Universul, octombrie 1913 (Anul 31, nr. 270-300)

1913-10-14 / nr. 283

SITUAȚIA românilor din Ungaria •------------------------------­ Sonferiațalfi d-Ior Bigdan-Suica și N. .­orga la Âieseul Român In fata unei săli arhipline, doi dintre fruntașii vieții noa­stre nationale au expus Vineri seară, la Ateneul Român, situa­ți­a,­­românilor din Ungaria. Ți­nerea conferințelor a fost orga­nizată de „Liga Culturală“. Conferința d-ln­ Bogdan-Duică „Liga Culturală”, a început d. Bogdan-Duică, își reia seria conferințelor, sau a agitațiilor, —dacă vreți ~ hotărâte la con­gresul din Piatra Neamț. Vă rog totuși să nu vă aștep­tați din partea mea la altceva, astă seară, decât la o vorbă foar­te liniștită, plină de citații de fapte și de cifre. Ocupându-se de starea româ­nilor de peste munți, conferen­țiarul se oprește la început în special asupra stării românilor considerată din punct de vedere al proprietății. D-sa, cu cifre, dovedește că, priviți sub acest aspect, țăranii români de din­colo nu stau­ mai bine decât cei de la noi.Câteva cifre ne pot face o idee despre aceasta. Latifundiarii, posedând ținu­turi cari trec de 10 mii jugere, sunt în Ungaria 166 iar în Ar­deal 66, proprietari mari pose­dând de la 1000 până la­ 10.000 ha. sunt în Ungaria 4332 iar in Ardeal 863; proprietari mici sunt în Ungaria­ 4332 iar în Ar­deal 863. Țăranul român n’are în Un­garia pământul necesar; el cere mereu­ ,să cumpere pământ, fapt care face pe guvernanți să trâm­bițeze mereu pericolul pe care-1 reprezintă această tendință a ro­mânilor de acolo. Unu dintre apăsătorii elemen­tului românesc e însuși Statul unguresc care, e drept, nici nu prea stăpânește multe pămân­turi. Această stare mizeră a popo­rului român, stare reală și du­reroasă, presa noastră n’o cu­noaște și când se ocupă de ea o tratează în mod superficial; presa ungurească o neagă tot­deauna, recunoscând-o numai atunci când e vorba ca din ea să scoată în­cheerea că elemen­tul acesta, având o stare econo­mică nenorocită, nu e în­dreptățit să ceară o emancipa­re și recunoașterea dreptului la o viață mai omenească. Ungurii spun totdeauna nea­devăruri când­ s­e pronunță în chestiunea proprietății de pă­mânturi a popul­ațiunii româ­nești; ei alarmează pe concetă­țenii lor, scot­im țipăt calculat și fac operă pe care o putem ca­lifica drept șarlatanie în publi­citate. In mare parte, starea aceasta de apăsare se datorește și ele­mentului evreesc,­­care, după ce a pus mâna pe comerțul, pe in­dustria și pe toate întreprinde­rile din diverse puncte, s’au o­­prit la acapararea de pămân­turi. Rolul dizolvant al evreilor a fost relevat în vremea din urmă în Ungaria de către deputați, dintre care unii, deși a fost mult ridiculizat de popor, va rămâne ca o personalitate de valoare. Evreii sunt atât de tari pe a­­locuri în Ungaria,­încât tind să înlăture de la guvernare vechi­le elemente, cărora le iau locul. Unul dintre cei mai de seamă profesori de economie politică unguri, cercetând organizarea elementelor evreești,— cari sunt adunate acolo în­tr’o „casină” luptând cu altă „casină” a ele­mentelor maghiare — arată că ea e foarte vinovată, și dovede­ște cu dare că lupta agrară ca­re se dă azi în Ungaria se dă nu numai între elementul ma­ghiar și celelalte naționalități ci între acest element și între evrei. Prin urmare, noi daca sufe­rim acolo de lipsă de pământ, suferim nu numai din pricina puținului pământ dobândit,­­ci și pentru faptul că evreii sunt stăpâni ai unor mari întinderi pe cari le-au acaparat; acest fapt îl afirmă și-l dovedesc in­telectualii unguri, în cap cu profesorii universitari. Jumătate din teritoriul Unga­riei e inalienabil iar cealaltă jumătate, — prin acțiunea băn­cilor și a creditelor agricole — a fost și va fi străină de româ­nii cari au totuși foarte mare nevoie de pământ. Românilor nu li se mai vinde nici o bucă­țică de pământ. Când așa stau lucrurile, nu avem oare dreptul să taxăm de șarlatenie publicistică țipetele pe cari presa maghiară le scoar­te,­ numai spre a justifica măsu­rile de sugrumare politică împo­triva românilor? Românii de acolo înțeleg acest lucru; ei sunt foarte scârbiți de Statul ungar, și au dreptate. Biserica românească din Unga­ria a fost sugrumată; din școa­­lele românești au rămas numai câteva cari, în curând, vor pieri și ele; moravurile electorale sunt spăimântătoare și ele, datorită alianței maghiaro-evreești care tinde să apese și să înăbușe și mai tare pe români. Acest simțimânt de nemulțu­mire, de indignare și de revol­tă, românii îl înfățișează azi fă­țiș și sub forme foarte limpezi și violente. „Suntem și trebuie să fim străini de acest organism vi­treg“ spun toți frații de dincolo, și au foarte mult drept s’o spu­nă. Unde vor duce aceste lu­cruri, această stare de asupri­­re? O regiune de sud și alta de nord așteaptă epoca atentatelor spre a-și face dreptate. E tare bolnavă monarh­ia în care ele­mentele componente așteaptă izbucnirea unor evenimente așa de violente. Nu vorbesc aci nici ca politi­cian și nici ca agitator; vorbesc ca sociolog, — care nu face so­ciologie, — prevăzând­ o stare de lucruri care negreșit va veni, căci nu se poate altfel. Conferința d-luí N. Iorga Am ascultat cu mult interes lucrurile nouă și interesante pe cari le-a expus vorbitorul dina­intea mea. Am ascultat și am observat și chipul în care d-v. ați aplaudat, ați ales pasagiile cele mai omenești, faptele cari vorbeau cu energie. Devenim un­­ popor matur. Atmosfera în care a vorbit d. Bogdan Duică dove­dește că, cel puțin după cutre­murul la care de curând am fost de față, devenim oameni în­tregi; știm care e dușmanul co­mun către care trebuie să ne ’nd­reptăm cu toată puterea fiin­ței noastre spre a-l înfrânge. E vremea faptelor serioase și conștiente, sunt, cu cel puțin, sătul de retorică și voesc ca toți să fie așa. Cunoaștem azi nevoia îndrep­tărilor necesare jos, a înlătură­rii care trebuie, să se facă sus și a luptei care trebuie dusă îm­­­potriva dușmanilor neamului. Lovituri mari și dureroase se dau neamului nostru peste munți. Dumnezeu ne poartă ii­să de gri­je, într’o privință:­ duș­manii n­oștri sunt mulți dar proști. D. Vaida, deputat român de peste munți, a făcut o greșeală când a afirmat că condițiunile de viață ale românilor din Bu­covina sunt paradiziace. Dușmanii noștri sunt mereu la pândă și la luptă. Să facem și noi la fel. Ministrul de culte ungur, Iancovici, a pornit să cunoască neamul românesc din regatul ungar, între alți tălmaci de limba românească a luat și pe Seghescu, fost preot român, azi spion al vieții noastre na­ționale. La o masă dată la Blaj, părintele Moldovan, mem­bru al Academiei Române, i-a spus precis excelentei ungare că românii au o cultură vie, superioară, care a fost­­ dușmă­nită ori, care e dușmănită și azi, dar p­e care românii o vor apăra cu prețul vieții lor. Ceea ce o sigur e că Iancovici n’a făcut fără folos această că­­­lătorie pentru cunoașterea ro­mânilor din regatul unguresc. Prin­ numirea lu­i Amtimon Manastirsky ca viitor mitropo­lit în Bucovina,­ s’a dat de către amica noastră, Austria, una din cele mai mari lovituri bisericei românești din Buco­vina. Un alt fapt care «»a­ petrecut în vremea din urmă e acela al tratativelor de împăcare, în­tre elementele român și maghiar. Nu discutăm aci ceea ce s’a fă­cut sau se va face; discutăm numai principiul pe care a­­ceste tratative s’au făcut sau se fac în vederea, împăcării. Ce vor românii din Ungaria . Ca cei mai vechi veniți aci, vor întâi, dreptul la viața națio­nală și apoi dreptul la viața legală; vor dreptul la o viață în forme naționale și dreptul la o viață întreagă cetățenească, acordat de calitatea de cet­ățean al Statului maghiar. Nu mai au ce căta jumătățile de vorbe, să ne scuturăm de păcatul pe care-l avem de a fugi de luptă. Să pornim la luptă bărbă­tea­scă , nu articole, nu discuții sau conferințe și aplauze. România poate face mult. Să cerem, punând întreaga noastră făptură în joc, drepturi cel puțin egale pentru frații noștri de dincolo. In Transilvania școalele se’n­­chid, prin o mie de mijloace,— acesta-î tristul adevăr nji se vor mai închide și cele cari mai sunt Nu se va găsi un singur guve­rn unguresc care să o­­prească opera de prigonire me­nită a zdrobi școala noastră. Dar avem datoria să înălțăm școala care cade: cărțile cari se ’ngălbenesc în librării, neci­titele mii de cărți, trebuie să treacă dincolo, să întrețină vie legătura sufletească între noi cei de aci și cei de dincolo. Avem datoria să satisfac­em nevoia profundă a românismului de dincolo, nevoia de a-și trăi viața întreagă. Datoria ori­cărui cetățean din regatul român e să ceară tu­turor conducătorilor acestui re­gat să facă numai această po­litică și niciodată altă politică ; fără această îndrumare a vieții noastre, existența fraților noș­tri de dincolo va fi primejduită. Aplauze entuziaste au subli­niat cuvântările d-lor Bogdan- Duică și N. Iorga. M. Negru 'istaifrata sinucider­e din Dorohoi — 'sin haham octogenar își tac beregata — Dorohoi, 11 Octombrie O sinucidere înifiorătoare ș­i care iese cu totul din cadrul comun s’a întâmplat azi la a­­miazi în orașul nostru și a im­presionat întreaga populațiune a orașului. In strada Răileni locuește un bătrân haham numit Buium Reidman, în vârstă de aproape 80 ani. El era și hahamul care făcea operrațiunea circumciziu­­nei la populațiunea evreiască conform ritului mozaic. In ultimul timp o boală de­ care suferea îi alteră cu desă­vârșire facultățile mintale, di­­zichilibrându-l complet. Toată ziua era distrat și se plângea adesea că­ urmăresc vedenii. Toți ai casei, presim­țind pare că tragicul sau sfârșit, îl j­ărea și-l urmareau pas cu pas. Azi, pe la ora 12 din zi, profi­tând de un moment când n’a fost observat, a luat un cuțit as­cuțit cu care obicinuia să facă operațiunea circumciziunei la nou-i născuți din populațiunea evreiască și, ducându-se în șu­ra casei, s’a întins jos și și-a tăiat adânc gâtul. Când peste câteva minute ne­vasta sa Menuha s’a dus să-l caute, s’a găsit mort într’o i­­mensă baltă de sânge. Cei dintâi sosiți la fața locu­lui au fost d-nii procuror Lovi­­nescu, polițai Vameșu, cari au dispus ridicarea cadavrului. lunii, u octombrie 1913 Evenimentele din străinătate — Serviciul telegrafic al ziarului „Universul,, — BULGARIA nu se gândește la revanșa DECLARAȚIILE MINISTRULUI GHENADIEFF Viena. 11.— Azi dimineață la orele i - a sosit aci ministrul de externe bulgar Ghenadieff, ve­nind din Sofia. După o oră și-a continuat drumul la Zurich unde se duce în vizită la o soră a sa-De la Zu­rich. Ghenadieff se va duca la Paris și apoi­ va veni la Viena, unde va răcine mai multe zile, înainte de a se în­toarce la Sofia. La pară, Ghenadieff a fost în­tâmpinat de ministrul Bulga­riei la Viena, Ivan Sala,ba,șef, care­ a transmis unui redactor al ziarului „N. Fr. Presse“ ur­mătoarele declarații ale minis­trului de externe bulgar­ ,,Bulgaria a încheiat pace cu toți adversarii și acum nu se gândește de­cât la vindecarea rănilor ce le-au adus războiul și crizele. Nenorocirea de care a fost lovit poporul nostru, cu toată vitejia lui, nu poate fi uitată și nici nu va fi. Dar, dată fiind energia noastră, nu ne vom pierde vremea cu plân­sele și vitele. Munca este singu­rul leac pentru rănile noastre, și nu munca ce urmărește re­vanșa, ci o muncă pentru ridi­carea bunei stări a țărei noastre. La aceasta, va contribui mult și faptul că recolta e excelentă. Bărbații au fost in război, dar femeile și copiii au continuat munca câmpului, așa că recolta nu a avut de suferit. Industria și-a reluat activitatea și co­merțul înflorește din nou. Sper că în curând finanțele și comer­țul vor reintra în cursul lor normal. APROPIEREA TURCO-BUL­­GARA — Declarațiile lui Lavoff — Viena. 11. — „Sudslavische Correspondenz“ află din Con­­stantinopol: Generalul Savoff, care se află încă la Constantinopol și con­tinuă discuțiile cu bărbații de Stat turci, a declarat următoa­rele, într-o convorbire cu un icrist turc: Cu prilejul reorganizarea ar­matei, se va aduce în discuție și c­estia primirea supușilor oto­­mani în armata bulgara, de­oa­re­ce eventualitatea unui con­flict turco-bulgar pare de a­­cum exclusă. Comunitatea de interese din­tre Bulgaria și Turcia este atât de mare, că cele două State se vor apropia și fără o înțelegere specială. Se va produce la un moment dat o alianță automa­tică, ce corespunde intimităței naționale dintre Bulgaria și Turcia. BULGARIA NU INTRA IN TRIPLA ALIANȚA — Declarațiile lui Raîko Dimitrieff — Petersburg, 11.— Mai multe ziare publică senzaționala știre că, cu ocazia vizitei împăratu­lui Wilhelm în Austria, se va desăvârși alipirea la tripla a­­lianță a noului bloc balcanic,­­­compus din Bulgaria, Româ­nia, Grecia, Turcia și Albania. Ratko Dimitrieff, ministrul Bulgariei la Petersburg, declară într’un interviev, că știrea este prematură. Bulgaria încă nu a hotărât în privința aderărei sale la una din grupările euro­pene. . . Bulgaria a intrat, zice mi­nistrul bulgar, într’o­­ epocă de reculegere și are mai întâi de toate nevoe de timpul necesar ca să-și vindece rănile și numai după aceasta va hotărî. Este prematur de a se vorbi de o alianță cu Albania, căci Albania liberă încă nu­ există de fapt; este adevărat, însă că Bulgaria simpatizează cu Alba­nia, ambele având interese și doleanțe comune, căci ambele au pi­­erdut o bună parte a teri­toriilor lor din pricina Serbiei. SITUAȚIA BULGARILOR DIN GRECIA ȘI SERBIA __ Declarațiile exarhului bul­gar din Constantinopol — Viena. 11. — Din Constanti­nopol se comunică: Un redactor al ziarului Stam­­bul a avut o convorbire cu ■e­rar­i­ul bulgar, monsegnorul Jo­­sef, care a confirmat știrea că exarhatul bulgar va fi mutat la Sofia, și a declarat că acum, când majoritatea credincioșilor­­ mai sunt sub suveranitatea Turciei, menținerea exarhatului la Constantinopol nu ar mai a­­vea nici un sens. La Constantinopol se va­ înfi­ința un episcopat cu jurisdicți­­une asupra bulgarilor ce rămân în Turcia. La întrebarea ce se va întâm­pla cu bulgarii ce rămân în Grecia și Serbia, monsegnorul Tosei a declarat: „Pentru moment nu putem face nimic pentru ei și sunt con­damnați să fie șerbi­zaț­i sau e­­lenizați. In această privință, avem știri grave din Serbia. Toți mitropo­­liții noștri­ au fost alungați, in­stitutorii expulzați și școalele noastre închise. Se procedează în mod sumar în Serbia nouă. MEETINGUL REPRESENTAN­­ȚILOR VALONEI Valona. 11. — Astăzi s’a ținut meetingul reprezentanților Va­lonei și ai populațiunii din îm­prejurimi. Președintele guver­­nului provizoriu, Ismail Kemal a expus situațiunea actuală a țarei, ta exprimat regrete pen­tru acțiunea arbitrară a lui Essad și a discutat acuzațiu­­nile aduse de adversarul său contra guvernului provizoriu. Meetingul a votat încredere gu­vernului. (A. R.). SOSIRE Sofia, 11. — Ministrul Tur­ciei a sosit împreună cu perso­nalul legațiunii. (A. R.). -------------+*-------------­VIZITA PRINCIPELUI MOȘTE­NITOR ROMÂN LA VIENA Sigmaringen, 11. — Principele moștenitor al României împre­ună cu familia princiară a plecat spre Viena unde va vi­­­­zita pe împăratul și apoi se va­­ întoarce în București. IA. R.). Evenisisntele din fest EVACUAREA ATITUDINEA ANGLIEI Londra. 11.— In cercurile di­plomatice se discută cu aprin­dere știrea că Sir William Tyrell, omul de încredere al lui Eduard Grey, pleacă în Ame­rica pentru a vizita pe amba­sadorul englez din Washing­ton. Intre Anglia și America există divergențe de păreri în chestia mexicană. Anglia susține pe președintele Huerta, care, prin arestarea deputaților optezi țio­niști,­­și-a atras nouă atacuri violente din partea Americei. Câte­­va ziare conservatoare engleze nu se sfiesc să repete aserțiunea că atitudinea Am­eri­­cii e dictată de apărare a inte­reselor petrolifere ale armei mxicane Peterson. Sir William Tyrell este omul de încredere al lui Grey și trece drept sucesor al subsecretaru­lui de stat Nikolsolm, sau cel puțin viitor ambasador. ATITUDINEA GERMANIEI Berlin, 11. — Ziarul „B. Z. Am. Mittag” află că, între gu­vernul englez și cel german are loc un schimb de vederi asupra doritei orânduiri a lucrurilor în Mexic. Cele două Puteri sunt de a­­cord că e nevoe de un om ener­gic în capul republicei Mexicu­lui, dar n’au luat nici o hotă­râre asupra persoanei lui Hu­erta. Dacă americanii pot propune o altă soluție nimerită, Germa­nia și Anglia o vor aproba. De altfel Germania e hotărâ­tă să recurgă la măsuri ener­gice pentru apărarea supușilor ei din Mexic.* Londra, 11. — Ziarul „Daily Cronicle" anunță, că între An­glia și Germania se urmează tratative foarte serioase pentru stabilirea sferei de interese a fiecăreia dintre cele două State. Știrea, că guvernul englez ar vrea să cedeze Zanzibarul Ger­maniei, nu corespunde adevă­rului.------------------------------­ Tir'irâilsd Fortujeia URMARIREA FOSTULUI MI­NISTRU COTINEO Lisabona. 11.— Se crede că fostul ministru Cotinho a luat trenul azi dimineață la Barreiro, pe țărmul de Sud al Tagelui mergând la Villaviciosa. Auto­ritățile au telegrafiat la toate stațiunile mandatul de arestare. (A. R.).* Lisabona, 11. — Continuă a se face numeroase arestări de ci­vili și de militari in numeroase puncte ale țarei. Țara e liniștită. Generalul Jaine Costa a arestat la Mirandella, pe maiorul Mer­­guinhao Amundo. Acesta a de­clarat, că Cotinho a așteptat în noaptea de­ 20 spre 21 curent în uniforme] într'un automobil pe 7 sergenți înrolați de el, cari să-l deschidă porțile cazarmei de marină, însă sergenții au­ fost arestați. Cotinho era înso­țit de primul carting maestru Sonza Guimaraes, care s'a sinu­cis. (A. R.). ---------------------------------­ Ios “in­ di psiho­simîi DEPUTAȚII ROMANI IN PAR­LAMENTUL UNGAR Budapesta. 11. — Dintre de­putații români au sosit, aci, cu scop a participa la ședința de mâine, a Camerei, deputații dr. Theodor Mihály, președintele partidului național român, dr. Iu.Hiu Maniu și dr. Alexandru Vaida, care sosește direct pen­tru acest scop de la Karlsbad. TURNEUL TRUPEI ANTO­­­NESCU IN ARDEAL Budapesta. 11. — Victor An­­tonescu a cerut ministerului de interne ungar să-i permită a da repre­entațiuni teatrale, în­ loc de Traia-Mare, la Gravița, unde populațiunea română este mai numeroasă. Ministerul a refuzat satisfa­cerea cererei și a ordonat auto­rităților administrative să nu permită reprezentaț­iuni de­cât în localitățile pentru xari s’a a­cordat autorizația. * Budapesta. 11. — Populațiu­nea română din Sibvu și Arad se pregătește cu entuziasm pen­tru reprezentațiile teatrale ce le va da trupa Victor Antone­scu, compusă din membrii teatrului național din București. Biletele pentru cele 3 repre­­zentațiuni în Arad, au fost com­plet vândute. Românii din Sibiu vregătesc o primire entuziastă artiștilor ro­mâni. Sașii din acest oraș au refuzat să cedeze teatrul lor. m toate acestea reprezentațiile pro­mit un succes extraordinar. ------------------------------­ Ba­s. Urile au­stro-str­o —Articolul unui ziar sârbesc— Belgrad, 11. — Organul națio­nalist „Srpska Lastava“ publi­că un articol asupra raporturi­lor austro-sârbe spunând că Austro-Ungaria a arătat până acum bunăvoință față de Ser­bia mai ales în cestiunea alba­neză. Serbia trebue să păstre­ze această bună­voință, de­oare­ce Austro-Ungaria poate ori­când să se răzbune contra Ser­biei. Aceasta va trebui, spre a înlătura nouă complicațiuni, să se arate amicală față de sârbii­­albanezi și să resolve în mod fa­vorabil și repede cestiunea fre­­cventărei târgurilor sârbești de către albanezii din Albania. (A. R.). OPOZIȚIA NU VA ASISTA LA ȘEDINȚA DE AZI A CAMEREI UNGARE Budapesta. 11. — Conferința partidelor de opozițiune a de­cis să nu ia parte la­­ ședința camerei deputaților de mâine, pentru motive de tactică. (A. B). EX-CAPITANUL SANCHEZ CONDAMNAT LA MOARTE Madrid, ÎL— Curtea supre­mă de răsboiu a marinei a ■osândit la moarte pe ex-căpi­­tanul Sanchez și la închisoare pe viață pe fiica lui Maria Luiza. (A. R.) A819 Jufiét Belgrad. 11. — După părerea cercurilor militare, evacuarea Albaniei se va termina până Sâmbătă. Ministerul de război­ va pro­pune consiliului de miniștri, demobilizarea unei jumătăți a corpului de ocupațiune. IMI­PACEA GRECO-TURCA­NENTA Frankfurt. 11._Ziarul „Frank­furter Zeitung“ află din Cons­­tantinopol, că încheerea păcei greco-turce este așteptată cu certitudine pentru Miercuri. NU EXISTA NICI O ALIANȚA TURCO-BULGARA Constantinopol. 11. — Ziarul „Jeune Turc” e autorizat să desmintă pretinsa alianță turco­­bulgară, anunțată a doua oară de ziarul parizian Temps. (A. T. L).FETHI-BEY LA SOFIA Constantinopol, 11. — Astăzi, Fethi-bey, ministrul turc la So­fia, a plecat la­ postul sau, înso­țit fiind de tot personalul lega­­tiimei. (A. T. I.). NOUL A a <s * ti An? FN­OLE? LA CONSTANTINOPOL Constantinopol, 11.— D. Ma­llet. noul ambasador englez la Constantinopol. a sosit azi aci. (A. T. I.). TRAT^ni. T‘T' oowțERȚ TURCO-BULGAR Constantinopol. 11 [UNK]— Vineri vor sosi la Constantinopol de­legate bulgari pentru a încheia tratatul de comerț cu Turcia. (A. T. I.). ÎMPĂRȚIRE S v’TIT­ TTORIILOPI CUCERITE _ înțelegerea sârbo-muntene­greană — Belgrad, 11. — In cercurile politice de aci se declară, că in­tre Serbia si Muntenegru a sur­venit o înțelegere deplină în ceia ce privește împărțirea teri­toriilor cucerite. Conform­­ a­­cestei înte­legeri, Munte­negrul primește Plevlje, dar ținutul din nordul Drakovitzei rămâne Ser­biei. pTIEMINTIRE Constantinopol. 11. — Ziarul oficios „Jeune Turc” desmmt"' în mod formal știrea aflată di­n Sofia de ziarul „Le Temps“, că o alianță ar fi fost încheiată între Turcia și Bulgaria. (A.R.). PROECTELE DE RĂSPUNS LA MESAJUL TRONULUI SÂR­BESC Belgrad. 11. — Comisiunea pentru răspuns la Adresă a de­pus în Scupștină patru proiec­te. Trei dintre proiectele de a­­dresă sunt în substanță para­frazarea mesagiului tronului. Alte trei proiecte ale opoziț­iu­­nii exprimă regretul pentru a­­titudinea ostilă a Bulgariei, ve­chea aliată, care a fost cauza războiului sârbo-bulgar. Opozi­­țiunea face în parte răspunză­tor și pe guvern de ultima nă­vălire a albanezilor, de­oare­ce guvernul nu a luat măsurile trebuincioase spre apărarea su­ficientă a graniței sârbo-alba­­neză. Exprimă speranța că de­limitarea graniței sârbo-munte­­negrene se va face cât mai cu­rând posibil, așa ca să satisfa­că pe ambele state sârbești, că raporturile cu Muntenegru vor fi făcute cât mai strânse posi­bil, că alianța cu Grecia și ami­ciția cu România să fie întări­te. (A. R.). PRELUNGIREA MORATORIU­MI IN SERBIA Belgrad, 11. —■ Guvernul a decis să prelungească morato­riul pentru obligațiunile bazate pe polițe până la 1 Aprilie 1914 și să creeze, pe cale de decrete, o tranziție pentru reluarea celor­lalte plăți. (A. R.). -------------***------------­ O ALIANIA RUSA-TURCA Constantinopol, 11. — in cer­curile diplomatice de aci circul” , cu persistență sim­ul că, in cel­­ mr~i apropiat viitor, se va în­­­cheita intre Rusia și Turcia o alianță. Tratativele între Gier.?, amba­sadorul Rusiei de «rr. si ministru de finanțe tur, Djavid pașa, au urmărit desființare convenției de la­ 1900 in slursu căreia i se acordă Rusiei drep­­turi excepționale în ceia ce pri­vește Construirea de căi ferate în Turcia orientală­. In schimbul renunțărea la a­ceasta convenție, Rusia obții,' cu mult mai mult, prin acorde­rea unor concesiuni extraordi­nare în construirea liniei farat- Tekerics-Erzerum, care în a­gâtură cu linia ferată constru­ită de niște capitaliști francezi. VIITORUL MINISTRU DE EXTERNE AL ITALIEI Bonta. 11. — Mai multe ziare, afi­rmă, că ministrul de externe San Giuliano își va părăsi pos­tul și va fi numit ambasador la Paris, iar actualul ambasador la Paris, Tittoni, fost ministru de externe, va fi nu­mit din nou ministru de externe. CAMPANIA ELECTORALA DIN ITALIA — Ciocniri între alegători și polițiști — Roma, 11. — Cu prilejul cam­paniei electorale, în mai multe localități au avut loc ciocniri grave între alegători și poliție. La Tarento s-a făcut o ma­nifestație pe străzile orașulu Poliția a împrăștiat mulțimea cu forța. Mai multe persoane au fost grav rănite. Asemene demonstrațiuni au avut loc­­ în alte localități. AGITAȚIA BAKHTIARELOR Teheran, 11. — încurajați de numirea lui Samsamus SaUa­neh ca guvernator de Ispaha; bakhtiarii se poartă în mo provocator. Consulul rus a reu­șit cu mare greutate să con­vin­gă pe fugari, a se refugia­­ consulat. Dispozițiunea popula­­țiunii este defavorabilă bakhtlo­rilor. (A. R.). LUCRĂRILE COMISIUNEI PEN­TRU GRANIȚA ALBANII” Viena. 11.— Contrariu ști­lor că delegatul austriac în ci misiunea pentru granița Alba­niei de Sud a fost atins de o boală gravă... „Corespondența Politică“ constată că a fost vorba numai de o indispoziți­­une trecătoare, care nu a împe­­dicat nici­de­cum lucrările co­­misiunii. (A. R.). | LA MA*ASINELE = § I lEț­TE­R FIU I jk­­ București. — Stadia Lipscani No. 57 Jr AU SOSIT și SOSESC ZILNIC : II [ U tinsels’ Noutăți Pari­stene 1 [ ^iP^ÎEEiZr­ I Raioane Speciale: 1 | IfflSffliH CONFEC JIUN­ pentru DJAMRE % h VELOS RS MOI 1 LO.­­I TAU,iB ® I 1 1 Romnișori-«* f­i C«p» ăn 9 PI­.AU !>E­i»i­:(­HE J MONETARIJEI Mină m S ta­‘ fe i I ARTICOLE fe M­i Măn și Perrin, CORSETE P-D­­I LINGERIE FINA. Truseuri Comptegte A W PREȚURILE CELE MAI EFTINE. @ Eșantiploane gratis în toată țara m U UUI SI. GHEOROHE București, Calea Victoriei, ISO — INSTITUT PARTICULAR — Devenit proprietatea profesori­­­lor asociați va continua în vii­tor complect reorganizat CURS LIGEAL COMPLECT — CURS PRIMAR — cu franceza și germana obliga­torie. Se primesc elevi interni, semi­­interni și externi. Prețurile, ca la celelalte institute similare. Prospecte la cerere. Profesorii Asociați Proprietari Director,C. I. Șonțu 1580 Institutu! pro­estona! O J­iu^p București, str. Traian 1S1 bis (Lângă Bulevardul Pache) Autorizat cu No. 31 Se primesc eleve interne, ex­terne, semi-interne. Educație a­­leasă, cultură serioasă, îngrijire părintească. Curs primar, profe­sional, programa Statului. Curs liber. Cursuri practice de croito­rie, mode, țesă­torie lingerie. Franceza, germana, piano, pic­tura se predau în mod deosebit. Institut Francez. Preț mo­derat. Cereți prospectul. 1467 Direcțiunea Used Francez-Roaâ& Fondat la anul 1895 de E. CLIXCIU și G. TOPA LISSEANU J­u­narești, Calea JPle viselor. Cursuri p rimere, liceu complect, cu toate cele trei secțiuni, preparațiuni pentru șc­oli comerciale. înscrierile se fac de pe acum. Prospecte la ce­rere. Directori: G. Pova-L­iseanu, pro­fesor la lie. Lazar, dr. ciunagea și­­ V. C­igény, profesor la gimnaziul Șincai, și 41. min­t. I , profesor la școala su­perioară de comerț. 1570 ¥ ți altoit ® — 3-a.p’ex‘to © — Varietăți: de vin, grasă și gal­benă, de masă, class-aurie­­timpurie, muscat hamburg-Blak și creass-Napoleon. 1569 _ mg. Sentaxa, Buzău Rnuneiu La 7 Noembrie 1­913 se va vinde prin licitație publică la Tribu­nalul Roman, imobilul d-îul îa­­mș Cobzaru din centrul orașului Roman, compus din 6 săli mari, 80 camere și alte atenanse, a­­vând sală fie teatru, casino, ci­nematograf, berărie, restaurant, hotel și alte încăperi. Imobilul nu este încă complec­tat și pentru terminarea lui se mai necesită suma de 60­—80.000 lei. Sarcini hipotecare lei 150.000. E unica construcțiune în ora­șul Roman, lipsit de orice alte săli de spectacol. Veniturile a­­cestui local ar fi de­ minimum 30 de mii lei anual. Pentru orice in­formațiuni de cumpărare sau închiriere a se adresa Bănceî­rle Credit, din Ro­man. 1560 Râmnicu-Vâlcea —. 34 Mihai Bravu 34 — S’a deschis în acest oraș un institut de domnișoare. Se pri­mesc eleve interne, semi-interne și externe. Direcțiunea: Zoe Aslan și Ma­ria Crăciunescu, licențiate în li­ter ®­ 1482 ă la Anismaia Comision import export și infor­mațiune RUE KOBLEBSKAIA No. 27 On>j&SSIk 1459 MARE 1EPOSIT di­feri U­ < OU ® in toate dimension îe ORB­IT PETROLIFER PLOEȘTI 1391 uuim mii »mumiMHiH»—! mi isi'iirmtr mi ............. O'r^sr-Mritl ulucă bardă, lungime 1.75 m., o­­bezi mari, mijloace și mici, toa­te de esență fag­­are de vânzare cu preț avantagios oșia P. V. Mi­­rică comuna Oești, gara Curtea de Argeș.___________ 1448. 17. Vite, pomi roditori, trandafiri , an­­ta­te superioară, va­­letăți alese. I­r­­izipi con­­enabile serviciu pr­ompt co­­nti­nei­s. Condiț­iuni avantagioase la fren­Eu­rg­legren - E1CSN­EȘTI — Strada Meg­al& 8 Catalog la cerere 1625 G. stoenescu MAȘINA BREVETATA DE SPĂLAT RUFE „FAVORITA“ exe­cutată în secția metalurgică a fabrice­­ IALBINA“ Max Fischer & Co. ’Societate Anonimă. — Galați 1 dispensabil pentru istmlîî, ca­­zarmi, hoteluri­, restaurante, spiraluri, spsilatorii etc. Garantam funcționarea perfectă, scoater a rufelor albe ca zăpada, rea­lizarea unei economii de 70 la sută î n combustibil și săpun. Su tre­­cuese cunoștiuți speciale psn­­- “pliatul, cu .,FAVORITA“ IU are in rece in­ calitate­­ și durabilitate ori­ce mașină adusă din străi­nate. ____ Luam înapoi mașina cumpărată dela noi, care d­pă m­ereire s'a arătat că nu corespunde descrierilor noastre, ilustrația arată modelul pentru familii mici, care in construcție și durabilitate este tot at­ât de bun, ca modelele mai mari cu sobă. Prospecte, prețuri pentru toate mărimile și certificatele cumpără­­torilor se trimit la cerere. ISTITUTUL DE DOMNIȘOARE „BOLINTINEANU“ Șoseaua Jianu N­­ p. 6. — Telefon­iu­ 73 situat în cel mai igienic cartier, înconjurat de un mare parc (3000 m. p), înscrierile au început, iar cursurile încep odată cu școalele Statului. Curs primar, liceal și curs liber pentru perfecționare în studiul ambelor străine. Cursuri speciale de: Canto, pian, desemn, pictură, piro­gravură, metaloplastie, economie domestică și croitorie. Corp didactic ales. Profesoare și guvernante speciale pentru lim­­bil franceză, germană și engleză. Curs de gimnastica suedeză. Educație serioasă. Local spațios și igienic, întreținerea și sănă­tatea elevelor foarte îngrijită. Distracțiuni instructive: conferințe, dans etc. Se primesc internete externe, semi-externe. PROSPECTE LA CERERE: 1307 Directoare: SOFIA GANE. „COMERCIALA“ — Societate cooperativă, pe acțiuni­ — Bucure­­șî - Palatul Gamsrd de Gomeri.-București (STRADA SURRDA.­ 4) Pe ziua de 1 Octombrie a. c., a început să func­ționeze Societatea «Comerciala», având de scop șî obiect : 1. Organizarea contabilități­i și ținerea registre­lor comercianților și a tuturor instituțiunilor co­merciale, a sediul comerțului respectiv. 2. Corespondența, informația«­ și consultația­­ comerciale. 3. Reprezentanțe, cumpărări și încasări de creanțe. 4. Constituiri și lich­idări de societăți. 5. In tabular! de mărci de fabrică, brevete de in­vention­ etc. 6. Ori­ce ulte afaceri și operațiuni în legătură cu cele arătate mai sus. Societatea va interveni, prin mijloacele de care dispune, a se acorda credite c­omercian-ilor a căror registre sunt simțite in regulă. Președintele Consiliului de administrație, I. n­­. P­rotopopescu Director, N. N. Stoica Pentru ori­ce informațiuni privitoare la Societate, peetretaria­­tul este deschis în fie­care zi, între orele 10—1% și 8—7 p.m. m.UI ■ . . — ■ - r, ■— ---------- m. fIIE Americane, Algeriene ......I....­ din Feplaierele Îs­­tandre (Onissac) Cereți lista și prețurile varietăților fine de vin de de masă și de Sav prin * 1572 Repre entantul Gene­­a­l­l C­O­PT filIC - BUCUREȘTI. — tal pentru România WiffiL I Hil­­ S I AU O CALEA MORILOR 154 Sșr­a gg F £ m­m £ cmtTipA F#cert sf Cereți numai adevărata PUDRĂ și CREMA |­ GERMANDREE IsieíSM SIg| I ^F#UMOTETES VabrioatS da­­ .. . § I ESHOT-BODGaESg PARFUMEUR m S £ Fern BE GONTRAFABERt Balle POSTYRN yiiluAileJâ­n­ «re de la VIE A A lai isistals de nămol cu radium, cele mai curative ia tratamentul boli­or de elITÂ, RE­MATISM, SINATICÃ IN SPECIAL RECOMAN­­DAIBILE !»KIITRII CURA de L­ »AMNA și IARNA Theramia aloce, cel mai nou sana­toriu­ ba in lume, constr­uit direct deasupra izvoarelor. I ga­ură directă cu toate băile pri a se­sor­i pridoare încălzite. De aceea e estel­usă primejdia de răcire. 200 camere, cu tot confortul, bucătărie dietetică, institut fi­­zical, emanatoriu de radium, institut de hi­­­tărămătorul cârjei trata raPis, gimnastică medicală, distracțiuni ” de toate felurile. Prospecte la cerere. S 792 Direcția Băilor Posten­ i 3 ore dela BUDAPESTA,

Next