Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)
1914-10-28 / nr. 297
ALIMANIȘTEÂND DIN DRAGAȘANI Vinde vită americană altoită varietățile: Rhin, Gordau, CArtoganea, Sauvignion, Gamapy, Chasselas, selection Cariere, Coarnă, Tămâioasă, Grasă, etc. viguroase și bine coapte, precum meri și peri din Pepiniera d-lui C. I. Brătianu, Drăgășani. 1403 Parchete de stejar vând din cauza crizei cu preț redus, asemenea si USg ȘI FSBBSTR 3 peste 1000 bucăți gata în toate mărimile. Fabrica Carl Cohen. ________Grivița. 191 ț.3i6 V. FIUMA 1 Doctor in drept de la Paris AVOCAT UIU TAT IA' ST 14. 1 I :»S€A.\l-.\OL,l, 12 Coif cu Domnita Anastasia. 1398 „Malm“ Fttiti-tiiecMtrsfiHh „Braiolina“ VERITABILĂ se vinde numai în bidoane originale capsulate, ca emblema „Mercur“. Depozit general: „LI ELEFANTUL" HUIUREȘTI Lipscani 86 (Sf. Gheorghe) și știe ursa Icicliu Iași.raova, Plivești. 1193 mmm IOAN PETRE & Fia CALPA RACOVSKI, 94 TELEFON 3878 îmblănește Dolmantirile illor Oijeri cu carabil fin și cu opozon păros la guler, cu CU 50 LEI 1401 Csresi de Briliant Bafi pietre briliante simple, fără montară, 4 karate, prima calitate albe, fără defect, cumpăr ocazional de la particulari. Adresați în seria Cutia Poștală 126, București, arătând costul. 1399 Pol clin ta Oscior State fos.ei » al probîsmiiii Fournier din Paris Specialist în boale Sifiliice și venice (lume ti Str. Cavafli lechi 5 (lt.Gheorghe Deschis toată ziua. Tele*, 5ß|89 Dr. LEONE FRIEDMANN Umbro «I Soc. ce Dermatologi* «I Glfllighih din Pari». VINDECA RĂDICĂ! BAALS' f DE /ele, par, sifilis și venerice Indrentzres naurilor diformate. * ÎNGRIJIREA FETEI i SToan saill PiN £ A.<dăl I , Azarea pna Waiter iar&cieaua i rMs. 4—i» „ s 6. leim îigs I Dr. MEdAlU Docent la facultatea de Medicină SpiialiL pentru boats și Operatuni di Nas, cât ș i Orecai Consultaciuni la 3—6 p. m. Caleaa Griviței 11. Telefon 33 74 1353 &*eulit9 tiuSii min Chia&ca BL Maria Mulată sir. Câmpineanu U Consultațiuni și tratamente cu medici specialiști din București. Operațiuni. Interviul 606 tu NEOSALVARSAN. Analiza sântelui pentru sifilis. TelefipiSl. ______________________1352 Br. I. Ionesca Fost m-dic in clinica de coase urinare, Suit- Coltea Specializat la »aisiu Boli GotiTO URIăAHE Str. Ilumina £>7. — lei. SóiftO Consultațiuni 5—7 1377 zum LUIEȘTI (alv'flájlTll'fc.) VINDECI RADICAL B-rnl A. Rsicnstadt Special ist <1n Paris Strada,Simțitor li, titaiu l Consult 8-12, 2-7 244 Cine răspândești inexactități cu privire la armată Intr'un articol apărut acum trei sile răspundeam acelora cari răspândesc inexactități asupra armatei și cari afirmă că am fi nepregătiți. Mărturisim că dacă nu vedeam asemenea inexactități apărând in ziare care vorbesc ,in numele șefului partidului conservator, nu le-am fi relevat deși ele au apărut ț In alte ziare, cari însă nu au o calitate oficioasă și nici răspunderea unei politici de partid. Firește, dezaprobăm in mod categoric pe toți acei cari mai ales In acesta momente, defăimează armata și o prezintă ca nepregătită. Asemenea procedări sunt condamnabile de oriunde ar veni ele, cu atât mai condamnabile atunci când nu reprezintă cel puțin realitatea lucrurilor. Considerăm insă cazul ca extrem de grav atunci când ziarul personal al unui șef de partid, ziar care susține că România nu trebue sa intre in acțiune, se încearcă să motiveze această necesitate ca să rămânem neutri, cn nepregătirea armatei. Asemenea afirmatiun>i chiar când ar fi exacte, nu trebue făcute, căci nu se aruncă neîncrederea în forțele fără, fără consecințe grave, când însă afirmatiunile n'au nici măcar o bază serioasă de realitate si când sunt făcute in vederea unei anumite noiUici, acei care procedează astfel sunt vinovați de o adevărată crimă. Și pentru a tăia scurt acelora cari cred că uitând ei ce au spus, uită si altii, reproducem următoarele rânduri apărute, in ziarul românesc (?) al A-lui Marghiloman, acum trei zile„După intrarea în Acțiunea Turciei, care a pus cu brutalitate chestiunea stăpânirea Dardanelelor, și după manifestul Țarului care nu mai târziu dreât ori anunța lumea si are că Rusia se îndreaptă spre indeminfrea testamentului lui Petru cel Mare, mi e minte politică în Românie care să nu socotească că astăzi mai mult decât oricând se impune tăria acesteia reculegere și pregătire. „Reculegere? Cred ce cari se agită și cari ar trebui să fie îndrumători ai neamului, că prin hărțuiele interne și prin interviewuri defăimătoare se lasă actorilor răspunzători seninătatea de minte necesară, pentru a nu conta decât la problema externă ? „Pregătiră? Ce ca se agită nu șî aruncă niciodat ă ochii paguloi. “IMnnRe onHa’e? 8« tac la 510 Octombrie, adică alaltăeri, adjate fel pentru finale, ciorapi de lână și dimie albă, necesare armatei, și nu se găsește tot ce se cere, iar războinicii noștri vor să si norezin război? „Suntem agățați pe toate granițele cu muniMri’t« noastre și cu materialn! de război și cu materialul s»altar, iar domni! universitarî !in fericire in minoritate simțitoare vor să ne arunce in aventura juptieră cea mai groavă cunoscută de iste.ia, incinm na c*în*e aă räsu nu dorea i»ra»*teî, că fi nutnt în SR că pregătirea e! este desăvârșită“. Credem că nu mai e nevoe de nici un adaos. Senatorul Reymont omorât la aeroplan Doctor in medicină, medic militar in rezervă, chirurg reputat și aviator pasionat, a vrut să-și servească țara făcând o recunoaștere peste liniile inamice. Și a făcut-o, dar la întoarcere, aparatul său căzu lovit de gloanțele prusiane. Telegramele ne-au anunțat la vreme întâmplarea și ne-au spus durerea cu care fau plâns francezii pe acest om de valoare. Dându-i aci portretul, adăugăm că a căzut între liniile prusiane și franceze, de unde aceștia din urmă l-au putut ridica, înmormântându-1 în urmă cu onorurile cuvenite unui erou. ♦ Pentru once reclamation) sau schimbări de adrese, d-nii abonați sunt rugați a atașa și una din benzile cu care primase ziarul; contrar, reclamațiunea sau schimbarea de adresă nu vor fi rezolvate. SPARȚI, 28 OCTOMBRIE 1914 -2- DIN BUCOVINA Impresii din Cerninji Situația în oraș.—Pe frontul de luptă.—Starea românilor bucovineni. — Ultimele știri de pe câmpul de luptă.—Rușii menajează Cernăuții — Dela corespondentul nostru Cernăuți, 23 Octombrie După o lipsă de câteva zile, m’am reîntors în localitate, spre a-mi face o icoană fidelă a orașului după canor,ana ce-o îndreptaseră rușii cu atâta furie, asupra lui. Credeam ca in loc de frumoasele sirs». ... f pavate admirabil, în loc de monumentalele edificii, în loc de superbele localuri publice, voi găsi jale și pustiu. Am fost greșit insă. Am regăsit totul în ordinea cea mai bună. In urma bombardarei orașului de către ruși, se observa o neliniște crescândă printre locuitori care se află în cea mai mare nesiguranță, dat fiind faptul că se așteaptă din moment în moment o luptă crâncenă în preajma orașului, care cu siguranță că se va putea întinde chiar și pe străzile orașului, in marginea căruia, austriacii au instalat artilerie și au făcut șanțuri, adăposturi în care zi și noapte, stau îngrămădite detașamente de landsturm. E destul, ca la intervale de 2 sau 3 ore să se audă un bubuit de tun, pentru ca toată lumea care cu un moment mai înalte se plimba pe străzi într’un moment de uitare, să alerge care încotro disperat, căutându-și un adăpost spre a se ascunde de urgia șrapnelelor, cari de la un timp sunt adunate, cu îngrijire de către locuitori și păstrate ca suvenire sau vândute cu prețuri mari la diferiți curioși și colectori de astfel de bibelouri. Imediat ce bubuitul tunului începe, se observă pe străzi diferite convoae cu bagaje de-ale celor ce părăsesc orașul, cu toate dificultățile ce se întâmpină, in găsirea mijloacelor de locomoțiune, plătindu-se prețuri fabuloase celor câțiva birjari ce au mai rămas. Lumea fuge îngrijorată și poate numai cu ultima rămășiță de putere și curaj pe care-l ranî insuflă cuiva doar, instinctul de conservare. Groaza fiecăruia crește din ce în ce, văzând pregătirile de luptă ce le face armata austriacă și nu fără strașnice emoții s'a văzut acum câteva zile, un transport de pontoane care era dus înspre Prut, dovadă că austriacii au intenția să treacă trupe pa celălalt mal al Prutului și eventual, să ia ofensiva, ceia ce face să se întrezărească o luptă crâncenă, cunoscut fiind că dincolo de Prut sunt puternice coloane de armată rusească, care sunt pregătite pentru orice atac și nu ar fi surprinzător ca pontoanele aduse de armata austriacă, să servească chiar armatei rusești pentru reocuparea Cernăuților. Pe frontul de luptă, care este despărțit de râul Prut se observă pregătiri de ambele părți, diferite detașamente de landsturm austriac, fin: diferite întărituri în pozițiunile cele mai vizate pentru un eventual atac din partea rușilor, cari, la rândul lor sunt bine mascați și adăpostiți de celălalt mal al Prutului, și după câte se poate afla, da la diferite persoane venite din părțile acelea, zilnic sosesc trenuri militare cu trupe rusești, care întăresc spatele frontului ce se întinde de la Noua-Sunța-Boian până dincolo de Mahala. Pentru un moment pare că furia luptelor de artilerie s'a mai domolit și numai din când în când, mai are loc câte o luptă de avant-posturi, pe care, austriacii au avut grija să le instaleze, nu mai departe de 300 metri de vima Mamornița, care în cazul unei lupte va fi cu siguranță sub focul beligeranților, cari mai cu seamă in timpul nopței s’ar putea trezi foarte lesne sub zidurile edificiului, ce nu este despărțit de câmpul de luptă și decât, prin râulețul Molnita, lat de 1 jum. metru. In urma strigătului de alamă pornit din Regat și a campaniei cu caracter pur național român, pe care unele ziare din țară au dus-o la timp, se observă o mai mare bunăvoință față de românii din Bucovina și furia arestărilor pare că a mai încetat, liberându-se din închisoare o parte din cei arestați, ca dr. Onciu din Cernăuți, fostul ajutor de primar sub dominația rusă, preotul Andronic din Gorovița, care fusese arestat împreună cu întreaga familie, precum și alții al căror nume ne scapă. Totuși pentru ca cineva să înfunde Închisorile nemțești e suficient, sa fie denunțat autorităților militare ca spion. Acestea aproape fără de cea mai sumară cercetare, arestează și trimite la închisoare pe bietul cetățean arătat ca atare, de către oamenii care momentan, formează un fel de anturaj administrativ pe lângă comandamentul militar. In majoritate, acești oameni, sunt cei de odinioară fără căpătăi și doar, arareori, sa văd puși sub conducerea unui funcționar mai conștiincios. Cu un cuvânt, așa cum se prezintă administrația și poliția în Bucovina, cu greu se poate deplasa cineva dela demiciiid în timpul nopței, mai cu seamă în Cernăuți, unde pe lângă toate celelalte și luminele sunt stinse ca măsură militară — se zice pentru a nu se putea dirija tirul artileriei rusești asupra orașului. De la persoane demne de toată încrederea, am putut afla că comandamentul militar rusesc, a luat holdrirea să stea momentan în cea mai strictă defensivă, aceștia fiind bine informați că Porovina se așteaptă a fi ocupată de o nouă armată, care va intra în curând în acțiune?! Sigma , LUNI Miercuri 29 c. este aniversarea nașterii M. S. Regelui Victor Emanuel al Italiei. Maiestatea Sa s-a născut în anul 1869. Prefectura județului Constanța a pedepsit pe A D Constantinescu, subcomisar cl. 111-a in poliția Constanța, cu perderea salariului pe timp de 10 zile, pentru că a dat voie unui deținut să doarmă în oraș. Prefectura județului Constanța a amendat pe d. Marin Grigoriu, notarul comunei Sarighiol, cu salariul pe timp de 5 zile, pentru abateri de la datorie. D. dr. Sion, directorul general al serviciului sanitar, a amendat cu leafa pe o lună pe d. dr. Steiner B., medic al circ. II din Iași. Suntem rugați să reamintim d-lu. l. Cu Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, să binevoiască a acordă funcționarilor să,I indemnizația de chirie cuvenită. La ministem de interne s’au mai primit următoarele rapoarte cu privire la starea semănăturilor. Constanta Timpul a fost variabil. Semănăturile de toamnă se prezintă bine. Locuitorii se ocupă cu culesul porumbului, cu făcutul ogoarelor și cu semănatul grâului de toamnă. Vlașca. Timpul a fost variabil. Semănăturile puse de timpuriu au răsărit și sunt frumoase. Locuitorii se ocupă cu semănatul brâului, facerea ogoarelor și căratul porumbului. Livezile în urma ploilor căzute sunt frumoase. Tutova. Timpul a fost variabil. Locuitorii se ocupă cu arăturile și semănăturile de toamnă, precum și cu culesul porumbului și strânsul fânețelor de pe câmp. Pășunele se prezintă bine. CamSosa*?© ssSszmfeM«» ■**»« Ssipcele nui'ffliu't». ««I—I`v*v 45» Ce«*, Ierni» raft «îe fa © urcate* Ce«J=> «Păf'mă’u'iprtî“, «I**, Ga» vol, 54* Tel, 34 84. Pentru imcviniarea cursurilor, institutului de studii S. R. Europene. auditorii sunt rustați a prezenta cereri în scris, până la 1 Noembrie. Cursurile de limbi străine (greaca modernă, d. Ruso, bulgara d. Nicolaescu, sârba d. Boga, rusa d. Costin, albaneza d. Berati) nu vor începe fără un anume număr de înscriși. Cei ce doresc să urmeze cursul d-lui Iorga de „bibliografie bizantină" sunt rugați a veni Vineri 1 Noembrie orele 9 dim. la institut I Banul Maracini 1) spre a li se comunica de d. Iorga unele lucruri. Programul se va anunța după 1 Noembrie. Dr. GR. A. TARANU s’a mutat in str. Traian 176, lângă Bulevardul Ferdinand. Loc. științelor medicale din Capitală va ține Luni seară In amfiteatrul spitalului Colțea ședință ordinară. Gosfosmașei rochițe păsării de copii iu monfie Elefant? Lipscani 9. ȘCOLARE ♦ D-ra Elena Arion, a fost autorizată să funcționeze ca institutoare de limba franceză la școalele primare particulare. ♦ D. Alexandru C. Cosma, a fost autorizat să funcționeze ca institutor de limba română la școalele de adulți ale copiilor moralmente abandonate ale soc. generale de patronaj din București. INTRUNIRI-CONFERINȚE â Eri dim. în sala Tomis s-au întrunit membrii și membrele soc. Svornost, secția de căsătorii. S'a prezentat o expunere a situației demersurilor făcute până acum la parchet și la Casa centrală a meseriilor, pentru ca societatea să poată intra în posesiunea averii sale. Apoi s'a arătat că ultimă măsură necesară, trebue să fie intentarea unui proces fostului comitet, pentru ca să fie obligat să expite gestiunea financiară exactă și să dea seama de fondurile care lipsesc. Marți, 23 Octombrie, se va țice o conferință a insperiorilor căilor ferate, sub prezidenția d-lui Al. Pericfeanu, directorul serviciului mișcării. Conferința, se va ocupa cu fixarea unui nou Uinerariu al trenurilor de persoane, care va intrg în vreore o începere de la 15 Noembrie. In acelaș timni conferința va indica cele mai bune măsuri de furt pentru ca trenurile de marfă să poată imun î fele nevoile f ața de cererile prezente. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALA Morți subite Pe un foc viran din șoseaua Viilor colț cu b-dul Maria, a fost găsit mort într'o căruță săteanul F.nacho, prenume necunoscut, la etate ca de 45 de ani, de fel din comuna Bragadiru. — A fost găsit mort într'o bina din b-dul Carol 22 salahorul Lazăr Ion Niculae. Noaptea trecută a murit subit la locuința sa din str. Boli zaric Luther 28 d-na Maria Stoica Niculescu. Se crede că a fost intoxicată cu acid carbonic de la o mașină de ellcat rufe. BIBLIOGRAFII Au apărut următoarele reviste: — „Gazeta Ilustrată“ n-rul 46. — „Antialcoolul“, buletinul ligei naționale de temperantor n-rul 6. — „Noua Revistă Română", n-rul 13.— „Revista ortodoxă" n-rul 10. — „Părerile unor spectatori“ n-rul 36. — „Albina“ n-rul 4. — „Bursa" n-rul 637. ^crisotirea unui roman de pe centrul de războiu dat Natația Cium în gazeta Transilvaniei. Directorul liceului din Brașov a primit de pe câmpul de luptă din norul monarhiei următoarea scrisoare cenzurată, datată din 23 octombrie dela d. prof. V. Micula, sublocotenent în rezervă la arma artileriei. Prea stimate și iubite d-le director ! Vă mulțumesc pentru graba, cu care îmi răspundeți la cărțile, ce vi le scriu. La întrebarea, dacă am primit răspuns la fiecare cartă, ce v’am scris (5), cu durere trebue să vă răspund negativ: am primit numai 3 și nu 5 — se vor fi pierdut. Mă întrebați dacă am fost în foc și de câte ori. Da, am fost, mai de mult câte 3—4 zile una după alta, apoi au mai urmat și pauze, dar acum sunt chiar 2 săptămâni, de când stăm în luptă neintrerupt. Cum se face Ziuă începem și câte ziuli ca de la Dumnezeu alta nu facem, decât trimitem fier de rumegat rușilor, bineînțeles că nici el nu se lasă mai pe jos. Sunt răgușit rau, pentru că in bubuitul acesta continuu trebue să dăm comanda strigând. Asta ține cam Până la 6 seara, atunci tunurile mai înceată, dar încep infanteriștii, care peste zi se vede că se’electeaziÉ numai in lupta artileriei și pușca puțin de tot dar cu atât mai mult până noaptea si nu ne dau pace să ne odihnim harem câteva ceasuri în locuințele noastre subpământene. Viața noastră nu se deosebește mult de a omului primitiv, trăim sub pământ, încălțați, îmbrăcați, «narmați (aufgesattelt), cum zice mnoi, nu ne putem c?se ha ce e mai mult, pare că mț ieneZ să vă spun, de 2 sârbăyi'A'ni pir»Yiî TVrt-DYV» YYnfTil cum se cade, decât pe mâini, inainte de a mânca. Va salut etc. »»UNIVERSUL“ IN PROVINCIE DE LA CORESPONDENȚII NOȘTRI - Prin poșta TG-GCNA Scandal. Ion Arsenescu, prim gardian la penitenciarul de muncă silnică din localitate, a provocat an enorm scandal în strada Carol, bătând grav pe căruțașul Iancu Marin, care a scăpat din mâinile acestuia în urma intervenției poliției. Dus la poliție, i s-a făcut proces de dare în judecată. SLATINA Inecat, — Preotul 11 io Premiescu, din com. Drăgoești, pe când se înapoia spre casă din com. Orlești, jud. Vâlcea, s'a înecat în râul Olt. Se presupune că numitul a voit să treacă Oltul cu căruța, însă fiind luat cu valuri s'a înecat. Moarte subită. — Locuitorul Ion Stanișfan, din com. Dobroteasa, a fost găsit mort pe scara beciului locuinței sale. Numitulsuferea de epilepsie de mai mult timp. In lipsă de bănueți, s’a autorizat înmormântarea. FOCȘANI întrunirea funcționarilor comerciali. In seara de 24 Oct., funcționarii comerciali din locatitate au ținut o întrunire la sediul societăței lor din str. Mare. Au discutat asupra intervențiilor ce trebue să se facă pentru executarea Dgei repausului duminical. . Apoi au ales doi delegați pentru congresul ce se ține la Giurgiu. Întrunirea a fost prezidată de d. Bogdan Marcovici, carea prețului pâinei, ceea ce primăria n’a admis și dacă brutarii ar urca prețul pâinei, fără autorizația consiliului comunal, credem a ști că administrația comunală va avea destule mijloace contra Ia»". Asupra faptului că pâinea nu este suficientă Lunea, brutarii mi-au explicat că din cauza repausului Duminical, lucrătorii vin mult mai târziu ca de obicei, și astfel cuptoarele și frământatul se face mai târziu ; publicul însă se poate aproviziona în fiecare Duminică cu pâine și pentru ziua de Luni. Pentru îndreptarea unor asemenea stări de lucruri, de care suferă întreaga populațiune de la orașe , pentru a se pune capăt abuzurilor ce se comit in dauna poporului, mai ales celui sărac, suntem de părere ca autoritățile superioare să ia de urgența măsuri pentru regulamentarea prețului făinei pe calități, căci numai după ce se va fixa prețul fainei pe calități, sa va putea regulamenta prețul pâinei. Alte, această chestiune a pâinei, ar rămâne tot ca astăzi și populația urmează să fie la discreția unor oameni abuzivi, care se pricopsesc pe spirala r. L. Cris. MIZIL Spargere. — Necunoscuți s'au introdus Vineri noapte prin spargerea unei uși din dos, în restaurantul d-lui L. Fi$?ărășeanuu, furându-i mai multe si iele cu coniac și numeroase cutii cu conserve. Din tejgheaua pe care au forțat-o, hoții au furat o sumă însemnată de bani. Se bănuește că autorii sunt mai multe haimanale, în frunte cu pușcăriașul Mustatea, liberat de curând din închisoare. Incendiu — Un incendiu care a’■ fi avut urmăiri grave s'a declarat la locuința d-lul Stoica Gavrilescu, din str. Carol. Grație pompierilor insă, cari au sosit la timp, focul a fost localizat. MANGALIA Militare. In zilele de 22 și 23 ale curentei a avut loc în acest oraș operațiunile de centralizare a tabelelor pentru recensământul tinerilor clasei 1916-17 și 1918 pentru Intrega plasă. Omisiunea era compusă din d-niî căpitan Petrăchescu, I. Morițianu, administratorul plășel și Ioan G. Aldea, contribuabil delegat. Portul. .— Din cauza furtunei ce bântue pe mare și din cauza lipsei de diguri pentru apărare, vaporul de comerț ce încărca grav în acest port pentru Brăila, a fost nevoit să plece, cu mare greutate la Cavarna, pentru a adăpostiot seara, pe la orele 6, s'au văzut trecând prin fața portului 5 vapoare de războiu spre Constantinopol. Anchetele „Parversului” Chestia Itânsei la Toron Măgireia Turnu-Măgurele, 25 Oct Brutarii din localitate, pe lângă că nu se conformă obligațiunilor ce se sunt impuse, de a scoate cantitatea de pâine necesară îndestulărei publice, dar pâinea ce se pune in consumație, este de o calitate mult interioară celei stabilite și nu se fabrică decât de două calități. Un fapt care urmează a fi relevat, este și acela, că de la punerea în aplicare in mod complet a legei repauzului Duminical, în ziua de Luni a fiecărei săptămâni, cuptoarele nu funcționează, așa că lipsa de pâine în această zi este mult simțită.Din aceste cauze, publicul, armefi—și cu drept cuvânt,—vina, asupra administrațiunilor locale și se miră că nu se iau măsuri contra unor astfel de abuzuri, care lovesc dr interesele lui, acuzându-le de nepăsare, sau rea voință. Pentru a se vedea însă, că administrațiile locale, nu pot avea nici o vină asupra celor ce se petrec cu pâinea, am întreprins azi o mică anchetă, reușind a afla, că urcarea prețului pâinei, a fost provocată de fabricile de făină, care au urcat prețul produselor lor cu 3, 4 și 5 lei la fiecare sac de făină, or, prețul făinei urcându-se simțitor, ce vină pot avea brutarii, că urcă și ei proporțional, prețul pâinei, pentru că ei nu pot vinde pâinea sub cost? Că pâinea nu se scoate pe calități, vina cade tot pe fabricanții de făină, care nu trimet făina după comanda brutarilor. Din cele de mai sus, nu vedem întrucât administrațiile locale pot fi condamnate de nepăsare, sau rea voință, mai ales că in ultimul timp brutarii au cerut ur ȘEDINȚA consiliului județian din DoroM - Construirea unui palat de justiție - Dorohoi, 25 Octombrie Eri, la orele £ d. a., consiliul nostru județean a fost convocat în salonul palatului administrativ. Prezidează de Grigore Tabacaru, vicepreședinte. In urma discutiunilor urmate, Consiliul a aprobat în principiu chestiunea clăderei unui palat al justiliei, în care va funcționa atât judecătoria de pace, cât și tribunalul cu toate serviciile cale. S-a ales o comisiune compusă din d-rrîî G. G. Tomazin și Al. Răutu, avocați, și Sebastian Z. Drop, corpisinne care să studieze chestiunea în amănunțime, alegând un locos care să se clădească palatul justiției. fie Pnsiu Tipa va întocmi un raport, pe care îl va supune în distuțiunea consiliului, urmând să se ia hotărârea decisivă în Februarie, cu un’liu! întocmirea bufetului .județului de exercițiul vH’or. D. Al. Răutu, consilier județean si-a dat demisiunea d*n deWactiunea indetestiă, existând incompatiMlitati. între această calitate si funcțiunea, de profesor suplinitor la gimnaziul local, funcțiune pe cere d-sa o ocupă actualmente. Consiliul a votat suma de ?Fn lei pentru înmormântarea de avocat X«ini Foca, fost mulți an! consilier județean. În urmă constituia rezolvat efeclalte chestiuni la ordinea zilei. ^ Bruno. — Prin telefon — 'aferatele d tutrați ale unni colonel rus T-Severin. 25 Oct. Au! a sosit în localitate cu un vapor rusesc colonelul rus de artilerie Nicolae Vladimirovich care a trecut la Cladova, iar de acolo la Tekla, unde se dau luptele între austriac și sârbi. Colonelul a făcut o declarație foarte interesantă, spunând, că Japonia a oferit simiinul ei triplei înțelegeri, trimițând treptat pe fronturile de război efective armate, până la concurența de un milion de soldați. Condițiunea impusă de Japonia Triplei înțelegeri, e ca Rusia să cedeze Japoniei jumătate din teritoriul Manciurei. Rusia rămânând să-și creeze o influență mai mare la Marea Neagră, întrebat asupra unui eventual conflict între aliați! Triple înțelegeri pe chestia strâmtorilor, colonelul rus, care s-a dus în Serbia cu o misiune importantă de la Petrograd, a declarat că asemenea neîntelegrîri se pot ivi întrucât soarta Constantinopolul nu e hotărâtă in sensul ca el să fie declarat port internațional. Concentrările din Bulgaria Giurgiu, 25 Octombrie Aflu că în Rusciuk au fost chemate sub drapel mai multe contingente,, începând cu anul 100! și până la 1907. Astfel s-au făcut diferite palicațiuni cari au fost afișate prin tot orașul și prin care li se face cunoscut celor chemați că sunt concentrați pentru instrucție.Se crede că In curând vor mai fi concentrate și alte contingente. 9- Suferințele românilor din Bucovina Brăila, 23 Octombrie O Scrisoare trimeasă din Siret (Bucovina) unei familii din localitate vorbește de mari orori săvârșite de autoritățile austriace asupra românilor. Intre altele scrisoarea zice : Despre Cosma nu știu nimic. Mi-e tare frică să nu i-se fi întâmplat ceva, căcî de când au eșit rușii din Siret și au venit austriaci, se face cea mai mare batjocură și cel mai mare râs de români. Cine arctică pe vreunul derai noștri îl denunță și ori e vinovat ori nu îl iau austriaca și-l spânzură sau ti taie. Groaznica nenorocire din Moreni Moreni, 25 Octombrie. O groaznică nenorocire, care a impresionat adânc populația locală s’a petrecut azi la orele 12. Victima este monteurul electrician Wilhelm Maag din serviciul soc. „Electrica" din Câmpina care sosise azi spre a efectua instalațiile din localitate. Voind a controla instalația dintr’un transformator al numitei societăți, a fost prins de curent, care are o forță de 25 000 de volți și carbonizat. Intrerupându-se curentul și scos afară, s’a văzut că mâna stângă a fost complet, arsă și dislocată și de asemeni ambele picioare sunt carbonizate dela genunchi in jos. Spre uimirea tuturor, după câtva timp a început să vorbească și a cerut să-i vie soția și copiii, întrucât se credea la început că e o crimă la mijloc, s-a anunțat parchetul din partea căruia a sosit la fața locului de procuror Enescu. Domnul doctor Casasovici care l-a dat primele îngrijiri a cerut și intervenirea d-lui dr. Negruț din Ploești, spre a proceda la amputarea picioarelor. S’a renunțat însă la această operație, deoarece victima e în agonie. Din Craiovia Craiova, 26.— Un grup de 120 craioveni a plecat azi, în pelerinaiu la Curtea de Argeș. — Locuitorul Ștefan Iancu din com. Dobridor a fost asasinat de niște necunoscuți, pe când venea spre Craiova. — A fost arestat Iano? Iștvan, autorul spargerii de la cârciuma lui Teodorescu din str. Lahovary. — Ținea Cina din com. Poiana născând un copil la omorât. — D. colonel Sadoveanu din ministerul de război a inspectat serviciile intendenței din Craiova. A Din Giurgiu Accidentul de tren pe linia Giurgiu-Ramadan. — Un vagon poștal deraiat. — Vineri trenul de persoane nrul 134, ce pornise din Ramadan spre stația Giurgiu, de unde urma să plece spre București, în dreptul șoselei „Ghizdarului“ a dat peste o căruță, condusă de locuitorul Badea Voinea Chirca din comn. Meren acest județ, în care sa aflau 800 kgr. pește sărat al pescarulului Anghel Manolescu, care de asemenea se afla in căruță. Căruța a fost sfărâmată, iar ambii cal omorâți. Vagonul poștal al trenului a deraiat. Cărăușul și pescarul, sărind la timp, au scăpat neatinși. Amintindu-se autoritatile au sosit la fața locului d-niî polițai Alimănescu, AL Rădulescu, directorul poliției și sub com. Ștefănescu, cari au început cuvenitele cercetări. Sa stabilit că bariera nefiind închisă și cărăușul neobservând venirea trenului, a trecut peste linie, și caii speriindu-se și ne mai putându-se opri, au fost loviți de tenderul mașinei Cercetările continuă. Alt accident de tren pe linia Giurgiu-Vid. — Un mort și un rănit grav. — Tot Vineri după amiază, un tren de lucru ce venea dinspre stația Vida spre Giurgiu, în dreptul cantonului dintre comunele Chiriac și Strinești, a lovit căruța în car^re se aflau locuitorul Badea Pănoiu din com. Chiriac, împreună cu soția sa Maria și o fiică a lor anume Teodora în etate de 20 ani, rănind în mod grav pe femeia Maria și pe fiica sa; locuitorul Badea Pănoiu a scăpat neatins. Dându-se alarma și oprinduse trenul răniți au fost ridicate și aduși cu acel tren o localitate. In drum spre spital fata Teodora a încetat din viață. Starea mamei sale e foarte gravă. Parchetul, a ordonat facerea cuvenitelor cercetări. ’ FOIȚA ZIARULUI ..UNIVERSUL“ Fericire zdrobită PARTEA I — EU, dacă ași avea fericirea să am vreo fată n'așî trimete-o să se plictisească la șaizeci de pești, departe de mine. De atunci, cucoana asta și cu mine ne-am făcut prietene foarte bune. După prânz mă duc cu lucrul la ea, când nu stau acasă să citesc în biblioteca mea cea mare... Mai încolo de Loupize, se află platoul de la Crozan. Acolo stă vara, un inginer care are o soție foarte drăguță, și niște îngerași de copil, însă nu sunt așa de intimă ca și cu doamna Capello. Traiul ăsta de cucoană mare, la țară, vreme de două luni e fermecător de frumos, adevărat că-I fermecător... și afară de asta în ultimii ăști trei ani, a venit și doamna de Chastellux. Atunci, e rai adevărat. Dar, oricum, eu tot aș vrea să’l văd mai des pe bietul tată! Cei de la Loupize îm'i vorbesc uneori de el, dar rar S’au scurs doară atâția ani, de când a plecat de-acolo. Peste zece ani! Mai e cineva de care nu mi se vorbește niciodată, și eu n’am cutezat să vorbesc de asta nici chiar cu Naneta sau cu .•Anton. Ceea ce mă miră, mai mult e că n’am găsit nici o urmă din viața ei, acolo. Și cu toate astea, așa mi se pare, că stau în odaia în care a stat și ea. Nici o haină, nici un portret, nimic... Aba da, mi-aduc aminte . O cărticică de rugăciuni cu numele ei drag: Julieta. De atunci, nici nu mai am alta. In astă seară nu mai scriu nimic. Văd că iarăși m’am întors la lucruri de cari nu vreau să vorbesc.... 25 Mai Azi, la două, doamna Augustina, directoarea, m’a inștiințat că trec în clasa naccara uni. E o biruință, o biruință cum n’am nădăjduit niciodată. Isuse, blând și umilit, fără mă simt trufașe din asta. Clasa naccara uni la șaisprezece ani! Acum e tocmai vârsta obișnuită, și am recâștigat în sfârșit timpul pierdut, asupra tovarășelor mele. Trag nădejda că am să pot urma lecțiile lor, măcar că mă văd aruncată în mijlocul anului. Doamna Augustina când m’a văzut, mi-a spus o vorbă care m’a mirat... — Acuma treci într’altă divizie... Ești serioasă și cuminte, să nu te abați de la învățătură prin copilării Serioasă și cuminte?... Adică noile mele tovarășe, or fi mai puțin decât cele mici de lângă cari plec ? 26 Mai încep să mă lipesc ca de un prieten de castelul ăsta căruia iî împărtășesc toate. I-ardemis și doamnei de Chastellux de el, și a zâmbit. — Să mi-i arăți și mie. Bă tocmai că nu vreau să-l vadă, și i-am și spus-o. Eu bănuesc că jurnalul ăsta o să cuprindă taine adevărate. ...Azi când am sosit în noua mea clasă, toate fetele s’au uitat la mine. Au opaiț, unele râdeau pe înfundate. Apoi dacă m’am așezat liniștită la pupitrul meu și mi-am rânduit toate lucrușoarele ce mi le adusesem in șorț, și mi-am luat o carte ca să-mi țin cumpătul, s'au apucat de lucru ca și cum nici n’aș mai fi fost. « 1 Iunie Azi dimineață, m’am minunatgrozav de un lucru. La secția de geografie, două colege de ale mele vorbeau încet una cu alta. Mi-au ajuns la ureche, următoarele fraze: — El ai văzut pe Jeana ? — Dă. te coridorul de lângă paraclisul cel mic, aseară, și m’am făcut că-mi curge sânge din nas, ea la el. Știam eu, că la cinci se întoarce de la doamnă Armanda. Am pus-o pe Maréi s’o înștiințeze. — Și atunci? — Atunci, i-am făcut declarația. — Și ea cete zis? — Mi-a zis că nu poate să-mi răspundă acum, dar eu așa cred că are să vrea și ea. Avea în mână un buchet de violete pe care i-l dăduse doamna Armanda, și mi-a dat și mieuna. Nu-i așa ca-i drăguț din partea ei ? Uite cam aici pe inimă. Pe urmă au tăcut Eu eram uimită. Auzisem vorbindu-se câteodată de declarații în clasa din urmă, dar nu știam încă ce vrea să zică. Am cercetat. Asta se face intre mijlocii și cele mari. Am băgat de seamă că cele cari au vreo prietenă de suflet printre cele mari, își trec vremea în recreații, copiindu-le caetele. Plicticos lucru trebue să fie! Dar vezi ce noștim cu floarea asta... — Numai nițel, fetițo... De acum s’a isprăvit, fete a făcut bine. Haide, odihnește-te. Mai ai încă patru ceasuri de soomn. O sărută pe obrajî, împreună perdelele ca să nu treacă lumina, și se întoarce la jilțul lui. Choncheta e leoarcă de nădușală. Cum ăsta e tatăl ei, omul acela nesuferit care o primea așa de aspru, cari a făcut-o să plângă așa des ? Cât de mulțumită se simte de dragostea asta pe care nici n’a bănut-o vreodată... Va să zică, o iubea ? Dar atunci de ce nu i-a spus niciodată? De ce i-a plăcut s’o necăjească ? Întrebările astea curioase ce și le punea, oricum și oboseala de a fi vorbit și mâncat mai adineaori, îi încurcă ideile... Gândurile i se fac tot mai nelămurite ; simțul i se slăbește, întinsă pe spate, cu brațele dealungul trupului ca o sfântă Fecioară de ceară, adoarme... Convalescența Choncheiei ținu zile intregi, zile spălăcite de sfârșit de iarnă, în cari, la Început nici nu putu să se scoale, nici să citească, nici să vorbească mult La capul ei, domnul Ducatel și bătrâna Dinah se schimbau. Bătrâna sta ceasuri întregi de se uita la Choncheta, fără să spună nimic, și Îi da lacrimile când o vedea așa de galbenă. Sau „ îi dâ"la încetișor, cântece creole. Tată însă, ii aducea poze, cărți minunate cu scoarțe curate, cu încuetori de aur și i le arăta când nu era prea obosită, într'o dimineață, o rază de soare trecând pe sub bolta ferestrelor, trezi pe fetiță. (Va unna) 10 f )