Universul, iulie 1914 (Anul 32, nr. 178-208)
1914-07-24 / nr. 201
Consulatul Imperial German Publicare Majestatea Sa Imperială a ordonat mmmmmm obserk la . Toții obligați la serviciul militar, inclusiv est amânați, precum și toți soldații la reină din armata și marina germană sunt deși chemați a se întoarce cât mai repede în patrie și a se presenta la comandamentul de circumscripție, cel mai apropiat graniței Germaniei, în ce privește itinerariul, se pot lua informațiuni la acest consulat imperial, care este auterizat de a contribui la spesele de drum pentru cei lipsiți de mijloace. București, 3 August 1914 și Consulul imperial german (L. s.)____ (ss) !fb Trofeea Unsoare conisistentă garantat pura, fără colofoniu, acizi sau alte substanțe dăunătoare, calități speciale pentru mașini agricole, industriale și automobile. Desincrustantul MSvTEOR pentru cazane de aburi, întrece in calitate și efect orice produs similar indigen și străin. Prețuri convenabile, franco orice stațiune din țară. Comenzile să se adreseze: fabrica „gîllema“ Jt/sax fischer I Co. Sec. fmm. galați. iq mmumm AUTOMOBILISTI Nu consumați decât Uleiul Special pentru automobile Economic »AUTOPOSOBIL”VEG/T Fracție In bidoane de lux rezistente cu canalele de scurgere ermetice W 31001ILE! JITOiOlll» CONȚINÂND KliT 5 UTBI s: us! 5imm srn Mmm s : DEPOZITUL B1 VINSILEE PSNTSA U BUCUREȘTI : COMENZILE PENTRU PROVINCIE se expediază, prin poștă adăogăndu-se transportul A SE ADRESA LA: „CREDIT PETROLIFER” Societate anonimă pentru favorizarea desvoltărei industriei Petrolifere in România BUCUREȘTI Strada Lipscani io. 40 .CREDIT PETROLIFER’ Strada lovita i\o. 79 sau la reprezentantul societătei ALFRED JOS. LOEVV Bulev. Elisabeta, 11 bis (Intrarea prin brezoianu) Telefon 9158 sau la reprezentantul societătei ALFRED JOS- LOEW BUCURESTI Bulev. Elisabeta, 11 bis (Intrarea prin Brezoianu) telefon 958 514 S3 Mașina brevetată distilat rufe „favorita“ executată în secția metalurgică a fabricei ,ALBINA“, MAX FISCHER & Co, Societate Anonimă Galați indispensabilă pentru amilii, cazărmi, hoteluri restaurante, spitaluri, spălătorii, etc. Funcționează,perfect, spală "uleia alb ca zăpada, realizând o economie de 70oc în combustibil și săpun. Mașina FAVORITA spală rufele mai repede decât cu mâna. Rufele se conservă fiindcă nu se freacă, ci se curăță prin amestecarea lor în cilindrul mașinei unde intră aburii, cari se formează un cazan. Luăm înapoi orice mașină cumpărată la noi, care după încercare s’a arătat că nu corespunde descrierilor noastre. Prospecte, prețuri și certificatele cumpărătorilor se trimit la cerere. ~ Ho Ministerul Finanțelor 5 DIRECȚIUNEA fîmbrului, contenciosuluișî ordon îatîtăriloi” B” ORDOMÂNTĂRILOR Ministerul Finanțelor printr-o decizii ce a dispus revocarea concediilor tuturor funcționarilor din Administrația Generală a Finanțelor. Aceștia vor trebui sa sa prezinte neapărat ln serviciu cel mai târziu, până joi 24 iulie dimineața. Cei cari vm sa vor prezenta până în ziua indicată vor fi considerați că au părăsit serviciul E mosie «1 © are si slat Se arendează chiar de acum o moșie în întindere 651W700 pogoane cultivabile situată la 12 Idiom. de gara Costești și 25 km. de Pitești. Se poate face ogoare. A se adresa: VASILE DUMITRESCU, Bociu-Argeș 731 ORICINE POATE VIZITA CAOBIUTERUL ZILNIC CIRCULÂND Autobuze și automobile ale Societaței „8111“ - Garai-Uieníki Schissaeff -Pneumatice Excelsior- Trens go Saik-IÎ unlo p Centrala: Coasting, Str. Carol SUCURSALA: Bazargic, Str. Principale Mae de vânzare (1000) una mie vagoane lemne fag metre, marfă absolut curată, depozitată lângă gara Doftana. Doritorii se vor adresa la: Gheorghe lenesen, (Crucea Roșie) Ploești. 775 BâlaS GOVORA-CALÎMINEȘTI Soc. de automobile R.-Vâlcea G. THÜRINGER & COMP. A înființat cursu Le dp Automobile: Efanta, Govora Jalîăî, Gara Jîbrea la CAlimănești-BăL Călimănești -Vnciuluia. Automobile deschise pentru escursiuni. 388 MV AL Pb 1‘EXTRU STICLE din fabric» .«AMES & KYiUTZ ISOFIÍCi.M Cea mai reputata Fabrică din Germania MODELE DE LUX și OBICINUITE Reprezentanți Generali Law L Snaft & So Telefon 400 522 bucurești, Calea Victoriei, 152 mmmmmmmmmm INSTITUTUL PARTICULAR 3L.X ST. GHEORGHE inși. Culturală VODĂ STIRBEY București, calea Victorie 166 Va continua în viitor, complect reorganizat în noul local calea Victorie* 240, clădit anume pentru școală, avănd curte și grădină Curs liceal complect CURS PRIMAR cu franceza și germana obligatorie Se primesc elevi : Interni, semi interni și externi. Prețurile ca la celel’alte institute similare Prospecte la cerere. Profesorii Asociați Proprietari 784 Director: G. I. SONȚU. DOCTOIuL GRIGORIE BRAUER KARLSBAD -SCHWEDISCHES KÄMS-wwon -ss 632 wwww»sa^m.««patru»^v»«^*»*r £ hai su»^w»*»Kwwm--Tgi-Ocna- SIEUI © "Automobilul n-rul 4 Panhard Levassor, 35 HP. 6—7 locuri, bun, elegant, sta la dispoziția publicului în Gara Tg.-Ocna la toate trenurile, pentru transportul vizitatorilor la Băile Slănic. Domnii vizitatori pot anunța printr’o scrisoare sau telegramă de data sosire! d-lor pe d-l Ștefan Poppa Tg.Ocna, pentru a li se rezerva 1ucările necesara. 431' JOI, 24 IULIE 1914 RĂZBOIUL EUROPEAN SEÍ*VICIUL NOSTIțU TELEGRAFIC DIN EDIȚIA DE ERI DE DIMINEAȚA PENTRU CAPITALA ui MiniLrnciei — Consiliul de miniștri din Atena — Atena (2 August st. n.) — Un consiliu de miniștrii sub președinția Regelui a avut loc azi dimineață la palat.. (A. R.) * Atena. 21. — Consiliul de sub preșidenția regelui a cercetat cu amănunt situația Greciei în urma războiului european și a hotărât să păstreze atitudinea de până acum și anume: Grecia nu se va amesteca în conflictul austro-sârb. Totuși, consiliul de miniștrii a hotărît: în cazul când un stat balcanic ar voi să profite de situația actuală modificând statul quo al Greciei în urma tratatului din București, Grecia, de acord cu celelalte state interesate la menținerea tratatului din București, se va opune atunci la o atare încercare. Guvernul a interzis, cu începere de azi, 2 August, exportul aurului făinelor, vitelor, cărbunilor (A. R.) ----------------* ►- ------ Italia rămâne neutră Roma. 21. — Agenția Stefani publică o deliberare a consiliului de miniștri relevând următoarele: câteva puteri europene se află în stare de război. Italia este în stare de pace cu toți beligeranții- Guvernul și cetățenii supuși regatului sunt obligați să observe neutralitatea. (A. R.) CONCENTRĂRI DE TRUPE Roma. 21. — Agenția Ștefani anunță chemarea sub drapel a militarilor din prima categorie ai claselor 1888 și 1809 ale armatei cu începere din ziua de S August st. n., precum și clasele 1889 și 1890 din flotă. Mai sunt chemate sub drapel șapte clase de subofițeri, mecanici, închișii, piloți — electrician al marinei precum și personalul de lassmafere mobilizabil. (A. R.) -$> Ssf.F@a relațiilor diplomatice dintre nemiiîtuia și Franța Berlin, 21.—fOrele 7.10). (Telegramă foarte urgentă). — Până acum trupele germane au respectat ordinul de a nu încălca granița franceză , în schimb dueri trupe franceze,fără declarație prealabilă de război, au trecut granița cu toate că guvernul francez încă cu câteva zile înainte fixase o zonă neutră de seceslra. Companii franceze au ocupat de ers noapte localități din Germania. Aeroplane, având bombe cu ele, trec, de ers, până în Baden și în Bavaria iar prin violarea neutralității Belgiei, francezii au trecut ca aeroplanete în provinciile renane și pretutindeni se încearcă să distrugă căile noastre ferate. Prin această atitudine Franța a deschis cea dintâi ostilitățile și siguranța imperiului ne silește a lua măsuri identice- împăratul a dat decăordin ambasadorului german din Paris să plece. (Wolf- Ibureau). (A. S.) tea uneiîiestatîe din Petersburg Petersburg, 21. — ■ Capitala a trăit astăzi o mare zi istorică. Aflându-se că țarul se va arăta poporului după celebrarea serviciului religios la palatul de iarnă s'au îndreptat acolo zeci de mii de oameni spre a-l aclama, apoi au venit societăți cu drapele, manifestanți cu inscripții: Trăiască armata! Trăiască flota( Libertate pentru toți slavi.! Dumnezeu să păzească pe țar! Pe la 2 erau adunați în fața palatului peste 100.000 oameni. La 3 împăratul și țarina au i eșit la balconul central al palatului, la celelalte balcoane marii duci și Înalții, demnitari. Toată lumea a izbucnit în urale nesfârșite apoi toți au căzut in genunchi. (A.R.) ----------------***— ------— onflintarea Țarului Petersburg, 21. — lată cuvântarea țarului rostită azi la Palatul de iarnă reprezentanților armatei și flotei: Rusia, marea noastră patrie, a primit cu liniște și demnitate știrea declarației de răsboiu ce un sat făcut. Sunt sigur că vom duce acest râsboiu, ori care va fi, până la capăt. Declar aci solemn că nu voi face pace până ce ultimul soldat dușman nu va fi părăsit teritoriul nostru și mă adresez către voi, reprezentanții scumpa lor mele trupe de gardă și din circumscripția militară a Petersburgului, și prin voi întregei armate unite, unanimă și tare ca un zid de granit și o binecuvântez pentru opera răsboiului. (A. R.) -iii---- S» despre asasinarea fîrgșâirat din Poincaré Sinais, 21 iulie. Se afirmă aci că o telegramă a hă „Corespondenz-I Bureau“, sosită prin cablu, prin Constantinopol, anunță că dan Paris a isbucnit revoluția și că președintele Poincaré a fost asasinat. O confirmare oficială a acestei știri nu s’a primit până acum. ------------1$ >i---------— Germania își motivează acțiunea a—«n—iiiiBW 11 ■[■ [UNK]nn Berlin, 21 — „ftStsrddeutsche ABIegemeäne Zei« timíBü» serie: Oaspă cel murnns d © râs*|es fas*«lu« irag*eis*s © £ SBsă5 s’a isîeepsgi © sicismsi © ds stse= diafSoi«es gywes*3i!«S **«sau pefosnat mobilizarea generală a armatei șî marinei © prind astfel p&atîimia de mediațisme. Guvernul RS« S« Impărat»sSu» a declarat atinntct la Petersburg că mobilizarea armatei germane ® a fă © folosialăj dacă Kaesă a ceris» spamasrisi ©«*2 ® «n 12 ore măsurile sale milita» re., Ebî acelaș timps?a pass gawermMiai frastaces întrebarea) care era fi afBipdîsnea sa lui cazar samiBs'tră'Apla germano-rus. (A. B.). u Mobiliara Turciei Constantinopol, 21. — Prima zi de mobilizare începe Luni. (A.R.) Constantinopol, 21. După un consiliu ținut la palat, s'a datorit mobilizarea parțială. Listele relative au și fost afișate la Stambul. Censura telegramelor externe este introdusă. Guvernul ia măsuri pentru a împiedeca scumpirea alimentelor. Zahărul și petrolul s'au scumpit considerabil. (A. R.) COMENTĂRILE PRESEI TURCEȘTI Constantinopol. 21. — Comentând mobilizarea ziarele turcești relevă necesitatea în care s'a aflat Turcia de a mobiliza și spune că de vreme ce s'a proclamat, neutralitatea toți otomanii să se grăbească a veni sub drapel. ..Tailin"' accentuează că nimeni in Constantinopole nu este partizanul unei politici de aventuri. Turcia trebuia să rămână spectatoarea războiului austro-sârb dar evenimentele s'au precipitat cu o iuțeală vertiginoasă. Turcia va rămâne neutră in toată acepțiunea cuvântului dar neutralitatea de astăzi silește pe Turcia sa proclame mobilizarea parțială, pe care otomanii o vor trebui să o suporte pentru salutul lor. România, Grecia, Bulgaria n'au mobilizat încă dar mobilizarea lor se poate face într'o săptămână pe când Turcia, treime să se pregătească din vreme. Cea mai vie dorință a Turciei este repedea restabilire a păcei. (A. R.) ----------------* * *--------------- Principele Carol se reîntoarce în țară dis — A. S. M. "Principele Carol al României a plecat în țară cu automobilul. (A. îs.) ----------------<0 ►|-- --------------- Trupele prințilui trecut granița push 'Berlin. 21. — Trupele germane însărcinatee la apărarea graniței lângă LaSssiranzină a» capat azi dimineață» după o scurtă Luptă CzentoSadva«. La Bendîn și ECalîș au fost ocupate de trupele germane«Wolfis&s» reaua Cepeșa plecată disis ¥ âena 3 August st. 31=) ----------------- ----------------- Pisciamaraa sinei de asediu ie Turcii Constantinopol. 21. —• Evenimentele din Europa și mobilizarea proclamată, noaptea aci ca toba, pricianase e vie Bensatiuni. Starea de asediu va fi proclamată în totă Turcia. Vasele de mărfuri otomane au Bîisj semnat sarviciul pe marea Neagră și Arhipelag, (A. R.) - Suedia nobilisieană St.® kl«õíms 2 L — Ministrul de război a ordonat mobilizarea pentru apărarea neutralitatei Suediei. (A. l.) ---------------.1. ^ ---------------AMBASADORUL RUSIEI A PARASIT BERLINUL Berlin. 2.—Ambasadorul Rusiei a părăsit Berlinul la Ki jual. (A. R.) UN DOCTOR FRANCEZ ÎMPUȘCAT LA METZ Metz. 21. Un doctor francez a încercat el, cu ajutorul a doi ofițeri francezi travestiți, să infecteze o fântână cu bacciul de holeră. El a fost împușcat (Wolfsbureau). (A. R.) MASURI DE CLEMENȚA PENTRU DEȚINUȚII POLITICI IN FRANȚA Paris. 21. — In consiliul de miniștrii de est s'a hotărit a se lua măsuri de clemență față de deținuții politici. Decretele privitoare la închiderea și dizolvarea congregațiilor au fost suspendate. (A. R.) CONVOCAREA CAMEREI FRANCEZE Paris. 21. — Camera a fost convocată pe Marți. (Havas) (A. R.) CONVOCAREA CAMEREI OLANDEZE Iaga, 21. — Camera a fost convocată pe ziua de 3 August. (A. R.) MANIFISTUL. Tirolul Rusiei Petersburg, 21. — Iată manifestat dat de împărat: Prin grația lui Dumnezeu, aci, Nicolae I, împărat și autocrat al tuturor Rusiilor, rege al Poloniei, mare duce al Finlandei, etc.,, etc., către toți credincioșii noștri supuși aducem spre știre cele ce urmează : Rusia, rudă de credință și sânge popoarelor slave și credincioasă tradițiilor sale istorice, nu a privit niciodată soarta lor cu indiferență dar sentimentele de frăție ale poporului rus pentru slavi s’au deșteptat cu o unanimitate perfectă și o forță extraordinară în ultimele zile când Austro-Ungaria a adresat Serbiei reclamațiuni neacceptabile pentru un Stat independent. Trecând peste răspunsul pacific și condescent al guvernului sârbesc, respingând intervenția binevoitoare a Rusiei, Austria s-a grăbit să treacă la atacul gu anuale și a început să bombardeze Belgradul deschis. Am fost siliți de situațiunea aceasta de a pune pe picior de război armata și flota, făcând în același timp silințe de pacificare, căci sângele și avutul supușilor noștri ne e scump. Germania, aliata Austriei, contrar speranțelor noastre și a relațiunilor de bună vecinătate seculare, neținând seamă de asigurările noastre că măsurile luate nu urmăresc nici un scop ostil, a început să reclame suprimarea lor imediată. Fiind refuzată, ea a declarat pe neașteptate război Rusiei și azi avem datoria nu numai să apărăm o țară înrudită și ofensată pe nedrept, dar avem datoria, de a salvgarda onoarea, demnitatea, integritatea și locul Rusiei printre marile Puteri. Credem cu toata tăria că toți credincioșii noștri supuși se vor ridica cu unanimitate și devotament spre apărarea pământului rus. Discordiile interne să fie uitate in acest ceas de amenințătoare încercări , fie ca unitatea dintre țar și poporul său să devină și mai strânsă și ca Rusia, ridicându-se ca un singur om, să respingă atacul obraznic al dușmanului, cu încredere adâncă în dreptatea operei noastre și ca umilă nădude în providența atotputernicului. Chemăm rugându-ne, binecuvântarea lui Dumnezeu asupra știutei Rusii și vitezei sale armata. (A. R.) NICOLAE“ încetineala operațiilor sareiaustace fața Roma. 21. — încetineala cu care se desfășoară acțiunea militară a Austro-Ungariei în contra sârbilor se datorește faptului că statul major austriac a trebuit să concentreze mari cantități de trupa în Galiția, -----------,j. ö *----------- Trupele franceze au ireat granița germană Berlin, 21. In vreme ce nici un soldat german nu se află încă pe teritoriul Franței, companii franceze au trecut, înainte de declarațiunea războiului, granița germană și au ocupat localitățile Goltesthal, Metzerat, Mark iich, Schluchtpass. Violarea neutralității a mai fost comisă de francezi prin faptul că numeroși aviatori francezi au strnzat până in Germania, prin Belgia, și Olanda. (Wolfsburoats). (A. R.) ----------------- * $--------------- Franța și neutranitarea Italiei Sinaia. 21 iulie. O telegramă sosită gavarnihű anunță că Franța, față de asigurările categorice din parisa Italiei, că va păstra neutralitatea, ar fi retras trupele de la Alpi și le-ar fi trimis spre Est, închiderea ■vlinî Lipsani Rădăuți, 21 iulie. Vama Lipcani, corespunzătoare punctului Rădăuți, din ordinul autorităților superioare, est închisă.---------- * •** *----------Legătura thepfici fără fir Intre România ,și Occident Sinaia, 21 iulie. Guvernul va lua măsuri ca un vapor cu telegrafie fără fir să fie trimis la Constantinopol în larg, spre a putea primi telegrame directe de la Turnu Eifel. —. . . * *--------------- RUSIA ANUNȚA FRANȚA CA GERMANIA S-A DECLARAT RAZBOIU Paris, 19 Iulie).—(Depeșă întârziată).—D. Iswolskii ambasadorul Rusiei, s'a dus la orele 11 seara la ministerul ele externe spre a înștiința pe d-lemviani că Germania a declarat război Rusiei. (A. R.i întrevederea dintre Viviani și ambasadorul Germaniei Paris, 21. — D. Viviani a făcut ambasadorului Germaniei, la începutul întrevederii lor, următoarea observatiune : Atitudinea guvernului clv. ne silește a lua precauțiuni corespunzătoare cu ale voastre. Atitudinea noastră pacifică rămâne neschimbată și dorim pacea. Cea mai bună dovadă este că parlamentul francez nu a fost convocat până acum, ceea ce ar fi trebuit să aibă loc dacă intențiunile noastre nu ar fi fost pacifice. Ambasadorul german a răspuns : Din nenorocire în așteptare s-au produs incidente de graniță. D-l Viviani a răspuns: Cum puteți presupune așa ceva dat fiind că trupele noastre se află la o distanță de 6 km. de graniță ? Ambasadorul german a mai avut o întrevedere cu d-l Viviani Sâmbătă seara. (A. R.) Berlin, 21. ----- Wolfsbureau zice că Agenția Havas a telegrafiat in mod tendențios convorbirea dintre ambasadorul Germaniei și primul ministru francez. Faptul este că răspunsul la întrebarea Germaniei a fost atât de echivoc încât celelalte declarațiuni au trebuit să fie fără importanță. (A- R) ----------------* * >-----------------PRESA VÎENE2A SI ACORDUL ROMANO - BULGAR Viena, 21. — Ziarele își exprimă satisfacția pentru aranjamentul diferendelor de graniță româno-bulgare. (A. R.) CONCORDATUL SERBIEI CU VATICANUL Niș. 21 (7,30). — Sknistina a adoptat in unanimitate, după cuvântarea ministrului instrucțiunei publice și a doi deputați preoți ortodoxi, concordatul cu Vaticanul. (A. R.) SERBAREA DIN FAȚA MONUMENTULUI BISMARCK Benin. 21. — Eri la amiază a avut loc în fața unei mulțimi imense serbarea înnălțărea în fața monumentului lui Bismarck. (A. R.) ----------------q, q,--------------- Măsuri privitoare la droguiștii care practică issrmsfera clandestină Direcțiunea generală a serviciului sanitar a adresat medicilor de orașe următoarea circulară : „De oarece avem informațiuni, că mulți dintre droguiști contravin dispozițiunilor art. 2 din regulamentul drogueriilor și art. 138 din legea sanitară, preparând și vânzând în drogueriile lor diferite medicamente, cari potrivit legei, sunt permise a se prepara și a se vinde numai în farmaciile publice, am onoare a vă ruga, domnule director, ca pe lângă reviziile semestriale ce sunteți datori a face drogueriilor din acel oraș, să faceți din când in când și cât mai des, câte o descindere inopinată în aceste droguerii, inspectând totul cu amnănuntul, spre a vă convinge dacă droguistul respectiv practică în adevăr farmacia clandestină, după cum se arată mai sus, și în caz afirmativ, veți întocmi actele necesare dând judecăței pe contravenient, iar la timp vă rog a ne comunica și nouă de rezultat. —sj« ► £< tfr reunim studenților in medicină, farmacie si veterinari Luni, la orele 8 seara, și au întrunit din nou studenții mediciniști, farmaciști și veterinari, spre a lua cunoștință de rezultatul demersurilor făcute pentru regularea situației lor militare, în caz de mobilizare. Numărul participanților a fost și mai mare ca la întrunirea precedentă. Făcându-li-se cunoscut, de către delegațiunile speciale frumoasele promisiuni, atât dela ministerul de război, cât și dela direcția serv. sanitar militar, cum și faptul că d-l prof. dr. Sion, director general al serg, sanitar civil, îmbrățișează cu multă căldură, chestiunea ce-i interesează, au hotărât să aștepte în liniște rezultatele definitive, promise pentru Marți 22 Iulie. Pentru ca mișcarea lor să nu fie interpretată în mod greșit, se simt datori să explice opiniei publice că, departe de a fi o mișcare ostilă autorităților superioare, intervenția lor nu are alt scop, decât .,obținerea dreptului de a aplica cât mai bine și cât mai mult cunoștințele lor medicale in serviciul acelora._ cari cu dragă inimă își depun viața pentru patrie“• ■ ^ - Vizita canenicâ, a episcopului de Râmnic pe valea Citețului Horez, 21 Iulie. In ziua de 20 Iulie 1911 după terminarea slujbei ce prea sf. episcop al Râmnicului a făcut-o la biserica Sf. Ilie din Craiova (hramul biserices), a ponit în vizită canonică pe Valea Citețului, trecând prin com. Baldovinești și oprindu-se la bisericile din comunele Oboga de mijloc, Oboga de sus, gura Calmului și mănăstirea Calniu unde a poposit în timpul nopței. A doua zi, 21 iulie, a vizitat bisericile din parohiile Știrbei și Dobriceni din Romanati, Laloșu, Făurești și Alunu din V licea, luând masa de prânz la sfânta mănăstire Horezu, după care s’a îndreptat spre reședință.Ti.**- Co taft? €o Austria? Asta-i întrebarea ce frământă pe foarte mulți de la noi, in zilele astea. Intr care firească. România, de la închegarea ei și pană astaxi, a fost mereu strânsa în cercul acestor două mari Puteri. Având să muncim foarte încordat spre a eși din starea înapoiată în care ne-au ținut împrejurările vitrege din veacurile trecute fiind pătrunși, de această nevoie și insufle fiți de cea mai serioasă și curată râvnă — ne-am împiedecat mereu de cercul acesta apăsător. Lucrat acesta nu e un secret al oamenilor noștri de Stat. Va simțit de mult poporul întreg. .Și acum, când cele două mari Puteri sunt în vrajbă grea, e firesc ca foarte mulți deja noi sa gândească cum că a venit momentul să ne scăpăm de strânsoarea grea ce ne-a stânjenit atâta vreme și atât de greu. I Faci încolo, insa, părerile se despart. lustra li se pare că ar fi bine să mergem cu Austro-Ungaria. Ionit C. Stere și D. Maiak au vorbit în acest sens în coloanele noastre. Altora li se pare că cel mai cuminte lucru e să mergem, cu Rusia. Argumente ? Mai multe decât trebue, și deoparte și de alta. Argumente de ordin sentimental ; avem să câștigăm Transilvania dacă mergem cu Rusia, avem să câștigăm Basarabia, dacă ne dăm de partea Austro-Ungariei. Argumente de ordin rațional: echilibrul stabilit cu atâta trudă în Balcani e în pericol dacă învinge Austro-Ungaria ; talazurile oceanului slav ne vor înghiți de va învinge Rusia. Credința noastră adâncă este că cei cari pun astfel chestiunea sunt departe de realitatea lucrurilor de astăzi. Xu e, nu poate fi azi vorba de aspirațiile noastre de mărire națională. Când s’a aprins Europa întreagă, de la oceanul Atlantic și până la munții Urali, când atâtea popoare, mari și mici, au părăsit lucrul pașnic ce trebuie să le dea hrana de toate zilele și au pus mâna pe armă, — un Stat ca al nostru, așezat așa cum e — în bătaia vânturilor de la Apus și de la Răsărit, de la miază-noapte și de la Miază-zi, are să vegheze întâi și întâi la existența sa. „Primam vivere, de unde philosophali Nici n’a fost făcută într’o zi lumea, nici nu se isprăvește într’o zi. Istoria ne arată în toate paginele ei, că nimic nu poate împiedeca triumful cauzelor drepte. Bar toate am vremea lor. Ie împrejurările extraordinar de grele prin cari trecem azi împreună cu toate popoarele Europei se cuvine să ne amintim de purtarea înțeleaptă a părinților și moșilor noștri în vremurile de restriște prin cari au trecut ei. La întrebarea : să mergem cu Austria ori cu Rusia f răspunsul nu poate fi decât t — Nici cu una, nici cu alta ! ■ Avem să depăzim granițele, avem datoria sfântă să ferim mult puținul pământ al Regatului României de cotropire — «Se e ©tropire «Sin partea ® î*î«ss. „Y• ■ avem filmic cu nimeni; suntem doritori de pace chiar și în aceste vremuri de nebunie războinică — dar de pământul țărei noastre frământat cu sângele sfânt al strumoșilor să nu se lege nimeni. Acesta trebuie să fie gândul nostru al tuturor. Echilibrul și Euil Oriunde citesc sau ascult, azi se vorbește despre echilibru și etnica și este natural fiindcă în fond ele sunt cauza actualului război. Una din nenumăratele și înțeleptele noastre zicătoare ne spune : pune-te sub pielea celui de care vorbești. Or punându-mă sub pielea Austro-Ungariei văd că are tot dreptul de a dori stârpirea conspirațiilor sârbilor, fiindcă catastrofa de la Sarajevo constitue o faptă sălbatică admisibilă in țara canibalilor___ Iar dacă mă pui sub pielea Serbiei pricep ca ea să dorească ca sârbii din Bosnia și Herzegovina sa nu ajungă în halul albanezilor din Albania unde, circa un milion două sute de mii, s’au împărțit în trei clase și astfel azi avem : albanezi mahomedani, albanezi ortodoxi și albanezi catolici cari se ceartă în așa fel și au orbit în așa grad că și-au uitat sfântul lor dor de a fonda un stat independent albanez, fiindcă simțul etnic li s'a slăbit în așa grad că unii au sentimente turcești, alții grecești și restul nutresc sentimente austro-ungare, și probă că cugetăm just este actuala zăpăceală din nenorocitul noul stat albanez.. Nici nu discut cum că trebue respectate cerințele echilibrului fiindcă el are de scop asigurarea pare atât între puterile mari cât și intre cele mici, dar tot atât trebue ținut seama de cerințele etnice, căci ea are de scop păstrarea caracterului original al fiecărei rase omenești fiind natural ca fiecare rasă să se mândrească de origina ei..Or sunt sute de ani de când etnica impune Serbiei și Muntenegrului să libereze Bosnia și Herțegovina de sub jugul Turciei dar în acest timp echilibrul a impus Europei de a înlocui în Bosnia și Herțegovina domnia turcească cu cea austro-ungarâ și astfel în cazul de față echilibrul a bătut etnica, dar trebue mărturisit că acest procedeu este departe de a ne asigura domnia păcei atât de mult trâmbițată de marele Puteri... Prin urmare , când pare marele Puteran să priceapă, că trebue să-și stăpânească ambițiunile și întrunindu-Se în conferință cu adevăratul dor de pace, pe de o parte să pună capăt actualului măcel iar pe de alta să găsească mijlocul d’a se împăca cerințele echilibrului cu cele ale etnicei, încheiem dar rugând pe Dumnezeu ca toate rasele subjugate să ajungă cât mai neîntârziat să trăiască tot atât de mulțumite și liniștite cum sunt francezii, italienii și germanii din statul Elveție!... Alea, ----------------***---------------- Din muncitoare Breva de la S. I. B. Greva tramvaelor comunale continuă. Ei au circulat 31 de tramvae comunale, după itinerariul cel nou, cu două schimburi de oameni — amplaiați și manipulanți. Tratative pentru împăcare au urmat și ele la prefectura poliției, dar n’au ajuns la nici un rezultat împăciuitor. Greviștii nu vor să primească itinerariul stabilit de direcție, de la 10 dim.—10 seara, cu un interval mic de 2 ore, de la 3—5 , și cu 2 schimburi. In acest caz, greviștii sunt hotărâți să continue, întrucât simt suficienta solidaritate a celorlalți muncitori sindicaliști, cari dau întreg ajutorul lor greviștilor. Pentru aceasta, greviștii s’au întrunit erî, în sala sindicatelor, unde d-l D. Pop, secretarul general al sindicatelor, le-a comunicat, că nu trebue să cedeze, având toată încrederea în camarazii lor. Greviștii de la S. T. B., sunt nemulțumiți și de faptul că direcția a pus ca o condiție de ,a nu fi primiți la lucru, conducătorii greviștilor. -----------***---------- * Pentru orice reclamation sau schimbări de adrese, d-nii abonați sunt rugați a atașa și mia din benzile cu care primesc ziarul; contrar, reclamatiimnea sau schimbarea de adresă nu tot fi rezolvate. 1