Universul, decembrie 1913 (Anul 31, nr. 331-359)
1913-12-08 / nr. 338
A se păstra zilnic acest Cupon LEMNE de FOC Bine uscate, tăiete și sparte, transportate prompt, în căruțele depoului, greutatea garantată, vinde DEPOZITUL „DEALUL SPIRES“ Sarea 13 Septembrie 214 Telefon 37,82 CerAȘ 40 «■»> IFîîIS Siria , n * spart subțire Cer pjS, 44 «*i Se primesc comenzi la: Casierul ziarului «Universul» ; Bacauia Șerb’ânescu s ,cal*a Prahovei 112 ; Laz «r. Sanft . Co. Calea Victoriei 158. Tetei. 0; Isvorul Furtunei Române, Str. Caroi 21 Telef. 2?|0 Propr. G. V. Timodorescu .»on ■ De când lumea și pământul •.Concurența, mare a fost,și de-alergi după prea eftin Totdeauna cumperi prost. „Bun și Eftin”,—este un svon— Că găsești la „Radivon”: Tabachcî, cercei bastoane... ot ce vrei, — chiar și creioane! ! 2038 ! TAMPL fIRSE Aproximativ optzeci metri cubi lemne de stejar de prima calitate, debitat in dulapi și grinzi de diferite grosimi și lungimi, perfect usca i, fiind de multtascați, se găesc la vânzare în total la moșia Bușii, com. Piteștii, jud. Tutova. A se adresa d-lui Vidrascu, Bucresti, Popa-Rusu £ 5. 1826 Pompe ceatrifugale ,pentru irigafiuni p?eeua și diferita pispe ajoâai și ea transmisiBni I.. Immăl.LIA Biuroni și Atelierele calea Rahovei No. 122. Depozit special .Baia DEALUL SPIREI. Construcțiuni de garaje și fanâazii din tablă ondulată galvantizată. ___ MAMIUM (ulei antiprafi pe lângă marile avantage higiemnice că nimicește microbii, purisică și ozonează serul este și cel maieftin preparat pentru întreținerea curată a cămărilor. Un kilogram pentru minima sumă de 90 bani ajunge pentru întreținerea curată și higienică a ceilei mai mari camere pe o lună întreagă. E deci indispensabili pentru școaleie a căror direcțiunii țin la sănătatea copiilor, săli de cinematografe, spitale,cazărmi, prăvălii și pentru toate casele particulare. ■ De vânzare la: (Magazinul de vopsele „LA ELEFANT“ din str. Lipscani 86 și la sucursalele sale din Iași,Craiova, Ploești și Botoșani, cu aceeași emblemă. 1593 Banei FURTUNA Societate anonimă Capital Lei 1.000.000 București. Str. Lipscani 10 Plătește pesta depuneri la cerere S"„ plătibile cu un $SO| preavîs fie o lună ® [O ^A/VIAARAA./VVWVN SE SĂSESC în Minaiasliels Flanelele| Dr. Cerkez. Această marcă e o cusută pe fiecare flanelă Flanelele Dr. Cerkez Igissico, Permeabile ! nu intră la spălat Flanelele Dr. Cerkez ! Hai efti[o și superioare] tuturor produsilor strains. 1317 IAAA/WWWWW"“WV CELA t KOE-VSRIE crf. E9B. HlSSSIi M1RE.E DEPOZIT DE LEMNEdeFOC DIN Șoseaua Panteiimon Mo. 37 (OBOR) GALATI &Că Societate in comandită Comenzile se primesc numai la biroul din strada Doamnei No. 9 Etagiul I și vor fi efectuate în 2A ore N.B. Se servesc lemne trei fete în vagoane complecte, trasportate cu camioane automobile. La cerere se trimite mașina de tăiat la domiciliu. Lemnele tăiate se vând în cantități de cel puțin 500 kgf. și se transportă la domiciliu cu camioane automobile. Telefon 50/34 1790 La 10 Decemferie 1013 se vcid la tribunalul Ilfov secția de Notariat pentru eșire din indiviziune, casele din București str. Batiste No. 22 ,și 23 și str. Surorilor No. 4 (toate la colț de stradă), proprietatea moștenitorilor defunctului C. M. Popescu. Dosarul No. 10036 din 1913. 2050 Administrator iește Comptabilitatea dublă partidă, teoretic și practic, tînăr foarte energic, onest, având acte distinse de mulțumire, dorește angajament moșie mare. Oferte sub „Ad-tor-comptabil“ la ziar. 1998. SE ARENDEAZA in total, cu începere de la 1 Ianuarie 1914. PAȘUNATUL in balta moșiei Monastirea din județul Ilfov, pe o întindere de circa 743 hectare, pe termen de trei ani. PESCUITUL în eter și apele moșiei Monastirea, pe termen de nan sau trei ani. Pentru amănunte amatorii serioși se pot adresa domnului adminstrator al moșiei Regale Mănăstirea, prin gara Lehliu. Ofertele se primesc până la 28 Decembrie a. c. 2045 si mm .loalele Lumești SIFILITICE La Policlinica SANATATEA Dr. M. 1 STAMATOFOL București, Str. General Florescu 9 (in aripă dreapta a spitalului Colțea) Notați bine adresa. Nu intraț până ce nu citiți pe firmă „SANATATEA“ Dr. Stamatopol, căci unde nu a scris un nume de medic acolo bolnavii sunt tratați de persoane fără diplomă de doctor. 2021 Sângele nobil bea numai Vin Spumos TfIAlAN —Se cunoaște că în sine Ai sângele, ..pur sange Roman —Pentru ce ?.... Can totdeauna iii cumperi Vin Spumos ' TEM&N. 2028 BRIOLETE de tterajia SUPERIOAREI din Cărbuni de Piatră ,româneștii Lei 5.80 suta kilograme aduse la domiciliu lalocuesc cu succes lemnele de foc Societatea Minieră I, Moldova . Reprezentanți: ALFRED LÖWENBACH k Co. Calea Victoriei 146 Lemne Cocs Antracit 1908 Pădure im VACARE împreună cu moșia (total 1474 hectare) sau numai pădurea seculară în exploatare (1190 h.) esență princip, fng. Moșia Poiana, comuna Perișani, jud. Argeș, Șoseaua Curtea de Argeș- Câineni. A se adresa proprietarului Tache Băbeanu la T.-Severin. 1938 Hegeescu-Strsessu Fabricii de cherestea, amphirie și rolărie mecanică și “moară țărănească in an «iiu Oferă produsele sale fabricate și primește orice comenzi de aceste specialități, cu prețurile cele mai convenabile. In special are gata un mare număr de care, cănițe și poștalioane complecte, precum și roți gata de aplicat. Toate lucrate solid, cu mult superioare celor lucrate de mână și costând mult mai eftin. Asemenea efectuează roti de lemn pentru transmisii- 1916 De vânzare prin licitație publică Notariat Ilfov la 9 Decembrie a. c., o casă în str. Plevnei 30 cu 6 camere și atenanse, apă, canal, gaz. Suprafața locului 550 m. p. Prețul lei 45.000. Se pote vedea 2—5 p. m. Pentru informațiuni a se adresa d-lui ing. Jaroslavicî, strvânzândî 9. I— Vereaira élővé de Paquin Callot- Soeurs, ele., de I’aris, confeeîlonne Tailleurs, Rol es, Manteanx — Rue FRANKLIN 4 — 109 4 De vânzare casele din București, strada Barbu Catargiu 18. A se adresa la d. advocat A. CORTEANU, Str. Maria Rosetti fosta Sf. Spiridon 17, între orele 5 —8 seara. Intermediari r esriuși. 2029 Lei CIOCOLATA 1986 CACAO mare asortiment de PERSIAN și rOBCEȘTI IVoi și vechi Mobile Arabe și Bronzuri _______________cu prețuri de en gros Se repara orice fel de covoare GEORGIADES & BARACH8AN Calea Victorie; 144, colt—Telefon 4438 PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ A SA FERITE CONTRAFACERI CEESIT UNA. DIN TREi aerași: dupe mmm». oblicului *4111 tei »4 Covoare .-«tKSS-S mf DUMINIC J.18 DECEMBRIE 1913 -SJ- sformarea generală a Ligei franco române Joi seară ia «rece ] s’au întrunit la Universitate membri Ligei franco-române, sub prezidenția d-lui dr. Istrati. La ședință au lat parte un mare număr de membri, între cari d-niî. Onciu și C. Miculescu, profesori universitari, Al. Davila, director general al teatrelor. Scarlat Lahovari, Stanislas Gihohski, senator, G. Cornea, Er. Lebrun, Escouffier, d-șoara Bernard, Aricescu, general Tell, căpitan Creangă, d-na Elena Bacaloglu, maior Ianculescu, Munteanu-Murgoci. D. dr. Istrati, deschide la orele 9 jum., adunarea generală și mulțumește asistentei pentru bunăvoință ce o arată prin prezența lor. In special mulțumește d-nelor de față cari s’au pus în serviciul unui asemenea scop înalt. Face istoricul ligei franco-române și arată scopul mare al acestei ligi care nu e menită să aibă ecou numai aci ci și pe malurile Senei și chiar ale Rinului. Anul 1913 este cel mai frumos an pe care l-a trăit poporul român. Calvarul jumătăței dintâi a anului, când alături de noi se făceau schimbări amenințătoare împotriva noastră, a fost șters de rezultatul repurtat în a doua jumătate a anului, când am repurtat succese cari întreceau așteptările noastre. Mărirea teritoriului tarei și ridicarea prestigiului prin rodeerea păcei din București au fost răsplata. Trebue să răspundem cu mulțumiri corespunzătoare unui mare bărbat, unui Napoleon român, împăratului Wilhelm care prin telegrama ce a trimis-o guvernului român, spunând precis că aprobă acțiunea României, câtă vreme alte state aliate ne abandonaseră. Și Franța astăvară a văzut mai clar și după ditir ambele cântate astă vară pentru bulgari au revenit la sentimente mai bune, stabilind o stare de lucruri nouă, care cred că va rămâne stabilă între marele popor francez și micul popor românesc. Alt popor, nerecunoscut până acum, Italia, ne-a ajutat. De la constituirea ei Italia a evoluat continuu, și fiind intim legat cu peninsula balcanică, ne-a ajutat. Am asistat în țara noastră la un fenomen îmbucurător. Partidele și-au dat mâna sărind să apere țara noastră. De astă vară observăm o tendință de a urma o politică mai apuseană, imitând Franța: înjghebarea alianței francoromâne pe care o dorim de la 1862 nu s’a putut realiza până acum. Și poate a fost bine căci astăzi dorința noastră, este de a realiza o alianță latină, o alianța fmnco-italo-română. Până acuma n’am făcut însă nimic și cred că prin simplificarea organizației centrale a Ligei, modificând nouile statute în rai 14 port cu posibilitățile vieții noastre, sperăm să ajungem la rezultate mai bune. De aceea recomandă d-lor membri să primească schimbarea statutelor și schimbarea numelui de liger în ,,Asociația latină", oferind în același timp d-Un general Tell preșidenția „Asociației“. La 1916, cu ocazia aniversarei de 50 de ani de domnie a regelui Carol, vom aduce în copie exactă monumentul marelui nostru strămoș, Traian, și în acelaș timp vom ridica o statuie și întemeietorului latinității moderne, lui Napoleon III. Acum trei ani guvernul s’a înscris cu 100 mii de lei la ridicarea acestor statui, spunând că aceasta nu este decât un mic avans. Nouă nu ne rămâne decât să complectăm acum suma spre a reuși cât mai cinând în această operă a noastră. D. avocat Aurel Iliescu, senator, ia cuvântul și arată că liga până acum n’a realizat nimic și deci ar trebui să plece de la o obârșie mai mică, concretă și practică. Sentimentul de dragoste pentru francezi există, și mărirea cercului de activitate al Ligei nu are nici un rost, întâi să creiăm ceva pozitiv în cercul nostru mic, să știe francezii că vor găsi la noi un cerc amical. D. Henry Durand, ziarist, aprobă pe d. Iliescu și este contra lărgirea activității ligei, căci dacă am atrage și pe italieni in cercul nostru de activitate am jigni pe francezi, D. Dr. Istrati răspunde d-lui Durand, arătând că scopul alianței este cimentarea legăturei dintre statele latine, ceea ce este prin excelență in favorul Franței. Diferitele curente politice care trec și se schimbă nu au atâta importanță în viața unei ginți puternice cum o ginta latină. Punându-se la vot, se primește propunerea președintelui denumindu-se de aci încolo „Asociațiunea latină". De asemenea se votează modificarea statutelor. D.Al. Davila propune pentru sporirea fondurilor societății, ca la teatrul Național să se dea și o a doua premieră de al cărei venit să beneficieze Asociațiunea. Se alege apoi biuroul asociației în modul următor: D. du Istrati, președinte, general Tell și G. Diamandi vice-președinți. Safardin casier, d-nii Fain și Furnică ajutori de casieri, d. Cornea secretar, d-nii Theodoru și loan ajutori, d. Jules Lebrun secretar corespondent pentru Franța, d-na Bacaloglu și d. Ortiz pentru Italia. Membrii in comitet dinî: Bagi-Tudorache, Onciu, Bantoli, Escouffier, Densușianu, Oteteleșann Hențiescu și G. F.conomu. După votarea listei membrilor de onoare, ședința sa închis la orele 11 fără un sfert Liviu Nasta vate școalei de esercări „scouts“. Când ies la câmp, cercetașii învață a aprecia distanțele, a trimite și a primi semnale, etc. Pădurea, munții, terenurile accidentate, zidurile sunt ocaziunui pentru escaladări și sărituri. A urma o pistă, a-șî deschide singur drum cu barda, a-șî arăta prin semne convenționale drumul cel bun, a întrebuința toate izvoarele imaginației și șireteniei, acestea sunt cele mai frumoase plăceri și exerciții pentru cercetaș, care are astfel iluzia că urăește ea î n cine știe ce roman de aventuri. Dar poți să ducî o viață de vânător american chiar lângă Hipodrom? Drept orice răspuns ar fi de ajuns să vedeți cum se adună cercetașii Duminica la șosea. Intr’un minut se aliniază, se numără și la im fluerat. al șefului’ s>ornesc. ..Numerele 1 și 2: vă veți duce în recunoaștere până la rondul al II-lea fără să fiți văzuți. Gata!... Numerele 3 și 4: vă veți duce înainte ca santinele. Patrula No. 2 îi va urmări fără să fie văzută, ne va însemna drumul, și ne va anunța prin semnale convenționale dacă va observa ceva suspect...“ Și trebuesc văzut! cu Câtă grija scot capul după un boschet, cu câtă sprinteneală escaladează zidurile din cale, cu câtă prudentă se târâșc prin iarbă ca să nu fie văzuți. Apoi, în luptele dintre corpuri, toată mlădierea corpului, toată dibăcia minții sunt puse la muncă pentru a ajunge acest rezultat suprem: o hoardă sălbatică ce după o escaladare prăpăstioasă, ori o mișcare întortochiată, va răsării în fața adversarului surprins, speriat... Teleronii Franței nu se mulțumesc numai cu aceste escursii, ei au defilat în fața celor mai de seamă personalități militare, iar din punctul de vedere moral, organizația are adevărații ei eroi. La Paris, Henry Bellu, de 16 ani, a sărit într-un automobil care pornise singur și după ce-l opri dispăru fără a aștepta recompensă. In Anglia, tânărul Stevenson a primit doua medalii pentru că a oprit doi cai scăpați pe străzile orașului Dreptfand și cari puseseră în primejdie viața trecătorilor“. (După „Lectures pour tous“). A. B. Cercetași! României —----------** Intr’o Duminică snlimineată,1 am văzut, așezându-șî lagărul aproape de Băneasa, o trupă de vreo 50—60 băețî în costum de covv-boy americani, cu pălării moi pe cap, cu pantaloni scurți, cu genunchii goi și cu câte ui baston în mână, o trupă ordonată, disciplinată și veselă. Erau :.Cercetași: României**, elevi ai liceului Lazăr, băetî de la 14 ani în sus, în mijlocul cărora fâlfâia un tricolor cu un cap de fiară pe el, împrejurul unei oale așezată pe 4 pietre, câțiva cercetași pregăteai mâncarea pentru prânz. Alții așezau un cort, alții plecaseră în cercetare, alții construiau o punte, și fiecare lucra cu toată inima la câte ceva. Această organizație (a cercetașilor din România, a ecleroilor din Franța, a bousecutsilor din Anglia, a E^adlinder-ilor din Germania,, etc.) care amestecă în mediul cel mai fericit gustul de exerciții în aer liber cu spiritul aventuros al tinerilor și cu grija unei exacte disciplini morale, (după cum citeam într’un articol din „Lectures pour touts“) are origine curioasă: admirația pe care buriî o inspiră învingătorilor lor. In adevăr, în 1908 locotenentul -general Baden-Pawel din Anglia, care a luat parte la luptele cu burii, reveni în taraf cu o idee pe care o realiza fără întârziere. „Popoarele supracivilizate, zicea el, sunt răsfățate din traiul lor bun și pierd pe zi ce trece din calitățile, puterea și inițiativa clc cari sunt capabile. Din contra, acolo unde natura e ostilăi, tunde in fiecare zi trebue să-tî aperi viața contra animalelor sălbatice,, oamenii sunt plini de putere și de curaj. Deci, daca vrem să luptăm cu folos contra slăbirea rasei.— și din punct de vedere moral și din punct de vedere fizic,— trebue să obișnuim tineretul cu o viață aspră și aventuroasă“. Având în vedere cele de, mai sus, Baden-Powel creiază in Anglia instituția boy-scouts-ilor, care au un succes extraordinar. In curând numărul boy scouts-ilor ajunse la 800.000. In Franța oameni de inițiativă ca di André Cheradammo și locotenentul de marină Benoit, pătrunși de ideile lui Badien-Powel, se hotărăsc să introducă și in tara lor „L’association des Eclereurs FranÇais“. Azi sunt 100.000 de eclerari. Asociația are în frunte un comitet compus din cele mai de seamă personalități politice și militare. Da noi această organizație n’a ajuns încă la o atât de mare desvoltare, dar, totuși inițiativa d-lui V. Ghidionescu și a elevului D. Dimiicescu , din clasa VII-a reală a liceului Lazăr, cari au adunat până acum vreo 50—70 de cercetași, promite foarte mult, căci pe zi ce trece, „Legiunea Cercetașilor Români” îi looește numărul membrilor. Dar ce este exact un boycout, un ecleror sau un cercetaș ? „La livre de l’éclereua*“ a căpitanului Roger ne dă definiția: „Cercetașii sunt oameni tineri, cari duc când vor, chiar în jurul orașelor celor mai moderne, o viață aspră și aventuroasă, ca aceea a vânătorilor din Kar-West-ul american. Ei învață să cunoască din practică plantele, arborii, animalele să fugă, să înoate, să construiască punți și bordáe provizorii, să regăsească o urmă să se drepte după soare sau stele, să-și facă singuri mâncarea, să își așeze lagărul, să îngrijească de răniți, să stingă un incendiu etc. Pe lângă aceasta, cercetașul e pătruns de cele mai frumoase sentimente de disciplină, umanitate și curaj. Iată câteva pasagii din „cartea cercetașilor“: 1. Cuvântul unui cercetaș sfânt. Onoarea lui e mai presus de orice, chiar mai presus de viața lui. 2. Cercetașul știe să se supue. El înțelege că'disciplina' e o necesitate de ordin general 3. Cercetașul ia întotdeauna asupră și responsabilitatea actelor sale. 4. Cercetașul e generos, plin de curaj și totdeauna,e gata să alerge în ajutorul celor slabi, chiar cu primejdia vieței lui. 5. Cercetașul e vesel, bun și respectă avutul altuia. 6. Cercetașul iubește animalele și le ajută când sunt în nevoie. 7. Cercetașul trebuie să facă cel puțin o faptă bună pe zircu de mică ar fi ea, etc. Când întră în societate cercetașul depune următorul jurământ: „Jur pe onoarea mea: „Că în orice împrejurare roă voiu purta ca un om conștient de datoriile sale, sincer și generos: „Că-mi voii iubi patria și o voiu ser’vi cu credință în timp de pace ca și în timp de războiu: „Că mă voiu supune „Codului Cercetașului Român“. Acest jurământ solemn, rostit cu glas tere în fața fraților lui, nu întârzie să facă din cercetaș un om cumsecade, serios și puternic. Costumul cercetașului român e imitat după cel francez: pălăria de pâslă, ca de cow-boy, cu margini late, cămașa de flanelă cu 2 buzunare, pantaloni scurți cu genunchi gol, un fular la gât, de diferite culori, după corpul din care face parte cercetașul, un sac de pânză, la spinare, o parolă, o pelerină și în sfârșit un baston gradat și lung de 1.80 m.. de lemn mlădios și tare de frasin, care ajută cercetașului în foarte multe împrejurări. Escursiie au loc Duminice, sărbătorile și vacantări. Doua ore pe săptămâna sunt rezer Asupra aceleiaș chestiuni primim următoarea scrisoare: Domnule director, Ca unul, care am luat inițiativa formărei primei legiuni de cercetași la liceul Lazăr, mă, grăbesc să răspund Asociației sportivo-turiste „Pro-Patria“ a școalei superioare de comerț-In scrisoarea ce vă adresează d-voastre își exprimă mulțumirea, că întreprinderea asociației a fost imitată. Țin să arăt acestei asociații, că nu numai că nu o cunosc, dar activitatea ci-lor necunoscută nu a putut fi de așa natură, ca i să fie imitată. ’ Dealtfel „Pro-Patria“ se intitulează „asociație sportivă și turistă“ și ca atare activitatea ei se mărginește Ti cadrul acestor două direcții„Cercetașii României“ au de scop dezvoltarea fizică, morală și vntrivială, prin escurșii, sport, conferințe, contact cu elemente bune și prin cultivarea virtuților, având o organizație semi-militărească, cu regule bine stabilite. Cercetașul va trebui sa reprezinte un complex de cunoștințe și forțe și în acest sens i se face educația de către instructori. Noi avem o uniformă deosebit de cea școlară, un jurământ și un cod., pe care îl ascultăm. , Legiunea noastră, a existat mai înainte de formarea ei oficială Sunt: doi ani dile cână majoritatea monitorilor din trapa noastră cercetează împrejurimile Capitalei și două veri de când eîentrează văile și crestele cețoase ale Bucegilor, cunoscând toate potecile, cari duc către Ardeal. Noi vom fi controlați de un comitet și d. Marin Dumitrescu, directorul liceului nostru, are toată grija ca întreprinderea noastră să dea rezultate cât mai frumoase. D. Vladimir Ghidionescu, doctor în filozofie, unul din sprijinitorii noștri morali și materiali, nu încetează de a ne da concursul, căutând în același timp, ca această ideie frumoasă să se întindă cât mai mult. Faptul că la școala superioară de comerț, există o asociație, care se apropie întrucâtva de ideile noastre, ne bucură, și mă grăbesc să anunț pe colegii noștri, că „Legiunea Cercetașilor Români" dorește să vadă, și acolo cât mai curând o ceată de adevărat cercetași, nu sportsman!. Când am înființat, legiunea noastră am făcut-o ca să fim imitați, ca să deschidem în inimiile tuturor aceeași dragoste de a se pregăti de cu vreme, pentru zilele când voi fi cetățeni și ostași. Salut, cu drag asociația „Pro- Patriia“ și îl urez să o văd cât mai curând subt o haină nouă, aceea a cercetașilor propriuziși. Nu mă îndoesc, domnule director, că veți face să apară aceste rânduri, contribuind astfel și domnia voastră la propășirea „Legiunea Cercetașilor Români“. Primiți salutările mele respectoase. Dimăncescu Dumitru Cerceluș Liceul Lazăr -i- -- *- V ■ B ț Serviciul telegrafic al ziarului «Universul» Stația financiară a Turciei Constantinopol. 5 — Se constată in anume cercuri, că circulara ministrului de finanțe francez, interzicând băncilor să acorde împrumuturi și avansuri străinătățeî, și dificultățile ce le întâmpină realizarea transacțiunilor bonurilor de tezaur de firma pariziană Perrier, a produs o situație financiară îngrenetoare. După amiazi a fost o panică la bursă. Consolidatele turcești au pierdut un scurt, timp peste 2 unități coborând la 92'N. Guvernul a trebuit să intervină ca să interzică speculațiunile. Intrarea Bursei este păzită de poliție. (A. B) REÎNTOARCEREA lui DJAVID BEY LA CONSTANTINOPOL Berlin. 5. — B fostul ministru de finanțe al Turciei, Djavid, care a negociat cu Deutsche Bank și cu guvernul german, s’a înapoiat la Constantinopole spre a participa la deliberările miniștrilor. (A. R.) DEMISIA MINISTRULUI DE FINANȚE TURC Constantinopol. 5. —O știre autentică spune că ministrul de interne Talaat a fost însărcinat și cu interimul finanțelor, titularul -r Rifaat, trebuind, conform unei versiuni oficiale, să plece în călătorie. Se zvonește că Rifaat ar fi demisionat. (A. R.) PLASAREA BONURILOR DE TEZAUR TURCEȘTI Berlin. 5. — „Deutsche Orientbank“ a plasat aproape în întregime suma de 460.000 livre în bonuri de tezaur turcești luată asupra sa. (A. R.) 0 GLUMI PE ZI Bețivănescu se Ti toarce acasă turtit. Dă să deschidă și nu ’nemerește broasca. Dar iată că un gândac mare, de care era plină locuința lui păcătoasă, se plimbă liniștit pe ușă. O oarecare asemănare de formă ii isbește mintea amețitului și atunci, băgând cheia in buzunar, exclamă: — Apoi dacă gaura broaștei a plecat la plimbare, degeaba m3 mai trudescen să descind ușa. DELIMITAREA GRANIȚEI DINTRE GRECIA ȘI ALBANIA Florența. 5.—Agenția Stefani află că comisiunea internațională pentru delimitarea graniței dintre Albania și Grecia și-a încheiat lucrările, primind în unanimitate, chiar și pentru detalii, linia propusă de Anglia, ca fiind conformă intereselor Italiei și Austro-Ungariei. (A. R.) Sin delegația ungară Viena, 5. — Delegațiunea ungară a adoptat budgetul ministerului de externe. Președintele enunțând votul, a declarat că delegația exprimă în acelaș timp ministrului de externe încredere și recunoștința La discutarea pe articole, d. Apponyi declară că opoziția se va abține de a vota, dar că de ar vota ar fi contra fondurilor secrete, aceasta însă numai ca semn de neîncredere în guvernul ungar căci opoziția este inspirată de încredere deplină și admirata o în persoana ministrului Berentold. Delegațiunea a adoptat apoi creditele pentru Bosnia și Herțegovina. In cursul discuțiunei, d. Thakoczy, șef de secție, răspunzând" în numele ministrului comun de finanțe la întrebarea, care au fost efectele războiului balcanic asupra populațiunei din Bosnia, a declarat că nu s’a observat nici o escitațiune deosebită în Bosnia în acel timp. (A. R.) —•—■— * ,p *------------I T AMBASADORUL BOMPARD CHEMAT LA PARIS Constantinopol. 6. — Ambasadorul Franței, d. Bompard a fost chemat de guvernul său la Paris. Se afirmă în cercuri diplomatice bine informate, că a fost chemat spre a raporta asupra afacerea cumpărărei de bonuri de tezaur prin d. Perrier, această afacere nemulțumind guvernul francez. (A. R.) MEETING DE PROTESTARE CONTRĂ GRECIEI LA VALONA Valona. 5. — Tin meeting ținut astăzi a protestat contra procedeului Greciei care nu face pregătiri pentru a evacua Albania de bandele grecești, comandate de ofițerii greci, precum și de populația greacă armată, care a fost stabilită in teritoriile în litigiu, spre a da o aparență de caracter grecesc localităților. S'a remis un memoriu in acest sens concisionet de control, cerând îndepărtarea grecilor pentru a evita conflicte. (A. R.) CONFERINȚA INTERNAȚIONALA A HARTA LUMEI Paris. 5. — Conferința internațională a hărței lumei pe scala de 1/1000000 s’a încheiat printr’un banchet. Printre comeseni era general Ionescu, reprezentantul României cu doamna. Generalul rus Sokolsky a toastat pentru d. Poincaré; generalul Bourgeois președintele banchetului, pentru suveranii Statelor reprezentate. (A. U.) DESMINȚIRE Sofia .5. — Agenția bulgară declară că știrea ziarului „Politica” din Belgrad, care afirma că bombele găsite sub podul de cale ferată de la Demirkapu, au fost puse de ofițeri din geniu bulgar ,este o născocire răuvoitoare. (A R.) DIN CAMERA FRANCEZA Paris, G.- Camera a adoptat prin 330 voturi contra 161 motiurea Groussier invitând guvernul să sprijine dinaintea senatului principiul scrutinului de listă cu reprezentațiunea minorităților. (A. R.) PLATA FURNITURILOR FĂCUTE GRECIEI DE CASELE FRANCEZE Atena, S. — Ministrul finanțelor a ordonat, plata regulată a furniturilor făcute de casele franceze. Cei ce ar avea sume foarte mari de primit, vor fi achitați, după înțelegere prealabilă, prin trate pe termen scurt, achitabile imediat după închcerea primului împrumut. (A. R.) DIN CAMERA ITALIANA Roma, G. — Camera a continuat discuțiunea Adresei adoptând cu 362 voturi contra 90 ordinea de zi pură și simplă acceptată de guvern ca un vot de încredere. (A. R.) SITUAȚIA GERMANILOR IN MEXIC New York, S. —Refugiații mexicani sosiți la St. Francisco, anunță că la Acapulco, magazinele neguțătorilor germani au fost jefuite, după ce drapelele germane au fost rupte de pe clădiri și călcate în picioare. IMPACAREA DINTRE POLONI ȘI RUTENIE ASIGURATA Hiena. 5.—In conferința fruntașilor de partide, ce s’a întrunit astăzi spre a discuta asupra mijloacelor pentru înlăturarea crizei, primul-ministru, contele Sturgh a declarat că, după informațiunile sale, Împăcarea dintre poloni și ruteni e asigurată. CAT.ATORTA ministrului CHURCHIL IN GERMANIA Paris. 5. — Cu toate dezmințirile publicate privitor la călătoria ministrului Churchil în Germania, Agenția Havas anunță, nu darea de seamă asupra călătoriilor miniștrilor englezi, că Churchil, care părăsește Vineri Londra, va pleca pentru 14 zile în Germania și apoi va veni pentru 2 zile la Bari? ATACURILE ADUSE CONTELUI TISZA Budapesta. 5. — Ziarul opoziționist „Magyarorszag“ atacă îrntr’un articol de fond pe contele Tisza și pe contele Berchtold, ministrul de externe, și afirmă că Tisza a început tratativele de împăcare cu românii, sub presiunea ministrului de externe, care nu urmărește alta decât să asigure monarhiei o pozițiune mai ușoară și sigură față de popoarele balcanice. Pentru această pozițiune, zice ziarul în chestie, contele Tisza a sacrificat nu numai ideia statului național maghiar, ci și pacea internă a Ungariei. LINIA TELEFONICA VIENASERAJEVO Budapesta. 5. — Rețeaua telefonică Viena-Sarajevo s’a terminat. Ea este de 1.400 km. și trece numai peste teritoriul austriac. NENOROCIREA INTR’O FABRICA DE CARTUȘE Wiener Neustadt, S. — In fabrica de cartușe din Wöllersdorf s’a întâmplat era o nenorocire. Fn artilerist crezând că niște pistoale au fost descărcate, cu ocazia încercarea lor, le-a predat unui lucrător spre curățire, unut din ele s’a descărcat însă,și glontele a nimerit, în cap pe un lucrător de 20 ani care a murit pe loc. TRANSFERAREA REGIMENTELOR ROMÂNEȘTI DIN ARDEAL Cluj. 5. — Din izvor bine informat se anunță că in luna Aprilie viitor se va începe transferarea tarilor regimentelor românești din Ardeal prin nordul monarhiei, aducându-se in loc regimente curat ungurești. (A.R.) AVANSĂRILE DIN ARMATA SAREA Belgrad. 6. — Regele a conferit principelui George, Steaua lui Karageorge cu săbii: — cea mai înaltă distincțiune de răzlxițit. Aceeași distincțiune a fost conferită drapelelor regimentelor a 15 regimente; 25 drapele au primit o medalie de aur, 7 una de argint. Numeroși ofițeri superiori au fost decorați. Monitorul publică avansarea a aproape 1000 ofițeri de rezervă, peste 1000 subofițeri de rezervă au fost numiți locotenenți de rezervă. (A. R.) IN CHESTIA LINIILOR FERATE ORIENTALE Belgrad, S. — Se afirmă că guvernul a hotărât sa respingă cererea companiei căilor ferate orientale cu privire la restituirea liniilor orientale. (A. R.) DIN CAMERA AUSTRIACA Viena. 3. — Cameră. — Mai mulți deputați anunță interpelări în chestiunea afacerei Stapinski-Dlugosz, cerând ca ministrul președinte să dea lămuriri parlamentului la sfârșitul ședinței. Stapinski ataca pe Dlugosz spunând că a primit banii remiși pentru partid de Dlugosz fără a ști că acești bani fuseseră dați de guvern. Stapinski a cerut ca ministrul președinte să lămurească chestia. Partidul popular polonez a votat un ordin de zi exprimând mulțumiri ministrului Dlugosz pentru a fi demascat pe Stapinsti și a hotărât ca acesta să fie exclus din partid. (A. R.) * Viena. 5. — Camera a adoptat tn a treia cetire reforma impozitului pe venit și a început discutarea proectului de lege pentru repartizarea veniturilor și dărilor asupra provinciilor. (A. II* Viena, 3. — Deputatul Stapinski și 5 partizan i eșind din partidul popular polonez a format un grup parlamentar aparte. (A. R.) ÎMPRUMUTUL SERBIEI Paris, 3. — D. Doumergue a primit pe ministrul Serbiei d. Veșnici care i-a comunicat că guvernul sârbesc primește condițiile propuse de Franța și Anglia cu privire la împrumut dar că realizarea împrumutului nu poate fi amânat. (A. R.) ORGANIZAREA JANDARMERIEI ALBANEZE Viena. 3. Corespondenta albaneză află din Valona: In urma raportului favorabil, făcut de ofițerii olandezi asupra condițiunilor de organizare a jandarmeriei albaneze, guvernul olandez a dispus trimiterea altor ofițeri în Albania. O SALOMEE MODERNA paris. 3. — O Salomee modernă a săvârșit o faptă groaznică în Algeria. Funcționarul vamal Salomil trăia rau cu soția sa, la Constantine. Erl d-na Salome și-a ucis bărbatul, tăindu-i capul. Criminala a fost arestată. I GIERS IN CONCEDIU Constantinopol. 5.—D. Oier, ambasadorul RusiaL a plecat În concediu. (A. R.)