Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)
1913-09-19 / nr. 258
Punerea pietrei fundamentale a capelei eunariste din Viena impăratul Franz Josel și ardineul Petra, Carol și Eop în pros»« seien București, 1? Septembrie 1913. După campanie Mulți sunt aceia cari și-au iotat și își publică acuma bupresiile sau reflecțiile din campania oștirii noastre peste Dunăre. De la simple note, fără altă pretenție decât d-o a zugrăvi ioana exactă a peripețiilor prin ■ari a putut trece un soldat în decursul acelor zile, și până la încercarea formei literare, sau adânciri experimentale a celor văzute și trăite, — cititorii ziarelor găsesc de toate, și fără Îndoială sunt foarte bucuroși că le găsesc, și dau tuturora atențiunea ce merită. Indeosebi însă credem că sunt de mare interes și însemnătate observările făcute de acei cărturari din oștire, cari ?i-au dat seama mai cu dinadinsul despre învățămintele ce se pot trage pentru țara noastră, și pentru viitor, din toate cele experimentate sau pățite. — De pildă, sunt notele unui colaborator al nostru care arată cu dovezi,cu documente, starea de spirit ce s’a creiat în Bulgarii față de noi româniî până acuma, — stare de spirit care probabil n’are să sufere tocmai așa curând' vre'o modificare radicală. Aceste lucruri sunt buna da știut și de ținut în seamă, și nu numai de oficialitatea noastră, ci de toț românii și de fiecare dintr’înșiș. Mai sunt și alte observări cari se dau pe față, și din carie o pot trage bune și folositoare învățăminte . — Soldatul nostru țăran a văzut în Bulgaria, în trecerea sa și in timpul cât a stat acolo, lucruri cari l-au impresionat, și între acestea merită să fie relevate mai ales două, — cum și face unul dintre confrații noștri care a făcut campania în primele rânduri spre Sofia. Unul este că țăranul nostru a rămas pe gânduri când, întrebând ici și colo în trecerea prin Bulgaria: „Cine -e proprietar -aci?” —i se răspundea cu mândrie (ie .către bulgări . ..Aci nu simt:Mirop'Pietari ca la voi, aci suntem noi toți proprietari”... E bine înțeles că de aci n’are să rezulte ca o necesitate și fi. un ideal desființarea proprietății mari în orice țară, și mai ales în România, unde ea mai are încă un mare rol de împlinit,ca model și progres în agricultură — dar are să rezulte, fără îndoială, idealul și necesitatea ca pământ îndestulător să aibă, pentru dânșii aceia ■ce muncesc pământul. -Nu trebuie ca țăranul nostru, reîntors la vatra lui, să vină cu impresia, că situația lui economică și socială este, și că ar fi condamnată să rămână, inferioară aceleia a țăranului din vecinătate... Este aci ceva foarte serios și adânc de luat aminte. O altă impresie care în chip vădit a rămas țăranului nostru, este aceea pe care i-a făcut-o vederea îngrijirii deosebite ce se dă în Bulgaria — școalei. Mai pretutindenia, și prin satele celor mai mici, soldații țărani au putut vedea clădiri îngrijite,celemai frumoase clădiri, de perte cele din comune, despre cari puteau de la o vreme să știe mai dinainte că erau — școalele. E doritor și țăranul nostru de lumină, și agerea puțini alții întru asimilarea învățăturii. O ambiție mai multă a adus însă, și va răspândi desigur în țară:— aceea ca nici în privința instrumentelor învățământului, bulgarul să nu-l întreacă, să nu-i poată privi de sus. „Astfel, nu se va fi adus și nu se va fi răspândit în țară numai holera din Bulgaria, ci și vre’o câteva îndemnări noul ■ și sănătoase, — despre cari trebuie să fim recunoscători că se dau mărturie aceia dintre soldații -cărturari, cari n’au făcut numai marșuri și popasuri, ci și observări și însemnări. Agitația podgorenilor Focșani, 10 Septem. Cu prilejul primului congres ce s’a ținut la Focșani, în luna iunie, din anul acesta, podgorenii din întreaga țară, și mai ales cel din Odobești, au arătat că una,din pricinile ce contribuesc la păgubirea acestei clase de producători, se datorește, în parte, și speculei la care se dedau misiții, diferiții mijlocitori. Pentru a se pune frâu acestor speculanți,un mare număr de podgoreni, au organizat in Orobești, o bursă, prin intermediul căreia pe viitor, trebue să se facă orice transacțiune, luându-se în acelaș timp și măsurile de represiune contra misiților abusivi. Misiții văzându-se controlați și stânjeniți în exercitarea afacerilor lor necinstite, au început să pună la cale fel de fel de intrigi, îndemnând chiar la o agitație pe unii din podgorenii mai naivi, cărora le-a descris o mulțime de desavantage închipuite ce le-ar aduce bursa. Intre altele, misiții spun că ei neavând libertate complectă de acțiune, nu vor mai putea să recomande podgorenilor nici un negustor. Și lipsa de transacție de până acum, care se datorește de altfel timpului rău,ploilor, misiția au pus-o tot în sarcina bursei. Pe urma acestor ațâțări un număr de podgoreni neștiitori sau agitai contra celor ce au organizat bursa. Și, oh, era să înregistrăm chiar niște ciocniri dacii n'ar fi intervenit ii limn organele polițienești din Odobești. Puni nu ce drep mum liniștea definitivă stabilită, totuși suntem Ui să ,porăm că, tot podgorenii vor înțelege ce importantă are această instituție de bursă și-i vor ia cu toți concursul atât de necesar pentru ca cu forțe unite, să lovească în organizația nefastă șiastroasă a misiților sneculoști. - --------mwmmmmm&s, mmmmmtosm 44 zile în Bulgaria a*. M. Sadoveanui Eminentul nostru colaborator, dt. Mihail Sadoveanu, care a luat parte la campania din Bulgaria ca Iocoținet de infanterie, înaintând cu regimentul său până în apropiere de Sofia, va nobilea la Vaiversul o serie de articole de impresii. Fin însl, articol va apare în numărul nostru de mâine, Joî. Suntem siguri că articolele marelui prozator vor fi urmărite cu cel mai viu interes. Manevrele «tef tranșeze și presi frțKiii - Aprecierile presei franceze cu prilejul ultimelor manevre. - Un învățământ pentru noi și pentru alii .Se pare că fiece zi U'Cce are voiul siie dovedea ficum tot mai urnit necesitatea’' surperioasă a instituției armate în viața de Stat» Constatarea aceasta se face, teoretic, în Franța, astăzi. Dacă ea nu e ceva nou,apare totuși la o dată caracteristică : acum câteva vreme s’a făcut, la Héga, inaugurarea Palatului Păcii : discursurile preamslăvitorilor păcii și ai dezarmării generate au fost subliniate de bubuiturile din urmă ale măcelului oribil din Balcani, măcel in care Europa a asistat,, îngrozită, și neputincioasă,, vreme de aproape un an de zile. Intr’un articol scris acum în urmă ocupandu-ne de starea spiritelor din Franța, arătam că vântul care bate în această țară e un vânt naționalist, bântuită succesiv șart în același timp de toate curentele, populațiunea Franței formulează azi un ideal național precis, revenind la simțiminte și aspirațiuni cari, în mod firesc, nu pot lipsi unei grupări etiice menite să trăiască o viață de sine stătătoare. Franța luminată și cosmopolită, Franța civilizată, și internațională sună azi prelung dintro trâmbiță de aramă, chemându-și fiii la o viață, națională. Afara de faptul, relevat mai de mult, că un grup de parlamentari francezi proiectează înființarea unei uniri ligi naționale în vederea trezirii cetățeanului francez la viața națională franceză, un alt fapt, concret vine să precizeze această relativ rouă, stande spirit, a populațiunii libere a liberei Republice. Cu prilejul manevrelor armatei franceze, presa a făcut și continuă să facă o serie de aprecieri și comentarii simptomatice. Ziarul ..I.e Marin” cu data de 26 Septembrie, publică un articol de fond al cărui titlu e următorul : ..Trebuie s’o spunem: Marile manevre recente, n.'au lăsat o impresie favorabilă. Ele au dovedit slăbiciunea, unor anumit..icneru)”. Titlul și subtitlurile arată limpede despre ce e vorba în acesta:: lieul. Fu face o critică generală ,a nnnmelor manevre franceze. Autorul acestei critice, nu în•••.•f ie în,loială, om militar, și vechili și pricepui. Dici rup visula icerui articol de critică a manevrelor franceze nu se întâlnește nici măcar odată unn singur termen termic de strategie, de tactică, nici o apreciere nicio constatare de ordin milita: se întâlnește însă, exprimată, de la început până la sfârșit, o singură idee, lămurit, formulată și fără nici un înconjur. ..Intim chip ii arval, corpurile de armată au dovedit că practica vieții in campanie ?c c destul de străină... ... Cei cari au urmărit manevrele pe teren au fost de față la săvârșirea unor grave erori, iii au putut auzi pe generalul. Joffre făcând aspre, observațiuni, culărul sau ciUărul șef de unitate... ... Marile, manevre, nu slujesc numai pentru antrenarea trupelor. Ele constituiesc, pentru înaltul comandament, o probă, și ca un examen periodic de aptitudine... ■Anul trecut, in urma marilor manevre de la centru, rf. Millerand a pus in pozițiune de disponibilitate pe un general, care fin se distinsese, cu acest prilej. Pe vremea când d. Massimy era miniștra de, războiu, a scos deja comandamentul său ,pe un șef de corp ale cărui inști cvrc din Bourbonnais îi micșoraseră prestigiul..." In acest articol se arăta de la început că : .,Regimentéți", de o bună-voințâ admirabilă, au atestat insuficienții educațiunei lor militare". Titlul articolului a justificat îndeajuns :" Marilé manevre, rétén le n'au lusat, o impresie, favorabilă. Ele au demonstrat, slăbiciunea unor anumiți generali. Nu știu dacă ceea ce s’a făcut în Franța s’ar fi putut face la noi cu un egal folos. Asupra manevrelor generale se face discuție în presă totdeauna și pretutindeni, uneori mai mult alteori mai puțin, uneori mai obiectiv și mai în cunoștință de fapte, alteori mai puțin. Discuția s'a făcut și se face și acum în Franța. Această discuțiune se închee cu constatarea că lucrurile ar fi trebuit să fie mult mai bine decât au fost, că armata franceză n’are numărul de ofițeri necesar, că regimentele mari câmpurile de instrucțiune cerute de nevoie . Dacă această, discuțiune a marilor manevre franceze în ,public care, repetăm, nu știm dacă s'ar fi putut face și la noi cu un egal folos, — prezintă avantajul că lipsurile semnalate vor fi cunoscute și măsurile de îndreptare nu vor întârzia, ea înfățișează pentru noi, ca națiune, un interes deosebit. Ea constituie o dovadă vie a participării massei poporului, a națiunii, la grijile și nevoile simțite și semnalate în armată. Ea constituie dovada vie că populația franceză privește armata franceză ca, pe o naria întregitoare a ființei sale, că do. ..•ușorințile acestei instituțiuni se resimte poporul întreg, care nu numai se îngrijește de aceste lipsuri, dar are conștiința profundă a nevoiei care se sânte ca ele să fie repede și desăvârșit împlinite. Ea e trăsătura de unire, e comunitatea de interes de azi și comunitatea de aspirații caii se vor înfăptui mâine, c contopirea națiunii franceze cu armata franceză, înaltul funcționar francez ca și lucrătorul din uzină, vizitiul unui omnibus ca și marele industriaș șah micul fermier francez înțeleg, — și o spun — că nevoile armatei sunt nevoite lor, că rănile acesteia îi dor profund pe el. Nu e de loc lipsit de interes ,practic să vedem cum azi — faptele ne-o arată. — Franța, cosmopolite, și internațional si- sună prelung din trâmbița-i de aramă ,chinindu-șî fiii la viața național'“ M. Negru. HOLERA IN TARA ■ mruncaTUL BIREGTIUlTEI SANITARE Eri, direcțiunea generală a serviciului sanitar a dat, cu privire la mersul epidemiei, următorul: BULETIN ARGEȘ. — 1 comună cu II bolnavi vechi, 2" bolii, noul, fii rămași; in Pitești, spit. 1 bolnav vechili, rămas; BRAILA. —1" comune cu iii boli, vecin, 7 bobi. noi. ■> morți. M rămași., in Brăila, lazaret. 1 bolii, vechi, râmași. BUZĂU. —2 comune, cu 13 boli, vechi. 1 mort, ii rămași. CONSTANTA .—fi comuni: cu 10 boli. vechi 13 bobi. noul, 11 mort.. 1 însănătoșit, 11 rămași. COVURLUI.—in Galati, spis / bol.vechin rămas. DOLJ.—63 comune cu 330 bolnavi vechi,. 11 boln. nouă, 20 morți, 2 însănătoșiți, 350 rămași, în Craiova, spit.: 2 bobi. veclîi, 1 boln. nou. GORJ.— 2 comune cu 3 boln. veclîi, rămași. IALOMIȚA. — 2 comune cu, 09 boln. vechi, 6 boln. nouă, 4 morți, 1 însănătoșii, 100 rămași; in Călărași, spit.: 1 bol. vechii/ rămas. . ILFOV.—2 comune, cu, 4 bobi. vechi,.rămași.:. în București, spit. Colentina: 3 bol. vechi, 2 însănătoșiți, 4 rămas; în Oltenița, spit.:2 boli vechi, 2 boln. noul, 4 rămași. MEHEDINȚI. —1 t comune cu 30 boln. vechi, 6 bol. noul, 3 morți 33 rămași;. în T.-Severin, lazaret: 2 bol. vechi rămași. OLT.—6 comune, cu 33 boln. vechi rămași; in Slatina, spit.: 4 bobi. vechi rămași. PRAHOVA—4 comune cu 2 bol. vechi, 6 bobi. nouă, 8 ruinași. FUTNA.—1 comună cu 1 boli u vii.in Tuimus; în Focșani, spit. / bob. vecinii însănătoșii. R.SARAT. —S comune, cu 34 bobi, vechi, 3 bob. noul, 1 mort, 36 ramași. ROMANAȚI.—20 comune cu fii 3 bobi. vechi, 1 bobi, nouă; 10 morți, 3 însănătoșiți, 181; rămași; in Caracal, lazaret; 3 bob, vechi, 1i bobi, noul, 8 viorii, iii rămași. SUCEAVA.— comună cu 1 boln. vechiu rămas. TECUCI— comună cu 1 boln. vechin rămas. TELEORMAN.— în T.-Măciulete, spit.: 5 boln. vechi, 1 însănătoșit, i rămași. TUTOVA.—Im Bârlad, lazaret; boln. vechi, rămași. VÂLCEA.— 1 comune cu Hi boln. vechi, 6 însănătoșiți, 9 rămași; în R-Vâlcea, spit.: 1 bob, vechiîi, vnsăruto șil. VLAȘCA.—11 comune cu 54 bob, vechi, 11 bobi, novă, 5 morii, 60 rămași; în Giurgiu, spit.: 1 bobi, vechi si rămas. TERITORIUL OCUPAT — 2 comune cu 5 bolnavi vechi, râmași. . . .......... In total: 181 comune, cu 1010 bolnavi vechi (s'a scăzut comunele din județul Teleorman, unde situația, fiind redată neregulat din localitate, se va publica ulterior 18 bolnavi noui în toată țara, din cari 44 în Dolj. In județele : Buzău, Gorj, Olt, Suceava, Tecuci, Tutova, Vâlcea și în teritoriul ocupat nu s’a mai ivit nici un caz nou. Din totalul bolnavilor (vechi si noui) 68 au murit, din cai de in Dolj, 20 sau însănătoșit și au rămas 1040 bol-15 ,navi din cari cea mai mare parte convalescenți, reținuți până la al treilea examen bacteriologic negativ. ----------------------------------— - D-nii abonai cazi cer schimbări de adresă, sâni rugați cu insistență să binevoiască a trimite administrației, o dată ca cererea d-lor și stichsla pa care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până a* inacî, spre a se purca un curs repede cererilor și a nu se înfr= xia cu irimngrșa ziarala” x* Buna adresă. i a is VLASCA MERSUL HOLEREI IN JUDEȚ Giurgiu, 16 Septembrie Situația în județ se prezintă poziția de azi astfel: 11 cazuri noul și 5 mortale. In comunele: Bloiești- bolnavi vechi 1, rămași 1; Stănești vechi 4, rămași 4 ; Târnavele: vechi 6, morți 1, rămași 5; Trestenic, vechi 1, rămași 1; Bujoru : vechi 7, rămași 7; Pietroșani: vechi 1, noul 2, rămași 3 ; Găujani: vechi 27, noi 4,morți 2, rămași 29 ;. Gostin : vechi 2, noul 3, morți 1, rămași 4; Slobozia: vechi 3, rămași 3; Cosmești: noul 1, rămași 1; Singureni: noul 1, morți 1, portului este complect paralizata. Miile de care de cereale care soseau zilnic în cobr, se îndreaptă, acum, în altă parte, oborul din localitate fiind suprimat temporar. Orașul, propriu zis, nu a contaminat de holeră, cele câteva cazuri fiind declarate în suburbia Varoș. In Țară 9 MUSCEL Rucăr, 16 Septembrie Medicul primar venind la Iucăr a constatat că, cazul bănuit a fi de holeră se reduce la simplă indigestie. In consecință s’au ridicat măsurile de izolare de la oficiul poștal, ordonate de agentul sanitar. GORJ SITUAȚIA PE ZIUA DE 16 SEPTEMBRIE Comuna Biliești: 2 bolnave unu- mort, 1 rămas, 3 purtători de vibrioni. Cor- Bărbătești 2 bolnavi, 2 morți, 3 purtători de vibrioni. Cor. Glodenî: 1 bolnav, 1 rămas, 2 purtători de vibrioni. Com. II u re za ni: 1 bolnav, 1 mort, 23 purtători de vibrioni. Corn. Șipot: 1 bolnav, 1 mort, 3 purtători de vibrioni. Corn. Șipot: 3 purtători de vibrioni. Corn, Brănești din nou infectată cu două cazuri mortale și doi suspecți. IALOMIȚA 11 CAZURI NOUI DIN CARI 7 MORTALE Călărași, 16 Sept. In comuna Jogani s’a îimbolnăit Maria, Enie, iar soțul ei Nicolae. Ene a murit. In corn. » Cocargea bolnavi: Rafira Berceanu și copilul Ton I. Petru iar Maria P. Ion și Mulse Ștefan; morți. In corn. Dichiselii (moartă: Chirci G. Encai. . . . In com. Fetești mort: Dionnie li ațea. In com. Câlurașii vechi bolnav Stoimi Preda, morți: Rada Anghei și Gavrilă Munteanu. HARȘOVA NOUI CAZURI Hârșova, 16 Septembrie Pe ziția de cri s’au mai înregistrat, „deodată, încă trei cazuri mortale de holeră, la, 3 lipoveni din comuna Ghizdărești,cari, fugind de sub supraveghere din satul lor, au sucombat pe teritoriul comunei Hârșova. După cum am comunicat, orașul este închis prin cordon militar. Nu intră și nu ese din oraș nimeni, fără avizul medicului, respectiv. Viața, comerciala, a orașului și DOLJ Craiova, 17 Sept. Am anunțat că în localitate va sosi ambulanța sanitară a d-nei Eliza Brătianu spre a da concurs la combaterea holerei in județul nostru. O primă echipă din această ambulanță a și sosit azi dim. și a fost trimisă în com. Goicea Manea. Ambulanța e înzestrată cu tot personalul sanitar, aparate precum și tot ce trebuie pentru combaterea holerei. Ea va deservi comunele Strârca, Plosca, Cârna, Goicea Mare și Goicea Mică. Din ambulanța d-nei Eliza Brătianu se mai așteaptă sosirea a tacă două echipe, cari vor fi trimise în centrele cele mai bântuite de flagel. Loc. Crucea Roșie de sub prezidenția d-lui 1. Haliideru a trimes în localitate 15 corturi și o echipă de medici spire a da ajutor acolo unde necesitatea cere. , Această echipă a fost instalată la Giurfița, având să deservească și comunele din împrejurimi. Azi a sosit în gara locală cu un vagon un transport de pături, plăpumi și așternuturi trimise de curtea princiară și cari vor fi repartizate diferitelor comune contaminate de holeră Cu aceste ajutoare se speră că se va putea ajunge la stingerea definitivă a epidemiei. Rapoartele sosite din județ arată că s’aui ivit cazuri și in comunele Ciutura, Vârtopu, în,torsura, Cioroiu și alte câteva din plasa Amaradia. Aceste comune nu fuseseră contaminate până acum. S’au trimes,ajutoare pentru combatere. Azi s’a îmbolnăvit prezintând simptomele de holeră femeea Ținea Ionescu, str. Gura Vodă, spălătoreasă la d. avocat. Păun Rădulescu, despre care am comunicat, era că s'a îmbolnăvit de holeră. Femeea a spălat erî rufe, la, d. avocat Rădulescu, iar azi s’a îmbolnăvit cu simptomele holerei. BRAILA EPIDEMIA E STAȚIONARA Brăila, 17 Septembrie Situația holerei în județ este staționară. • S’ai ivit în comunele contaminate câteva cazuri suspecte, cari însă nu sunt încă confirmate. In lazaretul orașului se află cei 9 bolnavi vechi, cari merg spre bine . D. dr. Roșculeț, inspector sanitar va face mâine o nouă inspecție generală în comunele contaminate. In această inspecție d-sa va fi însoțit de bacteriologul Nubert, care va faceanaliza apei din fântânele comunelor contaminate. O EOMOS fiii Gâ»f! de ION GORUN — ...Dacă ați pleca la țară sau nu călătorie, și nu vi s’ar da voie să luați cu d-voastră decât trei cărți, cari sunt acelea pe cari ai le-ațî alege ?“ — e întrebarea pe care un ziar francez a adresat-o zilele acestea mai multor pesonalități distinse, mai ales pe terenul literar, voind să dovedească... nu prea știm ce. Să vedem mai bine ce s’ar putea zice -că s'a dovedit, în realitate, cu răspunsurile pe cari ziarul le-a dobândit și le-a publicat. însuși unul din cei întrebați, Marcel Prévost, o spune : Nu e probabil că răspunsurile la o asemenea întrebare vor fi toate sincere. Mulți vor înșira cu plăcere câteva nume alese din celebritățile literare, iar în realitate vor continua o lectură preferată... pe care n’o mărturisesc.A mai ales scriitori În mai vechi sunt citați printre aceia preferați. Negreșit,celor în viață, nu trebuie să li se facă reclamă, cu deosebire când e vorba de o anchetă mai mult între confrați. Aminteri, de ce nu s’i .cita fiecine și pe sine însuși ? Care autor nu se recitește uneori cu dragă inimă? Dar atunci,ca să nu pară prea închipuit, ar trebui să alăture la numele său și pe acelea ale unor confrați în viață... Decât aceasta, mai bine cum răposații. Prin urmare, avem răspunsuri cari ne asigură că lectura favorită a multor personagii ilustre, îndeosebi literare, de astăzi, ar fi: Homer, Marcu- Aureliu, Noul Testament, Montaigne, Pascal, memoriile lui Napoleon, dramele lui Racine, criticele lui Sainte-Beuve, și tot așa mai departe. — Insă, mai e o mărturisire care spune foarte mult în această privință, și ea este, cum e și natural să fie, a unui umorist. Tristan Bernard răspunde: „Printre cărțile ■ce târăsc cu mine, este și „Paul și Virginia”, pe care de cincisprezece ani mi-am pus Ia gând s’o citesc, dar n’am citit-o încă”. Dintre cei cari înșiră atâtea nume și titluri de cărți celebre, câți nu vor fi oare ,în acest caz? Oare mi cunoaștem noi atâția, amatori caii au în bibliotecele lor zeci sau sute de volume, dintre cari n’au citit — și nu vor citi niciodată — pe cele mai multe?... Fiecăruia dintre noi care nu i se întâmplă să-și procure cărți cu cea mai bună intenție de a le citi,sau să-și propună să citească volumele ce i se trimit de confrați, și totul să nu ajungă niciodată să-și îndeplinească această sinceră dorință?-- Dar, când e vorba de întrebarea: — Ce cărți ai lua cu dumneata în vilegiatură sau pe drum ? — nu e încă și mai natural ca să te gândești să iei cărți ce n’aî citit încă, alegând în primul rând, bineînțeles opere a căror celebritate e desigur mai răspândită decât lectura lor ? Apoi, te întorci cu ele acasă, tot necitite, și le rejer pe urmă cu alt prilej, de cincisprezece ori, ca Tristan Bernard, sau și de mai multe ori,ca atâția alții. Cel mai de seamă răspuns, cred, — adică acela care dă mai mult de gândit, este al Carmen Sylver: Un caet de muzică, o colecție de imagini ale unui mare maestru și — Vm mare album de frumoasă hârtie albă”... Desigur că, în momentele de repaos și de re £^®gere intelectuală, cel mai irtificat lucru este ca diversiunea să fie căutată în alte arte. Și în desfășurarea reflexiunii proprii. Aceasta însă numai pentru cei cari, în de obiceiul lor, se preocupă de desfășurarea intelectualității ormenești și o urmăresc zi de zi în manifestările ei. întrebarea pusă,astfel intelectualilor, n’are să ducă la nici un scop. Răspunsurile n’au să servească drept îndreptării acelora, neasemănat mai mulți, cari în vremea urmăririi ocupațiilor lor obișnuite n’au decât puțin răgaz, sau prea puțin, ca să-șî mai arunce ochii și pe câte o carte care vorbește sufletului, părții celei mai curate și mai nobile dinții insul. Homar, Noul Testament, Divina Comedie, —• sau Montaigne, Pascal, La Bruyère, — Shakespeare, Goethe, Racine, — Cervantes, Rabelais, Dickens, — Heine, Victor Hugo, Baudelaire, —• și așa mai departe, — toate sunt bune. — Principalul însă este să citim. Ce să citim ? Fiindcă pe noi ne importă, firește, mai mult ai noștri, nu putem să , nu facem noi, cu jale, constatarea că citim, foarte puțin, lamentabil de puțin. Noi, Românii. Lasă anial’fabetismul, ;dar cei cu oarecare cultură, —• de nu fac parte din mâna de oameni ce cuprinde în ea o samă de cărturari intro o legătură oarecare cu mișcarea intelectuală, —• dacă i-ai întreba ceea ce ziarul francez a întrebat câteva inteligențe de elită, ar rămânea desigur foarte nedumeriți, dacă nu chiar uimiți. ■ Trai cărți ? Ce cărți ? — Plecând la drum, câteva numere de gazetă sunt pentru cei mai mulți o previziune suficientă Pentru... distracție. Foarte bine gazetele, nu zicem altfel: — lectură primă și indispensabilă. Dar mai departe?... Dacă plecăm în vilegiatură pentru mai multă vreme, luăm și ■ atuncea cărți, și de multe ori nu numai trei cărți, ci chiar trei perechi dir 5artă;'— ceea ce însă, din nenorocire, nu însemnează șase, ci... 32, sau 52, adică Aie câte trei ori atâtea. Biblioteca Grimand este una din concurentele cele mai teribile ale bibliotecelor populare șiîndeobște ale tuturor cărților mari, în loc de -combinații între, figuri și culori, nu di ofer decât împerecheri de ' gândiri și observații . asupra • lumii' și vieții sac flotești a omului. Și e de mirare ! — Timp și —■ bani, lucru la care mulți din noi țin orbește mai mult decât la oricare £ sa risipesc înzecit, în i sutit, înmiit, și cu un folos ce nu “’trece niciodată, dincolo de zero, într’o îndeletnicire ca aceea. Fără a o osândi cu desăvârșire, căci moralismul extrem nu ieste de veacul -și de temperamentul nostru, —. dar covârșitoarea stăpânire ce pune asupra unora, ține cu adevărat da o manie foarte de aproape înrudită cu — stupiditatea. Mai e altceva. Lumea e în definitiv avidă de a s-o emoționali sau de a se instrui. Foarte bine, ie omenesc, e în perfecta ordinea firei noastre. Desvoltarea extraordinară pe care a luat-o arta, sau industria,cinematografică,este și ea o dovadă vorbitoare despre aceasta. Dar întotdeauna m’amnmirat,cum sa, poate ca omul, care întotdeauna, o gata să jertfească un leu sau doi pentru astfel de spectacole, pentru el și famila lui, să refuze cu obstinație de a face același sacrificiu pentru — o cărticică1' de citit. Spectacolul trece, sboară, — a ținut un ceas, și a deaseori nu mai ai nimic de i Pe urma, lui,.te oprești la impresia momentană. O carte pe care ți-aî procurat-o cu acelaș preț, a la îndemâna ta, îți ține tovărășie oricând vrei, o citesc orișicât, o strângi, o colecționezi și îți faci din mai multe o companie întreagă de prieteni-credincioșî și nedespărțiți (căci să țineți sfânt acest lucru, cărțile nu trebuie niciodată împrumutate). Nu aș vrea să pun aceste lucruri unul împotriva celuilalt., Adică socot că e foarte bine ca lumea să caute și distracțiile ,d,> natură mai impresiont a vechilor sau urechilor, — elettriatografic (bine alese) și concerte de muzică publică; dar frică de acestea, disprețul cărții este de neînvins, — și de nescuzat. Deci dar, așa aș vrea ca să răspundă fiecare din noi la oîntrebare ca ‘aceea pe care a pus-o ziarul francez: Trei, sau mai multe, sau mai puține cărți, sau cu mine la drum sau în vilegiatură, dintre acele pe cari nu le-am citit încă, — dar pe cari și -am de gând cu adevărat să le citesc. Patenta unei profesoare D-șoara Maria Vasiliu,absolventă a școalei de sericicultură din Capitală a plecat zilele trecute în Rusia, la Moscova, ia o fabrică de țesătorie de mătase, ca submaestră, pentru perfecționare. Din diferite cauze,jj. trebuit să vină înapoi, dar la plecare a uitat să vizeze ’pașa«portul care era exspirat. Pentru acest fapt autoritățile rusești de la Ungheni Ruși, au găsit cu cale s’o aresteze și s’o amendeze cu 25 ruble, sumă pe care familia profesoarei a fost în imposibilitate a i-o trimite. D. D. V. Vasiliu, fratele arestatei a reclamat siguranței generale a Statului, de unde s’a expediat o telegramă poliției de frontiera Ungheni spre a-î înlesni trecerea de Vineri până azi însă n’a venit nici un răspuns. S’a intervenit la ministerul de externe, de unde s’a răspuns că nu se poate face nimic fiind pe teritoriu rusesc. La legațiunea rusească s’a răspuns că nu se poate face nimic fără știrea ministrului, care se găsește la Sinaia. Și în acest timp d-șoara Vasiliu este menținută arestată la Ungheni. ------------------------------------DECORAȚI M. S. Regele a conferit următoarele decorațiuni funcționarilor ministerului nostru de externe : Ordinul Coroana României: In gradul de ofițer al-lui Ionescu Gheorghe C., consul al României la Monastir. Ordinul Coroana României: In gradul de ofițer d-lui Stănescu Nicolae, șef de biuroft în ministerul afacerilor străine; d-lui Andria d’E, interpret al consulatului general al României la Salonic; d-lui Fiorescu Gh., vice-consul. In gradul de cavaler, d-iori Popescu Ștefan I., șef de binrou la ministerul afacerilor străine ; Rossi Ernest, cancelar al consulatului României de la Monastir; Chebap Grigore, interpret de limbile slave în ministerul afacerilor străine ; Bălan Dimitrie M. caligraf în ministerul afacerilor străine« Agitația |«nc!iosiari!or |îoș’fali din Viena Viena. 16. — Funcționarii poștali vor ține în curând un congres în care vor primi propunerea de a declara rezistența pasivă pentru săptămâna Crăciunului, din cauză că nici până azi nu li s'a eliberat regulamentul de serviciu