Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)

1913-09-26 / nr. 265

5 Rail i BBema Ma­­io Răi­ si străinătate I­C­G­B Fondator: LUIGI CAZZAViLLAN 6 PAGINI CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE #1 TELEFONICE Un aeroplan-omnibuz Aeroplanul inginerului Egor Sikorski din Petersburg e un biplan, care poate să ducă cu el până la 12 pasageri. Iuțeala lui e de 100 ktm. pe oră. Experiențele ce sau făcut au dat rezultate excelente. Are cabine, coridoare și pasagerii pot să facă preumblări prin acele despărțiri fără ca echilibrul aeroplanului să se re­simtă. Astfel, biplanul de Sikorski e menit să fie primul aeroplan­ omnibuz. TRIBUNA MILITARS Chestiunea raniței ♦ [UNK] [UNK] Orice tratat d­e tactică vorbeș­te de la prima filă de cele trei mijloace de luptă: focul, miș­carea înainte și izbirea. Campa­nia noastră­­ abia terminată, a avut și rolul ca să ne arate că în unele cazuri profitând de anumite angajări ale forțelor i­­n­amice chiar numai mișcarea înainte făcută cu energie, ne poate da victoria. Chestiunea marșurilor de înaintare, chesti­unea marșurilor repezi ne atra­ge atenția și ne face să ne gân­dim în special la arma princi­pală, la arma care singură mi­dé calcă stăpânește­ la infante­rie. Asupra greutăților de marș ale infanteriei și în special a­­supra raniței trebuie să ne în­dreptăm atenția noastră. Chestia raniței e o chestie ve­rde, discutată mult și nerezol­vată încă. De la ranița veche, înaltă, fr­nțuzească, până la sacul lombar preconizat de en­glezi, s’a trecut prin multe for­me fără să se ajungă la una care să aibă calități absolut su­perioare asupra celorlalte. Actualmente in armata­ noas­tră sunt întrebuințate trei feluri dite ranițe. 1­ Ranița, veche care are un cadru de lemn ce-î menține forma și deci și poziția pe li­nieri, constitue o greutate nefo­lositoare. 2) Ranița-sac de pânză gal­benă cu catarămi englezești și cartușiere multe în față are două mari inconveniente: a) ca­­tarămile din cauza marșului și greutăței se slăbesc și strâng de gât pe soldat, b) suprafața cea mare ocupată de cartușiere pe regiunea pieptului formează un strat izolator ce cauzează o căl­dură de nesuportat. 3) Ranița-sac neagră, de pân­ză, fără cadru de lemn are in­convenientul că se diformează pe timpul marșului și cauzează eroziuni pe omoplați în special Manevrele făcute la noi cu tranitab sac cu catarămî engle­zești, au arătat incomoditatea lor și acum dacă ar fi vorba de o alegere, aceasta nu ar avea loc de­cât între celellte două sis­teme. „Militar Wockenblatt” din Fe­bruarie 1913 relatează în opt paragrafe avantajele ranițeî­­sac, celalt sistem introdus la noi. Când la o parte 7 din 8 paragrafe, în cari se atribue sa­cului calități cari sunt ale ori­cărei ranițe în general, ne mai rămâne un paragraf în care se arată următoarele: „Greutatea moartă la ranița veche apasă pe spetele spinărei; la ranița-sac ,pe mijlocul ei, u­­șurând ducerea,­—probă la tu­riști”. • Ca să se compare sacul turiș­tilor, sac care nu are mai mult de zece kgf. cu ranița care are cel puțin 25 kgf. cred că e cea mai mare greșală. Prin faptul că ranița-sac a­­pasă pe mijlocul spinărei pre­zintă următoarele mari deza­vantaj­e­: Partea de sus la raniței-sac apasă pe marginea inferioară a omoplaților ,și această margine în majoritatea soldaților fiind foarte pronunțată, se produc niște eroziuni îngrozitoare. Partea de mijloc fiind apoi c­ea cea mai mobilă, ranița­­va fi într-o continuă mișcare în susul și în josul spinărei, producând pe corpul asudat e­­roziuni care vor pune pe sol­dat a doua zi în imposibilitate de a continua marșul. Fiind așezată prea jos pe spa­te, trage partea superioară a corpului înapoi imprimând ast­fel soldatului o energie contrară direcției de marș. Acestea sunt dezavantajele mari de ranițeî-sac, dezavanta­je pe cari cu toate că toți sol­dații le cunosc, cele mai mari reviste militare, cum e cazul lui­­ Militär Wochenblatt’’ nici fa­ iî de ele Următorul lucru, dictat de instinctul­ d­e conservare, se pe­trecea zilnic în timpul campa­niei în perioada marșurilor de înaintare: Soldații cari aveau ranițe­ sac, le schimbau­ pe ascuns cu ale ca­marazilor tot cari avea ranițe model vechi. Aceasta mai mult ca orice ne arată că nu ranița­­sac e cea mai bună. Cea mai bună va fi aceea care își va menține forma mai bine, care va fi fixată astfel ca să facă aproape corp comun cu spatele, a cărei greutate se va rezema pe suprafața formată de omoplați. Plusul acela de greutate format de cadrul de lemn n’are nici­ o importanță fiind prea mic, iară dezavantajele higienei atribuute raniței nu au nici un rost întru­cât, ori­ce modificări s’ar adu­ce numai higienică nu poate fi o astfel de greutate. Acum când se va căuta să se umple lipsa de ranițe, consta­tată cu ocazia acestei campanii, cred că se va tine seama de a­­­ceste constatări cari din neno­rocire până acum n’au fost de­cât ale soldaților și ale ofițeri­lor inferiori Cred că se vor face tot ranițe vechi acoperite cu o spânză mai impermeabilă și dintr’un mate­rial mai rezistent. Când o raniță mai bună „am îmblânzi cățeaua” cum ar zice un soldat, am conserva energia soldatului. Ram face să suporte mult mai ușor marșurile de în­­naintare sa­i marșurile de ma­nevra, în spatele liniei de luptă și atunci când ar întâlni f pe ina­mic la sfârșitul unei zile de marș l-ar putea zdrobi cu cea mai mare energie. N. Florescu Concediul d-lui Maiorescu — Interimatul prezidenției con­siliului — • Sinaia, 23 Sept. D. T­itu. M­aiorescu, prim-mi­­nistru și ministru de externe, va pleca în concediu după consi­liul de miniștri care se ține Miercuri sub prezidenția M. S. Regelui. Contrar știrilor înregistrate de unele ziare, d. Maiorescu nu se va duce la Viena să aibă vre-o întrevedere cu contele Berchtedd, ci se va duce la München. Aci, d-na Maiorescu, care e suferin­dă, de ochi, va consulta un ocu­list. Restul concediului —, care în întregime va fi de vre-o 3 săp­tămâni, — d. prim-ministru il va petrece în­tr’o stațiune bal­neară. Ni se declară, din cercuri au­torizate, că chestiunea interima­tului prezidenției consiliului de miniștri s’a rezolvat. D. Al. Marghiloman, ministru de finanțe, va fi însărcinat cu acest interimat pe tot timpul cât va lipsi din țară d. Maiorescu. M. Negru. ------------ozo-----------­ la solda dispărut Părinții­ soldatului completaș Gheorghe Osman, din reg. 5 Vlașca, comp. II, contingentul 1911, s’au prezentat autorităților din Giurgiu cerând știri despre fiul lor, care, de la demobilizare, nu s’a mai întors acasă, în com­. Strâmba, din acest județ. De la regiment li s’a răspuns că soldatul Gh. Osman nu se a­­flă pe lista morților. Toate cer­cetările făcute de bieții părinți pentru aflarea fiului lor, fost în campanie, au rămas zadarnice. Un frate al dispărutului a ve­nit în Capitală , și s’a prezintat ori la redacția nostră rugându­­ne să publicăm aceste rânduri, în speranță că poate va afla ce­va despre dispariția acestui sol­dat. -------------AA*'------------­ Houăle premii ale Academiei —---^ 4 ■ Pentru anul 19­1­, se anunță următoarele prem­ii ale Acade­miei Române: 1) Premiul Elia­de Rădulescu, de 0000 lei pentru cea mai bună ""lucrare despre „Frumosul in poezia populară românească”. 2) Premiul Năsturel, de 5000 lei pentru cea mai­ bună lucrare despre „Studii asupra limbii și stilului cronicarilor României”. 3) Premiul Princesa Alina­ Știrbey pentru cea mai bună lucrare de „Povești morale pen­tru copii între 10—H ani”. Po­vestirile vor fi de preferință din istoria națională sau diin viața­ socială trecută și actuală. 4) Premiul Adamachi, de 5000 lei pentru cea mai bună lucrare despre „Contribuțiuni la­ studiul caracterelor antropologice și bio­logice ale țăranului român”. Lucrările vor fi întocmite în limba română, iar manuscrisele se­ vor­ primi până la 31 Dece­m­brie 1917. ORDIN GENERAL din 23 Septembrie 1913, relativ la trecerea în completare a contingentelor de sub arme cărora le vine rândul Având în vedere legea de or­ganizare a armatei din 1913, tre­cerea în completare a contingen­telor aflate sub arme, cari îm­plinesc termenul de serviciu ac­tiv prevăzut de art. 5 din sus menționata lege, se va face ast­fel : î. Corpurile de trupă și servi­ciile vor trimite în concediu an­ticipat, pe ziua de 30 Septembre, oamenii contingentului 1912 (ce­le cu serviciul pe 2 ani), contin­gentul 1911 (cele cu serviciul pe 3 ani) și contingentul 1910 (pen­tru marină), până la trecerea în completare care­ s­e va face pe ziua de 1 Noiembrie. 2. Oamenii din trupa cu schim­bul călare, contingentul 1911, vor fi trecuți în completare pe ziua de 1 Noembrie. Vor face excepția de la regula stabilită la No. 1 de mai sus: a) Oamenii contingentului 1912, din corpurile de trupă de infanterie aflate pe teritoriul o­­cupat din Dobrogea vor rămâne sub arme până la al doilea or­din ; b) Oamenii din corpul grăni­cerilor, din jandarmeria rurală, din companiile de jandarmi <pe­­deștri, companiile sanitare, de administrație, subzistență, com­paniile și secțiile de pompieri, escadroanele de tren, școli, sta­bilimente și cadrele batalioanelor de rezervă precum, și ordonan­țele ofițerești și de biurouri, cari vor fi trecuți în completare pe ziua de 1 Noembrie 1913, fără concediu anticipat; b) Prescripțiunile­ art. 392 și 393 din regulamentul asupra ser­­­viciului interior, se vor aplica pentru toți oamenii­­ care au mai mult ca 10 zile închisoare sau carceră, urmând a-și face nu­mărul zilelor de pedeapsă, peste cele 10 zile, la corpurile respecti­ve și care vor începe a se numă­ra pentru­ toate corpurile și ser­viciile din ziua t­recerei in com­pletare al contingentului res­pectiv ; c) Oamenii cari au suferit m­u­­tația de dezertor, vor face terme­nul legal de serviciu complet. Timpul petrecut în dezertare, de la data dării lipsă la apel nă la întoarcere, nu se va socoti ca timp servit; d) Nesupușii vor fi­ ținuți ter­menul legal de serviciu, socotin­­du-se din ziua prezentării la corp; e) Oamenii lăsați la vatră ca prisos de contingent și cari au fost încorporați în cursul anului vor fi trecuți în completare odată cu contingentul lor.­ f) Tinerii cu termen redus cari s’ar găsi în condițiunile de a fi trecuți în completare și cari în timpul serviciului activ au a­­vut mai mult de 20 zile de ab­sență (permisii, concediu, con­cediu medical, etc.), deosebit de vacanțele legale date șc­oalelor în care au urmat, vor fi ținuți la serviciu pentru a face zilele de absență ce ar avea mai mult de cele arătate mai sus. 4. Comandanții corpurilor­ de armată, cetăței București, regi­unii întărită F. N. G., și marină sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a prezentului ordin. REZULTATUL examenului de la școalele militare de artilerie leala și marina In școalele militare de artile­rie, geniu și marină, au fost ad­miși următorii tineri: Pentru artilerie burschevi: Io­­nescu I. Gh., Costache M. Mi­hail, Râșcanu G. Teodor, Papa­­dopol Mihail, Manolescu C., Si­­miones­cu D., Georgescu N., Io­­nescu I. Ioan, Pană C., Cojocaru D., Mânuță A. Ilie, Carăpi C. Const.., Maramancea Gr. P., Dudea Gr., Popescu I. G., Rud­ea­­nu D., Constantinescu C. G., Tudoran C., Constantinescu V. G., Gheorghiu Emil, Colegu Pe­tre, Trămnicea D. Tra­ian, Mi­­hăilescu P. Vasile, Bușilă Pom­­piliu, Botez C. Ion, Tomescu T. Constantin, Filip M. Emilian, Vasilescu T. Gh., Dă­ciulescu C. Petre, Enăchescu B. Gh., Ple­­șoianu C. A., Albescu C. M., Dănicescu Ștefan, Șerbănescu C. Teodor, Sărățeanu T. Romulus, Ionescu M. Alex., Anghelian Pe­tre, Georgescu Eftimie, Dumi­­trescu I. A., Mateescu M. Iancu, Dumitriu C. C., Efimov V. Alex., Borcescu C. Enache, Dumitres­­cu D. D., Rădulescu T. Gh., Io­nescu V. Gh., Emilian Gr., Cle­ment, Gălușcă C. Gr. Alex., Teodorean Virgilul, Obogeanu M. C., Vitzu I. Mihail, Rădules­­cu E. Stelian, Constantinescu I. T., Chirițescu G. V., Marinescu P. Petre, Ostrovanu P. Ștefan, Mustață Ion, Iliescu M. G., Io­nescu D., Teodoru T. Mihail, Melicescu C. C., Stroe Pavel, Papanovici Ion, Știrbu R. Ște­fan, Gheorghiu C., Stoian G. Ion, Gavrilescu Alex., Iliescu St. C., Caian V. Ion, Ionescu V. Al. și Popescu V. T. Sem­i bursieri: Gheorghiade D., Merișanu Alex., Boboc Mir­­cea, Gologoteanu P. Ioan, Pan­­tilimonescu V., Anghelescu I. G.­ Paraschivescu M. Tr., Pes­­treanu D., Georgescu S. C., An­­dronescu R. Mihail, Canea I. N. și Istrate E. Alex. Solvenți: Petrescu T. Gh­., Cer­­năter­nu Gh., neiescu ", Gh., Rocneanu I­. V., Mim­asie u N. D. Nestorescu C., Rădulescu I. G., Gheorghiu I. G. Giupagea Sebastian, Constantinescu N. Gr., Pascale H. Octavian, Pe­tros I. C., Bărdescu Titus, Gre­­cescu A. N., Mianea V. C. Cru­­țescu C. D., Cristescu St. Alex. și Gantuniari C. C. Pentru Geniu, bursierii Cojo­­caru N., Bosmian C., Parispan St., Necolaide I., Georgescu A. V., Mateescu C. P., Cristescu G., Cernat AL G., Tufescu P. A­­lex., Trimotiu G. C., Ionescu Tr. Vidt., Drăgoianu AL, Nicolaescu AL ., Cemescu N. I., Za­die I„ Petrol Tr. și Popescu G. Al. Semi­bursieri: Secăreanu N., C., Georgescu Al., Brătășanu G. și Tănăsescu E. C. Solvenții: Ursoiu N. D. Pentru marină, bursieri: Bă­lan I. Iacob, Păunescu N. A., Vlăde­scu E. C., Stoianovici St. AL. ,Secareanu C. V., Gheorghiu G. G., Butan Al. Oct. Solvenți: Măcel­aru N. Horia. Elevii se vor prezenta la școa­lă pe ziua de 1 Octombrie­­. Solvenții nu vor fi primiți dacă nu vor­ prezenta recipisa de plată a taxei d­e întreținere cu bani pentru a-i vărsa casie­riei școalelor. ASASINAREA unui cârciu­mar evreu din Fălticeni Fălticeni, 23 Septembrie Trei necunoscuți s’au introdus astănoapte. 4 De la sura 3, prin sconfierea fiarelor de la o bucă­­­tărie, în casa cârciumarului A­­vramn Buium Marcu.s. din strada Tempestei 80, pe care după ce Vad omorât cu lovituri de to­por la cap. s’au jefuit de 700 lei. După aceea criminalii s’au­ fă­cut­ nevăzuți. Autoritățile au­ luat măsuri pentru prinderea lor. S’au făcut mai multe ares­tări. ­ *** ■ cu privire la accidentele de tramvai Poliția­ Capitalei a trimis ur­mătoarea circulară diviziei cir­­culațiunei publice și comisaria­telor: „Societatea comunală a tram­­vaelor București” nu ad­uce la cunoștință că,, în cazuri de acci­dente se ridică vatmanii de pe vagon — semnalându-se cazuri. Cum aceste arestări sunt­ con­trare bunei ordine prin faptul că rămânând vagonul în­­ stradă fără conductor el împiedică cir­­culațiunea vă invit ca, ori de ■câte ori s’ar întâmpla vre­ un ac­ei dorit diin neglijența personalu­lui vagonului, să anunțați ime­diat telefonic societatea tram­vaielor spre a înlocui personalul și a, pune pe vinovați ■ la dispo­ziția poliției spre anchetare, o­­bliga­țiune ce numita societate și,-a luat prin petiț­iunea ce v’a trimis”. In urma acestei circulari, în caz de inccidente, vatmanul va fi lăsat să conducă­ vagonul până la depozit și în urmă arestat, după ce va fi înlocuit cu un al­tul, spre a nu rămâne cu vagoa­nele în mijlocul străzei. GROAZNIC ACCIDENT de automobil Slobozia, 23 Sept. U­n groaznic accident de au­tomobil s’a întâmplat azi după amiază. Automobilul d-lor Seceleanu, condus de șoferul Ion Jucovea­­nu, venind de la ferma din co­muna M­ărculești, s’a răsturnat în dreptul conacului moșiei Pri­­begianu. Toți cei ce se aflau în automobil s’au ales cu răni mai mult sau mai puțin grave. Se afirmă că tânărul Nicu Le­­oșteanu și o d-șoară, al cărei nume ne scapă, sunt grav ră­niți. Amănunte precise lipsesc. -------------+++*------------­­ - Bsmtärne i» Vincea Focșani, 23 Septembrie Intr’o corespondență preceden­tă, am descris o mulțime de a­­buzuri la care s’­au dedat socie­tățile forestiere din munții Wan­ed. Ancheta orânduită pentru a cerceta și stabili răspunderea și delictele silnice săvârșite de a­­ceste societăți, a constatat abu­zurile despre care am vorbit, iar ministerul de domenii pentru înfrânarea lor a luat măsuri ca deocamdată societatea forestieră anonimă română să înceteze orice tăere în pădurile din munții: Ve­sterul, Piatra Secuiu­lui, Vetr­ilele iürumu.lelele. descoperirea unui funcționar necinstit Focșani, 23 Septembrie D. C. Ionescu, șef de secție la administrația financiară locală, fiind informat de d. N. Stoica, impiegat, că funcționarul C. Gri­­goriu a­ falsificat mai multe chi­tanțe și bonuri de pensie, a re­clamat cazul parchetului. Cazul se cercetează de d. polițai­e Puiu Alexandrescu, care a arestat, pe necinstitul funcționar. Acesta a făcut mărturisiri complete, re­cunoscând vinovăția sa. De la Academie In ziua de 21 curent s’a ținut concurs pentru acordarea de că­tre Academia Română a două burse la ingineri români pentru studiul electrotehnicei la Paris. Comisiunea, compusă din d-nii dr. C. V Istrati, președin­tele Academiei, A. Saligny și Th. Dragu, a­ decis să propună Academiei să acorde aceste bur­se d-lor ingineri Th. Bezmiriță și A. Nicolau. * Concursul pentru admiterea în cl. I-a a institutului Otetele­­șeanu se va ține la­ 14 Octombrie a. c. pentru prima jumătate din candidate iar pentru cealal­tă jumătate la 15 Octombrie a. c. Elevele institutului sunt în­științate să se prezinte la școală în serii după clase, și anume: cl. IV la 26 Septembrie, cl. III la­ 1 Octombrie și cl. II la 6 Oc­tombrie a. c. In ședința trecută, Academia Română a aprobat propunerea comisiunei respective de a se a­­corda bursa „A. Stolojan’’ d-lui Costin Stoicescu, spre a studia științele sociale, economi­ce și financiare In străinătate ăbbb28501213 Redacția :! Administrația:— București —•, iî. Brezei*»*!, "! 44 1IE ZILE IN BULGARII LIPSURI de MIHAIL SADOVEANU O armată tânără ca a noastră mai are fără îndoială lipsuri. Generația vechilor ofițeri ș’a vechilor vaginișt­ri nu­­ s’a stins cu desăvârșire. Nici rănile noastre economice și sociale nu sânt tămăduite. „Două popoare, încă vrăjmașe“ ! De câte ori nu mi-ai rostit tu, cu un zâmbet amar, aceste dureroase cuvinte ! Dacă ofițerul tratează încă ici­­colo ca pe iloții moșiilor pe ca­marazii lui soldați,,­­ aici tre­­bue căutată pricina. Dacă oră­­șanul sare convingerea că lui nu i-e dat să sufere „îndură umi­litul plugar, dacă va crocni îm­potriva rigorilor și va ridica până la cer glasul­ lui, — în­semnează că el se socoase os sfânt, coborât cu hârzobul din Cor~. De multe ori stând pe spate cu ochii către nemărginire, în popasul cel lung de la Miccovo, dincolo de Balcani, mă gândeam la toate acestea, și la alte mă­runte lucruri ale oștirilor noas­tre, care ar trebui în scurt în­dreptate. Munții se întindeau pretutindeni în jurul taberei, zarea, se deschidea numai spre Sofia, și’ntracolo se alungau privirile tuturor. O baltă de un curat albastru se răzima pe stâncile golale și cărunte ale Balcanilor. In nucii de pe tăp­șanul pe care erau așezați, dea­supra satului, fâșia vântul din munte ș­i un pârâu subțire su­sura aproape, în lungul cortu­rilor bivuacului. Câțiva ofițeri se strângeau la un loc, când soarele înroșea, crestele asfințitului și zvonul taberei se prefăcea într’un mur­mur tot mai blând. Maiorul ba­talionului nostru visa la toate câte ar trebui să-și pregătească pentru o nouă campanie,­­— așa încât toate neplăcerile și lipsu­rile mărunte ai­e unui războiu să fie îndepărtate. „Asta, e gr­eu ! zicea într’un rând unul din noi. Un războiu cuprinde atâta neprevăzut,­ și greutățile sunt așa de multe! ’Ca, stâlpii de telegraf de pe un drum lung , necontenit îți răsar în cale și parcă nu se mai isprăvesc !' ‘— De ce ? întâmpină maiorul cu liniște. A răspunde tuturor ‘nevoilor și a îndrepta toate lip­surile e o problemă. Și nu este problemă care să nu poată fi rezolvi­tă” Ațâțat, de întâmpinările noas­tre, comandantul începe deo­­dată să-și desfășoare cu vigoare observările lui din repedea ex­pediție pe care o împlinisem. „Acuma pot lăsa la o parte cortul sistematic a­l ofițerului și bucătăuk>ara de campanie, și toate câte ne trebuiesc pentru micșorarea­ suferințelor într’o campanie. Ar fi bine să lăsăm neprevăzutului cât mai puțin. Nu e poetic, dar e foarte sănătos. Mă gândesc că sânt lucruri care privesc mulțimile cele mari în mișcare, — și în drumul nostru prin țara bulgărească am tras multe și felurite învățăminte’“.... Noi toți­­ ne așezarăm mai bine pe lădițele de campanie și pe pământul stâncos. Maiorul nostru își aprinse o țigară bună, și ne privi zâmbind. Noi nu mai puteam fuma decât tutun prost, mahorcă, de zece bani căruța“. Vedeți cum poate fi înlăturat neprevăzutul... grăi el făcând un gest spre noi cu țigair­a­ î fină. Sorbirăm apoi din cafele, — care erau însă mai mult niște semne că ne aminteau telegenele­­ parfumate din patrie. Nu pu­team totuși să umilim și să jig­nim ordonanțele pentru tea­ma, de prune pe care ne-o înfă­țișau solemn. O suportam cu­­ r­eștem nade și o sorbeam în tă­cere. Numai maiorul vorbea. Era și acesta un mijloc ca să uite de conținutul ceștii. „Ați observat dumneavoastră, domnilor, zise el, o corabie u­­riașă purtată pe uscat de patru c­aî mai mult ,sau mai puțin slabi—care vine legănându-se în urmă,, departe, departe, de coada regimentului? Ați observat-o. E o corabie enormă și grea: e am­bulanța ! — Dar înăuntru cine șade? vorba cântecului popular. Sado, un doctor, din­ cei patru. Ceilalți sunt ocupați la batali­oanele lor în marș. Și eu se gă­sește în această ambulanță, dom­nilor ? In această ambulanță la plecare aproape nu, s’au luat doctorii. Trăsura er­a destul de grea, și goală, pentru bieții că­zuți de rechizițiie. Drumurile bulgărești le-afi văzut, sărit înguste, nepietruite, pe­ alocuri prăpăstioase și fără poduri. Cum Dumnezeu a înain­tat până peste munte această corabie ? — Această­­ este o taină rosti grav unul din noi. — Și ce menire a împlinit a­­cest vas antideluvian ? — urmă comandantul nostru. Căzuții în marș nu-l poate lua, căci pot fi atinși de un morb molipsitor, ca să­­ mă exprim , ca doctorul nostru de la școala militară. A­­tunci ce face corabia lui Noe? Pe doctori nu-i duce, pe căzuți nu-î culege, — farmacia pentru cei­­ tre’ mii și mai bine de oa­meni n’o poartă... atunci ca,re­î­noistul ei? Să trudească patru cai și să tocească de răcnete gro­zave gâtlejul conducătorului ? Iată cum văd eu lucrurile în­­tr’un războiu, urmă cu seriozi­tate domnul maior. Văd o tră­­surică ușoară la fiecare bata­lion. O poate purta un cal. Un sistem de salvare și tăblițî îngă­due doctorului călare să prepare imediat pentru cel bolnav ori istovit o doctorie ori o limonada răcori­toare. Pentru căzuți, la coada coloanei, vin trăsuri în care se pot pregăti, și tărgi. Toa­te sunt­ ușoare, pot trece pe drumuri de munte, prin ară­turi, aduc folos adevărat și a­­lină , suferințele“... Aici comandantul nostru nu ve­dea a doua ca­fea pe ca­re i-o punea solemn dinainte ordonan­ța Ion Merișcă, dar își aprindea cu o deosebită plăicere a doua ți­gară. „Vra să zică, asta­ î una, con­tinuă el. Acuma’ v a­ș întreba care din dumneavoastră, dom­nilor ofițeri, n’ați suferit de ploae și frig, din­ pricină, că tră­surile companiei erau departe în urmă și nu ne­ ajungeau de­cât în puterea nopții ori a doua zi dimineața ? Acol­o a­u o foae de cort, o manta, o pătură, — și toate îți trebuiesc. Sunt bune, — dar un­de-s? Eu și aicî văd un cheson ușor, care la poteci de munte poate fi despărțit lesne în două­: doi cai la tren, doi la ante­tren. La acest cheson poate intra și campamentul ofițerilor : căci în vremuri de cumpănă și de asprimi lipsa lui poate fi fa­tală. Chesoanele merg după ba­talioane și’n vreme bună și’n vreme rea, și pe drum mare și pe poteci prăpăstioase. — Dumneavoastră vedeți foar­te bine lucrurile, domnule ma­ior, întâmpină sublocotenentul M., care era din firea lui cu mult tabiet și rânduială în toate ale vieții. — In sfârșit, camarazi, ce mai văd, eu? grăi maiorul. Eu mai văd toate regimentele noastre de infanterie fără grozava po­vară a raniței. In viitoarele noastre acțiuni militare, ca și’n­­tr’aceasta noi trebue să răzbim prin iuțeală și să luăm­ ofensiva. Să n’ așteptăm Pe alții la noi, — să facem noi invazia în țara dușmană. Pentru aceasta ne trebue un soldat sprinten. Ra­nița, și-n vremea verii și ntr’a ernis, într’o țară cu clima extre­mă, este o povară teribilă. Ea vlăguește și îngenunche pe omul cel mai tare. Un­­ al doilea sac la șold poate cuprinde cartușele și rația de rezervă. Cortul și mantaua în bandulieră. Și iată pe soldat ușurat, sprinten și vicia, capabil să calce și două etape reglementare între zi... Să calce și două etape prin a­pă, noroi și ninsoare, — ca o condi­ție, să i se dea în locul bocanci­lor o păreche bună de cizme bine potrivite pe picior!...” Ridicând ochii, d­e­odată văzut lângă cort, la spatele maiorului, un vistavoi care aproba din cap cu energie aceste vederi și rân­jea fericit. Și lui i se prezintă viitoarea campanie întro lumi­nă mai simpatică. Și soarele lu­cind către .Sofia, în asfințit, a­­vea o lumină blândă, îmbrăcând într’un cadru de aur sfatul și planurile noastre. Se apropie ceasul amurgului. Cel mai tânăr dintre noi avea însărcinarea să-și amintească cu un aer grav și să rostească cu glas trist numărul zilelor d­e când ne părăsisem căminurile. De data aceasta introduse un ușor adaos la fraza lui melanco­lică: „Domnule maior, sunt nouă­sprezece zile de când am plecat de-acasă,­ rosti el cu gravitate. Și după nouăsprezece zile încă nu ne-a fost dat să vedem un o­­fițer de intendență!!! — Un ofițer de intendență a devenit, un fantastic animal apo­caliptic!...“ adăugar­ea privind în nourii bizari ai asfințitului Maiorul începu a râde. Dar căpitanul B. care mai avusese eșiri împotriva marelui birocra­tism al armatei române se a­­prinse pe loc. .,In timp de pace, din pricina lor nici nu putem răsufla!! stri­gă el. Mii și mii­ de coli de hârtie stricăm pentru formele lor; pentru un­­ ac s­piral și pen­­tru un buton de două parale îți fac un caz și o lucrare de ți se ridică părul măciucă în vârful­ capului! Ei, acuma să-l văd. Unde-s? De la­ cinci­zeci de kilometri de la Dunăre, a început ,a ne lipsi pâinea. Apoi ai­ea, în mun­te, nici vorbă. Dacă nu ne-am treera noi singuri grâul, dacă nu l-am măcina și n’am coace aluatul în toate cuptoarele bul­­găroaicelor, am duce mult și bine dorul pâinei. Pâinea care ne-a sosit odată de peste mun­te a fost aprinsă și mucegăită și­ a trebuit îngropată. Ce rost are deci acest mare mecanism al armatei noastre, —• dacă sluj­ba lui o împlinim­ tot nul ofițe­rii de front?... — Nu te aprinde, dragul meu, zise cu blândețe maiorul, căci și dintr’aceasta tragem o învă­țătură: pâinea în campanie, pâinea moale cel puțin nu face două parale. In viitor, ne tre­­buesc munți de pesmeți. Gale­tul marinarului e ușor, hrăni­tor și cuprinde­ puțin loc...“ Sfaturile acestea la Mircovo, în amurgurile liniștite, se pre­lungeau de multe ori până târ­ziu Mi-am adus aminte de ele astăzi pentru că se depăna mult adevăr în rele, și de la ofițerii de front cari au suferit de toate și au dus greul alăturea de sol­dat, numai de la ei, trebue să se inspire reformatorii armatei. Mă gândesc chiar că ar fi de datoria celui mai mare să ceară comandanților de batalioane ai oștirii rapoarte sincere: taina lor să fie garantată, îndrăznelile lor să fie un merit. Toate ne­voile și toate lipsurile s-ar în­drepta după norma cea mai bu­nă, căci de la front trebue să pornească observația, nu din visurile mai mult ori mai pu­țin sarbede ale cabinetelor. Icoana și sfatul acesta ți-au­ a­­rătat, prietene, una din pre­ocupările noastre, în zilele de popas. Expediția se desăvârșea, 9­ ram la porțile Sofiei, — da su­fletele noastre, ridicate o clipă deasupra prozei zilnice și a ni­micurilor­­ obișnuitei vieți, zbu­­rau mai departe și vedeam în­­­tinsurile viitorului, cu alți munți, cu alte plaiuri. Oastea, noastră tămăduită de răni, cu un soldat mai conștient și mai sprinten, și țara noastră cură­țită ,de lepra nemernicilor... Vi­sam lucrul acesta de multe ori cu ochii plini de lacrimi. A­­­tuncea vom putea îndrăzni și ceea ce nici în visurile lor cele mai fericite n’au cutezat să-și înfățișeze părinții noștri. ’ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] TRATATIVELE TURCO - GRECEȘTI Atena. 24 — Plenipotențiarii turci au vizitat pe d. Panaș, că­ruia i-au remis contra propune­rilor. D. Panaș a cerut răgaz ca să le studieze. Se prevede că negocierile vor dura mult. Se pare că se confirmă că re­gele va pleca Mercury la Salonic cu statul major. Regele a primit azi dimineață pe amiralul Karl, șeful misiunii engleze. PUTERILE NU PERMIT UN NOU RĂZBOI Paris. 24— „Echo de Paris“ anunță că m­­arile puteri de a­­cord în­­ chestiunea, de a nu­­ pe­­­r­mite cu nici un chip isbucnirea unui nou război în Balcani și că diplomația europeană va ști­­ să împedice acest război prin demersuri colective foarte ener­gice la locurile competible. CUIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul crimei din com­. Darvari (Ilfov) .­In seara d­e 26 Aprilie a. c., în­tr’o cârciumă din com. Darvari (Ilfov) se găseau mai mulți lo­cuitori cari chefuiau. La un moment dat locuitorul Tănase Gh. Ghiță se ia la ceartă ,și în urmă la bătaie cu Ilie Slave. Tănase Ghiță se duce re­pede acasă, ia un furcoi și reve­nind în cârciumă străpunge cu el pe Slave, care după câteva ore a și murit. Tăna­să Ghiță a fost imediat arestat și d­at judecății pentru crima de lovire, care a cauzat moartea. Procesul lui s’a judecat ori la Curtea cu jurați din jud. Ilfov, care l-a condamnat la doi ani închisoare. sabptorile sârbo-albaneze SPERANȚELE serbiei Belgrad.Cercurile gu­vernamentale speră că Anglia va propune puterilor să i se dea Serbiei mandatul de a ocupa în mod temporar mai multe punc­te importante din Albania, în interesul pacificării ei. SE AȘTEAPTA COMUNICATUL ROMÂNIEI Belgrad. 24. — Cercurile poli­tice dead așteaptă cu nerăbda­­­ rie comunicatul guvernului ro­mân asupra punctului său de ve­dere in chestiunea nouilor con­flicte din Balcani. Aci se speră că acest comunicat va facilita mult găsirea unei căi pentru tranșarea tuturor neînțelegerilor, Călătoria pe Denare a Țarului Ferdinand Calafat. 24 Sept. Regele Bulgariei a trecut cu vaporul austriac „ Taussig” la ora 6 dimineața în susul Dună­rei, incognito. Buletinul atmosferic al Institutului Meteorologic IN ȚARA’. — In cursul zilei de, ori timpul a fost frumos și li­niștit în toată țara. Temperatura a variat ziua între 29 gr. la Ro­­șiorii-de-Vede și 20 gr. la Tg. Neamț, iar noaptea între 16 gr­la Constanța și 7 gr. la Câmpu­lung. In ultimele 24 ore a mai plouat la Dorohoi și Giurgiu respectiv 5 mm. și 4 m­m. Astăzi dimineața, cerul noros în Moldo­va iar în Muntenia mai mult senin, presiunea1­­ atmosferică a cat de ori cu 2—3 mm, fiind La mijlociu către 762 mm.

Next