Universul, septembrie 1914 (Anul 32, nr. 240-269)
1914-09-26 / nr. 265
5 bani exemplari. - anw Ubi. 366I CGB 26 septembrie 1914 Ofensiva germanilor înfrântă lângă Anvers Afacerea căpitanului trădător Goliescu •OOIXXX^COOOOOOCOOw Panica din Bucovina ocuparea orașelor Suceava și Dorna-Vatra iminentă. Sute de funcționari și familii se refugiază în România Burdujeni, 23 Septembrie. Trupele rusești înaintând în Bucovina in mod rapid, până in apropiere de localitatea Hadicfalva, toate autoritățile austriace și-au părăsit posturile, lăsându-le la voia întâmplării. Comunicația prin Dorna-Watra,—noua capitală a Bucovinei, în urma ocupării Cernăuților de către ruși,—a fost întreruptă cu desăvârșire. Majoritate din funcționarii instituțiilor austriace au părăsit Dorna-Watra, în două trenuri, sosind astăzi la granița noastră. Ei au solicitat autorităților noastre permisiunea trecerii prin punctul Predeal, spre a se putea duce la Viena. Printre populațiunea bucovineană din apropierea graniței noastre, invaziunea trupelor ruse a produs mare panică. Din această cauză numeroase familii și-au lăsat avutul, refugiindu-se la frontieră, spre a trece la noi în țară. Ocuparea Sucevei de către armatele rusești a devenit chestie de câteva ore. Funcționarii căilor ferate austriace se refugiază în România Iași, 23 Septembrie Astăzi au sosit la Burdujeni două trenuri speciale, aducând peste 350 de refugiați, funcționari ai căilor ferate austriace de pe liniile din Bucovina care se află pe teritoriul ocupat de armatele rusești. Aceștia fiind înlocuiți cu funcționari ruși, au fost somați să părăsească Bucovina în mod grabnic, Împreună cu familiile lor. Pentru mâine se așteaptă la Burdujeni sosirea a încă 200 de funcționari austriaci din Bucovina. Fugarii au intervenit pe lângă direcția căilor noastre ferate, solicitând să li se permită călătoria în mod gratuit până la Predeal, iar pentru familiile lor să li se acorde o reducere de 50 la sută. 600 de familii trec prin România spre Viena Botoșani, 23 Septembrie. Astăzi au sosit la noi în țară, trecând prin punctul Burdujeni, 800 de familii refugiate din Dorna-Vatra austriacă, având pașapoarte in regulă. Astă seară au plecat spre București, de unde se vor îndrepta spre Predeal, pentru a se duce la Viena. Autoritățile polițienești din Burdujeni au luat dispozițiuni ca familiile celor refugiați să poată pleca cu un tren special spre București, însoțite de doi jandarmi și un comisar. Motivul acestui refugiu constă în teama că trupele rusești vor ocupa localitatea. Generalisatul francez felicită pe cel rus ■Petrograd, 24—Generalisimul francez,Totfre, a felicitat pe generalisimul rus, marele duce Niculae pentru victoria armatelor ruse la Augustow (Westnik). Președintele Statelor Unite va interveni iar pentru pace Petrograd. 24.—Se telegrafiază din New-York că președintele Wilson așteaptă cu nerăbdare prilejul de a reînoi ofertele sale de mediațisme. (Westnik). LUPTELE DIN MARAMUREȘ — Austriacii recunosc înfrângerea dela Sighetul Marmației — Viena. 23.— Fremdenblatt publică o depeșă din Budapesta cu amănuntele următoare despre lupta din comitatul Maramureș . Spre a apăra granița, era postat lângă Koeresmez pe un batalion de infanterie, întărit cu 4 piese de munte și două tunuri revolver. Batalionul era recrutat din oamenii din regiunea szeklerilor, a căror tărie este mai presus de orice laudă. Am primit ordinul ca îndată după aparițiunea forțelor inamice să informăm comandamentul stabilit la Sighetul Marmației și să așteptăm să ne vie întăriri , însă toate încercările de a informa comandamentul au eșuat din cauză că telegraful și telefonul erau tăiate în spatele nostru. Am încercat deci să oprim pe ruși cu forțele noastre. Aceasta Miercuri. Pozițiunea noastră era favorabilă, că ei eram sprijiniți intr’un defileu strict de artilerie pe cari rușii, mult superiori numericește, nu-și puteai monta tunurile din cauza terenului stâncos și lipsei de adăposturi, ceea ce făcea ca tunurile lor să fie expuse focului neîncetat al artileriei noatre. Cu chipul acesta am reținut pe inamic 17 ore, cauzându-i pierderi. Și noi am avut puțini morți, insă mulți răniți. De două ori rușii au încercat atacul cu baioneta dar au fost respinși. Lupta, a durat până noaptea, fără ca rușii să fi câștigat teren. Totuși noi nu puteam ține pozițiunile noastre contra unei superiorități numerice. Atât de mare era rezultatul vitejiei soldaților noștri, încât inamicul credea, după rezistența ce a întâmpinat, că are a face cu forțe mari; de aceea el nici nu ne-a turburat retragerea. Ne-am retras Jos și în fine am putut telefona comandamentului din Marmarossiget, am primit ordinul de a opri încă pe inamic, ceea ce «ia făcut încă timp de 6 ore intre Visovoelgy și Nagybosko. Rușii nu ne-au urmărit decât încet. Astfel avantgardele ruse n’au sosit decât Vineri seara în fața Sighetului Marmației, în vreme ce de partea noastră puternice trupe de ajutor s’au massat lângă Hosziimezoe, unde și noi am ajuns. Situația rușilor lângă Sighet este disperată. Ei vor întâmpina o superioritate decisivă și spre a se retrage nu aă decât drumul strict prin Koeresmezoe. (Corresponded Bureau din Viena). foitDrea ofensivei de către armatele aliate Londra, 22 (sosită 23). Reluarea ofensivei de către aliați a cauzat o mare satisfacțiune, indicând că imensa mișcare debordantă se întinde din ce in ce mai mult spre Nord. Lungimea frontului bătăliei ar fi acut i de aproape trei sute de mile. Simțiminte foarte optimiste caracterizează rapoartele corespondenților particulari cari sunt convinși că, deși bătălia mai poate continua câtăva vreme cu ușoare eșecuri întinde puncte, inamicul va fi forțat în curând se retrage pe propriul lui teritoriu. (Reuter). ANGLIA ȘI PENINSULA BALCANICA —Un interesant articol al ziarului «Giornale d’Italia» — Roma, 22 (sosită 23). — Vorbind de asigurările asupra atitudinea imperiului otoman data d-lui Grey de către ambasadorul turc la Londra, ziarul ț,Giornale d'Italia“ scrie:: Atitudinea Turciei, care se judecă la. Londra ca fiind curat germanofilă, este una din preocupările actuale ale guvernului britanic.De la deschiderea ostilităților și mai înainte de incidentul cu vânzarea plăsmuită a vaselor,Goeben“ și „Breslau", toată lumea era încredințată, la Londra, că Poarta vrea să scoată un folos special și imediat din situația încurcată de azi. Intr' adevăr, pe când se afla la Londra despre mobilizarea armatei otomane, mobilizare îndreptată, după toate probabilitățile împotriva Rusiei și a Greciei, pe când se auzea de o înțelegere de mare însemnătate, ce era pe cale de a se încheia între Constantinopol și Sofia, se răspândea totdeodată zvonul că Turcia se silește a stârni o răscoală islamică în toată Asia mică și in Africa septentrională, mai cu seamă în acele focare de fanatism cari sunt coastele apusene ale Arabiei și Egiptului. Cu toate că nu e de teihut ca această agitație să înfățișeze deocamdată un pericol real pentru posesiunile coloniale britanice, totuși Anglia avu grija să înlăture deslănțuirea unei astfel de furtuni amenințătoare care ar fi agravat situația internațională, destul de tragică, cu o nouă lovitură în folosul blocului austro-german. Cu scopul de a evita acest dezastru, prin dibăcia diplomatică și sfaturi binevoitoare de moderațiune, Anglia s'a arătat așa de împăciuitoare când cu incidentul celor două vase germane, și acuma, față de intențiile de agresiune dovedite de turci în contra Rusiei, Greciei și Serbiei, Anglia șovăește să ia o hotărire energică împotriva imperiului otoman. Trebue știut că unul din motivele de căpetenie cari l-au făcut pe d-l Grey să se împotrivească din răsputeri la eventualitatea unui război care ar fi aruncat in foc și pe Anglia, a fost tocmai temerea că o intervenție a Angliei ar pricinui o zdruncinare a situațiunei orientale, ceea ce reprezintă pentru imperiul britanic o primejdie și mai mare de cea înfățișată de războiul de azi.. Cu toate asigurările oficiale otomane, această temere nu s'arisipit a vădit că năzuințele războinice hrănite la Constantinopol se bizuc pe aceste două elemente esențiale: siguranța apărărei strategice a Dardanelelor care, sub conducerea câtorva ofițeri germani ar fi ajuns azi formidabilă, și de altă parte siguranța că Anglia și Franța, angajate in Mediterana în contra Austriei iar pe uscat împotriva Germaniei, nu pot încerca cu ușurință o acțiune directă contra Turciei. Dacă adăugăm la aceste două elemente, și alianța cu Bulgaria care o garantează fără îndoială față de pericolul grec, precum și cumpărarea celor două vase „Goeben“ și „Breslau“, atunci vom găsi explicațiunea planului îndrăzneț al junilor turci. Aceștia par a fi obținut sprijinul necondiționat al Bulgariei garantând acesteia câștigarea Salonicului și a teritoriilor bulgare ocupate de sârbi, pe când Bulgaria la rândul sălu ar restitui Turciei acea linie septentrională fostă turceană la nord de Adrianopol care a fost câștigată în urma recentului război balcanic. In contra acestor aspirațiuni turco-bulgare sunt atei care au încredere că Rusia ar întreprinde o acțiune militară și navală, dar afla din izvoare, «omptinte ca cu toate știrile optimiste publicate în această privință mai zilele trecute, Rusia nu ar fi menținut la frontiera caucaziană decât mai puțin ca două sute de mii de oameni și că o concentrare a trupelor ruse către frontierele Turciei ar agrava enorm situațiunea trupelor țarului. In afară de aceasta o acțiune a flotei turcești, întărită prin cele două vase „Goeben“ și „Breslau“ în marea Neagră s'ar sfârși cu succesul Turciei în contra Rusiei. Mai trebue avut in vedere pe de altă parte, că Grecia nu ar rămâne simplă spectatoare întrun eventual nou conflict balcanic. Așa că acțiunea navală grecească constitue un alt factor care complică situațiunea și face ca prevederile să fie foarte grele și puse în încurcătură. La aceste considerațiuni pozitiva mai trebue adăugat, încă una pentru a explica alarma produsă la Londra, de atitudinea junilor turci, aceea că, lăsând pe Rusia arbitră să înfrunte singură amenințările turcești, s-ar întrevedea cedarea situațiunei orientale în viitor numai în grija absolută a guvernului din Petrograd. Pelerinajul țarului la Moscova, apelul său către popoarele slave de a începe un adevărat „războiu, sfânt", fac tor temerilor că se va înfăptui acea confederațiune panslavistă care ar putea fi mâine arbitră destinelor europene și în special a echilibrului oriental, deci a echilibrului mediteranian. Se înțelege lesne de ce la Londra există îndoială de a se da ajutor și sprijin definitiv acestui colosal vis panslavist, care s'ar îndeplini pe seama Austriei și a Turciei, și de ce se preferă a se încerca încă prin orice sforțări de a se menține un echilibru relativ în situațiunea balcanică pe bazele actuale. Este, bine ca încheierea nota, că la Londra domnește încrederea că acest rezultat se poate ajunge cu ajutorul Italiei, deoarece lumea e convinsă pe deoparte că situațiunea actuală de neutralitate a Italiei nu s'ar mai putea menține în fața pericolului de a se zdruncina echilibrul mediteranian și cel oriental, și pe de altă parte există credința că posibilitatea unei intervențiuni din partea Daliei este cel mai bun argument de moderațiune și de calm în capitalele balcanice. Este bine ca Italia să se prepare pentru orice eventualitate, deoarece suntem, după toate, probabilitățile. In ajunul unei sguduiri a echilibrului balcanic (A. T. I.) Fortăreața franceză longwy distrusă de germani Essad giasa președinte al guvernului albanez Roma, 22 (sosită 23). — Se telegrafiază din Durazzo că Essad pașa a fost numit președinte al guvernului provizoriu din Albania. (A. T. 1.) Germanii lângă Lille — : > I . Neizbânda germanilor la Lassigny. — înaintarea francezilor la Soissons Paris, 2d Septembrie Comunicatul oficial francez zice: La aripa noastră stângă și pe întregul front lupta ia o extensiune din ce în ce mai mare. Masse de cavalerie germană foarte importante sunt semnalate în împrejurimile orașului Lille, precedând elemente dușmane, care fac o mișcare pe la nordul orașelor Lille, Tourcoing, Armentieres, Arras și pe malul drept al apei Somme. Situația se menține staționară între Somme și Oise, unde au fost alternative de înaintare și de retragere. Lângă Lassigny, dușmanul a încercat o ofensivă importantă, dar care a dat greș. Pe malul drept al apei Aisne și la nordul orașului Soissons, am înaintat puțin cu ajutorul forțelor britanice. De asemenea am progresat în ținutul de la Berry-au-Bac. Pe restul frontului, situația e neschimbată. Retragrea germanilor în Prusia Orientală Petrograd. 23. — Statul major generalisim comunică. Apropiatele stațiuni de cale ferată din Prusia orientală sunt înecate de trenuri. Inamicul în retragerea lui în direcțiunea Prusiei orientale a primit întăriri din garnizoana Koenigsberg , pozițiunile fortificate de la graniță sunt sprijinite de focul unei numeroase artilerii de asediu. Ofensiva rusă persista. Lupte deosebit de crâncene sunt angajate în împrejurimile de la Bakalargemo. Recunoașterea aeriană a stabilit o mișcare neîntreruptă spre Vest. Coloanele de trenuri germane se retrag peste graniță. (Westnik). Atacurile germanilor respinse în Argonne Paris, 22 (sosită 23). — Comunicatul oficial din 22 Septembrie zice : Situația generală este staționară. Pe aripa stângă acțiunea durează necontenit. In Argonne la Hauts de Meuse am respins atacuri de zi și de noapte. (Havas). REGELE ITALIEI ASISTA LA EXPERIENȚELE LUI MARCONI Roma, 22 (sosită 23). — Astăzi dimineață regele a fost la ministerul de marina pentru a asista la noile experiențe radiotelegrafice făcute de Marconi. (A. T. I.J Fraga, 23.— Ministrul Randa, fost președinte al Academiei cehe, a murit. (Corr. Bureau), DECES Sârbii spiitbili insinuările austriace Niș. 23. — Deja de mai multe ori Corespondenz Bureau a lansat informațiuni datate din aceiași zi, a căror falsitate era învederată numai dacă ar fi făcut cineva o apropiere între ele. Astăzi încă se pot citi presa străină două inforațiuni, dintre care una comunicată de legațiunile austro-ungare din străinătate, afirmând că nici un soldat sârb nu se află pe teritoriul ungar, și o altă informațiune lansată în aceiași zi de către Correspondenz Bureau, că două escadroane austriace au fost împresurate și făcute prizoniere la Kupinovo (Croația Slavonia), că soldații au fost legați doi câte doi și apoi împușcați. Se poate judeca încă odată de veracitatea informațiunilor acestui birou. (Pressbureau). Procesul atentatului contra Banului Croației Agram, 23.— EK a început procesul intentat în contra elevilor școalei comerciale Schaefer și Hercegovina acuzați de atentat încercat în contra banului Skerlecz la 20 Mai, in cursul vizitei arhiducelui Leopold Salvator. Din rechizitoriu reese că cei doi acuzați au servit propaganda sârbească. Acuzații neaga Că Schaefer ar fi mărturisit că a fost la 30 Martie la Belgrad și numai întâmplător, și repetă depozițiunea făcută înaintea judelui de instrucție că trebuește păstrată amiciția cu Serbia și să se comită atentate contra bărbaților aflători la putere, pentru a face ca Croația să fie reunită cu Serbia. Această idee a adus-o Hercegovina de la Belgrad.(Correspondenz Bureau). și suprimarea capitulațiunilor Atena, 22 isosită 23). — Guvernul elenic răspunzând notei Turciei privitoare la suprimarea capitulațiunilor, observă că regimul capitular nu poate fi suprimat în mod unilateral. Totuși este dispus a intra în tratări cu Poarta spre a modifica vechile tratate și a încheia altele noul. (Agenția ateniană), k Ofensiva germană n ’a reușit la anvers PARIS 24 . Forțele care apari Anvers-ul au ocupat In mod puternic linia tapai și sette, unde ofensiva germană n’a reușit. (A- R.). Situația militară din Franța — CE SPOT ZIARELE ITALIENE - Roma, 22 (sosită 23). — „Giornale d’Italia*« după ce înșiră ultimele știri de pe teatrul occidental al războiului, observă că, cu toate că în ultimele zile situația armatelor germane s’ar fi îmbunătățit din ce în ce mai mult, totuși cu cât va trece mai mult timp, cu atât francezii vor putea câștiga teren față de germani. In adevăr, după telegramele noastre, urmează zisul ziar, trupele franceze se află în niște pozițiuni bine întărite și pot primi ușor trupe noi cum și munițiuni și merinde, pe câtă vreme germanii, aflându-se departe de centrele lor de aprovizionare, se vor susține cu mai mare greutate. De aceia nu e nici un motiv ca francezii să grăbească desfășurarea evenimentelor cu mare jertfă de vieți omenești, ci le convine mai bine să lase ca germanii să ia ofensiva. Oștirea germană trebue deci să cânte a-șî ușura starea în care s’a pus printr’o înaintare exagerat de repede, care a supus la grele încercări pe ostași și cu o întindere din cale afară de mare a propriului său front, care a slăbit puterea de împotrivire a diferitelor contingente, silindu-le a se retrage. De aceia statul major german are tot interesul a nu mai urii trupele din pozițiunile bine întărite pe care, retrăgându-se, a știut să și le aleagă, odihnind astfel oamenii săi. Deocamdată deci situația atât a armatelor franceze cât și a celor germane este deopotrivă de prielnică. Dar pe viitor? O prelungire a situațiunei de față va fi în paguba germanilor, atât din motive de ordin moral, cât și din considerațiuni de ordin strategic. In adevăr, dacă o asemenea stare ar dăinui încă multă vreme, aceasta ar dovedi că planul urmărit dă statul major german în năvălirea sa in Franța, a dat greș. Pe lângă aceasta sosirea anotimpului ploilor și a iernei ar demoraliza oastea menită la nelucrare. Socotim prin urmare, că armata germană nu va face greșala de a se tine într’o situație așa de critică și că nu va Întârzia a se hotărî pentru una sau alta din cele două căi ce singure i-au rămas și anume: sau să-și joace ultima carte într’o ofensivă cât se poate de îndrăzneață, care să dobândească o izbândă desăvârșită, sau să continue a se retrage până va ajunge la graniță. De sigur că această ultimă eventualitate ar fi cât se poate de dureroasă pentru statul major german, însă și mai dureros ar fi pentru el dacă armata sa și-ar vedea curmat drumul întoarcerei sale. (A. T. I.) In jurul încercarei de evadare a căpitanului trădător Goliescu R.Vâlcea, 23 Septembrie Se împlinește aproape anul de când trădătorul căpitan Rodrig Goliescu a încercat să evadeze din penitenciarul Ocnele Mari, unde î și ispășia pedeapsa de 20 ani muncă silnică la care este condamnat. Cetitorii ’și amintesc desigur din lămuririle date la timp prin ziarul nostru că fostul căpitan — care se află acum la închisoarea Doftana — reușise a ademeni pe gardianul Gheorghe Bogoslav ca, în schimbul unei sume de bani, să înlesnească evadarea. Acesta, în unire cu fratele său Vasile Bogoslov și cu fostul grefier-contabil Olimpie Cristescu, după ce extorcaseră de la Goliescu câteva mii de lei, în ziua de 30 Noembrie 1913 reușesc a introduce pe Goliescu, deghizat, într’un sac de linguri, sac pe care Vasile Bogoslov a încercat să-l strecoare pe poarta penitenciarului. Norocul însă nu a favorizat pe acei cari voiseră a reda libertatea trădătorului, grație conștiinciosului gardian Gh. Bălăceanu, care a descoperit planul cornceput. Se știe că cei trei inculpați: gardianul Bogoslov, fratele său Vasile și fostul grefier-contabil Olimpic Cristescu au fost arestați imediat și depuși în arestul preventiv local și apoi au fost puși în libertate pe cauțiune. Instrucția acestei afaceri a ținut până acum, când s’a dat ordonanța definitivă. ■ Din expunerea ordonanței reese până la evidență vinovăția celor de mai sus. Ei sunt puși sub urmărire pentru faptul prevăzut și pedepsit, de art. 194 din codul civil. Se mai declară caz de urmărire și contra d-nelor Rica Alexandrescu, fostă concubină a lui Goliescu, și Hortansa Goliescu— mama acestuia — al căror domiciliu nu se cunoaște fiind dispărute— ca unele cari au procurat trădătorului bani, arme și haine prin intermediul celor de mai sus spre a-i înlesni evadarea. Procesul a fost trimis în judecata tribunalului. j Coresp. Austriacii respinsă de muntenegreni Roma, 22 (sosită 23)« — Se telegraf iasă din Cetinge că muntenegrenii au respins pe austriaci la Grahovo. (A. T. I.) Ciornaia Trebizonnia La Trebizunda (Asia mică) s-au constatat cazuri de ciumă. Direcțiunea generală a serviciului nostru sanitar a luat cuvenitele măsuri de control sanitar pentru călătorii și mărfurile ce ne-ar veni de acolo. --------------- Regele Bulgariei nu a primit scrisoare autografă dela împăratul Wilhelm Sofia. 23.— Informiația iu:a ziarului atenian „Kairi " că regel Ferdinand al Bulgariei ar fi primit acum în urmă dela vitpâratul Wilhelm o scrisoare autografă, este o invențiune tendențioasă. Regele Ferdinand n'a primit nici o astfel de scrisoare, (Agenția bulgară),. ♦ Pentru orice reclamațiuni sau schimbări de adrese, d-niî abonați sunt rugați a atașa și una din benzile cu care primesc ziarul; contrar, reclamațiunea sau schimbarea da adresă nu port rezolvata- V1*# /'?■