anatolie­i. Turcia este recunoscătoare ce­lor trei Puteri pentru sprijinul î­nöial ce-i acordă dreptelor ei ce­rer­i. " Turcia dorește din inimă li­bertatea albanezilor. Ei au­ adus sultanului destule griji și supărări, dar sultanul nu poate uita, că două treimi din populația albaneză sunt maho­medani, în cazul când noul Stat alba­­nez va rămâne sub suzeranita­tea sultanului, atunci­­ e de pre­văzut că pe tronul Albaniei va fi chemat un prinț din casa os­­manică. Intra un asemenea caz va fi de ales între Abdul M­ed­jid în etate de 23 de ani, fiul sultanului Ab­dul Azis, și prințul Burhan Ed­­din, fiul fostului sultan Abdul Hamid. In caz când Puterile vor în­sărcina cu conducerea țarei un prinț nemahomedan, aceasta va trebui să fie ales dintr-o țară neutră. Principalul este ca noul Stat să fie în stare a trăi și a se mi­șca cu propriile sale forțe. Dacă aliații cer despăgubiri de războiu­, pot aștepta mult și bine. Turcia nu le va da nici un ban, în primul rând pentru că nu are­ AMBULANȚE PENTRU RĂNIȚI Constantinopol. 23___Ministe­rul de răsboiu pregătind ambu­lanțe pentru 30.000 de răniți. Poarta a invitat pe patriarhatul greco-armenesc să-i pue la dis­­pozițiune trei școale. Patriarha­tul a­ oferit alte trei clădiri DEMISIA MINISTRULUI VA­­CUFURILOR Constantinopol. 25. — Se asi­­gură că ministrul vacufurilor, Haim­, a demisionat de­oarece nu vrea să-și ia asupră­ și răs­punderea pentru avansurile fă­cute guvernului din fondurile de rezervă a­ bunurilor vacufurilor SITUAȚIA GUVERNULUI TURC Viena. 23.— „Corespondența politică“ primește știrea din Constantinopol «că­ circulă zvo­nul că o schimbare se va pro­duce în actuala formațiune a cabinetului Mahmuth Șefke pașa, de­oarece «câțî­va mem­brii ai cabinetului nu vor să-ș ia răspunderea grelelor hotă­râri în fața cărora se va afli Turcia în curând. Se crede însă că eventuala retragere a mai multor­ miniștri nu înseamnă zdruncinarea si­tuației cabinetului. AGITAȚIA „CONSPIRATORI­LOR“ DIN SERBIA Semiin. 23.— In cercurile «con­spiratorilor sârbi, autorii asasi­­nărei regelui Alexandru, dom­nește mare nemulțumire, din cauza destituirei colonelului Da­­mian Popovici unul din con­spiratorii­­ principali. Colonelul a fost­­ abia în c­ursul războiului reactivat și numit comandant al orașului Durazzo, cu toate că Anglia ceruse pe vremuri ca nici unul din con­spiratori să nu fie primit în ca­drele armatei. Colonelul­­ Popovici a trebuit să fie destituit, din cauză, că încrezut cum este, a declarat că nu se va supune ordinelor guvernului și nu va părăsi Du­razzo la­ nici un fel de ordin. Tot el a­­ fos acela care a determinat mai multe d-ne de familie alba­neză, să adreseze țarinei o pe­tiție în care declară, că poporul albanez nu dorește independența și au cerut, ca Albania să fie împărțită între aliați. . Colosalul a a­vali­vat și de faptul că tăcea poli­tică și pentru­­ toate acestea, gu­vernul destitue sârbesc , a trebuit să alternându-l la Usküb. ACCIDENTUL UNUI AVIATOR RUS IN SERBIA Belgrad, 25. — Aviatorul mili­tar rus Adamov care se află ac­tualmente­ în Serbia ca profesor pentru ofițeri piloți, a suferit un accident în timpul unui zbor de la Niș la­ Belgrad și s-a ales cu un picior fracturat. AUSTRIA COMANDA CINCI NOUĂ SUBMARINE Kiel. 25. — Guvernul austriac a comandat la șantierul ,,Ger­mania“ al minei Krupp 3 vase submarine. ALARMA DE MOBILIZARE LA VIENA­ PRIN VÂNZAREA DE IMPRIMATE VECHI Viena. 23. — A produs senza­ție o femee,­­care vindea în fața operei imperiale, imprimate refe­ri­toare la. mobilizarea armatei cu ocazia conflictului austro-sârb din 1909. . Aceste imprimate au fost tipă­rite intr’o tipografi­e de stat. Vânzătoar­ea căuta­ să prezin­te imprimatele în așa fel ca și cum el s’ar referi la o mobiliza­re actuală a armatei. Un trecător atrăgând atențiu­nea sergentului asupra acestui fapt, femeea, care,­ în vârsta­­ cam de 45 ani și avea pe cap­ o broboadă, a dispărut. Ancheta a stabilit, că directo­rul tipografiei respective a or­donat nimicirea imprimatelor, dar acest ordin a fost nesocotit. Se bănuește că femeea a furat imprimatele. REZULTATUL MISIUNEI PRINCIPELUI HOHENLOHE Viena, 23.— Ziarului „N. Fr. Presse“ i­­ se­­ comunică de către corespondentul său din Peter­sburg . După cum afla din sursă ex­celentă scrisoarea­ împăratului Franz Iosef a fost primită în mod­­ cu totul amical de­­ către țar. E de așteptat, că răspunsul țarului să fie­ animat de același spirit amical."­­­­La Berlin­ a­m sosit­ de asemenea știrea că scrisoarea monarhu­lui poate avea mare­ influență asupra situației politice, și e de natură.-a-■ crea, imn element de a­­propiere intre cere doiui-i im­perii. Atitudinea presei rusești și întrega atmosferă creată în timpul prezenței principelui de Hohenlohe la­ Petersburg în­dreptățesc speranța că schimbul de scrisori dintre cei două mo­narhi va ușura înțelegerea po­litică între miniștri­­. ARHIDUCELE IOSEF BOLNAV Budapesta, 23. — Arhiducele Iosef a­ căzut bolnav de pleure­­zie. Starea­ sa generală este mul­țumitoare. SOCIALIȘTII DIN BELGIA PREGĂTESC GREVA GENE­RALA Bruxelles, '25. — Camera a res­pins propunerea deputaților so­cialiști, referitoare la revizuirea leg­ei electorale. Din această cauză partidul muncitoresc a hotărât procla­marea grevei generale. Greva va fi proclamată, în ziua de 22 Aprilie, c­a în felul acesta să poată­ zădărnici deschiderea expoziției din Gând, fixată pen­tru acea zi. Pentru asigurarea succesului se va­ face la 17 Februarie o gre­vă de încercare la Gând și An­vers. Guvernul a luat întinse măsuri de prevedere. REPORTAJ POLITIC­­ româno-bulgar - Reluarea tratativelor Sa Sofia. — Care este opinia cercurilor conducătoare. — Cons­ttuirea de la club liberal — (1*in ediția de ori­gini. pentru­ Capitală) Din sorginte pozitivă suntem informat! că s’a hotărât­ ca tra­tativele între România și Bulga­ria să continue la Sofia. Ele vor fi reluate probabil. Duminică sau cel rasa! târziu­ Luni De egații b­ul­­gar! vor fi d-niî Danev și Sara­­folf. Din partea României până acum nu știm să fi fost însărci­nat să trateze cu d­elegații bul­gari de cât d. Ghica, ministrul României la Sofia. E posibil ca din partea României să mai fie un delegat. In cercurile conducătoare se speră că de data aceasta tratati­vele să ajungă la­ bun sfârșit, în formațiuni precisa ce pose­dăm în această privința, ne în­dreptățesc să afirmare că oferta Bulgariei cuprinsa în protocolul de la Londra nu este ultimul cu­vânt al statului vecin Tratative­le ce vor urma la Sofia vor fi in baza acestui protocol, în care, după informațiunile noastre, Ro­mânia cere ca rectificare de fron­tieră linia Turtucaia-Balcic. Se pare că cercurile conducă­toare din Bulgaria au lăsat­ să se înțeleagă că au­ făcut frammura de ofertă pentru că, după părerea lor, și România în protocol ar fi formulat maximum de pretenții. De altfel în acest sens se explica din cercurile conducătoare bul­gare afirmațiunea d-lui Danev, că p pretențiile României au va­riat, căci președintele Sobraniei bulgare, din discuțiile ce au ur­mat la Londra, ar fi înțeles că România ar conveni la o rectifi­care de frontieră care să înceapă de la Silistra iar nu de la Turtu­­caia. 4 Fapt pozitiv este că tratativele vor fi reluate, după cum am spus, în Sofia și că oferta din protocol nu este ultimul cuvânt al Bulga­rie!»* Cu privire și versiunile ce au­ circulat asupra unor neînțele­geri din­ guvern, instrmiihb­ilii ce posedăm ne îndreptățesc să afirmăm, că ele rina un temeiu solid. Dacă se poate, ca să se fi manifestat unele păreri, cari în aparență­,ar fi putut da­ loc la bănie­ de­­ dezm­ire,, rămâne de­clar­a­tia președintelui de consi­liu care a afirmat că acțiunea guvernului este unitară, și că fa­ce această declaratiu­ne autorizat fiind de fiecare ministru în par­te. Este învederat insă că această acțiune unitară a guvernului n'a­ putut și nu poate rezulta de­cât din discuțiuni în cari toate pă­rerile sunt admisibile. Discuțiile însă nu presupun dezbinări du­pă cum s’au răspândit unele zvo­nuri. Este fapt că nici un mini­stru nu și-a manifestat actual­mente intenț­iunea de a demisio­na și că toate hotărârile ce s’au luat și se iau de guvern cu pri­vire la politica externă sunt lua­te cu asentimentul manifestat al tuturor ■miniștrilor. Aceste înformațiunî precise ce posedăm dezmint toate zvonurile ce au circulat pe ziua de eri. Dacă se poate ca in trecut să fi fost oa­­recari tendințe spre­ o acțiune mai energică in diferendul cu Bul­garia și ca aceste tendințe să fi fost­ aduse la cunoștința d-lui prim­ ministru de unul din membrii guvernului într’un med­ical hotărât, avem azi informa­­tiuni Că față de modul,cum art, decurs evenimentele in­­ ultimul timp, față de comunicatul guver­nului publicat, după consiliul de miniștrii, de la Palus și in urma, semnării protocolului la­ Lon­dra, unitatea de acțiune a gu­vernului se întărește pe zi ce merge. .Și in legătură, cu aceasta zu, se afirmă că în nici un caz nimeni nu se­ gândești, ca. in ase­menea grave momente să subor­doneze interesele mari, ale țarei, int­erese­lor personale ori de par­tid. Consfătuirea care a avut loci Vineri, la clubul liberal a înlătu­rat de asemenea versiunile ce circulau­ cu privire la atitudinea partidului liberal. După cum se va vedea, rezultatul consfătuire­ a fost hotărârea ca partidul libe­ral să continue a păstra atitudi­nea, rezervată și de încredere fa­ță de acțiunea guvernului. Consfătuirea de la club, la ca­re au luat parte membrii comi­tetului executiv ,și parlamentarii liberali, a fost intimă. Cu toate acestea au apărut în unele ziare relațiuni asupra­ acestei consfă­tuiri, cari nu corespund «realita­te». Din infor­m­ațiuni precise ca posedăm «consfătuirea se poate rezuma și caracteriza prin ur­mătoarele : D. Em. Porumbaru luând cu«­vântul a cerut ca d. Ion Brătia­­nu ca șef a­l partidului liberal să ceară în particular primului ministru relațiuni asupra mer­sului tratativelor și asupra acți­unei guvernului, relațiuni cari să fie aduse apoi și la cunoștin­ța­­ comitetului executiv al parti­dului, liberal pentru ca să se poată decide atitudinea acestui partid. D. Vintilă. Brătianu, în legă­tură­ cu cele­ spuse de d. Porum­baru, a fost de părere că ar tre­bui ca în parlament opoziția li­berală să ceară guvernului să­­«muriri asupra diferendului ro­­m­âno-bulgar, pentru ca­­ astfel guvernul, după cum a dat răs­puns membrilor din majoritate cari Tafi interpelat, să răspun­dă și opoziției liberale. D. Enășescu, a fost de o păre­re contrarie, spunnând că nu se poate admite ca șeful partidului liberal să nu cunoască ceea ce trebuie să cunoască din tratati­vele ce se urmează cu Bulgaria și că tot așa nu se poate admite că primul ministru va spune în parlament mai mult de­cât i-a putut spune ori i-ar putea spune în particular d-lui Ion Brătianu. In aceeași ordine de idei, d. E­­nășescu a spus că partidul libe­ral nu poate să admită, fără să jicnească pe șeful său, că acesta n’ar cunoaște în­deajuns pentru a determina atitudinea partidu­lui, care sunt vederile și modul de acțiune al guvernului și că așa fiind și față de declarația guvernului făcută în Cameră, d-sa nu mai crede necesară in­tervenția opoziției liberale în­ parlament. Deispironea «stat din Dobrogea sare a fost detezț­ia d. ministru al instrucția! La mijloc, Manip Dem­irsfean. La stânga, pe scaun, Etem C. Mol­a. La dreapta, pe scaun, Izet Baubec. La stânga, în picioare, Osman Ziadim. La dre­anta, în picioare, Cerat Abdula.

Next