Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)
1914-01-15 / nr. 13
Atragem atențiuni abonaților și cititorilor noștri, că ultimul cupon de premii va fi cel din ziua de 15 Ianuarie. Pentru a lua parte la tragere, se vor trimite cupoanele în zilele de 15—16 și 17 Ianuarie. Persoanelor cărora le lipsesc din cupoane le pot înlocui prin mărci poștale. A se păstra zilnic acest Capon Br. EBAGLIE STERIAH feeniumenic al Efriei Szilaiel r C:vi o SPECIALIST în BOALELE SIFILITICE și IxTFRVE Consult, de la 10-15? si 5-7 Str. Bibescu- Vodă. Tele!. ?* 70 | BSHHHsgBH snn BBnHMa 1 Laborator „Dr. VIRZEAlHi“ Str. It<oamnei 27. T 1 Ion 199 ^ Director Dr. P. DANILA Șef Ha iporator la facultatea da medicină și Ia Spitalul Filantropia Analize «se saune sifilis «Ie Crini, spute, suc gastric, « c. a 22 3 i. I. Marinssci chirurg .e Turtifar la Spitalul Corentina Boule 4r<M»ito-nptDîste Bulevardul ( arul 78 2253 Teief. n 2310 ELENORAGIA și SIFILISUL ONANIA și NEPUTINȚA EPILEPSIA și NEURASTENIA Consulta ingreșivi se Dr.GRUNFELD Autorul. ..Vieni și SeistR*»" S^x la‘ Orele Î1—12 și 4—6. Str. Olari 7 se imm Bontele Lumești (SilTațiT DE La Policlinica SANATATEA Br. M. D- ©"MiRAIOPOL București, str. General Florescu 9 un «fiji» ur.a.ta a statui Notați sune adresa. Nu intrați Până ce fiți citiți pe firmă „SANATATEA"* Dr. Stamatopal, că,ci unde nu-i scris un nume de medic acolo bolnavii sunt tratați de persoane fără diploma de doctor. 2132 cosist în Misisăsi Chiriga M.A.MUNTEANU Membru al Soietăței de Odontologie al Școalei șiitalulm dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză dentară Reviron lon și sperații te Otică DENTISTICA Con fult. 9 12 a. ui. și 2-6 p ai. Strada Matei Eusilio 8 (fostă Teatrului 2/ 170 ir Triiiain Fost intern al Maternitatei din BPcSda Specializat la Berin și Paris în Boale de temei ■ faceri și operațiuni S’fc MUTAT ín Str. Sărindar 6, Ed. I Con*. 2-4 și 11-7. Tel. 49/1 1964 Or. C. ALBULESCU B-dal Principele Mircea No. 2 (Colț cu strada Isvor) Fost medic al Spitalelor Eforiei Boale interne și boale de copii Consultații 68 p. m. Telefon 4V9 15-43 k. a. BABASCH De la Facultatea din Paris Fost elev al ioctorului Fournier Spcial"S1 in boale de I’les © și Sifili.See lumești) tialele imnului Calea Victoriei 120 (lângă bi s. Alba) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29 1 1 >0 Dr. MARCEL Special Boabe de stomac și intestine Consultațiuni 8—4 p. d. Strada ‘«•lelea î Mp. îl bis Telefon 23 16 302 Asbestina Cu 80 bani ..cestul unei cutii de albetina argintați (aluminați) soba cu burlanele oi. . De vânzare la geamul de vopsele „LA ELEFANT din str. Lipscani, 88 și la sucursalele sale din Iași, Craiova, Ploești și Botoșani cu aceeași emblema. DE ARENDAT Moșia Sărea. 950 lin.» isî tăia. cal laie, gara Sărea, pe moșie 39*• de Iatși sau Plământ. Aiîr>"*sa: Bacău, Căpitan T. Voinescu Imfcetiht" pentru Nni «uric.ltari de vânzare: UN TRACTOR BIG. 4, complect cu un plugheere cu 10 brazde foarte puțin uzat în perfectă stare de funcțțiune cu preț și condițiuni de plată favorabile. Societate în Comandită Weil, Joseph, Co. Succ. București, str. Bursei No. 5. 2259 Galați Licență, pentru toate băuturile, este de vânzare, cu începere data 1 Aprilie 1914. Adresa: Sucursala ziarului „Universul“ Galati. 2263 1050 decalitriî VIX ALB și ROȘU descoreșli vinde Căplian, Crăcinescu din Tecuci și de plasat cu prima spă lociin moșie, prefer după creții« A se adres»" la Administrația ziarului LVniversul, sub: R. R. 2262 SeCROT, asociat cu un capital de 30.CSC Iei pentru o afacere rentabilă. A se adresa: N. Dumitrescu, constructor, Olimpului 45, Loco. 2230 TOATE DOAMNELE și alege ja ifurUe uE L V NOUA EXPOZIȚIE, unde sunt expuse 20 «sebusturi de vară îi vita-vna magazinu ui »I. CORTILEIMVR. str. Clementei 7, cu COAFURILE cele mai MODERNE, AMICE și FANTESIE. 17 Salonul de coafură cu lotul nou amenajat și instalațiile e«le mai confortul» le Primi specialiști streini. FABRICA DE LUCRĂRI »»E'PAR ARTISHCE Prețuri convenabile Catalogul gratuit la cerere — TELEFON 2094 '—JIS 162?" Proprietatea: LAHOVARY Calea Viețurie Dosshîs ős ia 1528 latituris IEI4 Cel mai Cochet Cel mai Elegant Cel mai Mondammai confortabil mai modern Cel Cel Cel mai avantagios din toate hotelurile din țară Onorând casa cu o simplu visita nu o veți mai părăsi 11 TECTOR (GENERALGaorga Fabris box ventual pentru soimi,preț de secunia. txpo- 1 din'4 frank in toata țara, vechiul și cunosndul M vc.\zix cu ive \L'Fan\'rE Evolusm Eivr.." • ,015**111 SIU0.»ll8R“\'v^Vi."âg % ^pecidi f'i di tri'ă Bnii'tR taxoane penru Roatație șir Copii 212C! •20..o ET DES Promenade des Uli im ! creațiune Cel nulelitant ce hit UNGERIE PENTRU DOMNI Olui Mlă. șioane, limmra, zefiruri, dantele, broderie,' loeseime, verîtable fețe de mtt'sut și șervete, Se «Se Irlandai cărucioare pen*tru copii. Articole de botez .... —.Frețvuri «5Le replamă — . •> ■, Panzăne p^^ulin,e5e țar Str. Pânzarii ! La impara‘ul Traian ro’ț t'ust BăPâ le; rLáFAMI, «ItlVMáíelS COVOARE.' LINOLEUM. PERDELE OWäHTöISi «e LaN.%. BONETAR1E Atelier special pentru lingerie de dame, bărbați și copii. Broderii de mană Casă de încredere) • 2129, 2221 MERCURI, IS IANUARIE 1914 ,Serviciul telegrafic al ziarului ,Universul“ — * 11* Kelișișiea dia Albania MASURILE MILITARE ALE AUSTRO-UNGARIEI ȘI ITALIEI its» Campania electorala din Jungaris INTROTÎIRILE POLITICE BE ERI Sofia. 12. — In cursul zilei de azi,au ținut întruniri mai toate partidele politice. La întrunirea naționaliștilor a luat cuvântul fostul ministru Teodoroff, care a vorbit despre cauzele nenorocirei nationale. Oratorul a arătat că in Noembrie[ 1912, pe când turcii cereau pace, regele a telegrafiat cartierului general să continue războinul până la cucerirea Constantinopolului. Oratorul a protestat apoi în contra disolvărei Camerei,precum și în potriva faptului că, nouăle alegeri sunt prezidate tot de actualul guvern. Discursul lui Teodoroff,n'a făcut nici o impresie, pentru ca Ghenadieff a respins în mod documentat asemenea insinuări. Partidul liberal a ținut o întrunire în cel mai mare local din Sofia, care era totuș plin. La această întrunire, a luat cuvîntul Jiadoslavoff, care a declarat că: Camera trebuia dizolvată pentru că nu voia să lucreze și era și incapabilă de a da un guvern din mijlocul opoziției. Nouăle alegeri cari se fac în deplină libertate și după "sistemul electoral proporțional, vor risipi zvonurile răspândite de elementele epifoiționiste' , . Ministrul Tonceff a declarat că guvernul va aduce reformele, ncescrie în sistemul impozitelor, și a promis în special, că se vor avea în vedere măsurile necesare pentru ridicarea economică și financiară a țării" Cel din urmă a luat cuvântul cmenndieff, care prin exemple din istorici altor țări, a arătat dă parlamentul care nu face altceva decât obstrucției trebea de solvă l. El a îndemnat pe cetățeni să sprijine în mod serios guvernul in nouile alegeri. R. ... * --------r*r~,r**T>«jTTT. p A »FtibîJI ECUMENIC V 'TGA MARE?.Tot^TI , Constantinopol, 12. — Patriarhul ecumenice în capul unei >8% putațiunî a făcut erî după prânzne vitanele vizir și plinișorîi do Inferno și 'che culțe .ui,'demers în contra neaplierii integrale a asimpfi pî ci gândiților .poiTici, boi cofăci V. eon Torcis r>*t? ipr greeno.ternaut subsfriereî. fortate. rb”. t-ru și contră. Jiihnagi.unul mosef. furoe. contra hafianii sig. ne. Sfii ési'sfrira că 'câte trei miri,. sfrir au făpăduit pați^țjiful'iî. că. vor remedia și aîi ’ dat1 orâinei/.' t*conr>eioase. relevând că sub?muf'Ti nea nentru ,flotă p.ste vo, purtaită. Din; orc UnjiȚ neînistrului .<■’« 4si ‘eziarele _ £ f’socsi v,or„ publien. țttâ5 ne imptiimunicat ame ii, 'ăpd1 .cu .suf Strensdirreo ziarelo" ° arî ar ..nhÎTcn ărticolo Posniasii -1 a .«cinăna d^cordiâ între po nntatiuni. (A. B.) * Constantinopol. 12. -Informațiuni provend op la naț.iabâta_”a+ă că miniatrit afi cop>it, pajtriarhului drentsoMPnen.riî.itinse să..revie asunng dpc'7.iu;cpî .•«. grecit .?ă. nu ia» pads-la? degerfie nâiTarpenta.r.e.- Par Harfiül -a ’■ răspuns că, ia oi- făcă duc-.. file guvernului vor fi repede încoronate de izbândă, vă referi fp..I..wu.. iȘati-iar lvnmpii f. țț) MĂCELURILE DTV. .wrtgTR ‘ . Mc.r'-'i. .•? — Peî’m’i?*-sî .ți-w« gÎCTgp. ce c*'i *■ 3a".. ■pă Sau Tcvik ppfpsi v^no ferner si f» ocmii și 150 soldați ai guvernului. (A. R. fi /• TENTAT^7-1’ SUFRAGETELOR Glasgow,, 42. —. Azi, dimineață a explodat o bombă la grădina Plantelor, stricând mai multe sere -calde. Mai târziu s‘a mai găsit o bombă. Această crimă se atribu4 eerf’-pn-om elor IAU ) ■ GENERALUL woțJMSEN LA SOFIA -Sofia. 12. — .Generalul Holmsen a sosit. Un secretar al, ministerului de externe a fost atașat' la 'neravană sa [a nj VENIZELOS LA BERLIN Paris, 12. — 1). Venizelos a plecat după prânz, spre Berlin. (A. R) RF STABILIREA ART-Afm.n'R DIPLOMATICE GRECO-SULGARE . • Sofia. 12. — Cabinetul denie ci consimțit, să amnistieze pe toți bulgarii aflători, in închisorile grece. După îndeplinirea acestei făgădueli,amândouă guvernele vor procedă la restabilirea relațiunilor diplomatice normale prin numiria de reprezentanți diplomatici. Litigiul greco-bulgar privitor la atribuirea stațiunii Ochilar va fi, conform tratatului de la București, tranșat prin arbitrariu. (A. B.) DELCASSE DECORAT DE T.« R Petersburg, 12. — Spre a recompensa silințele continue și energice ale ambasadorului Delcasse, tinzând a strânge aliața . Tanco-rusă, împăratul i-a conferit ordinul Sf. Andrei ale cărui insemne au fost remise d-lui Delcassé la ambasada franceză de către d'. SassonotT. .(A. IR.. ) Paris, 12.—Ziarul „Le Temps“ află din Roma, că Austro-Ungaria și Italia au luat dispozițiuni militare pentru cazul, când neliniștea din Albania ar dăinui. * Viena. 12. — Comandamentul militar a dispus ca 12 batalioane din corpurile de armată 3 și, 14, cu 8 baterii a câte 4 tunuri de munte, 2 transporturi de munițieni și 2 transporturi sanitare să fie gata de plecare, pentru cazul când neliniștea in Albania ar dăinui. Comandantul acestui detașament va fi generalul Ludovic de Goffinger, șeful statului major al corpului 8 de armată. Soldații au obținut echipament de munte. ----------------»£< >i<ni<^--------------PRINCIPELE MOȘTENRTOR SÂRB LA PETERSBURG Petersburg. 12. — Principele sârb Alexandru și primul ministru Passica au sosit aci. (A.R.) MOARTEA ASTRONOMULUI SIR DAVID GILL Londra. 12. — Astronomul Sir David Gill a murit. (A. R.) DESMINȚIRE Belgrad. 12. — Biuroul presei declară, că este cu totul neîntemeiată știrea că s'ar fi pregătit o călătorie a regelui Petru la București. (A. B.) DISPARIȚIA UNUI DELAPIDATOR Eger. 12. — Directorul primăriei din Franzensbad dr. Habel a fugit în Elveția, după ce a doi prădat sume însiripate. CALATORIA LUI VENIZELOS Berlin. 12. — Ziarul „Vossische Zeitung“ află din Atena, că d-rul Streit ministrul de externe grec. a declarat, că primul ministru Venizelos vrea să facă cunoștință în străinătate cu toți bărbații de stat mai de seamă din Europa, dar mai ales cu aceia ai Austro-Ungariei, și Italiei, cu cari va discuta chestiu [UNK]nile de 'a ordinea zilei. SINUCIDEREA UNUI EPISCOP RUS Petersburg. 12. — Episcopul Toanski, cunoscut și foarte noul, stimat din cauza evlaviei sale s’a împușcat in mănăstirea de la Kursk. Ttî- scrisoarea ce a rămas după el, sinucigașul afirmă că s’a sinucis din cauza că Sf. Sinod. ■f '• jî M>’ i infol 'rab'l. MALURILE F^^^fEI LA MITILENE Berlin. 12. — Ziarul „Lokalanzelfier" colp din Atena, că un didriiruitor de torpiloare a fost trimis la Mitilene.. ISPRAVD F. RNevISTILOR DIN PORTUGAÎJA - Ciocnirea a dona trenuri: 4 fa ■ sleiți și 23 răniți — Lisabona,12..—. In urma grei voii, lucrătorii au distrus aparatul de semnal din gara Oporto. Din această cauză, două trenuri de persoane s’au ciocnit. 4 persoane au murit și 23 au fost UN discurs AT D-LUI 3ARTHOUT Bordeaux, 12. D. Barthou pronunțând un discurs la un desjun public, a afirmat republicanismul politicei sale și, a opus politica sa financiară politicei d-lui Caiilaux. A repetat că este, necesar a se menține legea celor trei ani, recunoscută și d . d. Nouiens, ministrul de, război, iffan' d. Barthibil socotește 'hăidaca: ‘guvernul ar favoriza la alegerile unificate pe adversarii acestei legi vitale, aceasta ar crea o primejdie care, in starea nestabilă amenințătoare a Europei, ar accentua grav ultimele dificultăți create de Balcani. Se poate oare să aia se, releveze simptomele care, deși nu imediat neliniștitoare, dar serios de gândit? D. Barthou a sfârșit făcând apel la concordia națională. (A. R.) ÎNTOARCEREA T TJT TDfSCHEFF • LA CONSTANTINOPOL ■Sofia, 12. — Ministrul Bulgariei in Turcia, Toscheff, s'a întors azi la Constantinopol. j penitru a raporta asupra chestiuni. Ip. 70P. . UN PSIGFTATWU RĂNIT DE UN NEBUN Hamburg, 12. . • Psihiatrul dr. Graf a fost atacat în ospiciu de un nebun înarmat cu un cuțit. Deși. grav rănit,d-rul Graf va i’s în afară, de orice pericol. UN NPH BP*70- • ParfLETA*TEA AMERICANA Paris. 12.„ Ziarul ..Echo de l Paris” află din New-York, că m. societate se dansează un fost dans numit „Ovațiune zeiței Venus”. Este vorba de un tangou,Ja!(prm-suri. f\ nr.fi (*T rry ^ p TT7] '■'▼| TWITF TrirpALA T. P |RR?Ur TTT Paris. 12. — Consiliul mimicipal al Parisului, în ședință secretă a votat suma de 400.000 t pentru a permite autorității mimare, să consume la Paris un stoc permanent de 100 000 chintale de făină destinată exclusiv pentru a veni în ajutorul populațieiriil.-civile a Sernei în timpul ■pferioadei de mobilizare. (A. R." Inaugurarea monumentuli marelui duce Nicola : S Vicoard oi Petersburg, 12. — Pe piața manegiului a avut loc inaugurarea solemnă a monumentului răposatului mare duce Nicolae Nicolaevici, in prezența împăratului, marilor duci, marilor ducese, miniștrilor și înalților demnitari. După ceremonia religioasă, împăratul a făcut complimente autorului monumentului, Canova; în Urmă a trecut in revistă pe foștii camarazi de arme ai răposatului mare duce, convorbind grațios cu dânșii. (A.R.) -----———*♦,*-----------------COMUNICAȚIA DIRECTA A GRECIEI CU EUROPA APUSEANA Paris. 12. — Ambasada greacă publică nota următoare : In prezenta d-lua Venizelos și a ministrului grec Romanos, s’a semnat azi un contract, cu societatea de construcțiuni din Battignolles, care se angajează a construi un racord între linia Pireu-Atena-Larissa și liniile căilor ferate orientale, prin care Grecia va intra în comunicațiune directă cu Europa apuseană. Dispozițiuni și avantajie particulare au fost fixate pentru terminarea acestei linii cât mai curând posibil. In orice caz, linia, va fi pusă în exploatare cel mai târziu în 18 luni. Această linie ,de cea mai mare însemnătate pentru Grecia și serviciul internațional, va avea 95 kilometri lungime. Călătoria Paris- Atena va dura cam 60 ore. (A.R.) CONDAMNAREA la MOARTEA pxn'owRT,'tpettt.îji sg STAT MURTAR Constantinopol. 12. — Comenduirea pieței 'Constantinopol anunță în mod oficial, că sultanul a fa acționat sentința curții marțiale care osândește la moarte în lipsă pe fiul exșerkului islam,exconsilierul de Stat Muhtar, pentru propagare de scrieri sedițioase și ațâțare la asasinatul lui Mahmud Șefket. Muhtar se află acum la Nisa. (A. R.) ALEGERILE PARLAMENTARE DIN TURCIA Constantinopol. 12. — Alegerile parlamentare au început ia Constantinopol. Se asigură că armenii vor lua parte. (A. R.) IN JURUL ATENTATULUI CONTRA LUI ȘERIFF PAȘA Paris. 12. — Seriff pașa a declarat judelui de instrucție, că ai oririt de curând iarăși scrisori in Constantinopol, anunțându-i că au plecat emisari însărcnați a-l ucide pe el și pe alte persoane, mai ales pe Burhan«ddi și nepotul exsultanului. Serilf pașa crede că Djerâd-bey este ofițer turc în activitate și e‘ ’convins că Burhan-eddin era în curent cu atentatul ; Iscanderbevr este agent provocator. "(A. B.) POARTA TRATEAZA PENTRU OBȚINEREA UNUI AVANS Constantinopol..12. — Poarta a început cu Deutsche Bank tratative pentru a obține un avans pe bonuri de tezaur 5 la sută, din nori tezaurul mai are vreo zece milioane franci. (A. R. BOTEZUL PRINCIPELUI RUS IVANOVICI . Petersburg, 12. ) Un ukaz împărătesc conferă principelui nou născut Vselovod Tovanovicî titlul de Alteță și publică ceremonialul botezului care va avea loc, împăratul va fi naș iar marea ducesă. Constantin nașă. (A. R.) 1 in Petersburg, 12. — In prezenta împăratului și a celor două împărătese, a membrilor familiei imperiale și a înalților demnitari ai curții si statului, a avut loc botezul principelui nou născut Vselovod fiul principelui loan Constantinovici și principesei Elena Petrovna de Serbia (A fi PRINCIPII FERDINANT) ȘI CAROL LA BERLIN Berlin, 1% Cu prilejul pre*®a*ev Principilor Ferdinand și Carpați, a avut loc un dejun le MM. Lar, la c are au asistat rincipii Ferdinand și Carol, regina șî pricin»ie moștenitor al Greciei. (A. R.) osii PE Zi •----r-r-rr i 'f-, Din cauza zăpezii„,se' suspendase serviciul 'tram'vaeloir care primiseră ordin ;să se ’ntoarcă la depozit. . , f . ■; • •, , : • Un pasager, care îi știa ele dispozițiunea luată, se urcă, la stație, într’un tramvai. Unde vrea domnul să meargă? îl întrebă conductorul cu gândul ca să-l orienteze pe calea cuvenită. Pasagerul, un urâcios căruia nu-i ulac explicat’mdie de prisos, îi răspunse răstit: — Undeva'Tramvaiul porni și apucă pe altă linie decât cea cbiînuHă. Surprins atunci, pasagerul întrebă nedoririt pe conductor: — Da’ unde merge tramvaiul? Conductorul, foarte liniștit, îi răspunse și el, la rândul lui: __ T *r'fTr**'-g ! - OFERITE DE ZIARUL „UNIVERSUL“ ABONAȚILOR ȘI CITITORILOR SAI pE* US Splendide premii de cea mai mare valoare între care și 600 LEI IN AUR acordă ziarul „UNIVERSUL“ Pe luna Ianuarie au marea șansă de a câștiga, unul sau chiar mai multe din premiile ce oferim, deoarece toți abonații iau pane atat la Tragerea marelor premii SEMESTRIALE precum și la Premiile lunare. Cititorii ..Universului“ premiilor lunare. 9 asp isii F^P Atât abonații, cât și cititorii, sa păstreze zii HiclipuIlCinie cupoanele cu care participa la tragere. ** este singuru, ziar «lin țara care jjWlsi » AikiSW £ 4 face cele mai mari sacrificii pentru abonații și cititorii sai Abonați-va la UNIVERSUL S —: Grup zilnic UNIVERSUL tonalii „Universului“ BANCHETUL membrilor societatei „Lr. Jiliu Ba asen" Societatea „Dr. Iuliu Barascu“ a dat Duminică seară uni banchet în sala „Tomis", în onoarea membrilor săi cari au făcut campania în Bulgaria. Au luat parte la acest banchet peste 500 persoane, domni și doamne. In asistentă, am remarcat pe d-na și d. Leon Aronovici, președintele soc. „Doctor Iuliu Barasch”, d-na și d. Adolf Sabetay, întâiul vice-președinte, d-na și d. B. Gohn, al doilea vicepreședinte; d. Herman Brayer, președintele „Societății Sacre“ și membru de onoare al soc. „Barasch” , d-na și d. Jacques Cohen, censor; d-na și d. Isidor Goldstein, secretar-contabil; d-na și d. Anton Reisberg, casierul societății; d-na și d. Leon Wolf, d-na d-rele și d. Ad. Forester, d-na și d. S. ,Nadler, d-na Ernestine Aftalion cu domnul; E. Hofmann, V..Gutmann, d-na și I. D. Abramovicî, d-na și d. Heinrich Solomon, d. Herman .Scheer, d-na și d. Ad. Lazaroii, d-na și d. S. Goldenberg, d-na și d. D. I. Grihep, d-na și I. Rosmann, d-na și d. David Aron,, d-na și d. Brenner, d-na și d. I. D. Goldstein, d-na bd. Marci Poliek, d. Pach, d. David Zilberman, d-ra Roza Horn, d-na, d-ra și d. Cereanu, d-na, d-rele, și d. Apud, d-nii Portitzkiy Max, Berman, d-na și d. dr. Steiphart, etc. Seria cuvântărilor a deschis-o președintele societății, d. Leon Arongvich, care, într'o frumoasă vorbire, a arătat idee, care a adunat la o masă comună pe atâți membri au soc. „Doctor Iuliu Barasch”. „Ne-am întrunit . . aci. ..a spus d-sa, spre a serbiitori pe frații noștri cari s’au întors din cazd’ panie. Salutăm cu entuziasm și aclamăm cu căldură pe acești frați, pari am contribuit^în mod direct. la mărirea României. Greu că e momentul cel mai potrivit să ne Îndreptăm gândul la falnicul nostru Rege. Carol I și la M. S. Regina Elisabeta“. . . întreaga asistentă a izbucnit în aplauze entuziaste, iar muzica geniului a fritonat Imnul Regal. ...«"”l*at în picioare de toțî cei de față. D. Leon .Aronovici și-a încheiat cuvântarea cu cuvintele: „Trăiască Regele și Regina României! Tridască Principii Moștenitori și familia Lor! Trăiască România și ninastia!“ ».• In a doua cuvântare pe care a ținut-o, președintele soc. Doctor Iuliu Barasch s-a adunat de marile evenimente, petrecute în vara anului trecut, relevând entuziasmul cu cari ,soldații evrei au alergat să-șî plătească tributul de sânge către țara în care trăiesc. „Cu această ’ ocaziune, am spus d. Aronovici, s’a nimicit o legendă, care spunea că .soldatul evreu fuge de luptă. S’a dovedit cu acest prilej că acești fii ai țării au fost imediat, la locul unde țara îi chienau Atât cei trecuți peste hotare cât și părinții lor rămași în. .țară s’au simțit fericiți putând să-și dovedească dragostea lor pentru Patrie. * Societatea. Doctor, Ivim Barasch s’a simțit datoare, să serbeze venirea din nori în mijlocul membrilor ei a fraților cari afi făcut campania,—după cum s’a simțit totdeauna datoare să contribue la toate operele culturale. Societatea noastră,, pe lângă că sprijină instituțiunile noastre școlare, a contribuit la fondul pentru flota națională, pentru Crucea roșie, a ajutat familiile celor mobilizați. Actele acestea fac ca toți membrii societății noastre să poată fi mândri. Beau pentru cei cari au fost în campanie,, și le dau un sfat : Dacă mâine Patria , vă va chema din nou, să vă duceți fără întârziere să vă plătiți tributul de sânge către România! ‘ D-sa a încheiat închinând pentru acei cari dau ajutor societății și pentru presă. "Cuvântarea d-lui Aronovici a fost călduros aplaudată. După d-sa a vorbit S. Litmanri, care a accentuat de asemenea faptul că elementul evreesc din România, atunci când i s-a cerut, a dovedit cu prisosință că-și cunoaște și-și recunoaște datoria către țară. D. Litmann a încheiat exprimând speranța că „guvernanții vor recunoaște în curând drepturile acestor fii vitregi ai țării“ și a băut pentru Familia Regală. Banchetul a luat sfârșit la orele 11 și jun., după care întreaga asistență a trecut în sala de danț. Aci, danțul a durat până spre ziuă. ------------------------------------ Crima din șoseaua Pantelimonu din Capcană Duminică seara, pe la orele 6 o crimă a fost săvârșită în cârciuma, lui Ghiță Niculescu, din șos. Pantelimon No. 124, în următoarele împrejurări: Lăptarul Ion Simion, zis Pisicuță, de 33 ani, din str. Sătucu TI, aflându-se în sus numita cârciumă, s’a luat la ceșirtă, cu Mitică al Mătichioaei, un vechi dușman al său. La un moment dat, acesta, din urmă înfuriindu-se,a scris uni revolver și a tras două focuri asupra lăptarului Ton Simion, care" nemerit" de amândouă gloanțele a scăzut jos grămadă. O panica colosală s’a produs printre mușteriii ce se afla și în local, care ’ de care căuta să fugă mai în grabă în stradă, spre a nu fi uciși de criminal-, care cu arma în mână amenința pe cei mai cu inimă ce voiau să-i dezarmeze. In învălmășală, Mitică al Mătăchioaei a reușit să fugă, înainte de sosirea polițiștilor. Rănitul a fost ridicat,de jos și transportat cu o birjă ,la spitalul Colentina. Internul de serviciu a constatat că Ion Simion zis Pisicuță a fost rănit de un glonte în partea stângă a pieptului, iar al doilea glonte l-a rănit ușor la cap. Starea victimei e gravă, dar sunt speranțe că va scăpa cu viață. Avizându-se autoritățile, la locul crimei au sosit d-nii G. Corbescu, prefectul Capitalei, Budișteanu, prim-procuror, inspector Leutașu și comisar Frunzetti, șeful circumscripției respective. După ce s-a luat măsuri pentru prinderea criminalului, cu toții a fi plecat la spital, spre a lua victimei un interogatoriu. Lăptarul Ton Simion a toate întrebările ce i s’au pus n’a răspuns decât că : „m’a omorât!“ In timpul acesta, agenții trimiși în urmărirea criminalului au reușit să-l prindă. Mitică al Mătăcbioaei după săvârșirea crimei a fugit și s-a ascuns la o rudă a sa din str. Brânzaru, unde a fost descoperit de agenți și arestat. In decursul nopții el a fost adus la poliție, de unde va fi înaintat azi parchetului. ------------------------------------ înhuma ceferii filor Duminică d.. a., s’ă fi întrunit la d. Vasile,,Dumitrescu din sos., Basarab, peste 400 de funcționari și ■ lucrători de la c. f. r. Afi vorbit d-nii Costică Sava, Ivanov Antinescu, Chiaș, Zamfirescu-Cân*3imita, etc. Toți oratorii au îndemnat pe cei de față la liniște și răbdare, căci după informațiunile ce le afi din loc competente, li se va da gratificație jumătate leafă. S’a hotărât să se alcătuiască un memoriu, care va fi înaintat Crpul hor legiuitoare. Prin acest memoriu se va cere mărirea salariilor și o lege ocrotitoare pentru ceferiști în cazuri de boale și accidente. >bî».«îc FOIȚA ZIARUnUI „I xn ERSI v WALTER SCOT CAP. XV — Frate, departe d‘a putea ie mia cu alții, a vrut o a ecioaiă și sfântul Dunstan să primesc ea de la alții. N‘am bea merinde pe care un câine vrea să le împărtășească cu tine, iar un cal ceva mai decât n‘ar primi să se odihneasi într‘o încăpere cu ruine, tergi deci înainte, vezi-ți de fum și D-zeu să te ajute. — Dar cum să merg înainte , cum să-mi găsesc drumul înădurea asta și copleșit de înmeric? Te rog, cucernice painte de arhide ușa ai vino de îmi arată drumul pe care să apuc. — Te rog, frate întru Christos, nu mă mai tulbura, zise iar pustnicul. Mi-am rupt șirul unui tatăl nostru, unui viiluește-mă și mui crez intr'unul D-zeu, pe care legământul meu de umilit păcătos mă îndatorează să le spui înainte de răsăritul lunei. —■" Drumul, drumul strigă cavalerul. Arată-mi cel puțin drumul, dacă în altfel nu poți să îmi vii în ajutor. — Drumul e lesne «Te găsit, răspunse sihastrul. Poteca din fața chiliei mele duce la o balta, din care se scurge: un rău pe care-1 poți trece deoarece n-a mai plouat de multă venire și apa nu e mare. Dar,ciupise vei fi trecut vadul să iei spuma la malul dinpotrivă, care, o nalt,și râpos iar potecă "uruaă peste el, precum,. nsp.sa,. sp..iț>câeî eu mă depărtez rar de sihăstria mea, este rupta și mâncată în mai multe locuri. Șue malul cu băgare de seamă și' apoi megî drept înainte..., — O baltă, un vad o râpă, o potecă stricată! exclamă cavalerul. Părinte schimnice, măcar de a fi cel mai sfânt dintre toți aceia care poartă barbă și-și numără boabele mătăniilor murmurând rugăciuni, nu mă vei putea convinge să fac un astfel de drum pe intimerer. Fiindcă trăește din mila ahteișa, fără să fii vrednic de ea, precum văd, nu ai dreptul să nu-mi îndeplinești cererea. Deschidemi dar, numaidecât ,ușa chiliei sau, pe, totî sfinții din, șert a cu o slați; jos, la pământ, •, î [UNK]— Prietene drumețe,replică, pustnicul, să nu ,mă silești.să pui mâna pe arme lumești, p care cerul mi le-a îngăduit spe apăra,e. căpi o, să-ți pară râu pe urmă. Lătrături, pe care le auzi in acel moment, făcui ^ pe ..ca.a’er să înțeleagă că anaUpretuL chiemasei ajutorul lui câiji, pe cari îi avea negreșit în vreo parte tăinuită .a .sihastriei lui Întărâtat de. pregătirile pe care le făcea călugărul ca să stăruiască în refuzul de a-î da ospitalitate, lovi ușa cu piciorul cu așa putere că aproape o scoase din țâțâni. Mai ai nnțică răbdare, drumețiile, zise sihastrul, nu te mai necăji, așa, că-ți deschid eü acuma ușa, deși poate, îma să-ți pară bine. ■ Și ușa se deschise. In pragul aî se arătă, eremitul... un om voiniif, îmbrăcat cu rasa, călugă treafecă, cu gluga ridicată peste cap și încins cu o frânghie.I>tunei mână avea o torță aprinsă, iar în cealaltă un ciomag gros Și noduros. • L Oi câini, pe jumătate ogari și pe jumătate dulăi.statt alături... de el și păreau că aș capta liUr&ji un semin al stăpânului lor ..ca.să se repeadă la strău. Dar, i când, la lumina lui, văzu înainte î pe un caval ( înaripat din cap până'n picioare, își schimbă gândul numai decât. Luând la goană câinii, și c',in neașteptat ton de politeță, a poftt să intre în chilie, căutând să se scuze în acelaș timp , că, după apusul soarelui, nu mai deschidea la nimeni, de frica hoților și a putlawilor care bântue pădurile și nu respectează nici pe sfânta Fecioară nici pe sfântul Dunstan și nici pe aceia care se închină lor. — ’Goliciunea chiliei sfinției tale, părinte, zise cavalerul, rotind ochii Ih spejurul lui după, ce intrase, și Văzând numiți un pat de frunze, o cruce mare de lemn grosolan sculptata,, un ceaslov, o masă de scânnuri nedate la rândea, doua scuuale de lemn și câteva oale și sbachini; goliciUfiea"colibii" să,.ție, taie s’ar;părea ,că, trecue, să te pue la adăpost de‘ orice tener, de tâlhari, fără să mai vorbesc de tovarășii pe care ți-î văzu adineauri, care sunt în stare să răstoarne un cerb, și căipa puțini oameni cred că ar fi in stare să li se împotrivească. — Paznicul pădurii, răspunse eremitul, m’a îndemnat să îți fi lângă mine să-mî apere singurătatea până ce s-o mai schimba vremurile. Vorbind astfel, puse torța între niște copci,de fier înfipte într-unul din , copacii „ care forma unu din, pereții chiliei.. .. țâțână ,,rißg% focul din vatră, peste care îmai puse câteva crăci se așeză pe un scăunaș lângă masă și făcu semn cavalerului să facă și el tot așa.. . Așezânduse amândoi.. se priviră un moment cu ochii cercetători. . — CuviosUse sihastrui, zac în fine cavalerul, dacă nu ,m-aș teme să tulbur sfintele d-tale meditațiunî, ți-aș face trei întrebări: întâi, unde, să-mi pui ca^oul; apoi, dacă poți să-mî dai ceva , să mânărici și'” sfârșit unde să-mî trec, noaptea. — Regulele , pustniciei, răspunse călugărul, îmi impun să nu vorbesc decât numai la mare nevoe; îți voi răspunde clar, pe cât se va putea prin semne. Arătând apoi, pe rând, două colțuri ale chiliei, zise:, — Iată grajdul și iată parti d-tale. .. . .- Luând, dup aceea ,de;pe o scândură un' blid,cu, prinriă mnzare' , și puindu-L ,,pe,masă, înaintea oarpelui, adaogă. . - - —- Și iată srrândarea... Cavalerul cletc din umeri.. Eșind din colibă, aflase înăuntru calul, pe care-l lăsase afară legat de un copac. Scoase șeaua de ’pe el cu grijă și, luându-și mantaua de pe umeri, i-o așternu pe spinare. . Probabil că eremitul se simți înduioșat de mila ce cavaierul o arăta calului și de îndemânarea cu care-l îngrija. Se făcua‘șî aduce aminte că paznicul pădurii, când dedese în Un mă pe ip p fi lăsase nițel fân și nițele grăunțe. Eși nu, țiind o ușă practicată în fundul încăperii, se‘ntoar’se p‘o sarcină de cel mai bun far și c‘o traistă de ovăz, pa când le puse din naintea calului. ■ Mai eși încă o dată și semtoarse e‘un sac de frunze pe căreie întinse în colțul ce-î arătase că avea sâ-i slujească de culcuș. .Cavalerul îi mulțumi. Apoi ,fiecare se așezară pe scăunașe alături de masa pe care strîncă blidul cu mazăre. (Va urmît}