Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)

1914-10-14 / nr. 283

Vroiți să cunoașteți amănunțit și exact toate evenimentele importante din Iung ff'a. și glorioasa domnie a defunctului nostru rege ? 1 Citiți Memoriile Regelui Carol al României Aceste extrem de interesante memorii, apărute în editura ziarului Universul, sunt cea mai plăcută lectură în momen­tele actuale. Ele se vând cu 50 bani e­­xemplarul la administrația ziarului no­stru, precum și la toți librarii, depozi­tara de ziare și chioșcarii din țară. > Informatului LUNI " Condeiul consultativ conser­vator s'a întrunit. Sâmbătă. La ședință­, au­ luat parte toți nvr.­m.bri în afară, de d-nii J Dcla­­vrancea și I. Argetoianu. Comitetul a avut un schimb de vederi asupra situației actuale. Consiliul profesoral al fa0­­ t de teologie din București cu­ des­chiderea solemnii a noului an școlar 1914—1015 tn ședința sa din S Octombrie cor., a trimis aceste două­ telegrame MM. LL. Reginei Elisabeta și Regelui Ferdinand I­V M. S.­­Reginei Elisabeta Loco • Consiliul profesoral al Fac. de Teologie, întrunit azî în șe­dință plenară, plângând pierde­rea M. S. Regelui Carol Marele protector și puternic stâlp al Fa­­cultăței în momente grele, ia o vie parte la durerea M. V., ru­gând pe D-zeu să Vă fie scut de întărire și mângâiere în nespusa Voastră durere. Decan, D. B. Cireșeanu M. Sale Regelui Ferdinand I Loco. Consiliul profesoral al Fac.de teologie întrunit azi în ședință plenară crede de a sa primă da­torie de a exprima M. V. senti­mente de perfect devotament cu urări de îndelungată și glorioa­să domnie spre slava Neamului românesc și binele bisericesc. Decan, sur. B. Cireșeanu Societatea națională de agri­cultură va ține ședință azi ■ Luni, la orele 5 d. a. sub preșe­dinția d-lui N- Filipescu, fost ministru. La ordinea zilei se va discuta Următoarele: Chestiunea irigațiunilor în Ro­mânia și rezultatul asigurări­lor mutuale. Intre marile premii oferite de ziarul Universul la tragerea din luna viitoare figurează și Un costum de haine (saco) după măsură și alegerea stofei, care se va confecționa de cu­noscuta croitorie Jacques Grün­berg, str- Academiei No. 25. La Prefectura județului Durostor,­­ aduce la­ cunoștința tuturor că proprietarii pământuri aflate în noua zonă neutră a frontierei de 100 m, di­n partea României, au fost autorizate a cultiva acele pământuri până când statul le va da o dreaptă despăgubire. Prefectura județului Durostor, având în vedere că unii func­ționari ai primăriilor comunelor rurale abuzează de buna cre­dință a locuitorilor cerându-le di­ferite taxe pentru a i înscrie în listele de recensământ, cerute ca bază de apreciere de comis­iunea de încetățeniere și cum această înscriere urmează să fie gra­tuită d. I. Cămărășescu, prefec­tul jud. Durostoru, a dispus că: Toate autoritățile administrati­ve și polițieneși sunt datoare să aducă la cunoștință orice abuz de asemenea natură, luând decla­rațiile locuitorilor păgubit și de­clarațiile martorilor și încheind actele necesare pentru urmări­rea vinovaților. Funcționarii abuzivi, pe lângă că vor fi dați în judecată, vor fi revocați de îndată din funcțiuni­le lor. Ziarele românești de peste munți, primite ieri, publică ar­ticole întru amintirea ilustrului răposat Dimitrie A. Sturdza. Aceleași ziare înregistrează cu durere moartea d-nei Maiore-ECU. ;*)ș i­­ Căminul studentelor mulțume­ște pentru oferirea unei mașine­­ de cusut căminului, de către d-l­­ Mitu Andreescu, ziarist din Cra­iova. D-l căpitan aviator Protopo­­pescu a atins zilele trecute, în ■ «borurile ce se fac pe platoul de la Cotroceni, înălțimea de peste 3­600 metri. Prin decizia ministerială n-rul 57969 din 4 Octombrie d-na Eli­sabeta P. Ungureanu, moașă d­. I este numită pe ziua de 1 Oc­tombrie în postul de subchirurg al spitalului Regele Carol I din Hangu­­ Neamțul în locul d-lui D. Moraru transferat. Următoarea telegramă a fost trimisă M. S. Reginei Elisabeta: „Societatea culturală .,Deștep­tarea săteanului“ și fruntașii comunei Pietroșița (Dâmbovița), adânc, îndurerați de marea ne­norocire ce a încercat Maiesta­tea Voastră și Țara prin moar­tea gloriosului nostru Rege „Ca­rol I“, Augustul Vostru soț, cu profund respect vă transmitem condoleanțele noastre și luând parte la plângerea și doliul na­țional, rugăm Providența să Vă întărească spre a suporta acea­stă mare pierdere. Memoria marelui și înțeleptu­lui nostru Rege Carol I va fi scut și pavăză tuturor români­lor. Președ. G. Bănulescu Mai mulți meseriași întruniți în sala fostei uniuni, calea Vic­toriei 72, în urma discuțiunilor asupra situațiunei actuale, au­ decis a se convoca toți meseria­șii din Capitală, la o întrunire intr’una­ din sălile publice, unde­­•4 va de­­volta programul de. ao țimp. _____1T­’» ‘V ] La tragerea marilor premii, oferite de ziarul Universul, aveți șansa de a câștiga și Una frontiera cu 2 etaje de ar­gint de China aurit. Una fructieră cu 4 picioare de argint de China aurit. Un servicii de bombnang cu 1 etaja de argint de China. Una tăviță pentru cărți de vi­zită cu o figură alegorică de ar­gint de­ China aurit. Un ceasornic pentru birou, care se întoarce l­a 8 zile, pe un piedestal de marmoră. Toate a­­ceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de bi­juterie și ceasornicărie Schmidt și Stratulat, calea Victoriei 53. Abonați-vă la Universul, tra­gerea premiilor având loc luna viitoare. Muntele de Petale va ține li­citație publică Mercur­ 15­—28 Oc­tombrie a. c. de la orele 10­—12 a. m. și 3—0 d. p. și zilele urmă­toare. Exposiția va fi Marți 1­1—51 Octombrie a. c. între orele 10—12 a. m. și 3—6 d. p. Erl dim. s'a oficiat la cate­drala greacă din Capitală un serviciu religios pentru odihna sufletelor celor căzuți în răz­boiul balcanic. Apoi, ministrul Greciei d­ l Psychas a distribuit membrilor marcanți ai comuni­tății elene câte o medalia come­morativă și portretele Regelui și Reginii Greciei. UNIVERSITARE . Decanatul facultăței de teo­logie din București­­ aduce la cu­noștința d-lor studenți ai facul­tatei teologice din Cernăuți cari au dorința de a se înscrie la fa­cultatea de teologie din Bucu­rești, că pentru a li se recunoaș­te drepturile lor, urmează a­ a­­nexa actele de studii la petițiuni. ȘCOLARE ♦ D-ra Măria Dumitrescu, a fost­ autorizată să funcționeze ca institutoare în școlile parti­culare. ” „ BIBLIOGRAFII Au apărut: „Ardeahiî“, organ al legiunii ardelene, n-nul 1, anul 1. —■ „Gazeta ilustrată"* * * n-rul 44. — „Ion Creangă“ n-rul 10. — „Noua revistă română"­1 n-rul 12. — „Albina“ n-rul 2. — „Pagini juridice“ n-rul 129. — „Dreptul“ n-rul 60. — „România industrială“ n-rul 303. — „România agricolă“ n-rul 271. — „Bursa“ n-rul 635. întrunirea funcționarilor comerciali din Capitală Membrii societății Generale a funcționarilor comerciali au­ ți­nut orî dimineață o întrunire pu­blică sub preșidenția­­«lui Ion Avacovicî. S-a proestat contra patronilor cari concediază, în aceste vre­muri grele, pe funcționarii lor, și s-a hotărât, să se ducă cam­panie și să se facă manifestații contra acestor patroni. De asemenea s-a anunțat con­gresul general anual al funcțio­narilor comerciali, care se va ține în ziua de 26 cor. la Giur­giu, întrunirea s‘a terminat la o­­rele 12. Scandalul de la magazi­nul ..Cam­en­ SM­ a-De la Întrunire, un grup de manifestanți s-au­ d­us la maga­zinul „Carmen Sylva“ din str. Lipscani, unde li se spusese că funcționarii lucrează fiind si­liți de patron, călcând astfel le­gea repausului duminical. Găsind pe mai mulți funcțio­nari în magazin, manifestanții au început să fluere și să hui­­duiască. Intrând apoi­­ la maga­zin și cerând socoteală patroni­lor s‘a născut u scandal enorm și o bătaie în toată regula. Pa­tronii magazinului și vre-o doni manifestanți s‘au ales cu sesiuni serioase. Scandalul n‘a putut fi potolit decât în urma intervenției ins­pectorului­­ de poliție­i Poenaru- Bordea, care, sosind cu mai m­ulți sergenți și jandarmi, a arestat pe beligeranți și i-a condus la circumscrisa. Un salut învațătorimei din Serbia Suntem rugați a publica ur­mătoarele: E mai presus de admirare te­nacitatea și eroismul fără pere­che a necăjitei dar vitezei d­o­­nații, care in decursul numai a doi ani de zile, a purtat în șir, unul mai crâncen decât altul, trei războaie groaznice. Pregătitorilor de suflete a a­­cestui brav popor, învățătorilor, cari schimbând cartea izbăvi­toare a întunericului cu pușca și baioneta, biruitoare a nedrep­tății, trimit, în numele a câtor­va prieteni și colegi învățători, salutul frățesc de strălucită iz­bândă și îndeplinirea scumpului d-v. ideal. Nicolae I. Antonovicî Învățător în Tg. Berești, ju­dețul Covur­lui n­ .. 7 “■ întrunirea socialistă din Graiova Craiova, 12 Octombrie Membrii partidului socialist au ținut, azi d. a. o întrunire de pro­testare contra războiului. Delegați din București la în­trunire au fost d-nii Bujor și Marinescu. Sala era plină de lume, întrunirea s'a deschis la­ orele 3 d. a. D-1 J. Oborocea, spune că par­tidul socialist e o santinelă a intereselor poporului, care fiind contra războiului, nu dorește de­cât binele acestuia. Acțiunea noastră e calificată de trădare și n’am voi întregi­rea neamului.Din potrivă suntem primii cari voim aceasta, dar nu pe calea vărsării de sânge, ci m­ar­­cându-­ne pe cale economică și culturală. D­i Ilie Bresloia spune: Tre­­bue să ne ridicăm ca unul îm­potriva clasei diriguitoare, care vrea să ne ducă la măcel, să­ ne lase soțiile și copii muritori de foame. Să ne împotrivim cu toată pu­terea își pe cât puterile ne vor ajuta să nu lăsăm a se înfăptui dorința acelora cari vor să pri­vească la acest măcel ca la un spectacol. D-l Șt. S­tănescu. — Cel cari ceri războiul și strigă pe străzi să intrăm în acțiune nu sunt de­cât aceia cari n’au făcut arma­tă, cari n’ați simțit greutatea raniței. Sunt dispensații, refor­mații, cari stau­ acasă. De aceia ne-am­ adunat noi cari am suferit meseria anul trecut în Bulgaria să Strigăm în­­tr’un glas: Jos războiul, sus par­­tidul păcii! D-1 (K­. Ionescu. — Cine cere azi războiul? Școlarii, elevii de prin licee. Adevărații cetățeni, soldații cari suntem noi muncitorii, ce compunem miile de coloi­țî din regimente, noi mi-i dorim, căci știm ce înseamnă un războiu­. E drept că și noi vrem unul, dar nu de rasă ci de clasă. D-1 I.­lipitu. — Noi socialiștii nu vrem războiu­ și treime să ne facem ascultați, iar dacă nu vor conducătorii, să despănțuim vi­jelia, care să culce totul în ca­lea lor. D-l M. Bujor, (București), vor­bește de cauzele cari au provo­cat marele războiu­ european și le găsește în lupta dintre clasa diriguitoare și cea asuprită. D-sa își închee cuvântarea spunând că ori­ce bun român trebie să fie contra războiului. D-l Marinescu (București), de­scrie grozăveniile unui război ș­­in urmările lui dezastruoase din toate punctele de vedere­ econo­mic și politic. Partidul socialist, care vrea înlăturarea acestei nenorociri e singurul care vrea binele țării. Cei cari sunt însuflețiți de a­­celeașî sentimente să vie alături de această clasă și să lupte pen­tru înlăturarea măcelului. După aceea se citește o moți­une din caps reese că cetățenii craioveni, adunați la întrunirea de azi organizată de secția par­tidului socialist din Craiova, protestează contra agitațiilor ce­ se duc pentru începerea răz­boiului. întrunirea s-a terminat la o­­rele 5 d. a. Din Sinaia Sinaia, 12 Octombrie Sosirea M. M. I. L Re­­gele și Regina la Sinaia Aseară, cu trenul de Arad, a sosit aici la ora 8, venind dela Curtea de Argeș, M. S. Regina Maria, și A. S. R. Principele Carol, moștenitorul Tronului Azi la ora 11 dim. 4 sosit, ve­nind din București, M. S. Re­gele Ferdinand. Suveranii au fost întâmpinați la gară de aici de șefii autori­tăților civile și militare. Plecarea Regelui din Sinaia Sinaia, 42. — Cu gradul de 6,15, la care era atașat un va­gon regal, M. S. Regele Ferdi­nand a plecat astă seară la Bu­curești-M. S. Regele era însoțit de 3-1 colonel An­ghelescu, maior Balis și căpitan Oprescu, adjutanți regali. In trenul regal, în alt vagon, a luat loc d-l I. Panaitescu, direc­torul siguranței generale și d-l Vik­i Georgescu, inspectorul si­guranței. Intru întâmpinarea Suveranu­lui au fost la­ gaț­ă șefii tuturor autorităților, starețul mănăstirii arhimandritul m­itrofor Dionisie și un numeros public. Suveranul era foarte voios. F­raudele de la banca comercială și industrială din Ploiești Ploești, ș1 Octombrie. Aseară până târziu­, cât și azi toată ziua, d-l jude­ț de instrucție I. Cireșeanu, a continuat cerce­tările privitor la fraudele desco­perite la banca comercială și industrială. Au fost ascultați C. Konabe, directorul-casier, St. Ionescu, contabil și G. R­ădulescu, impie­gat în serviciul băncii, cari au fost confruntați apoi cu apro­dul I. Năstăsescu, bănuit că a avut și dânsul legături cu Carol Konabe, în aceste falsuri. In momentul când telefonez, cercetările continuă și­­ proba­bil că Năstăsescu va fi depus. Tot azi a fost ascultat și tâ­nărul Ionescu, frate, cu contabi­lul Ionescu, de la care­­ au luat declarații fără nici o impor­tanță. Pentru a se evita căderea nu­meroșilor comercianți, ale căror polițe vor fi protestate în urma dezastrului băncii comerciale și industriale, astă seară s’a ținut o adunare la banca centrală, condusă de cunoscutul financiar M. Schapira, unde s’a discutat asupra modalității de a se veni in ajutorul acelora, cari sunt­ victime ale băncii comerciale și industriale. ■r MARȚI, 14 OCTOMBRIE 1914 ^ -3 Ultima Oră Serviciul telepatic al zianului UNIVERSUL Serviciul nostru special DIN ITALIA Rușii au mortiere pier^­rise Milano. 12. — „Cortiere dalla Bora“ află din Berlin, că știrile sosite din Londra spun, că și na­șii in luptele de lângă Kremen ar fi întrebuințat morti­ere de model, nou, fabricate în uzinele din antiloar. Aceste mortiere ar fi de un calibru mare și sunt foarte ușor de mânuit. Competenții declară, că aceste mortiere echivalează în eficaci­tate piesele de artilerie Interim­­ir,țate de germani pe frontul o­­riental al războiului. Vapoare austriace captu­rate de francezi Milano, <i. — Corespondentul din San-Rem­o al ziarului ",Se­­colo" află următoarele: In apele noastre escadra fran­ceză operează cu mare activita­te. El­ a fost văzut un crucișă­tor, care naviga în largul golfu­lui San-Remo. Când crucișătorul a ajuns în apropiere de capul Verde, a o­­colit­ repede îndreptându-se cu cea­ mai mare viteză spre su­d­­vest. După știrile sosite din Nizza, se pare, că mai multe unități franceze pândesc mai multe va­poare, care­ au arborat pavilioa­ne suspecte. Pe de altă parte se află, că o escadră de torpiloare franceze în apele Mantonului au captu­rat două vapoare, care purtau pavilion italian. Aceste vapoare veniau dintr’un port spaniol și se îndreptau spre Genua. Din registrele de bord, s’a vă­zut­­ ca © vorba, de două vapoare austriac­», care au­ fost imediat duse la Toulon și au ancorat lângă alte trei vapoare germa­ne, capturate de aceiași escadră de torpiloare. Americanii oferă englezi­lor mortiere de calibru mai mare ca ale germa­nilor Milano. 12. — Din Londra se anunță că americanii au făcut englezilor o ofertă de mortiere. După o telegramă a ziarului „Daily Telegraph ” din New­ York în curând vor sosi la Londra 3 ingineri americani pentru a pre­zintă ministerului de război mo­delul rotirii erelor americane, care prin potențialitatea lor par să întreacă cele mai mari tunuri germane. Memoriile lui Bismarcc posesiunea Angliei in Milano, 12. — Corriere della Sera, află din Berlin. Se vorbește de mulți ani des­pre al treilea volum din memo­­riile lui Bismarck, a cărui pu­blicare era împiedicată din moti­ve­ politice. Mai în urmă s'a spus că manuscriptul ar fi fost depus de către casa editoare la Banca Angliei. Dacă știrea aceasta, care ne­­fiind desmințită, este exactă ul­tima parte a testamentului, lui Bismarck se află în posesiunea inamicului. Ziarele de aici insă cred că i­­namicul va respecta manuscrip­tul posedat, fără să-l publice. Noul ministru de al Italiei război —Comentariile presei germane— Milano. 12. — ZvttXul „Corriere della Sera“ află din Berlin ur­mătoarele: Numirea noului ministru de războiu al Italiei este foarte pu­țin comentată in presa de aici. Se relevează numai că această numire a venit pe neașteptate întru cât se credea că va fi nu­mit generalul Porro. „Și de astă dat — zice „Vos­­sische Zeitung", ca și atunci, când s'a format cabinetul Salan­­drg, programul lui Porro a fost considerat prea, larg". „Berliner Tageblatt” scrie că armata italiană în scurtă vreme va ajunge la o desăvârșite pre­­parație". Moartea Regelui Carol și situația României comen­tată în Anglia Milano, 12. — „Corriere della Sera“ află de la corespondentul său special din Londră, urmă­toarele: Ziarele­ engleze cred, că moar­tea regelui Carol înlesnește po­porului român posibilitatea de a se grăbi, să-și încorporeze pro­vinciile de sub stăpânirea Aus­­tro-U Ungariei. Cu toate că Regele Carol avea mari simpatii pentru Germania, presa engleză ii aduce omagii foarte măgulitoare, recunoscând că toate sforțările Regelui pen­tru­ binele României au­ fost în­coronate de succes. Ziarul ,,Times“ îl numește Un m­are Rege. ..Morning Post,“ zice că­­ după moartea regelui Carol, Româ­nia­­ își va putea urma înainte drumul său­. Aceasta nu însemnează însă că, România se va putea uni cu Tri­pla înțelegere. România trebu­e să-și determine acțiunea sa, în raport cu acțiunea vecinilor și a aliaților săi. De la ultimul războia balcanic România, a­ avut o atitudine pa­cificatoare in Balcani și a­ păzit mereu planurile partidelor din Turcia, care donau un războiu­ contra Greciei șî pe care războiui. Germania caută, să-l provoace în paguba aliaților. Ge se crede in Anglia despre Olanda Milano, 12. —■ Ziarul englez „Spectator" scrie: „Ar fi de ma­re folos pentru Anglia, ca Olan­da să înceapă, o acțiune milita­ră alături de Germania, deve­nind astfel inamica noastră- Faptul că Olanda este neutră, și nu luptă, contra noastră, mai mult, ne încurcă"". General german omorât de artilerie engleză Milano, 12. — Din Flessing (pe coastele Olandei) se anunță, că, un hipic, care s'a dat pe coastele Mării­ Nordului, genera­lui ger­men Staniep împreună cu stolul săi­, major a fost, ucis de arti­leria vaselo­’ engleze. Submarine germane res­pinse de canoniere engleze Milano, 12. — O telegramă di­n Londra, spune, că mai­ multe sub­marine germane au atacat cano­­nierele engleze, cari operau­ pe coastele germane. Submarinele au fost respinse cu mari pierderi. Bulgaria se plânge de România Sofia. l­.­­ Ziarul „Kambana“ pretinde a ști din izvor autorizat că dela Sofia s’a făcut totul pen­tru o prietenie intimă cu Româ­nia. Guvernul bulgar a închis cehii asupra vandalismelor (?!) comise de autoritățile românești la Dobrogea. La Sofia a domnit convingerea că prietenia ar fi dat roade bune pentru amândouă statele. Și Turcia a sprijinit a­­ceste silințe, dar zadarnic, căci România se teme de o Bulgarie întărită și face guvernului bul­gar nenumărate greutăți mai a­­les in ce privește tranzitul ma­terialelor. Dacă la București s’ar recunoaște greșelile, intimitatea s’ar putea stabili. Fluctuații!» fie frontul occidental Paris, 10 (sosită 12). — Comu­nicatul oficial din 10 Oct., orele 22, zice: La aripa noastră stân­gă, acțiunea a continuat cu cea mai mare violență, mai ales în împrejurimile orașelor Arras, La Bassée și Armentières. Aliații au pierdut puțin teren în câteva puncte lângă La Bassée și au câștigat altele la est de Armen­­tieres. In rezumat, pe această parte a frontului, situația nu s’a modi­ficat. La nord de râul Aisne, artile­ria franceză a distrus trei bate­rii germane. (Havas). Petrograd, 12. — Comunicatul oficial din 11, orele 13 și 42, alte. La aripa noastră stângă, bătă­lia mai urmează. Vrăjmașul a progresat la nord de Dizamde și lângă La Bassée. Noi am înain­tat simțitor la est de Nieuport și în regiunea Dungemarck pre­cum și în ținutul între Armon­­tières și Lille. E vorba de fluc­­tuațiunile inevitabile ale fron­tului de luptă care se menține în ansamblu. In alte părți ale frontului, mai multe atacuri au fost res­pinse și ziua și noaptea. In mai multe puncte am progresat pu­țin. In Woëvre, ofensiva noastră a continuat să înainteze în direc­ția pădurea Mortmare, la sud de Thiaucourt și pădurea Leprâtre, la nord de Pont - Mousson­ (Westnik). Subordonarea trupe­lor austro-ungare Petrograd(2. ) la ținuturile dintre Radom și Ivangorod, au fost lupte numeroase între tru­pele noastre și cele germane ca­re se retrag. Când reugele ruse iau ofensiva, ele nu întâlnesc de­cât trupe austriane. Pare că cor­­purile germane care operează în această regiune sunt întărite cu brigăzi de infanterie austro-un­­gare cărora le au impus pretu­tindeni și în mod sistematic să fie la arier­garde. Din cauza sa­­crificiilor impuse austriecilor, germanii reușesc foarte des sa scape propriile lor trupe. Acest rol­ de subordonat a fost impus mai ales contingentelor din pri­mul corp polonez și corpului al V-lea ungar. Efectivul armatei germane Be­rlin. Criticul militar italian, generalul Bompinia, co­munică, în ,,Popolo romano" că efectivul armatei germane, se compune din, cinci milioane sol­dați, instruiți și patru milioane soldați nein­strui­t­ți. ULUVBU CALEA VICTORIEI­­ I BUCUREȘTI Sosesc zilnic transporturi cu noutățile sezonului de toamnă și iarnă, stofe, catifele, plușuri, mătăsuri Mare asortiment cu modele de haine, costume tailleur, rochii flow și tailleur, croială garantată, executări în atelierele noastre proprii ismu­l holerei Trina. 12. — Un caz noi­ de ho­leră, a fost cons­­tat pe ziua, de in­ (10) in Moravia; două cazuri în Boemia și­ toii cazuri noul la Krems, în Austria de Jos; e vor­ba aci de un transport militar din Galit­ia. In fine, au mai fost 37 cazuri noul în Galiția. Starea economică a Angliei Berlin. 25. — Un economist din Londra comunică, că la indus­tria bumbacului au rămas ne­­ocupațî o jumătale­ de milion de lucrători englezi. — -OS13fS ®- 9-4* -ffiggm*''—’" - Grecii și Viiteami! Atena. II — Ziarele bulgare continuă să publice știri saure, zisle în cari dam probă de o lipsă de sinceritate fără pereche, spu­nând că autoritățile grace îî per­secută pe bulgarii macedoneni, pe când realitatea e că bulgarul găsește ocrotire la Macedonia. Bulgarii din Sofia se plâng de asemenea că autoritățile grecești au instalat 10.600 de refugiați greci în ținuturile din Castoria, Vodena și Verina. Dacă ziarele din Sofia ar fi de bună credință, ar fi spus că 50.000 de refugiați greci cari au fost goniți toți din Bulgaria după ce au­ fost jefuiți și maltratați într-un mod barbar, sunt în sarcina guvernului grec care a fost silit să se ocupa de instalarea lor în proprietățile ră­­mase libere în Macedonia. (A­­genția grecească). Misiri rusești centra Au­stri o­ € feme­­nilor Petrograd. 12. — Se asigură că ministrul de interne, d. Bar­­bara, va supune deliberărei con­siliului de miniștri un proiect de lichidare a proprietăței raiale spre a ridica de la supușii ger­mani și austriaci dreptul de a poseda imobile In afară de ora­șele din 23 gubernii dela graniță și du la țărani Marei Baltice și al Mărei Negre, unde acest drept va fi luat de asemenea supușilor ruși de origină germană cari au căpătat proprietatea vreunui i­­mob­il după promulgarea in Ger­mania a­lege­ dela 1 iunie 1870, privitoare la îndoi­ă naționali­tate. Arendarea imobilelor, în afa­­ră de orașe, precum dreptul de a le administra, se interzice sus ziselor persoane.Acest proect de lege prevede un termen de lichidare de mai multe luni. (Westnik). ar S­coșit fi reocupat Cernăuți Botoșani. 12 Octombrie Din informatiunile ce am deja persoane demne de toată încre­derea, trupele rusești ar fi reocu­pat Cernăuții- în urma luptelor date erî și astă noapte. Incer­când să controlez știrea o dau sub rezerva, întru cât pe cale o­­ficială nu sa știe nimic, totuși persoanele ce mi-au dat această informațiune, având contact ime­diat cu frontiera rusească spun că din interiorul Rusiei sosesc incontinuă mase compacte de tru­pe rusești, cari parcurg zi și noap­te frontiera spre direcțiuni necu­noscute. Faptul se petrece de 2-3 zil încoace și trupele par a fi a­­șa de numeroase cum nu au sosit încă de la începutul declarării războiului, ceea ce face posibile nouă operațiuni și surprize pe frontul oriental. Marele incendiu din Buzău Buzau. 12 Octombrie Astă noapte, la ora. 2, un puter­nic foc a izbucnit la tipografia A. Lărgeanu, din str. Doamna Neaga. Focul s’a întins repede s­i a distrus o parte din materialul de tipografie. Pompierii au stins focul după 2 ore de muncă. Pagubele trec de 20 de mii lei. Marfa era­ asi­gurată pentru suma de 40 de mii de lei. Clădirea a suferit mari strică­ciuni. Au mai suferit pagube: legătorul de cârti L. Oprescu și clădirile vecine. Se crede că focul a fost pus. S’a deschis o anchetă. — In oraș bântue epidemia de scarlatina. Școala normală, un­de s’art declarat 8 cazuri, ,a fost închisă de 6 zile. lylitiis iliosfiris Pe, ziua de­­ 2 Octombrie IN ȚARA Ploaia de erî a mai continuat cu întrerupere în cea mai mare parte a țarei până către seară— sau peste noapte, dând cantitate mici de apă între 1 și 8 mili­metri. Temperatura a variat pu­țin fiind cuprinsă între 10 gr. și 13 gr. ziua atingând 14 gr. la Balcik și Calafat și între 3 gr. și 9 gr. noaptea. Astăzi cerul acoperit în cea mai mare parte a țarei, în multe părți ceață, iar pe alocuri mai ales in Moldova a început a se însenina. Vânt slab de la E dar mai mult liniștit pretutindeni. Presiunea atmosferică a cres­cut puțin și se găsește in mij­lociu către 766 mm. DIN IAȘI Iași, 12 Oct. Rechemarea rezerviștilor greci din Basarabia Sunt pozitiv informat, că în ultimul timp, rezerviștii greci a­­flațî in Rusia au primit ordine a se înapoia în Grecia și a se prezenta garnizoanelor respec­tive. Rezerviștii greci domiciliați în Basarabia au și plecat cu­ mare număr spre patria lor. Ruși anunță succese In diferite orașe si târguri din Basarabia autoritățile au­ pla­­cardat afiate anunțând succesele trupelor rusești atât pe frontul Bucovinei, că și pe cel german. In aceste, placarde se anunța că numărul prizonierilor austriaci și germanî luați de­ ruși este de mai mul de S0.000. Trupe rusești in nordul Basarabiei In nordul Basarabiei sunt con­centrate acum­ mari forțe ru­sești. Aceasta in vederea, unor noul atacuri, ce urmează a se da asupra Cernăuților. In Austria se reduc sala­riile funcționarilor și se anunță că în Austria s’au­ redus la jumătate salariile funcționarilor publici. Aceasta însă după însăși cererea funcțio­narilor, formulată prin petiții și subscrise de mii de funcționari publici. E vorba ca și pensiile a­­cordate de Stat să fie reduse. Incendiul din strada Bra­­tianu La orele 4 dim. un puternic in­­cendiu a distrus casele din cur­tea bisericei Mitoc, din str. I. C. Brătianu. Incendiul a luat naș­tere dintr-un curent electric. înmormântarea publicistu­lui Moruzzi Astăzi s'a făcut înmormânta­rea regretatului publicist Mo­ru­­zzi. Cortegiul funebru a fost­ for­mat în majoritate din intelectu­ali. D-l prof. A. C. Cuza, printr-o impresionantă cuvântare, a ară­tat meritele decedatului publi­cist. Nenorocirea unui bătrân Bătrânul Gh. Alexandrescu, din str. Coman,­ fiind bolnav și căzând în nesimțire lângă sobă, s’a aprins. In stare foarte gravă a­ fost d­us la spital. De la centrul studențesc Comitetul centrului studențesc și-a­ depus azi mandatul. S’a ales o comisie de verifica­re, urmând ca în curând să se facă o nouă alegere. Cuvântarea M. R. Regelui afișată in comunele rurale în toate comunele rurale ale județului nostru, a fost afișată cuvântarea rostită în Parlament de M. s. Regele Ferdinand I. Astăzi, după oficiarea servi­ciului religios, preoții au­ citit în biserică această cuvântare, adu­­când­ o astfel la cunoștința po­porului. — La orele 3 jum. — IV. PREMIUL VIFOR Premiul I 3000 lei; pr. II 300 lei ; pr. III 200 lei. Distanța 1400 metri. . 1) Mirtyl (Varga) propr. D. Martinovich Grajdul Marghiloman, deși câș­tigător a fost descalificat,­­de­oarece a tăiat calea lui Mirtyl,­ montat de Varga, care a fost clasificat întâiul. P. M. 5—19.50 — La­ orele 4 — V. PREMIUL MOGOȘOAIA Premiul I 3000 lei; pr. II 300 lei; pr. III 200 lei. Distanța 2200 metri. 1) Zoltan (Beeck), propr. Gh. Bădescu. 2) Bobdinilă (Taylor), propr. maior Rázván. .3) Japes (Vargas, propr. D. Martinovich Neplasațî: L’Jnvisible, Prin­cess și Parfumeuse. P. M. 5—16.50. PI. 5-10, 5—9.50. 3 — La orele 4 jum. — VI. PREMIUL MERI­NANIEI Premiul I 2000 lei, pr. II 300 lei, pr. III 150 lei. Distanța 1600 metri. 1) Buhai, (Davidson), pr. sub-­ locot. G. Podgoreanu. 2) Constantinople, (Georgescu), pr. căp. C. Săvoiu. 3) Bol-Moscovo, (Willy), pr­­maior Răzvan. Neplasați: Marjorie, Dor Mă­runt, Polo, Lonesome, Medaille D­or, La Pompadour. •­­P. M. 5—28. Pr. 5—11, 5—36, 5--9,3u. ^ — La orele 3 — VII PREMIUL BUZĂU Premiul I 1000 lei, pr. a 150 lei ; pr. III 100 lei. Distanța 1000 metri. _ 1) Marta, (căpit. Lascarov), pr. G. Bădescu. 2) Margit II. (E. Fester), pr. M. Cristandach­e. 3) Haguenau. (Sabri Ali Isma­il), pr. locot. Dimitropol. Neplasați: Baron Meiden, Ca­vtare, Cezărică, Lady Villara Berg], Whitehall. gt1 P. M. 5—8. PI. 5-6,50, 5—26, 5—14. STIN­I DI ȚARA Câmpulung, 12. — "Azî dim. a­, încetat din viață, după o înde­­­lungată suferință, Vasile V. Ge­orgescu, primarul orașului nos­tru. SPORT Rezultatul alergărilor de la Băneasa . La orele 2 — IW­ I. PREMIUL DINA Premiul I 2590 lei; pr. II 350 M ;­pr. III 150 lei. Distanța 2000 metri. 1) Lipagi (Varga) propr. D. Martinovich 2) Aur (Taylor) propr. locot. P. Micșunești. 3) Piatră, Arsă (Dragomir) pr. locot.-col. M. Costin. Neplasați: Alunița, Zănoagă, P. M. 5—19 Pr. 5—7­5—6.50. — La orele 2 luni. — II. PREMIUL BL­AREMBERG Mare criterium Premiul I 10,000 lei, pr. II 1000 lei, pr. III 500 lei. Distanța 1609 metri. 1) Flacăra, (Willy), propr. Al. Marghiloman. 2) Leandru, (Taylor), pr. Al. Marghiloman. 3) Cotignac, (Marcenten), pr. Al. Marghiloman. Neplasați: Murmur și Singur. P. M. 5-7. PI. 5—13, 5—­7X>0­— La orele ß . HI. PREMIUL DE OCLOMERE Handicap limitat Premiul I 8000 lei; pr. II 500 lei; pr. XXI 300 lei. Distanța 2800 metri. 1) I­sben (Wilson) propr. D. Martinovich 2) Tesla, (Varga), propr. D. Martinovich ,) Armoise, (Willy), propr. Ah S. Zisso. Neplasațî: Jési. Veronese, Loch Cáriig, Moolinght II, Polonium, Plútókra!. P. M. 5-14,50; PI. 5—H.50- *- 75; 5-8.30. ECOURI Marele suces bucunoșteanu CU­­­CERITORUL, noua comedie a d-lui A. de Herz, a apărut pe edi­tura FLĂCĂRII. Ea e de vân­zare la toate librăriile din țară, afară de Alcalay. Prețul 2 lei. mia întristații: I. St. Scondăcescu, Niculae Scondăcescu, Barbu Scondăcescu, Viorica Scondă­­­cescu, Gh. .Tonescu, Ecaterina maior Mitul­escu, căpitan P. Mi­­tulescu, căpitan C. Mitulescu,­ Radu M­itulescu, Maria Mitu­­­lescu, Stoica Scondac cu toți copii, Ioniță Bădescu cu fami­lia, soț, copil, mamă, frați, so­ră soacră și văr, vă fac cunos­cut încetarea din viață în Bu­curești în ziua de 32 Octombrie 1914 a prea iubitei lor Lucreția Scondăcascu înmormântarea va avea loc în orașul T.­Măgurele, în ziua de 14 Octombrie 1914, ora 3. p. Aceasta ține loc de orice în­științare. + întristații;. Maria ,­C. Dimi­­triu mamă, Mieta soră, contele și contesa Maria Alexandri: Lens, d-ra Maria Aslan, Aurelia Filipescu, d-na și d-l maior Al. Nicolescu unchiu­ i*. mătușe, Eu­gen Petrișor văr, precum și fa­miliile: d-na Tarsi Aslan, d-na Elena maiorÂiescu, locot. Ni­­colae Iliescu,­familiile Crîstodo­­rescu, a fi durerea a vă anunța încetarea din viață a prea iu­bitei lor Lilly C. Dim­itri o in etate de IS ani și roagă pe toți cunoscuții și prietenii să considere aceasta ca invitație la ceremonia, fune­bră care va avea loc Luni 13 curent la ora 3 p. m. înmormân­tarea se va face la cimitirul E­­ternitatea din R.­Săr­at. Rugați-vă pentru dânsa. S'a pierdut în ziua de Duminică 28 Sep­tembrie, ora 7 jum. dimineața, pe drumul dintre Hotel Continental și Gara de Nord sau în sala de așteptare sau restaurantul Gării de Nord sau în trenul ce pleacă la ora 7.50 dimineața spre Pre­deal. O servietă (geantă avocă­țească) neagră, de piele, cuprin­zând acte și polițe la ordinul Societății Anonime Forestiere Union. Cine o va aduce la d-l­­. Abeles București str. Principate­le Unite 10. Telefon 41/31 va primi o bună recompensă. • • 132-3

Next