Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)

1914-01-15 / nr. 13

Atragem atențiuni abonaților și cititori­lor noștri, că ultimul cupon de premii va fi cel din ziua de 15 Ia­nuarie. Pentru a lua parte la tragere, se vor trimi­te cupoanele în zilele de 15—16 și 17 Ianua­rie. Persoanelor cărora le lipsesc din cupoane le pot înlocui prin mărci poștale. A se păstra zilnic acest Capon Br. EBAGLIE STERIAH feeniu­menic al Ef­riei Szilaiel r C:vi­ o SPECIALIST în BOALEL­E SIFILITICE și IxTFRVE Consult, de la 10-15? si 5-7 Str. Bibescu- Vodă. Tele!. ?* 70 | BSHHHsgBH snn BBnHMa 1 Laborator „Dr. VIRZEAlHi“­ Str. It<oamnei 27. T 1 Ion 19­­9 ^ Director Dr. P. DANILA Șef Ha ip­orator l­a facultatea da medicină și Ia Spitalul Filantropia Analize «se saune sifilis­ «Ie Crini, spute, suc gastric, « c. a 22 3 i­. I. Marinssci chirurg .e Turtifar la Spitalul Corentina Boule 4r<M»ito-n­ptDîste Bulevardul ( arul 78 2253 Teief. n 231­0 ELENORAGIA și SIFILISUL ONANIA și NEPUTINȚA EPILEPSIA și NEURASTENIA Consulta ingr­­eșivi s­e Dr.GRUNFELD Autorul. ..Vie­ni și Sei­stR*»" S^x la‘ Orele Î1—12 și 4—6. Str. Olari 7 se imm Bontele Lumești (SilTațiT DE La Policlinica SANATATEA Br. M. D- ©"MiRAIOP­OL Bucureș­ti, str. General Florescu 9 un «fiji» ur.a.ta a statui Notați sune adresa. Nu intrați Până ce fiți citiți pe firmă „SA­­NATATEA"* Dr. Stamatopal, că,­ci unde nu-i scris un nume de medic acolo bolnavii sunt­­ tra­tați de persoane fără diploma de doctor. 2132 cosist în Misisăsi Chiriga M.A.M­UNTEANU Membru al So­ietăței de Odontologie al Școalei și­­italulm dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză dentară Reviron lon­ și sperații te Otică DENTIS­TICA Con fult. 9 12 a. ui. și 2-6 p­ ai. Strada Matei Eusilio 8 (fostă Teatrului 2/ 170 i­r Triiiain­ Fost intern al Matern­itatei din BPcSda Specializat la Beri­n și Paris în Boale de temei ■ faceri și operațiuni S’fc MU­T­AT ín Str. Sărindar 6, Ed. I Con*. 2-4 și 11-7. Tel­. 49/1 1964 Or. C. ALBULESCU B-dal Principele Mircea No. 2 (Colț cu strada Isvor) Fost medic al Spitalelor­­ Eforiei Boale interne și boale de copii Consultații 6­8 p. m. Telefon 4V9 15-43 k­. a. BABASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al io­c­torului Fournier Sp­cial"S1 in boale de I’les © și Sifili.See lumești) ti­alele imnului Calea Victoriei 120 (lângă bi s. Alba) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29 1 1 >0 Dr. MARCEL Special Boabe de stomac și intestine Consultațiuni 8—4 p. d­. Strada ‘«•lelea î Mp. îl bis Telefon 23­ 16 302 Asbestina Cu 80 bani ..cestul unei cutii de al­­be­tina argintați (alum­in­ați) soba cu burlanele oi. . De vânzare la­­ geamul de vopsele „LA ELEFANT din str. Lipscani, 88 și la sucursalele sale din Iași, Craiova, Ploești și Botoșani cu aceeași emblema. DE ARENDAT Moșia Sărea. 950 lin.» isî tăia. cal laie, gara Sărea, pe moșie 39­­*• de Iatși sau P­lământ. Aiîr­>"*sa: Ba­cău, Căpitan T. Voinescu Imfcetiht" pentru Nn­i «uric.ltari de vânzare: UN TRACTOR BIG. 4, com­plect cu un plug­heere cu 10 brazde foarte puțin uzat în perfectă stare de funcț­țiune cu preț și condițiuni­ de plată favorabile. Societate în Comandită Weil, Joseph,­­ Co. Succ. București, str. Bursei No. 5. 2259 G­alați Licență, pentru toate băutu­rile, este de vânzare, cu­­ începere data 1 Aprilie 1914. Adresa: Sucursala ziarului „Universul“ Galati. 2263 1050 decalitriî VIX ALB și ROȘU de­­­s­­coreșli vinde Că­plian, Crăcinescu din Tecuci­­ și de plasat cu prima spă loc­i­in moșie, prefer du­pă creții«­ A se ad­res»" la Administrația ziarului LV­niversul, sub: R. R. 2262 Se­CROT, asociat cu un capital de 30.CSC Iei pentru o afacere rentabilă. A se adresa: N. Dum­itrescu, con­­structor, Olimpului 45, Loco. 2230 TOATE DOAMNELE și alege ja ifurUe uE L V NOUA EXPOZIȚIE, unde sunt expuse 20 «se­busturi de vară î­i vita-vna ma­­g­azinu ui »I. CORTILEIMVR. str. Clementei 7, cu­ COAFURILE cele mai M­ODERNE, AMICE și FAN­­­TESIE. 17 Salonul de coafură cu lotul nou amenajat și in­­stalațiile e«­le mai conf­ortul» le Primi specialiști streini. FABRICA DE LUCRĂRI »»E'PAR AR­TISHCE Prețuri convenabile Catalogul gratuit la cerere — TELEFON 2094 '—JIS 162?" Proprietatea: LAHOVARY Calea Vieț­urie Dosshîs ős ia 15­28 latitu­ris IEI4 Cel mai Cochet Cel mai Elegant Cel mai M­­ondam­­mai confortabil mai modern Cel Cel Cel mai avantagios din toate hotelurile din țară Onorând casa cu o simplu­ visita nu­­ o veți mai părăsi 1­1 TECTOR (GENERAL­Gaorga Fabris box ven­tua­l pentru­­ soim­i,­preț de secu­nia. txpo- 1 di­n'4 fran­k in toata țara, vechiul și cunosndul M vc.\zix cu ive \L'F­an\'rE Evol­usm­ Eivr.­." • ,015**111 SIU0.»ll­8R“\'v^Vi."âg­ % ^pecidi f'i di tri'ă Bnii'­tR taxoane pen­ru Roata­ție șir Copii 212C! •20..o ET DES Promenade des Uli im ! creați­une Cel nul­elitant ce hit UNGERIE PENTRU DOMNI Olui Mlă. și­oane, limmra, zefiruri, dantele, broderie,' loeseime, verîtable fețe de mtt'sut și șervete, Se «Se Irland­ai cărucioare pen­­*­tru copii. Articole de botez .... —.­­Frețvu­ri «5Le replamă — . •>­ ■, Panzăne p^^ulin,e5e țar Str. Pânzarii ! La impara‘ul Traian ro’ț t'u­st BăPâ­ le; rLáFAMI, «ItlVMáíelS COVOARE.' LINOLEUM. PERDELE OWäHTöISi «e LaN.%. BONETAR1E Atelier special pentru lingerie de dame, băr­­­­bați și copii. Broderii de mană Casă de încredere) • 2129­, 2221 MERCURI, IS IANUARIE 1914 ,Serviciul telegrafic­ al ziarului ,Universul“ —­­ * 11*­ Kelișișiea dia Albania MASURILE MILITARE ALE AUSTRO-UNGARIEI ȘI ITA­LIEI its» Campania electorala din Jungaris INTROTÎIRILE POLITICE BE ERI Sofia. 12. — In cursul zilei de azi,­au ținut întruniri mai toa­te partidele politice.­­ La întrunirea­ naționaliștilor a luat cuvântul fostul ministru Teodoroff, care a vorbit despre cauzele nenorocirei nationale. Oratorul a arătat că in Noem­­brie[ 1912,­ pe când turcii cereau pace, regele a telegrafiat car­tierului general să continue răz­­boinul până la cucerirea Cons­ta­ntinopolului. Oratorul a pro­testat apoi în contra disolvărei Camerei,­precum­ și­­ în potriva faptului că, nouăle alegeri sunt­­ prezidate tot de­ actualul­­ gu­vern. Discursul lui Teodoroff,n'a fă­cut nici o impresie, pentru ca Ghenadieff a respins în mod do­cumentat asemenea insinuări.­­ Partidul liberal a ținut o în­trunire în cel­ mai mare local din Sofia, care era totuș plin. La această întrunire, a luat cuvîntul Jiadoslavoff, care a de­clarat că: Camera trebuia dizol­vată pentru că nu voia să lucre­ze și era­ și incapabilă de a da un guvern din­­ mijlocul opoziției. Nouăle alegeri cari se fac în deplină libertate și după "siste­mul electoral proporțional, vor risipi zvonurile răspândite de e­­­lementele epifoiționiste­' , . Ministrul Tonceff a declarat că guvernul va aduce reformele, n­cescrie în­ sistemul impozitelor, și a promis în special, că se­ vor avea în vedere măsurile necesare pentru ridicarea economică și fi­nanciară a țării­" Cel din urmă a luat cuvântul cm­enndieff, care prin exemple din istorici altor țări, a arătat d­ă parlamentul care nu face­ altce­va decât obstrucției trebea de sol­vă l. El a îndemnat pe cetățeni să sprijine în mod serios guvernul in nouile alegeri. R. ... * --------­r*r~,r**T>«jTTT. p A »FtibîJI ECUMENIC V 'TGA MARE­?.T­­ot^T­I , Const­antinopol, 12. — Patriar­­­hul ecumenice în capul unei >8% putațiunî a făcut erî după prânz­­ne vitanele vizir și plinișorîi do Inferno și 'che culțe .ui,'demers în contra neaplierii integrale a asimpfi pî ci gândiților .poiTici, boi cofă­ci V. eon Torcis r>*t? ipr green­­o.ternau­t su­bsfriereî. fortate. rb­”­. t-ru și contră. Jiihn­agi.unul m­osef. furoe. contra hafianii sig­. ne. Sfii ési'sfrira că 'câte trei m­iri,. sfrir au­ făp­ăduit pați^țjifu­l'iî. că. vor remedia și aîi ’ dat1 orâinei/.' t*conr>eioase. relevând că sub­­?m­uf'Ti­ nea nentru ,flotă p.ste vo, purtaită. Din; orc UnjiȚ neînistrului .<■’« 4si ‘eziarele _ £ f’socsi v,or„ publien. țttâ5 ne im­ptiim­unicat ame­ ii­, 'ăpd1 .cu .suf Strensdirreo ziarelo" ° arî ar ..n­hÎTcn ărticolo Posniasii -1 a .«cină­na d^cordiâ între po­­ nntatiuni. (A. B.) *­­ Constantinopol. 12. -Infor­mațiuni prove­nd op la na­­ț.iabâ­t­a_”a+ă că miniatrit afi co­­p>it, pajtriarhului drents­oMPn­en­.­riî.itinse să..revie asunng dpc'7.iu­;cpî .•«. grecit .?ă. nu ia» pads­-la? d­egerfie nâiTarpenta.r.e.- Par Har­­fiül -a ’■ răspuns că, i­a oi- f­ăc­ă duc-.. file guvernului vor fi repede în­coronate de izbândă, vă­ referi fp.­.I..wu.. iȘat­i-iar lvnm­pii f.­ țț) MĂCELURILE DTV. .wr­tgTR ‘ . Mc.r­'-'i. .•? —­ Peî’m­’i?*-sî .ți-w« gÎCTgp. ce c*'i *■ 3a".. ■pă Sau Tcvik ppfpsi v^no ferner si f» ocmii și 150 soldați ai guvernului. (A. R. fi /• TENTAT^7-1’ SUFRAGE­­TELOR Glasgow,, 42. —. Azi, dimineață a explodat o bombă la grădina Plantelor, stricând mai multe sere -calde. Mai târziu s‘a­ mai găsit o bom­bă. Această crimă­ se atribu4 eerf’-pn-om elor IA­U ) ■ GENERALUL woțJMSEN LA SOFIA -Sofia. 12. — .Generalul Holm­­sen a sosit. Un secretar al, mi­nisterului de externe a­ f­ost­ ata­­șat' la 'neravană sa [a nj VENIZELOS LA­­ BERLIN Paris, 12. — 1). V­enizelos a plecat după­­ prânz, spre Berlin. (A. R) RF STABILIREA ART-Afm.n'R DIPLOMATICE GRECO-SUL­GARE . • Sofia. 12. — Cabinetul denie ci consimțit, să amnistieze pe toți bulgarii aflători, in închiso­rile grece. După îndeplinirea a­­cestei făgădu­eli,­­amândouă gu­vernele vor procedă la restabili­­­­rea relațiunilor diplomatice nor­­­male prin numiria de reprezen­tanți diplomatici. Litigiul­­ greco-bulgar privitor la atribuirea stațiunii Och­ilar va­ fi, conform­­ tratatului de la București, tranșat prin arbitra­­riu. (A. B.) DELCASSE DECORAT DE T.« R Petersburg, 12. — Spre a­ re­compensa silințele continue și­­ energice ale ambasadorului Del­­casse, tinzând a strânge alia­ța . Tanco-rusă, împăratul i-a con­ferit ordinul Sf. Andrei ale că­rui insemne au­ fost remise d-lui Delcassé la ambasada franceză de către d'. SassonotT. .(A. IR.. ) Paris, 12.—Ziarul „Le Temps“ află din Roma, că Austro-Unga­­ria și Italia au luat dispozițiuni militare pentru cazul, când neli­niștea din Albania ar dăinui. * Viena. 12. — Comandamentul­­ militar a dispus ca 12 batalioane din corpurile de armată 3 și, 14, cu 8 baterii a câte 4 tunuri de munte, 2 transporturi de muni­ție­ni și 2 transporturi­ sanitare să fie gata de plecare, pentru ca­zul când neliniștea in Albania ar dăinui. Comandantul acestui detașa­ment va fi generalul Ludovic de Goffinger, șeful statului major al corpului 8 de armată. Soldații au obținut echipa­ment de munte. ----------------»£< >i<­ni<^--------------­PRINCIPELE MOȘTENRTOR SÂRB LA PETERSBURG Petersburg. 12. — Principele sârb Alexandru și primul mi­nistru Passica au sosit aci. (A.R.) MOARTEA ASTRONOMULUI SIR DAVID GILL Londra. 12. — Astronomul Sir David Gill a murit. (A. R.) DESMINȚIRE Belgrad. 12. — Biuroul presei declară, că este cu totul neînte­meiată știrea că s'ar fi pregătit o­­ călătorie a regelui Petru la Bu­cure­șt­i. (A. B.) DISPARIȚIA UNUI DELAPIDA­TOR Eger. 12. — Directorul pri­măriei din Franzensbad­­ dr. Ha­bel a­ fugit în Elveția, după ce a­­ doi prădat sume însiripate. CAL­ATORIA LUI VENIZELOS Berlin. 12. — Ziarul „Vossi­­sche Zeitung“ află din Atena, că d-rul Streit ministrul­ de ex­terne grec. a declarat, că primul ministru Venizelos vrea să facă cunoștință în­ străinătate cu toți bărbații de stat mai de seamă din Europa, dar mai ales cu aceia ai Austro-Ungariei, și­ Ita­liei, cu cari va discuta ch­es­tiu­ [UNK]­nile de 'a ordinea zilei. SINUCIDEREA UNUI EPISCOP RUS Petersburg. 12. — Episcopul Toanski, cunoscut și foarte noul, stimat din­ cauza evlaviei sale s’a împușcat in mănăstirea de la Kursk. Ttî- scrisoarea ce a rămas du­pă el, sinucigașul afirmă că s’a­ sinucis din cauza că Sf. Sinod. ■f '• jî M­­>’ i i­n­fol 'rab'l. MALURILE F^^^fEI LA MITI­­LENE Berlin. 12. — Ziarul „Loka­­la­nzelfier" colp din Atena, că un didriiru­itor­ de­­ torpiloare a­­ fost tr­imis la Mit­ilen­e.. ISPRAVD F. RNevISTILOR DIN PORTUGAÎJA - Ciocnirea a dona trenuri: 4 fa ■ sleiți și 23 răniți — Lisabona,­­12..—. In­ urma gre­­i voii, lucrătorii au distrus apara­tul de semnal din­ gara Oporto. Din această cauză, două trenuri de persoane s’au ciocnit. 4 per­soane au murit și­­ 23 au fost UN­ discurs AT­ D-LUI 3AR­­­­THOU­T Bordeaux, 12. D. Barthou pronunțând un discurs la un de­­sjun public, a afirmat republi­canismul politicei sale­ și, a opus politica sa financiară politicei d-lui Caiilaux. A repetat că este­, necesar a se menține legea ce­­­­lor­ trei ani, recunoscută și d . d. Nouiens, ministrul de, război, iffan­' d. Barthibil socotește 'hăidaca: ‘guvernul ar favoriza la alegeri­le unificate pe adversarii ace­stei legi­­ vitale,­ aceasta ar­­­ crea o primejdie care, in starea ne­stabilă amenințătoare a Euro­pei, ar accentua grav ultimele dificultăți create de Balcani. Se poate­ oare să aia se, releveze sim­ptomele care, deși nu imediat neliniștitoare, dar serios de gân­dit? D. Barthou a sfârșit fă­când apel la concordia naționa­lă. (A. R.) ÎNTOARCEREA T­ TJT TDfSCHEFF • LA CONSTANTINOPOL ■Sofia, 12. — Ministrul Bulga­riei­ in Turcia, Toscheff, s'a în­tors azi­ la Constantinopol. j pen­­itru a­­ raporta asupra chestiuni­.­­ Ip. 70P­. . UN PSIGFTATWU RĂNIT DE UN NEBUN Hamburg, 12. . • Psihiatrul dr. Graf a fost atacat în ospiciu de un nebun înarmat cu­­ un cu­­țit. Deși. grav rănit,­­d-rul Graf v­a­ i’s în afară, de orice pericol. UN NPH BP*70- • ParfLETA*­TEA AMERICANA Paris. 12.­­„ Ziarul ..Echo de l Paris” află din New-York, că m. societate se dansează un fost dans numit „Ovațiune zeiței Ve­­­nus”. Este vorba de un tango­u,J­a!(p­rm­-suri. f\ n­r.fi (*T­ rry ^ p TT7] '■'▼| TWITF TrirpAL­A­ T. P |­RR?Ur TTT Paris. 12. — Consiliul mimici­­pal al Parisului, în ședință se­cretă a votat suma de 400.000 t­ pentru a permite autorității mi­mare, să c­onsu­m­e la Paris un stoc permanent de 100 000 chinta­le de făină destinată exclusiv pentru a veni în ajutorul popu­­lațieiriil.-civile a Sernei în timpul ■pferioadei de mobilizare. (A. R." Inaugurarea monumentul­i marelui duce N­icola : S Vico­ard oi Petersburg, 12. — Pe piața manegiului a­ avut loc inaugura­rea solemnă a monumentului ră­posatului mare duce Nicolae Ni­col­aevici, in prezența împăratu­lui, marilor duci, marilor du­cese, miniștrilor și înalților dem­nitari. După­ ceremonia religioa­să, împăratul a făcut compli­mente autorului monumentului, Canova; în Urmă a trecut in re­vistă pe foștii camarazi de arme ai răposatului mare duce, con­vorbind grațios cu dânșii. (A.R.) -----———*♦,*-----------------­COMUNICAȚIA DIRECTA A GRECIEI CU EUROPA APU­SEANA Paris. 12. — Ambasada grea­că publică nota următoare : In prezenta d-lua Venizelos și a mi­nistrului grec Romanos, s’a sem­nat azi un contract, cu societa­tea de construcțiuni din Battig­­nolles, care se angajează a con­strui un racord între linia Pi­­reu-Atena-Larissa și liniile căi­lor ferate­ orientale, prin care Grecia va intra în comu­nicațiu­­ne directă cu Europa apuseană. Dispozițiuni și avantajie parti­culare au fost fixate pentru ter­­minarea acestei linii cât mai curând posibil. In orice caz, li­nia, va fi pusă în­ exploatare cel mai târziu în 18 luni. Această linie ,de cea mai mare însemnă­tate pentru Grecia și serviciul internațional, va avea 95 kilo­metri­ lungime. Călătoria Paris- Atena va dura cam 60 ore. (A.R.) CONDAMNAREA la MOARTE­A pxn'owRT­,'tpettt.îji sg STAT MURTAR Constantinopol. 12. — Comen­­duirea pieței 'Constantinopol a­­nunță în mod­ oficial, că sulta­nul a fa acționat sentința curții marțiale care osândește la moarte în lipsă pe fiul exșerku­­lui islam,­­exconsilierul de Stat Muhtar, pentru propagare de scrieri sedițioase și ațâțare la asasinatul lui Mahmud Șef­­ket. Muhtar se află acum la Nisa. (A. R.) ALEGERILE PARLAMENTARE DIN TURCIA Constantinopol. 12. — Alege­rile parlamentare au început ia Constantinopol. Se asigură că armeni­i vor lua parte. (A. R.) IN JURUL ATENTATULUI CONTRA LUI ȘERIFF PAȘA Paris. 12. — Seriff pașa a de­­clarat judelui de instrucție, că a­i orir­it de curând iarăși scrisori in Constantinopol, anunțân­­du-i că au plecat em­isari însăr­­­cnați a-l ucide pe el și pe alte persoane,­ mai al­es pe Burhan­­«ddi și nepotul exsultanului. Se­­­rilf pașa crede că Djerâd-bey este ofițer turc în activitate și e‘ ’convins că Burhan-eddin era în curent cu atentatul ; Iscander­­bevr este agent provocator. "(A. B.) POARTA TRATEAZA PENTRU OBȚINEREA UNUI AVANS Constantinopol..12. — Poarta a început cu Deutsche Bank trata­tive pentru a obține un avans pe bonuri­ de tezaur 5 la sută, din nori tezaurul mai are vreo zece milioane franci. (A. R. BOTEZUL PRINCIPELUI RUS IVANOVICI . Petersburg, 12. ) Un ukaz îm­părătesc conferă principelui nou născut Vselovod Tovanovicî titlul de­ Alteță și publică ceremonialul botezului care va avea loc, îm­păratul va fi naș iar marea du­­cesă. Constantin nașă. (A. R.) 1 in Petersburg, 12. — In prezenta împăratului și a celor două îm­­părătese, a membrilor familiei imperiale și a înalților demni­tari ai curții si statului, a avut loc botezul­­ principelui nou­ năs­cut Vselovod fiul principelui loan Constantinovici și princi­pesei Elena Petrovna de Serbia (A fi PRINCIPII FERDINANT) ȘI CAROL LA BERLIN Berlin, 1% Cu prilejul pre­­*®a*ev Principilor Ferdinand și Carp­­ați, a avut loc un dejun le MM. Lar, la­ c are au­ asistat rin­­cipii Ferdinand și Carol, regina șî pri­cin»ie moștenitor al Gre­ciei. (A. R.) o­sii PE Zi •----r-r-rr i 'f-, Din­ cauza zăpezii„,se' suspen­dase serviciul 'tram'vaeloir care primiseră ordin ;să se ’ntoarcă la depozit. . , f . ■; • •, , : • Un pasager, care îi­ știa ele dispozițiunea luată, se urcă, la stație, într’un tramvai.­­ Unde vrea domnul­ să meargă? îl întrebă conductorul cu gândul ca să-l orienteze pe calea cuvenită.­­ Pasagerul, un urâcios căruia nu-i ulac explicat’mdie de pri­sos, îi răspunse răstit: — Undeva'­Tramvaiul porni și apucă pe altă linie decât cea cbi­înuHă. Surprins atunci, pasagerul întrebă nedoririt pe conduc­tor: — Da’ unde merge tram­vaiul? Conductorul, foarte liniștit­, îi răspunse și el, la rândul lui: __ T *r'fTr**'-g ! - OFERITE DE ZIARUL „UNIVERSUL“ ABONAȚILOR ȘI CITITORILOR SAI pE* US Splendide premii de cea mai mare valoare între care și 600 LEI IN AUR acordă ziarul „UNIVERSUL“ Pe luna Ianuarie au marea șansă de a câștiga, unul sau chiar mai multe din premiile ce oferim, de­oarece toți abonații iau pane atat la Tragerea marelor premii SEMESTRIALE precum și la Premiile lunare. Cititorii ..Universului“ premiilor lunare. 9 asp­­ i­sii F^P Atât abonații, cât și cititorii, sa păstreze zii­ HiclipuIlCi­nie cupoanele cu care participa la tragere. ** este singuru­, ziar «lin țara care jjWlsi » Aik­iSW £ 4 face cele mai mari sacrificii pen­tru abonații și cititorii sai Abonați-va la UNIVERSUL S —: Gru­p zilnic UNIVERSUL tonalii „Universului“ BANCHETUL membrilor societatei „­L­r. Jiliu Ba asen" Societatea „Dr. Iuliu Bara­scu­“ a dat Duminică seară uni ban­chet în sala „Tomis", în onoa­rea membrilor săi cari au făcut campania în Bulgaria. Au luat parte la acest ban­chet peste 500­ persoane, domni și doamne. In asistentă, am remarcat pe d-na și d. Leon Aronovici, pre­ședintele soc. „Doctor Iuliu Ba­­rasch”, d-na și d. Adolf Sabe­­tay, întâiul vice-președinte, d-na și d. B. Gohn, al doilea vice­președinte; d. Herman Brayer, președintele „Societății Sacre“ și membru de onoare al soc. „Barasch” , d-na și­ d. Jacques Cohen, censor; d-na și d. Isidor Goldstein, secretar-contabil; d-na și d. Anton Reisberg, casierul societății; d-na și d. Leon Wolf, d-na d-rele și d. Ad. Forester, d-na și d. S. ,Nadler, d-na Er­nestine Aftalion cu domnul; E. Hofmann, V..Gutmann, d-na și I. D. Abramovicî, d-na și d. Heinrich Solomon, d. Herman .Scheer, d-na și d. Ad.­ Lazaro­­i­i,­ d-na și d. S. Goldenberg, d-na și d. D. I. Grihep, d-na și I. Rosmann, d-na și d. David Aron,, d-na și d. Brenner, d-na și d. I. D. Goldstein, d-na b­d. Marci­ Poli­ek, d. Pach, d. Da­vid Zil­berm­an­, d-ra Roza Horn, d-na, d-ra și d. Cereanu, d-na, d-rele, și d. Apud­, d-nii Portitzkiy Max, Berman, d-na și d. dr. Steiphart, etc. Seria cuvântărilor a deschis-o președintele­­ societății, d. Leon Arongvich, care, într'o frumoa­să vorbire, a arătat idee,­ care a adunat la o­ masă comună pe atâți membri au soc. „Doctor Iuliu Barasch”. „Ne-am întrunit . . aci. ..a spus d-sa, spre a serbiitori pe frații noștri cari s’au întors din cazd’ panie. Salutăm cu entuziasm și aclamăm cu căldură pe acești frați, pari am contribuit^în mod direct. la mărirea­ României. Greu­ că e momentul cel mai potrivit să ne Îndreptă­m gândul la falnicul nostru Rege. Carol I și la M. S. Regina Elisabeta“. . . întreaga asistentă a izbucnit­ în aplauze entuziaste, iar muzi­ca geniului a fritonat Imnul­­ Re­­gal. ..­.«"”l*at în picioare de toțî cei de față. D. Leon .Aronovici și-a încheiat cuvântarea cu cuvintele: „Tră­iască Regele și­ Regina Româ­niei! Tridască Principii Moșteni­tori și familia Lor! Trăiască Ro­mânia și ninastia­!“ ».• In a doua­ cuvântare­ pe care a ținut-o, președintele soc. Doc­tor Iuliu Barasch s-a ad­unat de marile evenimente, petrecute în v­ara­ anului trecut, relevând en­­tuziasmul cu cari ,soldații evrei­­ au alergat să-șî plătească tribu­tul de sânge către țara în care trăiesc. „Cu această ’ ocaziune, am spus d. Aronovici, s’a nimicit o le­­gend­ă, care spunea­ că .soldatul evreu fuge de luptă. S’a dovedit cu acest­ prilej că acești fii ai țării au fost imediat, la­­­ locul unde țara îi chienau Atât cei tre­cuți peste hotare cât și părinții lor rămași în. .țară­­ s’au­­ simțit fericiți putând să-și dovedească dragostea lor pentru Patrie. * Societatea. Doctor, Ivim Ba­rasch s’a simțit datoare, să ser­beze venirea din nori în mijlo­cul membrilor ei a fraților cari afi făcut campania,—după cum s’a simțit totdeauna datoare să contribue la toate operele cultu­rale. Societatea noastră,, pe lân­gă că sprijină instituțiunile noastre școlare, a­ contribuit la fondul pentru flota națională, pentru Crucea roșie, a ajutat fa­miliile celor mobilizați. Actele acestea fac ca toți membrii so­cietății noastre să poată fi mândri. Beau pentru cei­ cari au fost în campanie,, și le dau un sfat : Dacă mâine Patria , vă va chema din nou­, să vă duceți fără întârziere să vă plătiți tri­butul de sânge către România! ‘ D-sa a încheiat închinând pentru acei cari dau ajutor so­cietății și pentru presă. "Cuvântarea d-lui Aronovici a fost călduros aplaudată. După d-sa a vorbit S. Litmanri, care a accentuat de asemenea faptul că elementul evreesc din Rom­­â­­nia, atunci când i s-a cerut, a dovedit cu prisosință că-și cu­­noaște și-și recunoaște datoria către țară.­­ D. Litmann a încheiat expri­mând speranța că „guvernanții vor recunoaște în curând drep­turile acestor fii vitregi ai țării“ și a băut pentru Familia Re­gală. Banchetul a luat sfârșit la o­­rele 11 și jun., după care în­treaga asistență a trecut în sala de danț. Aci, danțul a durat până spre ziuă. ------------------------------------­ C­rima din șoseaua Pantelimonu din Capcană Duminică seara, pe la orele 6 o crimă a fost săvârșită în câr­ciuma, lui Ghiță Niculescu, din șos. Pantelimon No. 124­, în ur­mătoarele împrejurări: Lăptarul Ion Simion, zis Pi­­sicuță, de 33 ani, din str. Sătucu TI, aflându-se în sus numita­ cârciumă, s’a luat la ceșirtă, cu Mitică al Mătichioaei, un­­ vechi dușman al său. La un moment dat, acesta, din urmă înfuriindu-se,­­a­­ scris uni revolver și a tras două focuri a­­supra lăptarului Ton Simion, care" nemerit"­ de amândouă gloanțele­­ a scăzut jos grămadă. O panica­ colosală s’a produs printre mușteriii ce se afla și în local, care ’ de care căuta să fugă mai în grabă în stradă, spre­ a n­u fi uciși de criminal-, care­ cu arma în mână amenin­ța pe cei­ mai cu inimă ce voiau să-i dezarmeze. In învălmășală, Mitică al Mă­­­tăchioaei a reușit să fugă, înain­te de sosirea polițiștilor. Rănitul a fost ridicat,de jos și transportat cu o birjă ,la spita­lul Colentina. Internul de servi­­­ciu a constatat că­ Ion Simion zis Pisicuță a fost rănit de un glonte în partea stângă a piep­­­tului, iar al doilea glonte l-a ră­nit ușor la cap. S­tarea victimei e gravă, dar sunt speranțe că va scăpa cu viață. Avizându-se autoritățile, la lo­cul crimei au sosit d-nii G. Cor­­bescu, prefectul Capitalei, Budi­­șteanu, prim-procuror, inspector Leutașu și comisar Frunzetti,­­ șeful circumscripției respective. După ce s-a luat măsuri pen­tru prinderea criminalului, cu toții a fi plecat la spital, spre a lua victimei un interogatoriu. Lăptarul Ton Simion­­ a toate întrebările ce i s’au pus n’a răs­puns de­cât că : „m’a omorât!“ In timpul acesta, agenții tri­miși în urmărirea criminalului au­­ reușit să-l prindă. Mitică al Mătăcbioaei după săvârșirea­­ cri­­­mei a fugit și s-a ascuns la o rudă a sa din str. Brânzaru, un­de­ a fost descoperit de agenți și arestat. In decursul nopții el a fost a­­dus la poliție, de unde va fi îna­intat azi parchetului. ------------------------------------­ înh­uma ceferii filor Duminică d.. a., s’ă fi în­trunit la­ d. Vasile,,Dumit­rescu­ din sos., Basarab, peste 400 de funcționari și ■ lucrători de la c. f­. r. Afi vorbit d-nii Costică Sava, Ivanov Antinescu, Chiaș, Zam­­­­firescu-Cân*3im­ita, etc. Toți oratorii au îndemnat­ pe cei de față la liniște și răbdare, căci după informațiunile ce le afi din loc competente, li se va da gratificație jumătate leafă. S’a hotărât să se alcătuiască un memoriu, care va fi înaintat C­rpul hor legiuitoare. Prin a­­cest memoriu se va­ cere mări­rea salariilor și o lege ocroti­toare pentru ceferiști în cazuri de boale și accidente. ­>b­î».«îc­ FOIȚA ZIARUn­UI „I­ xn­ ERSI v­ W­ALTER SCO­­­T CAP. XV — Frate, departe d‘a putea i­e mi­a cu alții, a vrut o­­ a ecioai­ă și sfântul Dunstan să primesc ea d­e la alții. N‘am b­ea merinde pe care un câine­­ vrea să le împărtășească cu tine, iar un cal ceva mai de­cât n‘ar primi să se odihneas­­i într‘o încăpere cu ruine, tergi deci înainte, vezi-ți de fum și D-zeu să te ajute. — Dar cum să merg înainte , cum să-mi găsesc drumul în­ădurea asta și copleșit de în­­meric? Te rog, cucernice pa­inte de ar­hide ușa ai vino de îmi arată drumul pe care să apuc. — Te rog, frate în­tru Chris­tos, nu mă mai tulbura, zise iar pustnicul. Mi-am rupt șirul unui tatăl nostru, unui viilueș­­te-mă și m­ui crez intr'unul D-zeu, pe care legământul meu de umilit păcătos mă îndato­rează să le spui înainte de ră­săritul lunei. —■" Drumul, drumul­ strigă ca­valerul. Arată-mi cel puțin dru­mul, dacă în altfel nu poți să îmi vii în ajutor. — Drumul­ e lesne «Te­ găsit, răspunse sihastrul. Poteca din fața chiliei mele duce la o bal­ta, din care se scurge: un rău­ pe care-1 poți trece de­oarece n-a mai plouat de multă venire și apa nu e mare. Dar,­­ciupise vei fi trecut vadul să iei spuma la malul din­potrivă,­ care, o­­ nalt,și râpos iar potecă "urua­ă peste el, precum­,. nsp.s­a,. sp..iț>­­câeî eu mă depărtez rar de si­hăstria mea, este rupta și mân­cată în mai multe locuri. Șue malul cu băgare de seamă și' apoi me­gî drept înainte..., — O baltă, un vad o râpă, o potecă stricată! exclamă cava­lerul. Părinte schimnice, măcar de a­ fi cel mai sfânt din­tre toți aceia care poartă barbă și-și numără boabele mătănii­­lor murmurând rugăciuni, nu mă vei putea convinge să fac un astfel de drum pe intimerer. Fiindcă trăește din mila­ ahteișa, fără să fii vrednic de ea, pre­­­cum­ văd, nu ai dreptul să nu-mi îndeplinești cererea. Deschide­mi dar, numai­decât ,ușa chiliei sau, pe, totî sfinții din, șert a cu o slați; jos, la pământ­, •, î­­ [UNK]— Prietene d­rumețe,­­replică, pustnicul, să nu ,mă silești.­­să pui mâna pe arme­ lumești, p care cerul mi le-a îngăduit sp­e apăra,­e. c­ăpi o, să-ți pară râu pe urmă. Lătrături, pe car­e le auzi in a­­cel moment, făcui ^ pe ..ca.a’er să înțeleagă că anaUpretuL chie­­mase­i ajutorul lui câi­ji, pe cari îi avea negreșit în vreo parte tăinuită .a .sihastriei lui Întărâtat de. pregătirile pe care­ le făc­ea călugărul ca să stăruiască în refuzul de a-î da ospitalitate, lovi ușa cu piciorul cu așa putere că aproape o scoase din țâțâni. Mai ai nnțică răbdare, dru­mețiile, zise sihastrul, nu te mai necăji, așa, că-ți deschid eü a­­cuma ușa, deși poate, îma să-ți pară bine. ■ Și ușa se deschise. In pragul aî se arătă, eremitul... un om voiniif, îmbrăcat cu rasa, călu­­gă treafecă, cu gluga ridicată pe­st­e cap și încins cu o frânghie.­­I>tunei mână avea o torță aprin­să, iar în cealaltă un ciomag gros Și noduros. • L­ Oi câini, pe jumătate ogari și pe jumătate dulăi.­statt ală­turi... de el și păreau că­ aș­ capta liUr&ji un semin al stăpânului lor ..ca.să se­­ repeadă la s­tră­u. Dar, i când, la lumina l­u­­i, văzu înain­te­ î pe un caval ( înaripat din cap până'n picioa­re, își schimbă gândul numai decât­. Luând la goană câinii, și c',i­n neașteptat ton de poli­teță, a poftt să intre în chilie, căutând să se scuze în acelaș timp , că, d­upă apusul­­ soarelui, nu mai deschidea la nimeni, de frica hoților și a putlawilor ca­re bântue pădurile și nu respec­­tează nici pe sfânta Fecioară nici pe sfântul Dunstan și nici pe aceia care se închină lor.­­ — ’Goliciunea chiliei sfinției tale, părinte, zise cavalerul, ro­tind ochii Ih spejurul lui după, ce intrase, și Văzând numiți un pat de frunze, o cruce mare de lemn­ grosolan sculptata,, un ceaslov, o masă de scânnuri ne­date la rân­dea, doua scu­u­ale de lemn și câteva oale și sba­­chini; goliciUfiea"colibii" să,.ție, taie s’ar;părea ,că, trecue, să te pue la adăpost d­e‘ orice ten­er, de­ tâlhari, f­ără să­­ mai vorbesc de tovarășii pe care ți-î văzu adineauri, care sunt­ în stare să răstoarne un cerb,­­ și căip­­a puțini oameni cred că ar fi in stare să li­ se împotrivească. — Paznicul pădurii, răspunse eremitul, m’a îndemnat să­ î­ți fi lângă mine să-mî apere singu­rătatea până ce­ s-o mai schim­ba vremurile. Vorbind astfel, puse torța în­tre niște copci­­,de­ fier înfipte într-unul din , copacii „ care for­­ma unu­­ din­, pereții chiliei.. .­­. țâțână ,,rißg% focul din vatră, peste care îm­ai puse câteva crăci se așeză pe un scăunaș lângă masă și făcu semn cavalerului să facă și el tot a­șa.. . Așezânduse­­ amândoi.. se pri­viră un moment cu ochii­ cerce­tători. . — CuviosUse sih­astrui, z­­ac în fine cavalerul, dacă nu ,m-aș­ te­me să tulbur sfintele d­-tale me­­ditațiunî, ți-aș face trei între­bări: întâi, unde, să-mi pui ca^­oul; apoi, dacă poți să-mî dai ceva , să mânărici și'” sfârșit unde să-mî trec, noaptea. —­ Regulele , pustniciei, răs­­punse călugărul, îmi impun să nu vorbesc decât numai la ma­re nevoe; îți voi răspunde clar, pe cât se va­ putea prin semne. Arătând apoi, pe rând, două colțuri ale chiliei, zise:, — Iată grajdul și iată parti­ d-tale. .. . .- Luând, dup aceea ,de;pe o­ scân­dură un' blid­,cu, prin­riă m­nzare' , și puindu-L ,,pe­,mas­ă, înaintea­ oarpelui, adaogă. . - - —- Și iată srrând­ar­ea... Cavalerul cletc din umeri.. E­șind din colibă, aflase înăuntru calul, pe care-l­ lăsase afară le­gat de un copac. Scoase șeaua de ’pe el cu grijă și, luându-și mantaua de pe umeri, i-o­ așter­nu pe spinare.­­ . Probabil că eremitul se simți înduioșat de mila ce ca­vaierul o arăta calului și de în­demânarea cu care-l îngrija. Se făcu­a‘șî aduce aminte că paz­nicul pădurii, când dedese în Un mă pe­ ip p­ fi lăsase nițel fân și nițele grăunțe. Eși nu, țiin­d o ușă practicată în fundul încăperii, se‘ntoar’se p‘o sarcină de cel mai bun far și c‘o traistă de ovăz, pa când le puse din naintea calului. ■ Mai eși încă o dată și semtoar­­­se e‘un sac de frunze pe căreie întinse în colțul ce-î arătase că avea sâ-i slujească de culcuș. .Cavalerul îi mulțumi. Apoi ,fie­car­e se așezară pe scăunașe alătu­ri de­­ masa pe care­­ str­încă blidul­ cu mazăre. (Va urmît}

Next