Universul, octombrie 1913 (Anul 31, nr. 270-300)
1913-10-14 / nr. 283
SITUAȚIA românilor din Ungaria •------------------------------ Sonferiațalfi d-Ior Bigdan-Suica și N. .orga la Âieseul Român In fata unei săli arhipline, doi dintre fruntașii vieții noastre nationale au expus Vineri seară, la Ateneul Român, situația,românilor din Ungaria. Ținerea conferințelor a fost organizată de „Liga Culturală“. Conferința d-ln Bogdan-Duică „Liga Culturală”, a început d. Bogdan-Duică, își reia seria conferințelor, sau a agitațiilor, —dacă vreți ~ hotărâte la congresul din Piatra Neamț. Vă rog totuși să nu vă așteptați din partea mea la altceva, astă seară, decât la o vorbă foarte liniștită, plină de citații de fapte și de cifre. Ocupându-se de starea românilor de peste munți, conferențiarul se oprește la început în special asupra stării românilor considerată din punct de vedere al proprietății. D-sa, cu cifre, dovedește că, priviți sub acest aspect, țăranii români de dincolo nu stau mai bine decât cei de la noi.Câteva cifre ne pot face o idee despre aceasta. Latifundiarii, posedând ținuturi cari trec de 10 mii jugere, sunt în Ungaria 166 iar în Ardeal 66, proprietari mari posedând de la 1000 până la 10.000 ha. sunt în Ungaria 4332 iar in Ardeal 863; proprietari mici sunt în Ungaria 4332 iar în Ardeal 863. Țăranul român n’are în Ungaria pământul necesar; el cere mereu ,să cumpere pământ, fapt care face pe guvernanți să trâmbițeze mereu pericolul pe care-1 reprezintă această tendință a românilor de acolo. Unu dintre apăsătorii elementului românesc e însuși Statul unguresc care, e drept, nici nu prea stăpânește multe pământuri. Această stare mizeră a poporului român, stare reală și dureroasă, presa noastră n’o cunoaște și când se ocupă de ea o tratează în mod superficial; presa ungurească o neagă totdeauna, recunoscând-o numai atunci când e vorba ca din ea să scoată încheerea că elementul acesta, având o stare economică nenorocită, nu e îndreptățit să ceară o emancipare și recunoașterea dreptului la o viață mai omenească. Ungurii spun totdeauna neadevăruri când se pronunță în chestiunea proprietății de pământuri a populațiunii românești; ei alarmează pe concetățenii lor, scotim țipăt calculat și fac operă pe care o putem califica drept șarlatanie în publicitate. In mare parte, starea aceasta de apăsare se datorește și elementului evreesc,care, după ce a pus mâna pe comerțul, pe industria și pe toate întreprinderile din diverse puncte, s’au oprit la acapararea de pământuri. Rolul dizolvant al evreilor a fost relevat în vremea din urmă în Ungaria de către deputați, dintre care unii, deși a fost mult ridiculizat de popor, va rămâne ca o personalitate de valoare. Evreii sunt atât de tari pe alocuri în Ungaria,încât tind să înlăture de la guvernare vechile elemente, cărora le iau locul. Unul dintre cei mai de seamă profesori de economie politică unguri, cercetând organizarea elementelor evreești,— cari sunt adunate acolo într’o „casină” luptând cu altă „casină” a elementelor maghiare — arată că ea e foarte vinovată, și dovedește cu dare că lupta agrară care se dă azi în Ungaria se dă nu numai între elementul maghiar și celelalte naționalități ci între acest element și între evrei. Prin urmare, noi daca suferim acolo de lipsă de pământ, suferim nu numai din pricina puținului pământ dobândit,ci și pentru faptul că evreii sunt stăpâni ai unor mari întinderi pe cari le-au acaparat; acest fapt îl afirmă și-l dovedesc intelectualii unguri, în cap cu profesorii universitari. Jumătate din teritoriul Ungariei e inalienabil iar cealaltă jumătate, — prin acțiunea băncilor și a creditelor agricole — a fost și va fi străină de românii cari au totuși foarte mare nevoie de pământ. Românilor nu li se mai vinde nici o bucățică de pământ. Când așa stau lucrurile, nu avem oare dreptul să taxăm de șarlatenie publicistică țipetele pe cari presa maghiară le scoarte, numai spre a justifica măsurile de sugrumare politică împotriva românilor? Românii de acolo înțeleg acest lucru; ei sunt foarte scârbiți de Statul ungar, și au dreptate. Biserica românească din Ungaria a fost sugrumată; din școalele românești au rămas numai câteva cari, în curând, vor pieri și ele; moravurile electorale sunt spăimântătoare și ele, datorită alianței maghiaro-evreești care tinde să apese și să înăbușe și mai tare pe români. Acest simțimânt de nemulțumire, de indignare și de revoltă, românii îl înfățișează azi fățiș și sub forme foarte limpezi și violente. „Suntem și trebuie să fim străini de acest organism vitreg“ spun toți frații de dincolo, și au foarte mult drept s’o spună. Unde vor duce aceste lucruri, această stare de asuprire? O regiune de sud și alta de nord așteaptă epoca atentatelor spre a-și face dreptate. E tare bolnavă monarhia în care elementele componente așteaptă izbucnirea unor evenimente așa de violente. Nu vorbesc aci nici ca politician și nici ca agitator; vorbesc ca sociolog, — care nu face sociologie, — prevăzând o stare de lucruri care negreșit va veni, căci nu se poate altfel. Conferința d-luí N. Iorga Am ascultat cu mult interes lucrurile nouă și interesante pe cari le-a expus vorbitorul dinaintea mea. Am ascultat și am observat și chipul în care d-v. ați aplaudat, ați ales pasagiile cele mai omenești, faptele cari vorbeau cu energie. Devenim un popor matur. Atmosfera în care a vorbit d. Bogdan Duică dovedește că, cel puțin după cutremurul la care de curând am fost de față, devenim oameni întregi; știm care e dușmanul comun către care trebuie să ne ’ndreptăm cu toată puterea ființei noastre spre a-l înfrânge. E vremea faptelor serioase și conștiente, sunt, cu cel puțin, sătul de retorică și voesc ca toți să fie așa. Cunoaștem azi nevoia îndreptărilor necesare jos, a înlăturării care trebuie, să se facă sus și a luptei care trebuie dusă împotriva dușmanilor neamului. Lovituri mari și dureroase se dau neamului nostru peste munți. Dumnezeu ne poartă iisă de grije, într’o privință: dușmanii noștri sunt mulți dar proști. D. Vaida, deputat român de peste munți, a făcut o greșeală când a afirmat că condițiunile de viață ale românilor din Bucovina sunt paradiziace. Dușmanii noștri sunt mereu la pândă și la luptă. Să facem și noi la fel. Ministrul de culte ungur, Iancovici, a pornit să cunoască neamul românesc din regatul ungar, între alți tălmaci de limba românească a luat și pe Seghescu, fost preot român, azi spion al vieții noastre naționale. La o masă dată la Blaj, părintele Moldovan, membru al Academiei Române, i-a spus precis excelentei ungare că românii au o cultură vie, superioară, care a fost dușmănită ori, care e dușmănită și azi, dar pe care românii o vor apăra cu prețul vieții lor. Ceea ce o sigur e că Iancovici n’a făcut fără folos această călătorie pentru cunoașterea românilor din regatul unguresc. Prin numirea lui Amtimon Manastirsky ca viitor mitropolit în Bucovina, s’a dat de către amica noastră, Austria, una din cele mai mari lovituri bisericei românești din Bucovina. Un alt fapt care «»a petrecut în vremea din urmă e acela al tratativelor de împăcare, între elementele român și maghiar. Nu discutăm aci ceea ce s’a făcut sau se va face; discutăm numai principiul pe care aceste tratative s’au făcut sau se fac în vederea, împăcării. Ce vor românii din Ungaria . Ca cei mai vechi veniți aci, vor întâi, dreptul la viața națională și apoi dreptul la viața legală; vor dreptul la o viață în forme naționale și dreptul la o viață întreagă cetățenească, acordat de calitatea de cetățean al Statului maghiar. Nu mai au ce căta jumătățile de vorbe, să ne scuturăm de păcatul pe care-l avem de a fugi de luptă. Să pornim la luptă bărbătească , nu articole, nu discuții sau conferințe și aplauze. România poate face mult. Să cerem, punând întreaga noastră făptură în joc, drepturi cel puțin egale pentru frații noștri de dincolo. In Transilvania școalele se’nchid, prin o mie de mijloace,— acesta-î tristul adevăr nji se vor mai închide și cele cari mai sunt Nu se va găsi un singur guvern unguresc care să oprească opera de prigonire menită a zdrobi școala noastră. Dar avem datoria să înălțăm școala care cade: cărțile cari se ’ngălbenesc în librării, necititele mii de cărți, trebuie să treacă dincolo, să întrețină vie legătura sufletească între noi cei de aci și cei de dincolo. Avem datoria să satisfacem nevoia profundă a românismului de dincolo, nevoia de a-și trăi viața întreagă. Datoria oricărui cetățean din regatul român e să ceară tuturor conducătorilor acestui regat să facă numai această politică și niciodată altă politică ; fără această îndrumare a vieții noastre, existența fraților noștri de dincolo va fi primejduită. Aplauze entuziaste au subliniat cuvântările d-lor Bogdan- Duică și N. Iorga. M. Negru 'istaifrata sinucidere din Dorohoi — 'sin haham octogenar își tac beregata — Dorohoi, 11 Octombrie O sinucidere înifiorătoare și care iese cu totul din cadrul comun s’a întâmplat azi la amiazi în orașul nostru și a impresionat întreaga populațiune a orașului. In strada Răileni locuește un bătrân haham numit Buium Reidman, în vârstă de aproape 80 ani. El era și hahamul care făcea operrațiunea circumciziunei la populațiunea evreiască conform ritului mozaic. In ultimul timp o boală de care suferea îi alteră cu desăvârșire facultățile mintale, dizichilibrându-l complet. Toată ziua era distrat și se plângea adesea că urmăresc vedenii. Toți ai casei, presimțind pare că tragicul sau sfârșit, îl jărea și-l urmareau pas cu pas. Azi, pe la ora 12 din zi, profitând de un moment când n’a fost observat, a luat un cuțit ascuțit cu care obicinuia să facă operațiunea circumciziunei la nou-i născuți din populațiunea evreiască și, ducându-se în șura casei, s’a întins jos și și-a tăiat adânc gâtul. Când peste câteva minute nevasta sa Menuha s’a dus să-l caute, s’a găsit mort într’o imensă baltă de sânge. Cei dintâi sosiți la fața locului au fost d-nii procuror Lovinescu, polițai Vameșu, cari au dispus ridicarea cadavrului. lunii, u octombrie 1913 Evenimentele din străinătate — Serviciul telegrafic al ziarului „Universul,, — BULGARIA nu se gândește la revanșa DECLARAȚIILE MINISTRULUI GHENADIEFF Viena. 11.— Azi dimineață la orele i - a sosit aci ministrul de externe bulgar Ghenadieff, venind din Sofia. După o oră și-a continuat drumul la Zurich unde se duce în vizită la o soră a sa-De la Zurich. Ghenadieff se va duca la Paris și apoi va veni la Viena, unde va răcine mai multe zile, înainte de a se întoarce la Sofia. La pară, Ghenadieff a fost întâmpinat de ministrul Bulgariei la Viena, Ivan Sala,ba,șef, care a transmis unui redactor al ziarului „N. Fr. Presse“ următoarele declarații ale ministrului de externe bulgar ,,Bulgaria a încheiat pace cu toți adversarii și acum nu se gândește decât la vindecarea rănilor ce le-au adus războiul și crizele. Nenorocirea de care a fost lovit poporul nostru, cu toată vitejia lui, nu poate fi uitată și nici nu va fi. Dar, dată fiind energia noastră, nu ne vom pierde vremea cu plânsele și vitele. Munca este singurul leac pentru rănile noastre, și nu munca ce urmărește revanșa, ci o muncă pentru ridicarea bunei stări a țărei noastre. La aceasta, va contribui mult și faptul că recolta e excelentă. Bărbații au fost in război, dar femeile și copiii au continuat munca câmpului, așa că recolta nu a avut de suferit. Industria și-a reluat activitatea și comerțul înflorește din nou. Sper că în curând finanțele și comerțul vor reintra în cursul lor normal. APROPIEREA TURCO-BULGARA — Declarațiile lui Lavoff — Viena. 11. — „Sudslavische Correspondenz“ află din Constantinopol: Generalul Savoff, care se află încă la Constantinopol și continuă discuțiile cu bărbații de Stat turci, a declarat următoarele, într-o convorbire cu un icrist turc: Cu prilejul reorganizarea armatei, se va aduce în discuție și cestia primirea supușilor otomani în armata bulgara, deoarece eventualitatea unui conflict turco-bulgar pare de acum exclusă. Comunitatea de interese dintre Bulgaria și Turcia este atât de mare, că cele două State se vor apropia și fără o înțelegere specială. Se va produce la un moment dat o alianță automatică, ce corespunde intimităței naționale dintre Bulgaria și Turcia. BULGARIA NU INTRA IN TRIPLA ALIANȚA — Declarațiile lui Raîko Dimitrieff — Petersburg, 11.— Mai multe ziare publică senzaționala știre că, cu ocazia vizitei împăratului Wilhelm în Austria, se va desăvârși alipirea la tripla alianță a noului bloc balcanic,compus din Bulgaria, România, Grecia, Turcia și Albania. Ratko Dimitrieff, ministrul Bulgariei la Petersburg, declară într’un interviev, că știrea este prematură. Bulgaria încă nu a hotărât în privința aderărei sale la una din grupările europene. . . Bulgaria a intrat, zice ministrul bulgar, într’o epocă de reculegere și are mai întâi de toate nevoe de timpul necesar ca să-și vindece rănile și numai după aceasta va hotărî. Este prematur de a se vorbi de o alianță cu Albania, căci Albania liberă încă nu există de fapt; este adevărat, însă că Bulgaria simpatizează cu Albania, ambele având interese și doleanțe comune, căci ambele au pierdut o bună parte a teritoriilor lor din pricina Serbiei. SITUAȚIA BULGARILOR DIN GRECIA ȘI SERBIA __ Declarațiile exarhului bulgar din Constantinopol — Viena. 11. — Din Constantinopol se comunică: Un redactor al ziarului Stambul a avut o convorbire cu ■erariul bulgar, monsegnorul Josef, care a confirmat știrea că exarhatul bulgar va fi mutat la Sofia, și a declarat că acum, când majoritatea credincioșilor mai sunt sub suveranitatea Turciei, menținerea exarhatului la Constantinopol nu ar mai avea nici un sens. La Constantinopol se va înființa un episcopat cu jurisdicțiune asupra bulgarilor ce rămân în Turcia. La întrebarea ce se va întâmpla cu bulgarii ce rămân în Grecia și Serbia, monsegnorul Tosei a declarat: „Pentru moment nu putem face nimic pentru ei și sunt condamnați să fie șerbizați sau elenizați. In această privință, avem știri grave din Serbia. Toți mitropoliții noștri au fost alungați, institutorii expulzați și școalele noastre închise. Se procedează în mod sumar în Serbia nouă. MEETINGUL REPRESENTANȚILOR VALONEI Valona. 11. — Astăzi s’a ținut meetingul reprezentanților Valonei și ai populațiunii din împrejurimi. Președintele guvernului provizoriu, Ismail Kemal a expus situațiunea actuală a țarei, ta exprimat regrete pentru acțiunea arbitrară a lui Essad și a discutat acuzațiunile aduse de adversarul său contra guvernului provizoriu. Meetingul a votat încredere guvernului. (A. R.). SOSIRE Sofia, 11. — Ministrul Turciei a sosit împreună cu personalul legațiunii. (A. R.). -------------+*-------------VIZITA PRINCIPELUI MOȘTENITOR ROMÂN LA VIENA Sigmaringen, 11. — Principele moștenitor al României împreună cu familia princiară a plecat spre Viena unde va vizita pe împăratul și apoi se va întoarce în București. IA. R.). Evenisisntele din fest EVACUAREA ATITUDINEA ANGLIEI Londra. 11.— In cercurile diplomatice se discută cu aprindere știrea că Sir William Tyrell, omul de încredere al lui Eduard Grey, pleacă în America pentru a vizita pe ambasadorul englez din Washington. Intre Anglia și America există divergențe de păreri în chestia mexicană. Anglia susține pe președintele Huerta, care, prin arestarea deputaților optezi ționiști,și-a atras nouă atacuri violente din partea Americei. Câteva ziare conservatoare engleze nu se sfiesc să repete aserțiunea că atitudinea Americii e dictată de apărare a intereselor petrolifere ale armei mxicane Peterson. Sir William Tyrell este omul de încredere al lui Grey și trece drept sucesor al subsecretarului de stat Nikolsolm, sau cel puțin viitor ambasador. ATITUDINEA GERMANIEI Berlin, 11. — Ziarul „B. Z. Am. Mittag” află că, între guvernul englez și cel german are loc un schimb de vederi asupra doritei orânduiri a lucrurilor în Mexic. Cele două Puteri sunt de acord că e nevoe de un om energic în capul republicei Mexicului, dar n’au luat nici o hotărâre asupra persoanei lui Huerta. Dacă americanii pot propune o altă soluție nimerită, Germania și Anglia o vor aproba. De altfel Germania e hotărâtă să recurgă la măsuri energice pentru apărarea supușilor ei din Mexic.* Londra, 11. — Ziarul „Daily Cronicle" anunță, că între Anglia și Germania se urmează tratative foarte serioase pentru stabilirea sferei de interese a fiecăreia dintre cele două State. Știrea, că guvernul englez ar vrea să cedeze Zanzibarul Germaniei, nu corespunde adevărului.------------------------------ Tir'irâilsd Fortujeia URMARIREA FOSTULUI MINISTRU COTINEO Lisabona. 11.— Se crede că fostul ministru Cotinho a luat trenul azi dimineață la Barreiro, pe țărmul de Sud al Tagelui mergând la Villaviciosa. Autoritățile au telegrafiat la toate stațiunile mandatul de arestare. (A. R.).* Lisabona, 11. — Continuă a se face numeroase arestări de civili și de militari in numeroase puncte ale țarei. Țara e liniștită. Generalul Jaine Costa a arestat la Mirandella, pe maiorul Merguinhao Amundo. Acesta a declarat, că Cotinho a așteptat în noaptea de 20 spre 21 curent în uniforme] într'un automobil pe 7 sergenți înrolați de el, cari să-l deschidă porțile cazarmei de marină, însă sergenții au fost arestați. Cotinho era însoțit de primul carting maestru Sonza Guimaraes, care s'a sinucis. (A. R.). --------------------------------- Ios “in di psihosimîi DEPUTAȚII ROMANI IN PARLAMENTUL UNGAR Budapesta. 11. — Dintre deputații români au sosit, aci, cu scop a participa la ședința de mâine, a Camerei, deputații dr. Theodor Mihály, președintele partidului național român, dr. Iu.Hiu Maniu și dr. Alexandru Vaida, care sosește direct pentru acest scop de la Karlsbad. TURNEUL TRUPEI ANTONESCU IN ARDEAL Budapesta. 11. — Victor Antonescu a cerut ministerului de interne ungar să-i permită a da repreentațiuni teatrale, în loc de Traia-Mare, la Gravița, unde populațiunea română este mai numeroasă. Ministerul a refuzat satisfacerea cererei și a ordonat autorităților administrative să nu permită reprezentațiuni decât în localitățile pentru xari s’a acordat autorizația. * Budapesta. 11. — Populațiunea română din Sibvu și Arad se pregătește cu entuziasm pentru reprezentațiile teatrale ce le va da trupa Victor Antonescu, compusă din membrii teatrului național din București. Biletele pentru cele 3 reprezentațiuni în Arad, au fost complet vândute. Românii din Sibiu vregătesc o primire entuziastă artiștilor români. Sașii din acest oraș au refuzat să cedeze teatrul lor. m toate acestea reprezentațiile promit un succes extraordinar. ------------------------------ Bas. Urile austro-stro —Articolul unui ziar sârbesc— Belgrad, 11. — Organul naționalist „Srpska Lastava“ publică un articol asupra raporturilor austro-sârbe spunând că Austro-Ungaria a arătat până acum bunăvoință față de Serbia mai ales în cestiunea albaneză. Serbia trebue să păstreze această bunăvoință, deoarece Austro-Ungaria poate oricând să se răzbune contra Serbiei. Aceasta va trebui, spre a înlătura nouă complicațiuni, să se arate amicală față de sârbiialbanezi și să resolve în mod favorabil și repede cestiunea frecventărei târgurilor sârbești de către albanezii din Albania. (A. R.). OPOZIȚIA NU VA ASISTA LA ȘEDINȚA DE AZI A CAMEREI UNGARE Budapesta. 11. — Conferința partidelor de opozițiune a decis să nu ia parte la ședința camerei deputaților de mâine, pentru motive de tactică. (A. B). EX-CAPITANUL SANCHEZ CONDAMNAT LA MOARTE Madrid, ÎL— Curtea supremă de răsboiu a marinei a ■osândit la moarte pe ex-căpitanul Sanchez și la închisoare pe viață pe fiica lui Maria Luiza. (A. R.) A819 Jufiét Belgrad. 11. — După părerea cercurilor militare, evacuarea Albaniei se va termina până Sâmbătă. Ministerul de război va propune consiliului de miniștri, demobilizarea unei jumătăți a corpului de ocupațiune. IMIPACEA GRECO-TURCANENTA Frankfurt. 11._Ziarul „Frankfurter Zeitung“ află din Constantinopol, că încheerea păcei greco-turce este așteptată cu certitudine pentru Miercuri. NU EXISTA NICI O ALIANȚA TURCO-BULGARA Constantinopol. 11. — Ziarul „Jeune Turc” e autorizat să desmintă pretinsa alianță turcobulgară, anunțată a doua oară de ziarul parizian Temps. (A. T. L).FETHI-BEY LA SOFIA Constantinopol, 11. — Astăzi, Fethi-bey, ministrul turc la Sofia, a plecat la postul sau, însoțit fiind de tot personalul legatiimei. (A. T. I.). NOUL A a <s * ti An? FNOLE? LA CONSTANTINOPOL Constantinopol, 11.— D. Mallet. noul ambasador englez la Constantinopol. a sosit azi aci. (A. T. I.). TRAT^ni. T‘T' oowțERȚ TURCO-BULGAR Constantinopol. 11 [UNK]— Vineri vor sosi la Constantinopol delegate bulgari pentru a încheia tratatul de comerț cu Turcia. (A. T. I.). ÎMPĂRȚIRE S v’TIT TTORIILOPI CUCERITE _ înțelegerea sârbo-muntenegreană — Belgrad, 11. — In cercurile politice de aci se declară, că intre Serbia si Muntenegru a survenit o înțelegere deplină în ceia ce privește împărțirea teritoriilor cucerite. Conform acestei întelegeri, Muntenegrul primește Plevlje, dar ținutul din nordul Drakovitzei rămâne Serbiei. pTIEMINTIRE Constantinopol. 11. — Ziarul oficios „Jeune Turc” desmmt"' în mod formal știrea aflată din Sofia de ziarul „Le Temps“, că o alianță ar fi fost încheiată între Turcia și Bulgaria. (A.R.). PROECTELE DE RĂSPUNS LA MESAJUL TRONULUI SÂRBESC Belgrad. 11. — Comisiunea pentru răspuns la Adresă a depus în Scupștină patru proiecte. Trei dintre proiectele de adresă sunt în substanță parafrazarea mesagiului tronului. Alte trei proiecte ale opozițiunii exprimă regretul pentru atitudinea ostilă a Bulgariei, vechea aliată, care a fost cauza războiului sârbo-bulgar. Opozițiunea face în parte răspunzător și pe guvern de ultima năvălire a albanezilor, deoarece guvernul nu a luat măsurile trebuincioase spre apărarea suficientă a graniței sârbo-albaneză. Exprimă speranța că delimitarea graniței sârbo-muntenegrene se va face cât mai curând posibil, așa ca să satisfacă pe ambele state sârbești, că raporturile cu Muntenegru vor fi făcute cât mai strânse posibil, că alianța cu Grecia și amiciția cu România să fie întărite. (A. R.). PRELUNGIREA MORATORIUMI IN SERBIA Belgrad, 11. —■ Guvernul a decis să prelungească moratoriul pentru obligațiunile bazate pe polițe până la 1 Aprilie 1914 și să creeze, pe cale de decrete, o tranziție pentru reluarea celorlalte plăți. (A. R.). -------------***------------ O ALIANIA RUSA-TURCA Constantinopol, 11. — in cercurile diplomatice de aci circul” , cu persistență simul că, in cel mr~i apropiat viitor, se va încheita intre Rusia și Turcia o alianță. Tratativele între Gier.?, ambasadorul Rusiei de «rr. si ministru de finanțe tur, Djavid pașa, au urmărit desființare convenției de la 1900 in slursu căreia i se acordă Rusiei drepturi excepționale în ceia ce privește Construirea de căi ferate în Turcia orientală. In schimbul renunțărea la aceasta convenție, Rusia obții,' cu mult mai mult, prin acorderea unor concesiuni extraordinare în construirea liniei farat- Tekerics-Erzerum, care în agâtură cu linia ferată construită de niște capitaliști francezi. VIITORUL MINISTRU DE EXTERNE AL ITALIEI Bonta. 11. — Mai multe ziare, afirmă, că ministrul de externe San Giuliano își va părăsi postul și va fi numit ambasador la Paris, iar actualul ambasador la Paris, Tittoni, fost ministru de externe, va fi numit din nou ministru de externe. CAMPANIA ELECTORALA DIN ITALIA — Ciocniri între alegători și polițiști — Roma, 11. — Cu prilejul campaniei electorale, în mai multe localități au avut loc ciocniri grave între alegători și poliție. La Tarento s-a făcut o manifestație pe străzile orașulu Poliția a împrăștiat mulțimea cu forța. Mai multe persoane au fost grav rănite. Asemene demonstrațiuni au avut loc în alte localități. AGITAȚIA BAKHTIARELOR Teheran, 11. — încurajați de numirea lui Samsamus SaUaneh ca guvernator de Ispaha; bakhtiarii se poartă în mo provocator. Consulul rus a reușit cu mare greutate să convingă pe fugari, a se refugia consulat. Dispozițiunea populațiunii este defavorabilă bakhtlorilor. (A. R.). LUCRĂRILE COMISIUNEI PENTRU GRANIȚA ALBANII” Viena. 11.— Contrariu știlor că delegatul austriac în ci misiunea pentru granița Albaniei de Sud a fost atins de o boală gravă... „Corespondența Politică“ constată că a fost vorba numai de o indispozițiune trecătoare, care nu a împedicat nicidecum lucrările comisiunii. (A. R.). | LA MA*ASINELE = § I lEțTER FIU I jk București. — Stadia Lipscani No. 57 Jr AU SOSIT și SOSESC ZILNIC : II [ U tinsels’ Noutăți Paristene 1 [ ^iP^ÎEEiZr I Raioane Speciale: 1 | IfflSffliH CONFEC JIUN pentru DJAMRE % h VELOS RS MOI 1 LO.I TAU,iB ® I 1 1 Romnișori-«* fi C«p» ăn 9 PI.AU !>Ei»i:(HE J MONETARIJEI Mină m S ta‘ fe i I ARTICOLE fe Mi Măn și Perrin, CORSETE P-DI LINGERIE FINA. Truseuri Comptegte A W PREȚURILE CELE MAI EFTINE. @ Eșantiploane gratis în toată țara m U UUI SI. GHEOROHE București, Calea Victoriei, ISO — INSTITUT PARTICULAR — Devenit proprietatea profesorilor asociați va continua în viitor complect reorganizat CURS LIGEAL COMPLECT — CURS PRIMAR — cu franceza și germana obligatorie. Se primesc elevi interni, semiinterni și externi. Prețurile, ca la celelalte institute similare. Prospecte la cerere. Profesorii Asociați Proprietari Director,C. I. Șonțu 1580 Institutu! proestona! O Jiu^p București, str. Traian 1S1 bis (Lângă Bulevardul Pache) Autorizat cu No. 31 Se primesc eleve interne, externe, semi-interne. Educație aleasă, cultură serioasă, îngrijire părintească. Curs primar, profesional, programa Statului. Curs liber. Cursuri practice de croitorie, mode, țesătorie lingerie. Franceza, germana, piano, pictura se predau în mod deosebit. Institut Francez. Preț moderat. Cereți prospectul. 1467 Direcțiunea Used Francez-Roaâ& Fondat la anul 1895 de E. CLIXCIU și G. TOPA LISSEANU Junarești, Calea JPle viselor. Cursuri p rimere, liceu complect, cu toate cele trei secțiuni, preparațiuni pentru școli comerciale. înscrierile se fac de pe acum. Prospecte la cerere. Directori: G. Pova-Liseanu, profesor la lie. Lazar, dr. ciunagea și V. Cigény, profesor la gimnaziul Șincai, și 41. mint. I , profesor la școala superioară de comerț. 1570 ¥ ți altoit ® — 3-a.p’ex‘to © — Varietăți: de vin, grasă și galbenă, de masă, class-aurietimpurie, muscat hamburg-Blak și creass-Napoleon. 1569 _ mg. Sentaxa, Buzău Rnuneiu La 7 Noembrie 1913 se va vinde prin licitație publică la Tribunalul Roman, imobilul d-îul îamș Cobzaru din centrul orașului Roman, compus din 6 săli mari, 80 camere și alte atenanse, având sală fie teatru, casino, cinematograf, berărie, restaurant, hotel și alte încăperi. Imobilul nu este încă complectat și pentru terminarea lui se mai necesită suma de 60—80.000 lei. Sarcini hipotecare lei 150.000. E unica construcțiune în orașul Roman, lipsit de orice alte săli de spectacol. Veniturile acestui local ar fi de minimum 30 de mii lei anual. Pentru orice informațiuni de cumpărare sau închiriere a se adresa Bănceîrle Credit, din Roman. 1560 Râmnicu-Vâlcea —. 34 Mihai Bravu 34 — S’a deschis în acest oraș un institut de domnișoare. Se primesc eleve interne, semi-interne și externe. Direcțiunea: Zoe Aslan și Maria Crăciunescu, licențiate în liter ® 1482 ă la Anismaia Comision import export și informațiune RUE KOBLEBSKAIA No. 27 On>j&SSIk 1459 MARE 1EPOSIT diferi U < OU ® in toate dimension îe ORBIT PETROLIFER PLOEȘTI 1391 uuim mii »mumiMHiH»—! mi isi'iirmtr mi ............. O'r^sr-Mritl ulucă bardă, lungime 1.75 m., obezi mari, mijloace și mici, toate de esență fagare de vânzare cu preț avantagios oșia P. V. Mirică comuna Oești, gara Curtea de Argeș.___________ 1448. 17. Vite, pomi roditori, trandafiri , antate superioară, valetăți alese. Irizipi conenabile serviciu prompt contineis. Condițiuni avantagioase la frenEurglegren - E1CSNEȘTI — Strada Megal& 8 Catalog la cerere 1625 G. stoenescu MAȘINA BREVETATA DE SPĂLAT RUFE „FAVORITA“ executată în secția metalurgică a fabrice IALBINA“ Max Fischer & Co. ’Societate Anonimă. — Galați 1 dispensabil pentru istmlîî, cazarmi, hoteluri, restaurante, spiraluri, spsilatorii etc. Garantam funcționarea perfectă, scoater a rufelor albe ca zăpada, realizarea unei economii de 70 la sută î n combustibil și săpun. Su trecuese cunoștiuți speciale psn- “pliatul, cu .,FAVORITA“ IU are in rece in calitate și durabilitate orice mașină adusă din străinate. ____ Luam înapoi mașina cumpărată dela noi, care dpă mereire s'a arătat că nu corespunde descrierilor noastre, ilustrația arată modelul pentru familii mici, care in construcție și durabilitate este tot atât de bun, ca modelele mai mari cu sobă. Prospecte, prețuri pentru toate mărimile și certificatele cumpărătorilor se trimit la cerere. ISTITUTUL DE DOMNIȘOARE „BOLINTINEANU“ Șoseaua Jianu N p. 6. — Telefoniu 73 situat în cel mai igienic cartier, înconjurat de un mare parc (3000 m. p), înscrierile au început, iar cursurile încep odată cu școalele Statului. Curs primar, liceal și curs liber pentru perfecționare în studiul ambelor străine. Cursuri speciale de: Canto, pian, desemn, pictură, pirogravură, metaloplastie, economie domestică și croitorie. Corp didactic ales. Profesoare și guvernante speciale pentru limbil franceză, germană și engleză. Curs de gimnastica suedeză. Educație serioasă. Local spațios și igienic, întreținerea și sănătatea elevelor foarte îngrijită. Distracțiuni instructive: conferințe, dans etc. Se primesc internete externe, semi-externe. PROSPECTE LA CERERE: 1307 Directoare: SOFIA GANE. „COMERCIALA“ — Societate cooperativă, pe acțiuni — Bucureșî - Palatul Gamsrd de Gomeri.-București (STRADA SURRDA. 4) Pe ziua de 1 Octombrie a. c., a început să funcționeze Societatea «Comerciala», având de scop șî obiect : 1. Organizarea contabilității și ținerea registrelor comercianților și a tuturor instituțiunilor comerciale, a sediul comerțului respectiv. 2. Corespondența, informația« și consultația comerciale. 3. Reprezentanțe, cumpărări și încasări de creanțe. 4. Constituiri și lichidări de societăți. 5. In tabular! de mărci de fabrică, brevete de invention etc. 6. Orice ulte afaceri și operațiuni în legătură cu cele arătate mai sus. Societatea va interveni, prin mijloacele de care dispune, a se acorda credite comercian-ilor a căror registre sunt simțite in regulă. Președintele Consiliului de administrație, I. n. Protopopescu Director, N. N. Stoica Pentru orice informațiuni privitoare la Societate, peetretariatul este deschis în fiecare zi, între orele 10—1% și 8—7 p.m. m.UI ■ . . — ■ - r, ■— ---------- m. fIIE Americane, Algeriene ......I.... din Feplaierele Îstandre (Onissac) Cereți lista și prețurile varietăților fine de vin de de masă și de Sav prin * 1572 Repre entantul Geneall COPT filIC - BUCUREȘTI. — tal pentru România WiffiL I Hil S I AU O CALEA MORILOR 154 Sșra gg F £ mm £ cmtTipA F#cert sf Cereți numai adevărata PUDRĂ și CREMA | GERMANDREE IsieíSM SIg| I ^F#UMOTETES VabrioatS da .. . § I ESHOT-BODGaESg PARFUMEUR m S £ Fern BE GONTRAFABERt Balle POSTYRN yiiluAileJân «re de la VIE A A lai isistals de nămol cu radium, cele mai curative ia tratamentul bolior de elITÂ, REMATISM, SINATICÃ IN SPECIAL RECOMANDAIBILE !»KIITRII CURA de L »AMNA și IARNA Theramia aloce, cel mai nou sanatoriu ba in lume, construit direct deasupra izvoarelor. I gaură directă cu toate băile pri a sesori pridoare încălzite. De aceea e estelusă primejdia de răcire. 200 camere, cu tot confortul, bucătărie dietetică, institut fizical, emanatoriu de radium, institut de hitărămătorul cârjei trata raPis, gimnastică medicală, distracțiuni ” de toate felurile. Prospecte la cerere. S 792 Direcția Băilor Posten i 3 ore dela BUDAPESTA,