Universul, august 1914 (Anul 32, nr. 209-239)

1914-08-05 / nr. 213

5 bani exempjarm.Änaj-mi Fondator: LUIGI CAZZAVILLAK ARTILERIA SI INFANTERIA SARBA I datorie de conștiință ded. C.G. Dissescu Se discută cu aprindere care e atitudinea pe care trebue s’o aibă România in evenimentele de față. Un curent de neînvins s’a creat pentru neutralitatea. Noi înțelegem giociunea preo­cupată, m­ai înțelegem enerva­rea, căci e vorbă de­­­el mai­ înalt interes al țărei, de însăși exis­tența ei­in dimineața zilei când fu con­vocat consiliul de Coroană, mai mulți amici politici s’au întrunit la d-l Take Iones­­cu. Intr’un comun acord, am re­cunoscut trebuința neutralităței. In consiliul de Coroană, opinii individuale, exprimate cu un pa­triotism mișcător și cu o mare cunoștință a situației diplomati­ce, politice și financiară a țărei,­ au făcut să resară sentimentul quasi unanim — nu zic conclu­zia, — în favoarea neutralităței în împrejurările de față. Rămân credincios primei me­le impresii, care a devenit, din zi în zi o convingere din ce în ce mai profundă. Cuvântul și fapta se impun. Eu zic neutralitate și nu ex­pectativă sari „nevoie să ne pă­zim fruntariile“. De altfel aceasta pare a fi for­mula declarației orale ce a fă­cut-o guvernul șefilor misiunilor diplomatice ale diferitelor state. Dar expectativa, paza fruntarii­lor, aceste su­­t fapte, iar nu o atitudine precisă și hotărîtă. Atitudinea neutralităței se im­pune pentru mai multe motive. Nu voi discuta chestiunea de a se ști dacă acest război, care a devenit dintr’o zi într’alta mondial, e drept și legitim prin el însuși, dacă e un război i eșit din evenimente, cu toate inten­țiile pacifice ale beligeranților care e Statul care se recunoaște agresor? Nu cercetez c­auza im­pulsivă ce se ascunde, cu totul alta decât aceea care este ex­pusă în documentele diplomati­ce. Nu caut să știm­ dacă a­u un războiri cu caracter preventiv— un fel de război și pe care toc­mai îl desaproba Bismarc.. Mă abțin­ — căci­­ nu îai propun să fac aci o lucrare de istorie di­plomatică. D­ar mă întreb dacă noi, România, avem o cauză dreaptă, un motiv determinat ca să luăm parte la acest răz­boi și dintri o parte sari din­ cea­laltă. Cel ,ce vrea să înțeleagă un război și trebue să caute să înțe­­lagă pe cel ce-l fac. Văd bine scopul Austro-Ungariei, al Ger­maniei, al Franței, al Rusiei și al Angliei. Dar noi, în împre­jurările de față, așa cum sunt, ce scop am urmări ca să in­trăm în războiu? In clipa de a face noi, războiul, trebue să examinăm situația strategică a țărei. Dar această situație cuprinde nu numai si­tuația materială, a armatei 1— care, la noi, e­ de­sigur excelen­­tă, — nu numai situația politi­cei externe dar și situația psi­hologică, care este factorul cel mai hotărî­tor în momentul de a intra în acțiune. Starea sufletească a coman­dantului armatei interesează, de­sigur în gradul cel mai înalt,­­ dar tot atât, dacă nu mai mult, aceea a poporului, a nașelor sociale printre cari tre­ime să înglobăm și armata­ na­­țiuniii. Pentru moment eu­ nu văd de ce ,am urmări de preferință un fel de politică decât alta, pe a­­ceea a Au­striei decât­ a Rusiei. Nici una, și iată de ce. Am­ spus ea e țin et trent <le neînvins în țară contra răz­­boiului cu orice preț. In așa punct încât dacă am face acum războiul, s-ar face fără entu­ziasm. Acest entuziasm e deli­rant. în Serbia, în Franța, e mare în Germania, în Rusia, de­oarece războiul, în aceste țări, e național. Acest entuziasm e cu mult mai mic in Austro- Ungaria, de­oarece, în această țară, războiul nu e național, e’ un războiri de stat, ceva mai mult, un război și dinastic. Pentru aceleași motive, nu e entuziasm, nu e curent război­nic în Italia. Și de aceea aceas­tă putere și-a declarat neutrali­tatea. ■ De ce să intrăm într'un război și în­ care rasa joacă un rol hotă­­rîtor, fără ca rasa noastră să fie în joc? Și tocmai aci­stă ceea ce face dovadă de ce idea răz­boiului în împrejurările de față nin­ e populară. Este vreun tratat care ne leagă, care ne obligă să fim alături sari să dăm ajutor unuia dintre sta­tele beligerante? Ni se vorbește de tratatul Triplei Alianțe sem­nat în 1879 între Germania și Austro-Ungaria, tratat la care I­­talia și-a dat adesiunea ei la 1882 și guvernul regal al României la 1883, care a fost reînoit în ur­mă. Acest tratat a fost făcut contra Franței, în vederea păcei, fiind­că se bănuia că ea ar voi să facă războiul ca să reia Alsacia și Lo­­rena,­în­potriva Rusiei, pe care o bănuiau că­ ar voi să facă răz­boirl­ca să producă o reacție în contra tratatului de la Berlin, ca­re o­­ umilise întrucâtva. E o a­­lianță specială defensivă, precum se vede în articolele 2 și 3 ale Tratatului. Dar, acum, războiul ce a înce­put tocmai că a eșit o ironie a lucrurilor omenești — din pacea armată a Triplei Alianțe, deveni­tă Duplice în urma atitudinei ho­­tărîte a Italiei. Războiul a fost provocat mai întâi de către Austro-Ungaria,­ care l-a declarat Serbiei, apoi de către Germania, care l-a declarat Rusiei. Nu suntem clar­aci nici în lite­ra nici în spiritul tratatului, care rămăsese secret. Insă­­și Austro-Ungaria a dat­ această interpretare zisului tra­tat. La 1913, noi, tocmai ca să a­­sigurăm pacea Europei și a ța­rei noastre, am declarat războini Bulgariei. Noi nu ne-am gândit un singur moment să cerem Au­­stro-Ungariei să ia parte cu noi la acest războiri. Nici ea nu s‘a oferit s’o facă. Vorbind adevărat, ea nici n‘a fost neutră, de­oare­ce a avut o atitudine mai mult decât simpatică pentru Bulgaria căreia îi dedea sfaturi bune". Fără îndoială, Austro-Ungaria ar fi voit să ne însoțească intr’un război și pe care îl credea, ea, po­sibil în contra Rusiei. Dar, ad­mițând ipoteza că s’ar fi făcut un asemenea război și, ea interve­nea mai mult în interesul ei — cum zice Codul mers de proce­dură —­ de­cât în al nostru. In eventualitate că ar exista un astfel de tratat de alianță, ca și în acea a unei întregi libere acțiuni, neutralitatea se impune pentru­ România în situația de față. Și când zic neutralitate, înțe­leg o situație curată și clară. Să rămânem străini de războiul dintre Statele beligerante, cu toate drepturile și toate obliga­țiile, atât ale Statului român cât și ale supușilor săi,­ și în forma cea­ mai strictă și­ cea mai reală, fieă de­ c­are ne-am expune la.. ■ sancțiunea­ vioiáței reguiei neu­­tralitatal.. . Cred chiar că se țin im­eres de ordin superior care trebue să ne dicteze această atitudine,—atitu­dine pe care o urmează și Italia. Acest interes e acel al păcei. Este adevărat că, la 1913, noi am intrat în războiri. Dar cu ce scop ? Ca să asigurăm triumful păcei, acelei păci pe care o do­rea Europa și pe care conferin­ța de la Londra nu a putut-o adu­ce la îndeplinire. —­ ca să stabi­lim echilibrul politic trebuincios României, pentru ziua de azi și pentru ziua de mâine. De ce, în cazul de față, n’am fi noi unul din elementele cari ar pute­a da Europei însângerate binefacerile păceî ? M. S. Regele Cuzol al Româ­niei, tare de prestigiul său­, în­cins cu o îndoită aureolă de glo­rie, este cu totul chemat să coo­pereze la inițiativa păcei. Italia, prin atitudinea și si­tuația ei, este chemată de sigur să-și exerciteze medi­ațiunea, ală­turi de Statele­ U­nite. De ce nu am participa și noi în al treilea rând? Atunci, de ce să nu urmăm o politică care, asigurându-ne li­bertatea de acțiune, ne-ar da prin aceasta și putința, să impu­nem pacea, veghind în acelaș timp la interesele noastre națio­nale? Cârpe diem. -►Jt­aji »Ji— Abonamente de vilegiatură pe lună în țară: lei 1.50; pe lună în străinătate: lei 3. Pentru Ger­mania Austria și Elveția: lei 4 pe lună. PRELUDIUL­­ unui nou atac al trupelor austro-u­ngare la Orșova Vârciorova, 2 August: încercarea, făcută alaltă ori de către armatele­ monarhiei, de a pătrunde pe teritoriul sârbesc pe la Tech­ia, în fața Or­șo­vei, pare a fi avut ca scop sondarea forțelor sârbești din acel punct Această încercare a­ costat via­ța mai multor soldați cari a Mi fost înghițiți de valurile Dună­rei sa îi zdrobiți de­ focul ener­gic al armatei sârbești. Aproa­pe 20 soldați au rămas prizo­nieri pe pământul sârbesc. Atât prizonierii cât și morții sunt români. Români sunt și restul de soldați cari după respinge­rea sârbească întăresc malul stâng al Dunărei. De două zile se observă nouă îngrămădiri de trupe la Orșova cari având ca flanc stâng frontiera­ noastră sigură vor să încerce, o nouă ru­pere­­ a rândurilor sârbești.­­Sâr­bii bănuind că în acest punct vor fi alocați de dușmanii lor și-au întărit pozițiunile minu­nate cu tunuri de mare calibru. La Orșova totul e pregătit pen­tru noul atac. Două vapoare și câteva șlepuri stau­ in tot mo­mentul gata, pentru transporta­rea trupelor. Cetățenii din Or­șova au­ părăsit orașul care a suferit la prima bombardare. Gara și poșta care stau­ in băta­ia tunurilor sunt evacuate și orice serviciu suspendat. De am­bele părți ale Dunărei intărituri de infanterie și artilerie. Poate chiar ca odată cu apariția aces­tor rânduri focurile să fi în­ceput. -------------------------------­ Din Sinaia — Deja trimisul nostru special — Sinaia, 2 August Contrariu știrilor alarmante publicate de unele ziare cu pri­vire la starea de lucruri din Constantinopol, legațiunea oto­mană a­ primit azi o telegramă prin care se spune că la Cons­tantinopol domnește perfectă li­niște. * Știrea despre victoriile arma­tei franceze la Othain, a produs aci senzație. Legațiunea germană fără a desminți această știre, declară însă că nu are nici o cunoștință. * Toți miniștrii am­ sosit aci. Pri­mul ministru a trecut spre Pre­deal. F. -------------* * *------------­ Din lumea muncitorilor întrunirea de protestare împotriva războiului Sâmbătă s’a ținut o întrunire de protestare împotriva războiu­lui în sala­­,Clubului social­­democrat“, unde oratorii am­ a­­rătat cauzele care-i îndeamnă pe muncitori să fie în contra răz­boiului și doresc pacea. La această întrunire, care a fost prezidată de d-l Al. Pătru­­țescu am­ luat cuvântul d-niî. D. Pop, Al. Constantinescu, avoca­tul M. G. Bujor și alții. * Astăzi, la orele 2 d. a., va a­­vea loc în sala sindicatelor din Piața Amzei, o nouă întrunire de protestare împotriva războiu­lui, convocată de „Cercul femi­nist“. SOLDATUL Viteaz apărător al țării! Tu ești din nou­ lângă drapel, Cu suflet străbătut, din fire, De cea mai nobilă simțire Din nou­ ești gata ca să-l aperi — biruitor sau mori sub el Când sună trâmbița de-aramă, ca leul groaznic de avânți, Și până 'n zările albastre, Tu zbori cu cântecele noastre Și tot cântând te lup fi într’una, precum luptând într’una cunti. Nici ropotul primăvăratec al cristalinului pârău, Nici frunzele înviorate, Nici pasările ’ntr’aripate Nimic nu e atât de falnic și mișcător ca zborul tău­. In slava armelor scăldate de raze ’n valuri aurii, Cu inamicul la hotare Isteț te iei la ’ncăerare, In prada unei ideale, nețărmurite bucurii. Și’n lupta care se încinge, tu ești soldatul cel cumplit, Cum piere steaua sclipitoare La cea d­intâî rază de soare, Așa dispare și dușmanul, de brațul tău când s’a lovit. De răfuim trecutul nostru — al oropsiților Români In tine-i fala cea străbună Tu ne-ai scăpat de­ orî ce furtună Și viitorul țării noastre e tot în sprintenele-rî­mâni. Străjer măreț, cu neclintire, de veacuri fruntea nu ți-o temi Nici umbra unei griji ușoare Pe fața ta nu se strecoare. Și liniștit, ca arma ’n mâna, înfrânt n’ai fost de grele vremi. Ființa ta e zămislită din aluatul de eroi Pâtruns­at taina morții, poate Și le pricepi mai bine toate Cum ai lupta altminteri oare așa măreț, așa Barbari năvălitori, înlături! La pândă nu mai e de stat, O tară. E nebiruită Când la hotare e păzită De scutul Strălucit ce -l are in pieptul bracului soldat. Ionescu Cuintus f Marți 5 August 1914 Redacția și Adm­nistrația. ,­»■»««»« Itrixoîamu 15 Războiu­l european Trupele franceze stăpâne în Alsacia Serviciul telegrafic al ziarului „Universul”' Paris, 29 Iulie. — Telegramă întârziată­ (ora 1.20 seara). Iată comunicatul minitservhu de răz­boiri cu data de 10 August st. n., era 23 iuni. : In cursul nopței forțele ger­mane, foarte considerabile, ve­nind din Mulheim și Neuf- Brisach, au­ atacat ante-gardele franceze, împingându-la spre Cerna și Mulhouse. In fața ace­stui atac, francezii ar­ părăsit Mulhouse spre a se concentra puțin, înapoi pe un teren unde am­ oprit ofensiva dușmană care dispunea de forțe cu totul supe­rioare. Trupele franceze rămân stăpâne în Alsacia de sus și din ținutul Blamont. încercarea germană în con­tra localităților Rogerwillers și Hablinville nu a reușit din cau­za bateriilor franceze așezate la Manovillers și la Spincourt: ca­valeria dușmană susținută de artilerie a trebuit să se retragă. mmÂril E armatei austro-germane — Știri din sursă vieneză — Viena. 2. — Trupele germane și austriace înaintează în conti­nuu pe toate fronturile. Presupusul atac al sârbilor la Visegrad nu a avut loc nici­o­­dată. Știrile sosite azi, cu privire la ocuparea orașului Schabatz, a fi fost primite cu mare entuziasm în toată monarh­ia. * Viena. 2. — Presa dușmană răspândește știri cu privire la revolta unor regimente austria­ce. Se înțelege că­ aceste zvonuri sunt neîntemeiate. Față de aceste versiuni, se ob­servă în cercurile de aci că in ultimii ani nu s'au­­ întâmplat cazuri de revolte militare de­cât în flota rusă a Mării Negre și­­în armata franceză cu­ prilejul tulburărilor provocate de viti­cultorii din sudul Franței. Ca o dovadă de mijloacele de care se servesc dușmanii în răs­pândirea știrilor false se relevă comunicatul legațiunei ruse din Sofia, care neagă până și ocu­parea Liège-ului. L. Atitudinea Italiei Berlin. 2.— Față de niște zvo­nuri care au­ circulat aci, pretin­zând că Italia ar lua vis-ă-vis de Germania și de Austria o a­­titudine mai puțin amicală, gu­vernul italian a însărcinat pe reprezentantul sân de aci să des­­mintă asemenea zvonuri. însăr­cinatul de afaceri italian a ru­gat ministrul de externe să de­clare aceste insinuări ca fiind fără temeri. (Wolfsbureau). -------------* ♦ *------------­ Pierderile germanilor pe teritoriul belgian Paris, 29 iulie, orele 6.45 (te­legramă întârziată). — Ziarele din Bruxelles au publicat o zi, din izvor oficial că pierderile germanilor pe teritoriul belgian au fost până­ acum cele urmă­toare: 2.000 de morți, 20.000 ră­niți și 9.700 prizonieri-Ziarele așteaptă în curând o mare luptă și spun că statele ma­jore francez și belgian nu-și as­cund, bucuria, și arată o mare în­credere.­­A. R.J. -------------------------------­ JAPONIA va declara război Germaniei Londra, 29 iulie ora 9:10 dim. Agenția Renter află din Peking că Japonia nu s’a declarat neu­trală și că e o indicație puternică cum că Japonia are de gând să declare și ea război Germaniei, spre a-i lua Tsing-Tao. (A. R.) -------------* * *------------­ Lipsa de alimente în lagărul german Paris, 1 August.­­ Printre do­cumentele interesante aflate asu­pra prizonierilor, sab­ asupra ră­niților și morților germani, figu­rează carnete de notițe cari stabi­lesc că hrana este neîndestulă­toare și că soldații suferă din cauza marilor călduri ; se axată de asemenea repedea deziluzie a soldaților germani. (A. R.) *--------* ăr >|----------­ COMPLETAREA MOBILIZAREI IN GERMANIA Berlin, 2 (ora 10 seara). — Ofi­cialul a publicat o ordonanță care chiam­ă: 1) pe toți germanii din landsturm, din prima chiemare, afară de acei care­ sun­t incapabili din cauza defectelor corporale sau intelectuale; 2) toate clasele din landsturm, chiernarea a doua (Gloata) care au trecut din land­­:ch­r in landsturm. (A. R.). URA UNGURILOR FATA DE FRANTA SI SERBIA, Budapesta, — Strada Paris i s'a schimbat mimeel in strada Berlinului, strada Sârbească de asemenea, in strada Bulgărească, bulevardul Waitzen în bulevar­dul Wilhelm­ (A. R.) I C­G­B Planul de invaziune al armatei austro-ungare în Serbia vĂvm UmMM capturat de francezi Paris. 2. — Ziarul Figaro află că contratorpilorul francez „Es­­copette“ a capturat și adus la Dunkerque un vapor german cu patru catarguri încărcat cu 3.000 tone de grâu. O corabie germană cu nânză a fost de asemenea a­­dusă la Calais azi dim. (A. R ) Diferite­ știri OFIȚERI SUPERIORI RUȘI RE­ȚINUȚI IN GERMANIA Berlin. 2.­— Lokalanzeiger află că 23 generali sari ofițeri supe­riori ruși surprinși în Germania de evenimente, sunt deținuți aci, în Berlin; printre ei se găsește a­­miralul Skrydlow, comandant al flotai ruse din Marea Neagră. (Wolfsbureau). ȘTIRI NĂSCOCITE DE AGEN­ȚIA AUSTRIACA Petersburg. 2. — Agenția aus­triacă „Korrespondenz Bureau“ din Constantinopol a răspândit în capitala Turciei știrea, că rușii ar fi jefuit și devastat ținuturile locuite de armeni care sunt lân­gă granița rusească, omorând de asemenea,un­ mare număr de ma­homedani. Agenția Westnik e autorizată să declare că această știre e­ o născocire răuvoitoare. (A. R.) APROVIZIONAREA ANGLIEI ȘI FRANȚEI Paris. 2. — Se află dintr'un iz­vor sigur, că o bancă franceză și alta americană au deschis un credit de 30 milioane statului francez spre a cumpăra grâu și alte cereale în cantități mari în Argentina­, spre a le îndrepta ci­pói Spre Franța și Anglia. Apro­vizionarea Franței și a Angliei, e absolut asigurată pentru, o pe­rioadă­­ îndelungată. (A. R.). PRIZONIERII DE RĂZBOI IN GERMANIA Berlin, 2.. — .,Lokalanzeiger‘‘ află că 4.000 prizonieri belgieni­ de războiu au ossit la terenul militar din Sennelager, lângă Paderborn. SO de­ ofițeri au dat cuvântul lor de onoare că nu vor încerca să fugă și șederea lor a fost îndulcită- Un ofițer francez care e și el prizonier în capul unei­­ patrule lângă Saar­­b­u­rg, a refuzat să-șî dea cuvân­tul de onoare și e păzit in mod strașnic, prizonierii de războia internand la om sinusba, de driu­mtíti și ș«sete,.­A. SA--­ Victoriijera ape (Știri: din sursă berlineză) Berlin, 2.— (Ora 4 și 35 sea­ra). Știrile din străinătate pri­vitoare la niște mari bătălii sunt false. Germanii au­ dat o serie de lupte victorioase: 2 diviziuni de cavalerie rusească, susținute de infanterie, au­ dat foc orașului Margradowa de lângă graniță și le-am­ respins azi până din­colo de graniță. Un corp de ca­valerie rusă, care staționa lângă Mlawa, s’a retras în direcția de miază­zi în fața unei coloane germane. Până acum nici o mă­sură a dușmanului nu a reușit să stânjenească sau să întârzie execuțiunea proiectelor germane­­(Wolfsbureau).­ Berlin, 31. Iulie. — Cercurile oficiale engleze au răspândit în străinătate știrea că o mare bă­tălie navală ar fi avut loc în marea Nordului unde germanii ar fi pierdut 22 vase și englezii­­; această știre a fost complect inventată și arată clar manevra perfidă de a încerca să înșele ță­rile neutre. Singurul eveniment a fost înecarea crucișătorului en­glez „Amphion“. Englezii nu au îndrăznit până acum să se apro­pie de țărmurile germane. Ace­leași cercuri răspândesc știrea că trupele engleze, debarcate în Belgia și unite cu cele belgiene, ar fi nimicit un regiment de elită din cavalerie germană. A­­ceastă știre e de asemenea falsă. Trupele engleze nici nu au de­barcat­ în Belgia. Așa zisă distru­gere a unui regiment de cavale­rie german e o adevărată po­veste. Germaniei i-ar fi rușine să în­șele lumea cu atâtea minciuni cum fac dușmanii ei. (A. R.J. Știri din sursă germană TUNURILE CAPTURATE DELA FRANCEZI ȘI RUȘI EXPUSE PUBLICULUI Berlin. 2. — In fața palatului imperial din Strassburg s’au de­pus eri primele 4 tunuri ce s’au cucerit de­ la francezi. De asem­e­­nea s'au depus în fața comanda­mentului general din Alenstein 4 tunuri luate de­ la ruși. Popu­lația este entuziasmată. NIȘTE OLANDEZI CONFIRMA ATROCITĂȚILE BELGIENILOR Berlin. 2. — Ziarul „Norddeut­sche Allgemeine Zeitung"* pu­blică comunicările făcute Fran­ței prin intermediul Puterilor neutre in privința formărei cor­purilor de Franctirori, de aseme­­nea la adresa Belgiei pentru fe­lul brutal cum s’a inaugurat răz­boiul prin populațiunea belgia­­nă. In privința ultimului punct ziarul olandez „Gelderische Gom­­and“ publică rapoartele marto­rilor olandezi, cari am­ văzut cu ochii cum țăranii belgieni trag chiar asupra coloanelor olandeze ale crucei roșii­ Față de modera­­țiunea lăudabila a trupelor ger­mane purtarea țăranilor belgieni poate fi calificată ca bestială. Soldații germani răniți am­ fost schingiuiți în mod rușinos. POPULATIUNEA DIN LIEGE LINIȘTITA Berlin. 2. — Rapoartele din Maastricht comunică că în ur­ma pazei severe germane la Lie­ge populațiunea s'a liniștit. Ori după prânz a avut chiar loc un concert militar german. NEUTRALITATEA OLANDEI VIOLATA DE RUSIA Rotterdam. 2. — Flota ruseas­că a cauzat scufundarea vaporu­lui olandez „Alcor“ în marea Baltică. Neutralitatea Olandei a fost prin aceasta călcată in mod brutal­ PRETINS TRATAT MARIN ANGLO-RUS Berlin. 2. — Cunoscutul profe­sor Schliemann publică niște co­municări privitor la un pretins tratat marin ruso-englez, prin care Anglia era să se oblige a prelua, transportul trupelor ru­sești în Pomerania (provincie prusiana ). AMERICANII DIN BERLIN SIM­PATIZEAZA GERMANIA Berlin. 2. — Rapoartele cores­pondentului parizian al ziarului „New-York Herald“ relativă la răul tratament al supușilor a­­mericani din Germania se ba­zează pe minciuni. Din contra acum 2 zile ame­ricanii din Berlin am­ convocat în prezența, reprezentanților oficiali ai guvernului, față fiind amba­sadorul american, o întrunire de simpatie. GERMANII VICTORIOȘI LA LAGARDE Berlin. 2. —­ Statul Major al ar­matei anunță o nouă luptă vic­torioasă lângă Lagarde, unde o brigadă de infanterie franceză a fost respinsă cu mari pierderi. JEFUIREA AMBASADEI GER­MANE DIN PETERSBURG Berlin. 2. — Martori oculari comunică că jefuirea ambasadei germane din Petersburg în ziua de 4 August st. n. a durat de la orele 10 seara până la orele 3 noaptea. Poliția s’a mărginit în­tâii­ de a înconjura ambasada cu un cordon de vardisti; n’a făcut însă nimic pentru a împiedica mulțimea de a se năpusti în in­teriorul ambasadei. Abia după câteva ore mai târziu a făcut o șarjă slabă. Sosind la fața locu­lui o sotnie de cazaci, aceasta a împrăștiat pe jefuitori. Toți mar­torii oculari au impresia că je­fuirea a fost pregătită de înainte și tolerată de poliția capitalei, probabil cu intenția de a întă­râta poporul în contra germani­lor. Jurnalul rusesc „No­vo ja Vremia“ cu o zi înainte a dat lozincă că statuile de bronz de pe acoperișul ambasadei să fie distruse. Mulțimea care a intrat­­în ambasadă era bine aprovizio­nată cu topoare, frânghii și dife­rite unelte. Consilierul aulic Kattner, ata­șat ambasadei germane din Pe­tersburg, a fost omorît prin lo­vituri de topor ; ceilalți locatari ai ambasadei s'au­ refugiat peste acoperiș Jn casa vecină. jJ( OPERAȚIILE arm­atei rusești Peersburg, 2. — (Ora 3). Sta­tul major a publicat că în ziua de 12 August st. n., trupele ru­sești au­ distrus pe 11 puncte ca­lea ferată și linia telegrafică de la Tilsitt la Schmalsnninken. Spre vest, șoseaua de la Tilsitt la Schmalleninken a fost stricată de trupele germane. Intre Schir­­winky și Kuzmen s -a descoperit un detașament german compus din reg­i2 de lăncieri și reg. 3 de vânători călări, susținut de tunuri revolver. Trupele germa­ne, neprimind să se lupte au bă­tut în retragere spre nord-vest: două batalioane au mers spre Filipon, celelalte au­ fost res­pinse spre sudvest. La Markgrabow s’am­ descope­rit mai multe detașamente ger­mane de infanterie cu artilerie și cavalerie. Se telegrafiază din Vilna că, după un comunicat al coman­dantului armatei ruse, primul ordin militar „Sf. Gheorghe“ a fost conferit cazacului Kriutș­­kow care el singur a ucis 11 germani și a primit 16 răni, ca­lul lui are 11 răni. Totuși, Kriutș­­kow se apropie de vindecare și nu are alt gând decât să se mai lupte. (Westnik). -------------- ------------­ neutralitatea Turelei a fost violată de Germania - UN DEMERS ENERGIC LA CONSTANTINOPOL — Paris, 1 August. —■ Toate zia­rele de aci sunt unanime a spu­ne că vapoarele germane „Gol­­ben“ și „Breslau““ care am­ intrat in Dardanele sub pavilion ger­man și care au vizitat vapoarele comerciale grecești, engleze și franceze probează în mod formal că neutralitatea Turciei a fost călcată. Guvernele Puterilor ca­re compun Tripla înțelegere vor stabili poate azi măsurile de luat spre a aduce Turcia la o concep­­țiune mai strictă a datoriilor sale de putere neutrală. E de sperat că Turcia nu va expune țărmu­rile sale atât de întinse și fără apărare la o acțiune combinată a forțelor aliate, ceea ce ar fi din partea Turciei o adevărată sinu­cidere. In ceea ce privește războiul cu Austria ziarele spun că flotele franceză și engleză din Meditera­­na, fiind libere, vor sili vapoarele austriace să ridice blocusul coas­telor muntenegrene și albaneze, care aduc o atingere a echilibru­lui mărci Adriatice și a dreptu­rilor Italiei. Ziarul „Echo de Paris“ zice că pericolul la care se expune Tur­cia, pericolul în care s’a aruncat Austria, deschide națiunilor bal­canice o perspectivă bogată de moștenire; e firesc ca fiecare din­tre ele să se gândească a-și asi­gura câte o bucată; e firesc ca Rusia să apară la toți slavii din Balcani ca un arbitru suprem al litigiului și că ea nu vrea să se derodheze dela rolul ei tradițional. Ziarul Petit Parisien află din Constantinopol că cei trei am­basadori ai Triplei înțelegeri ar­ făcut un demers pe lângă marele vizir spre a-l invita să respecteze tratatele.Acelaș ziar află din Londra că ambasadorul Turciei a dat lui Sir Edw. Grey asigurări formale că Poarta vrea să rămână abso­lut neutră și că e hotărîtă să nu facă o politică de aventuri, (Havas) (A. R.) -----------—* * t,----,-------­ GERMANII SE PLÂNG CON­TRA PURTAREI RUȘILOR Berlin, 2. (Ora 6,52 seara). — Imitând purtarea populațiunei belgiene în contra trupelor ger­mane, atitudinea rușilor În ținu­­turile ocupate de­ noi e foarte a­­semănătoare; aseară, la Kalisch, s'a tras în mod ipocrit asupra forțelor germane; au fost 2 morți și 2S răniți. Desigur e vorba de un atac combinat din partea po­­pulațiunei civile. Adeverindu-se că în Rusia ca și în Belgia și f­ranța asemenea bande nntrrtm raporturi cu guvernul rus, tru­pele germane din Rusia ca și i­n b­elgia și Franța vor fi fdrif, mită fațl­ ‘4c. astmel­ea fapte. (A. R.j,

Next