Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)
1914-01-28 / nr. 26
I Atitudinea conducătorilor partidului conservator față de problema noilor împroprietăriri țărănești se aseamănă cu aceea accentuată în întrunirea de mai deunăzi a marilor proprietari. Se recunoaște necesitatea împroprietăririlor, însă se consideră principiul exproprierii ca primejdios și inadmisibil, să se dea din pământul disponibil și din acela care va fi de vânzare de bună-voie. La ministerul de finanțe s-a făcut constatarea că astfel de vânzări de bună-voie se fac anual, în timpul din urmă, în medie de 150 de mii de hectare pe an, de ce n‘ar cumpăra Statul aceste pământuri pentru a le revinde țăranilor? Dar și altfel, proprietarii ar fi gata a vinde de bună-voia lor terenurile ce ar mai fi de lipsă "pentru completarea întinderilor necesare noilor împroprietăriri, deci nici o trebuință nu ar fi de modificarea Constituției pentru înscrierea exproprierii obligatorii, sau silite. Desigur că la aceasta se va răspunde, de cealaltă parte, că a datoria Statului să caute și să impuie garanții cum că necesitatea, recunoscută de toată lumea, a noilor împroprietăriri va fi și satisfăcută cu adevărat. Promisiunile, în această privință, nu pot să valoreze; dacă ele vor fi împlinite cu adevărat, atât mai bine; dar e nevoie de o asigurare pozitivă că nu vor fi retrase sau ocolite. Oricum, înțelegerea cu privire la soluționarea acestei probleme nu ne apare tocmai așa de grea; un scrupul de principiu poate fi respectat, și cu toate acestea să se ajungă la realizarea scopului urmărit. Mai greu au să meargă lucrurile cu cealaltă reformă proiectată, aceea a modificărei sistemului electoral. In această privință, conducătorii partidului conservator nu se arată dispuși spre nici o concesiune; ei stăruiesc în părerea că păturile noastre populare nu au încă pregătirea necesară pentru ca să li se dea pe mână influența asupra ocârmuirii afacerilor publice. Astăzi, corpul nostru electoral nu numără mai mult de 82.000 glasuri, după reforma colegiului unic ar fi să numere 700.000.... Aceasta poate să fie o socoteală cam sumară și nu tocmai exactă, —■ dar nu e de tăgăduit că poate să facă impresie asupra actualelor colegii electorale și să le dispună pentru o reformă mai puțin radicală. In definitiv, nu este tocmai exact a se spune că actualele colegii ar fi cu totul înecate și menite dispariției în massa noului corp electoral; căci dacă voturile vor fi cu atâta sau cu atâta mai multe, influența înțelegerii și a experienței politice nu va fi prin aceasta înlăturată; — ci cu atât mai multă vioiciune va dobândi viața publică, cu cât vor fi mai mulți cei de convins ca să meargă într’o direcțiune sau alta. Priceperea și talentul vor răsfi in totdeauna, — și acesta este lucrul care importă cu deosebire. Dacă autoritatea lor se va răziua pe cât mai multe glasuri, va fi cu atât mai bine. Deci nu avem să ne temem de nici o lărgire a participării la îndrumarea și controlul afacerilor publice, — și această convingere trebuie să triumfe și la noi, după cum ea a triumfat în cele mai multe din țările lumii. 3 gurești, 21 tarjam. In jurul proiectelor de reforme lalpa JLarei? 18 Boeriî și țăranii față în sat. - Libertate și proprietate de profesorul IM. 1 VASILESCU •de la Universitatea din București Cu toate că boeriî înșiși recunosc nedreptatea făcută țăranilor, g reaua lor stare,;4- imposibilitatea de a mai continua sub un atare regim, el luptă din răsputeri pentru păstrarea drepturilor și privilegiilor lor. Cel mai aprig între ei, era marele latifundiar Lens. Ene Cojocaru îi închise gura cu o replică, care era o înfiorătoare oglindă a unei stări de lucruri ce, încet, încet, pe nesimțite se întocmise în țara aceasta . „Așa și doar de isnoavă îmi dau părerea printr’această hârtie — ceti el, patima locuitorilor ce-l înjugase la un jug greu de fier, cu care ne înjugase robia Regulamentului, răspuns daű înaintea președinției voastre, patima robiei Regulamentului, că ne îngrădise pe fiecare locuitor în proprietatea fiește căruia, proprietar ca intr -o cetate de zid cu porțile de fer, de nu mai avem noi pe unde să mai eșim, că deși fugiam în altă parte, nu aveam loc de-a fi scăpați pe acolo, măcar că ne lăsăm ,munca, casele, pometurile și viile, munca părinților noștri și a noastră, ca să fim scăpați tăi acelea și să ne lase să ne hrănim unde eram fugiți; și în ceasul ce ne afla, trimetea isprăvnicia și veniau și arendașii cu gonaci și ne luau legați și ne aduceau iarăși la urmă, întocmai ca pe niște robi, închizându-ne prin beciurile și prin coșarele dumnealor, pe vreme de iarnă, fără nici un foc acolo, aruncând și apă pe noi ca să degerăm, ca cu patima acelora să sparte și pe ceilalți; că mulți dintre înșii au rămas și betegi, de nu se pot hrăni nici astăzi, iar pe alții îi băgați prin cotețe și se pisau pe dânșii întocmai ca pe niște ramatori, nesocotindu-i că sunt și aceia omenire și zidirea lui Dumnezeu. De ce zic dumnealor că nu a fost robire, că noi robire o cunoaștem, această patimă ce am pătimit-o“. In ședința din 1 August se Începu discuțiunea asupra 'sitindere de pământ ce urma să se dea sătenilor. Cu această ocaziune, inimosul Ceaușescu, delegat al proprietarilor, declară încă odată: „Eu vă dați petecul de loc pentru casă și namestii și hrana vitelor voastre... Eu vă dau aceea ce ați avut până la 1812, semnele islazului ce l'ați avut până la Regulament se cunosc încă urmele vitelor ce au călcat acel pământ, nu s'au șters încă, mergea moșia 4 ceasuri de lung și cât mergea un ceas era pământul vostru, satul era 100 sau 300 case, în care unii din voi au avut un pogon de loc, alții mai mult, alții mai puțin“. (P. 1100). In fine, boerii s’au deprins cu ideiu împroprietărire!, dar și atunci, — ca și acum, — ci ridicară aceeași obiecțiune: cu ce vor plini țăranii pământul, căci făcându-se socoteala, și împroprietărind numai 300.000 de familii pe 3.600.000 pogoane și nesocotind pogonul decât 2 galbeni, — tot se urcă despăgubirea la 7.200.000 galbeni sau la 86,950.000 lei noul? Toți deputații țărani răspunseră într'un glas, că ei răspund întreaga sumă deodată. Și mirându-se boerul Lahovary de unde o să scoată țăranii atât bănet, preotul Neagu îi răspunse cu aceste admirabile cuvinte mișcătoare: „Domnilor proprietari! ce vă e frică așa de tare că nu vom avea bani să plătim aceste pogoane? Duhovnicește vă întreb: adus-ați bani cu corăbiile? cu trăsurile sau cu orice alt mijloc de peste graniță? Au nu prin brațele noastre, lucrând pământul și prin rodul eșit dintr'însul ați venit banii în țară? Așa, din brațele noastre iese un izvor de aur și de argint. Cum îndrăznit să ziceți că statul n’are bani la Visterie ca să plătească acel pământ? De ce nu gândiți că noi suntem Statul și noi suntem și Visteria? Domnilor, noi ne putem asemăna cu Statul ca cum ar fi un căpitan ce-și ia steagul sau spre a merge la răsboiu; și când va veni vremea de a se lovi, toți soldații să facă înapoi, și vrăjmașii să vie și să ia steagul, după cum vă închipuiți dumneavoastră. Domnilor, pe noi să ne ferească Dumnezeu de a face .așa. Noi, dacă Sfatul nostru e sărac, noi vom face un pas mai înainte ; vom adăuga sudorile noastre, pe cele trecute în zadar; vom înoi puterile noastre și vom face să izvorască aur și argint din brațele noastre. Să nu socotim dumneavoastră că 300.000 de locuitori nu vor fi în stare a vă plăti acel pământ. Dacă Statul nu va avea putere, iată noi îi dăm putere; și nu vom lăsa ase rușina Statul nostru de națiile vecine“. Cu admirabile cuvinte! Cu adâncă pătrundere de Caracterul Statului, de Rolul lui, de Puterea lui: Statul este mulțimea, — și mulțimea în România au fost intotdeauna Țăranii. -------------* * *------------ Accidental mortal din Gării de Nord Alaltă seară, pe la orele 6 și 20, un accident, cu urmări mortale, s’a întâmplat in gara de Nord, la rampa de mică viteză, in următoarele împrejurări: un muncitor cu ziua, al cărui nume nu se cunoaște încă în vârstă ca de 19—20 ani, pe când împingea, împreună cu alți două lucrători, un vagon ci lemne ce urma să fie descărcat a lot tamponat de un alt vagon ce<nea din urmă împins fiind de alți muncitori. Tampoanele celor două vagoane i-au zdrobit pieptul, omorindu-l pe loc. De la gara de Nord s-a avizat imediat circ. 2 de periferie. D. comisar Mărculescu a venit la fața locului și după ce a făcut ancheta a avizat parchetul. S-a dispus transportarea cadavrului la institutul medicolegal., In jurul expropriere! propirietăței mari Principiul expropriere! este el de natură anarhică? Da și nu. Da, dacă exproprierea nu, este condiționată de limită și timp și de o despăgubire pentru immobillul propuiat, consideratăi fiind ca o confiscare. Nu, dacă exproprierea, atinge numai o parte din imobil și se plătește pentru acea parte o despăgubire, — ce s’ar fixa de către o comisiune instituită ad-hoc. Prin exproprierea unei porțiuni din fiecare proprietate funciară până la un maximum stabilit, se împiedică pe viitor formarea latifundiilor — cari sunt mai mult o povară pentru posesorii lor, din cauza enormelor cheltueli de administrație ce le pricinuește o cultură extensivă, agravată prin scrmerea brațelor — se menține proprietatea mare, pe care se poate face o cultură intensivă mai rațională și mai calitativă, și se formează în același timp și proprietatea mijlocie, înlesninndu-se astfel evoluțiunea firească și progresivă a celor trei stări sociale, cari vor dăinui cât va fi lumea, or cât ar dori unii sociologi să le vadă contopite intr’unui singură. Iată ce zice în această ordine de idei domnul E. Marquery ,intr’o carte a sa Intitulată Le droit de proprieté et le régime démocratiquce, publicată la Paris in 1906 de editorul Félix Alcan, pagina 162: „Am spus că legislatorul preocupat de o repartiție rațională a proprietatei, funciare, trebue din punctul de vedere rațional să încurajeze formarea „de domenii de o întindere proporțională cu culturele ce se „pot face pe ele, dar, din punctul de vedere politic și pentru ,a înmulți clasa micilor proprietari independenți, el trebue să „caute a crea un număr cât se „poate mai mare de loturi. Coexistența acestor două feluri de „exploatațiuni este nu numai folositoare, dar și trebuincioasă „la fiecare din el. Cum spunea „acum de curând (la 22 Februarie 1905) cancelarul Germaniei, „trebue să dorim transformarea proprietăței funciare prea „mare în mari proprietăți, și „cu toate acestea proprietatea „mare este necesară pentru a „face pe agricultor să meargă „pe calea progresului. „Două țări în Europa s’au ÎU„drumul cu îndrăsneală pe calea intervențiunei legislative „pentru a constitui mica propus „etate funciară: Anglia și Danemarca“. In Franța proprietarul n’are un drept absolut asupra proprietăței sale, care este supusă la servituti de tot felul; astfe, când subsolul unei proprietți private conține păcura, minerale, sau numai pietriș, dreptul de a’l exploata (subsolul) , este rezervat întotdeauna autorităței publici, care se poate folosi de acest drept or ,și când, plătind, numai o despăgubire. De aceea art. 544 din c. c. francez prevede că proprietatea este dreptul de a se folosi și dispune de lucruri în modul cel mai absolut cu condițiunea însă de ,,a nu face din acest drept un uz prohibit de legi și regulamente.“" * Tot din cartea d-lui E. Marguery de care am vorbit mai sus extrag și notițele ce urmează: Prusia este, după Anglia, țara din Europa care a legiferat mai mult asupra desmembrărei domeniilor mari; încă de la 1875 guvernul Ii limita, dripă cererea Camerei, 5—6000 ha din domeniul public. Domeniile roluri prusace, fără a fi tot atât de întinse ca cele din Anglia, sunt cu toate acestea destul de numeroase și importante pentru a forma o adevărată feudalitate funciară. Aceste domenii grevate de majoritate, de fidel comis și ipoteci, au toate inconvenientele latifundiilor. Printr’o serie de legi s’a căutat a se micșora aceste inconveniente, ușurându-se răscumpărarea datoriilor și degrevarea sarcinilor. Spre a se putea găsi cumpărători pentru domeniile astfel oferite, o lege specială a stabilit că cumpărătorul se obligă față de Banca să plătească o anuitate timp de 36 ani și jumătate, la împlinirea cărora datoria este amortizată. Banca din partea ei dă vânzătorului scrisori de gaj cu 4 la sută pentru 3/1 din prețul vânzărei. In Finlanda o lege din ,29 Decembrie 1864, în Elveția o ordonanță din 6 August 1881, au avut de asemenea ca obiect de ,a înlesni substituirea posesorului precar proprietarului nominal prin restricțiunea sau răscumpărarea drepturilor feudale. Italia a suferit și suferă încă din cauza întindere! disproporționată a domeniilor mari, și răul este încă agravat prin proprietatea de mână moartă. Statele Unite s-au mulțumit să interzică asociațiunilor de a poseda mai mult de 5000 acri intr'un singur teritoriu, sub pedeapsă de confiscare. Australia se căsnește să fi limițeze domeniile mari prin două mijloace, din care unul, cel mai brutal, este impositul progresiv, care lovește așa de tare domeniile mari încât devine o confiscare deghizată. In Noua Zelandă un domeniu de 85.000 acri a fost împărțit între 290 concesionari. Trebue însă recunoscut că venitul lui s’a împărțit imediat ce domeniul a fost împărțit. Ministrul Kingston din Sud Australia, vorbind de expropropriere, a zis: Dacă se poate expropria pentru cauză de utilitate publică când este vorba de a se construi un edificiu sau de a se deschide un drum de ce nu s’ar putea da același drept când este vorba de a se spori numărul locuințelor ? (Fiind vorba de colonizare). Pentru a împiedica reconstituirea domeniilor mari, statele Australia nu dau din pământurile încă disponibile decât loturi de câte 250 h. pentru cultură și de câte 800 pentru pășunat, și încă modul de cesiune cel mai preferat este închirierea amfiteatică, cu obligațiune de reședință și de desțelenire. Din toate acestea reese că exproprierea, când n’are caracterul de confiscare, departe de a constitui o primejdie socială, devine în anumite timpuri și împrejurări singurul mijloc legal de a împăca nevoile populațiunei rurale, lipsită în mare parte de pământ de hrană din cauza unei sporiri prea considerabile în număr, cu întinderea excesivă a domeniilor posedate de către un număr restrâns de proprietari mari. Conservatorii noștri, transformați în agrarieni sindicaliști, recunoscând și ei că ne găsim în fața unor asemenea împrejurări, declară că sunt gata să dea din moșiile lor cât va mai trebui pentru împroprietărirea țăranilor lipsiți astăzi de pământ, numai să nu se prevadă în constituțiune c 3 exproprierea pentru cauză de utilitate public se referă și la proprietatea financiară pentru împroprietărirea țăranilor. , Ce nevoe mai este, zic,eî, să se modifice art. 19 din Constituțiune pentru a se trece printre cauzele de utilititate publică și cauze de împroprietăriri, când noi ne învoim a da de bună voe din moșiile noastre câtimea de pământ ce mai este trebuincioasă Statului ca să satisfacă pe tirani? Cine ne garantează, răspund partizanii exproprierea preconizată și de subsemnatul act, că toți agrarienii se vor ține de cuvânt când nu va mai fi modificat în această privință? Experiența a fost făcută nu de mult timp cu angajamentul ce aceiași agrarieni și-au luat de a da pământ, pentru izlazuri într’un anume termen, pe un preț destul de avantagios. Și apoi,o dată stabilit un maximum peste care proprietatea funciară nu se va mai putea mări în mâna unui singur posesor, trebue ca Statul să aibă dreptul de a interveni atunci când, pe de o parte populațiunea rurală, printr’o prea mare sporire a numărului membrilor săi, nu va mai avea destul pământ pentru hrană; iar pe de alta, proprietatea mare se va fi mărit prea mult prin moșteniri, donațiuni, cumpărări, etc. Dacă la 1864 împroprietărirea clăcașilor și însurățeilor s’a făcut în contra proprietarilor mari, din cauza opunerelor îndărătnice în a recunoaște necesitatea acelei împroprietăriri, apoi conservatorii cari astăzi se fălesc de a fi împărțit și eu pământ la țărani din domeniile statului, participând astfel la îmbunătățirea soartei talpei țârei, n’ar trebui să mai vadă în exproprierea proprietăței prea mari — expropriere făcută în anumite condiții rar și cu dreptul de despăgubire .— un principiu anarhic și primejdie socială în aplicarea iulei, mergând mână în mână cu conducătorii partidului liberal-națiomal (al cărui șef, tot atât de înțelept cât este de inimos, a declarat la întrunirea ținută acum 2 luni la Focșani că în sufletul sau nu s’a simțit mai conservator, în sensul cel sfânt al cuvântului, de cât atunci când a ridicat drapelul reformelor agrare), să contribue și ei la această operă de reparație socială. Cu atât mai mult trebue să fie și ei părtași la săvârșirea acestei opere mărețe, cu cât —după cum a spus d. V. Brătianu în importantul discurs ce a ținut la Cameră în ședința de la 23 Decembrie 1913, cu sinceritatea care caracterizează pe omul cult și patriot — tot suntem vinovati de nedreptățile eistente, cari nu sunt nici ale partidului liberal, nici ale partidului conservator, ci ale întregului nostru trecut“. „Pâiniul" în reparație al viitorului prinț al Aliaulei, la Durazzo. iff * Eeh tragerea premiilor noastre Lunare — Telegrama câștigătorului premiului de 600 lei — Se știe că la tragerea premiilor lunare acordate de ziarul nostru abonaților și cititorilor, premiul principal de 600 lei a fost câștigat de Mihail Gh. Stan »din comp. 5-a de lucrători , al arsnalului marinei din Țiglina- Galata. Aflând plăcuta veste, câștigătorul a trimis următoarea depeșă de mulțumire d-lui N. Dimitrescu - fâmpina, directorul ziarului nostru: Câte odată norocul se abate și pe la cei săraci și mulțumită numai d-vs. de data aceasta a căzut peste mine. N'am îndeajuns cuvinte să vă mulțumesc. Rog pe bunul D-zeu să vă dea mulți ani fericiți, pentru ca să puteți conduce acest însemnat ziar și să faceți fericită lumea nevoiașă. Soldat Mihail Gh. Stan --------- ------------------* * g-------------— ? Carnița electoralii in țara I R.-VALCEA D. Emil Lahovari, șeful partidului conservator din jud. Vâlcea, la consfătuirea intimă ținută in casele d-lui Herescu, a propus următoarele candidaturi: col. I Cameră, d-nii N. Negoescu, avocat și profesor, Matache Constantinescu din Drăgușani; col. II, Cil. Buculescu, Drăgășani; col. III-lea, Lazăr Popescu, avocat. Col. I Senat; d-nii Emil Lahovari, dr. G. Sabin; col. II-lea V. Tretinescu. Aceste candidaturi au fost depuse Sâmbătă la Tribunal. PUTNA , Candidaturile liberale Focșani, 25 Ianuarie La candidaturile liberale pe care le-am anunțat până acum, se mai adaugă și aceea a d-lui Anton A. Cristof, președintele Camerei de comerț din localitate și directorul băncel Futna. A doua candidatură e aceea a d-lui Vasile Nicolau, mare proprietar. Ambii vor candida la colegiul I de Cameră. ------- I . R.-SARAT Candidaturile conservatoare R.-Sărat, 25 ianuarie In urma unei consfătuiri intime ce a avut loc aseară acasă „ dr. Dobreanu, conservatorii, au fixat următoarele candidaturi: Cameră col. I: Al. Alexandrescu, Al. A. Orășanu; col. ITC. Brăescu; col. III: n. p Mazilu. Senat col. I: Ion c. Grădișteanu, Menelas Chircu, col. IX Ion Emandi. Aceste liste se zice că,vor suferi modificări.^ ^ ^---------—_ ROMAN Candidații conservatori Roman. 23 Ianuarie Clubul conservator local, care a hotărît să lupte în apropiatele alegeri generale, va susține următoarele candidaturi: Col. I. Cameră: Grigore Bui- Coh II Cameră: C. N. Roiu. Cal. I Senat: Dimitrie Tăcu. Col. II Senat: Matei Costache. VASLUI Nonî candidata ., Vaslui, 25 Ianuarie S’au mai fixat aci următoarele candidaturi: Conservatori La Senat: col. I: d-nii dr. Al. Peride, I. C. Ioanid; la al II-lea: d. Ar- Sariani. La Cameră: col I: d-niii P. P. Carp și Gh. Gh. Mironescu ; al II-lea: d. L. P. Mavroianu și al III-lea : d. Jack Marcopulo. Conservatori-democrați La Senat: col. I: d-nii P. Gorges și D. Hernia; al II-lea:C. Gh. Motăș. La Cameră: col. I: d. loan Bușilă; col. II: d. Fr. Botez. ->ji iff Evadarea îi doar periculoși spărgători la Vaslui Vaslui, 25 Ianuarie Azi dimineață, pe la 7 jum. au evadat din arestul preventiv deținuții Florișcă Stoicovici, autorul furtului de la Pincu Bercovici, comerciant din localitate, cum și Simioan Gh. Ursu, ambii periculoși spărgători. Simioan Gh. Ursu, făcând dimineață curățenie în cancelaria arestului, a luat dintr’un cui cheia de la magazia de lemne, apoi a intrat în magazie împreună cu Stoicovici. Acolo neputând fi observați de sentinela de la poartă, au desfăcut o scândură pe unde au dispărut, după ce mai întâi Stoicovici, cu o sîrmă — se zice — a desfăcut fiarele dela picioare în care era pus, lăsându-le în magazie. Vestindu-se autoritățile, imediat au sosit la fața locului de substitut de procuror, d. Aurel Ghinea polițaiul orașului și N. Mihailov, șeful siguranței, cari constatând evadarea, au luat cuvenitele măsuri pentru prinderea evadaților. Stoicovici, de origină sârb, deși numai în etate de 27 ani, până acum a făcut 12 ani in pușcărie, cel de al doilea, în etate de 20 ani, din Pocnești, are până acum la activul său 16 furturi. --Î- * Un dezertor vine din Ganjia să-și primească pe tovarășul său din pușcărie Piatra-N. 25 ianuarie In una din ultimele zile subcomisarul V. Lionida observând că un anume David Raff se tot plimbă pe la poliție, l-a luat la cercetat și află că ar fi gazda unui dezertor și că se interesa dacă nu cumva poliția are cunoștință de acest lucru. Făcându-se descindere la D. Raff și apoi la un cumnat al acestuia, Strul Segal, subcomisarul reușește să prindă pe dezertor, spărgător de meserie. El se numește Bereu Leizer, e dezertor din reg. 4 artilerie (Roman) și a venit din Galița în România, spre a primi din pușcărie pe un tovarăș al său de spargere numit Marcu Copolovici, im vechiu client al pușcăriei, pentru ca împreună să-șî urmeze meseria și să treacă in Austria. In ziua de 23 cor., Marcu Copolovici terminându-șî pedeapsa de 6 luni pentru furt cu efracție chiar din localul poliției, a fost expulzat în Austria, iar dezertorul a fost înaintat garnizonei. Contra lui David Raff, parchetul a deschis acțiune publică pentru găzduire de dezertori. -I« Instalarea comisiunii iterimare la Drăgășani ® rafoșanâ, 25 ianuarie Vineri la orele 10 dimineața, în salonul primăriei, a depus jurământul «omisiunea interimară, compusă din d. Gh. Filipescu, președinte; d. Stătescu,vicepreședinte și d-nii Mișu. Mihăilescu, Costică Gheorghiu, Iancu Mateescu, membri. I. prefect Gr. Otetelișanu a ținut o frumoasă cuvântare, arătând reformele liberale și încredințând pe noii numiți că le va da cel mai mare sprijin pentru a face toate îmbunătățirile necesare orașului. D. Gh. Filipescu, președintele comisiuni interimare, răspunzând d-lui prefect, a arătat că va căuta să îndeplinească următorul program: aducere apei și canalizarea orașului, planul orașului, facerea unei clădiri pentru băi populare, canalizarea unui pârâu care traversează orașul, facerea unei grădini publice, mărirea uzinei, pavarea stradelor, facerea de trotuare cu asfalt, clădiri pentru pompieri, grajduri pentru cap care program a fost aprobat în total de cei prezenți, fără distincțiune de culoare politică. Au mai vorbit: d. Matache Constantinescu, fostul primar și preotul Sachelarie. ->& i- Prânzul de pil de la Palatul Regal Alaltă seară, la orele 8, a fost la la Palatul Regal un al doilea prânz de gală. Au luat parte 28 persoane. M. S. Regele avea la dreapta, pe A. S. R. Principesa ,Maria, d. I. Brătianu, prim ministru, d-na Poenaru, d. Cadamanoff, d. general Robescu, colonel Petala, iar la stânga pe d. Venizelos, prim ministru al Greciei, d. Take Ionescu, d-na Magde, d. locot. colonel Kalinsky, d. Basset și d. căpitan Florescu. M. S. Regina avea la dreapta pe A. S. Regală Principele George al Greciei, A. S. Regală Principesa Elisabeta, d. Papadiamandopulos, ministrul Greciei la București, d-na Mavrodi, d. Barbu Știrbey, administratorul domeniilor coroanei și d. Dall’Orso, iar la stânga pe A. S. Regală Principele Ferdinand, d-na Mhivrogheni, d. Porumbaru, ministru de externe, d-na Băicoianu, d. Markatonakis și &. general Bogdan. La cele două extremități ale mesei se aflau d. general Mavrocordat și locot. col. Costescu. -------------—►-« »Xu................__ Noul Bessrail „STEAUA ROMÂNIEI” ; D-lor Nicoleanu Eracle, maior de la statul-major general al armatei; Ghițescu Stan, administrator al plăgei Roșiorii-de-Vede. „COROANA ROMÂNIEI” MEDALIAȚI In gradul de ofițer D-lui Buchman Eug., oficiant superior gr. I, dirigintele oficiului telegrafic de la palatul Cotroceni. In gradul de cavaler D-lor Stamatescu loan, subșeful regiei domeniului Coroanei Segarcea; Dedu D., de la ocolul silvic Trivalea-Pitești; Dumitriu loan, pensionar, a fost șef de birou cl. II în min. de război. CRUCEA „SERVICIULUI GRĂDINCIOS" Clasa I D-lor: Colțescu Ștefan, silvicultor, Câinești (Suceava); Popescu Nicolae, silvicultor, Bicaz (Neamțul; Dan Octavian,agronom, Gherghița (Prahova); Petrescu Șt., revizor-contabil , în administrația centrală ,a domeniului Coroanei; Rădulescu Dobre, șef de regiune viticolă clasa I în Golești-Baci. Clasa II D-lor: Stănescu Gr., agronom în Rușețu (Brăila); Nițescu Constantin, agronom în Domnița (R.-Sărat);Ionițoaia Const. D., contabil în Domnița (R.-Sărat); Dumitrescu Ioan, cap de factori, atașat la oficiul telegrafo-poștal al palatului regal; Suciu Gh., vizitiu la palatul Cotroceni. MEDALIA „SERVICIUL CREDINCIOS” Clasa I D-lor: Popescu Al., sergent de poliție, atașat la palatul regal; Stoenescu Chirilă, la cheui la palatul Cotroceni. Clasa 11 D-lor: Drăgoi Const. C., la-cheu la palatul Cotroceni; rl’ănase Gh., sufragiu, la palatul Cotroceni; Văcureanu Șt., vizitiu la palatul Cotroceni; Găinari Ion, Handucu V„ Roman Ion și Stănculescu Diuo., servitori la uniatul regn!.