Universul, noiembrie 1914 (Anul 32, nr. 301-330)

1914-11-26 / nr. 326

CONGRESUL Societä­ei ortodoxe naționale a femeilor române ZIUA I-a — Inaugurarea grădinii de copii dela Floreasca — Duminică a fost a doua zi de… Au maii vorbit d-na Steliana lucrări a congresului „Societăței' lonescu, d-na general Mânu, d-na Nicolaide, directoarea școalei, și d. dr. Botescu. A urmat o productitne cu co­piii școalei- după, care solemnita­tea a luat sfârșit, ortodoxe naționale a femeilor române“. La ora 10 jum. dimineața s-a inaugurat, cu o deosebită solem­nitate, localul grădinei de copii n-rul 1 dela Floreasca (prelungi­ta Dorobanți). Au asistat, afară de d-nele membre din comitetul societate­ și numeroase delegate din ta­tă țara: I. P. S. S. Konon, mitro­politul Primat, d­-nii I. G. Duca, ministrul instrucțiunii publice, Emil Petrescu, primarul Capita­lei, dr. H. Botescu, Dinu C. But­­«ulescu, etc. Preotul paroh Gh. Alexandres­­cu, de la biserica Floreasca, a o­­ficiat o sfeștanie, după care au urmat cuvântările. I. P. S. S. Konon, mitropolitul primat d­intr-o frumoasă cuvânta­re, a arătat Însemnătatea deose­bită ce se cuvine a se da copii­lor, creșterii și pregătirii lor su­fletești însuși Mântuitorul a spus: *,Lăsați copiii să vie la mine!* D. ministru al instrucțiunii pu­blice, I. G. Duca, arătându-se foarte satisfăcut de faptul că asistă la inaugurarea unei școli nouă, a încheiat exprimându-și mulțumirea pe care o simte față de progresul făcut de societatea ortodoxă națională a femeilor române“, D. Em. Petrescu, primarul Ca­pitalei, a adus elogii soc. orto­doxe care dezvoltă o așa de lă­udabilă activitate, și a promis so­cietății tot sprijinul primăriei în opera pe care o săvârșește. D-na Esmeralda, general Manu a mulțumit «ălduros, în numele comitetului tuturor acelora caii sprijină acțiunea „societăței or­todoxe naționale a femeilor ro­mâne“ Preotul Gh. Alexandre­scu a mulțumit. In numele locuitori­lor din cartier, pentru cinstea și luarea aminte pe cari societa­tea ortodoxă a arăstat-o cetățeni­­lor din parohia sa. Inaugurarea grădinei de co­­pii din Câmpul Pleșoianu La ora 2 fam. d. a., s’a inau­­gurat localul grădinii de copii n-rul 4 din Câmpul Pleșoianu. La solemnitate au asistat, pe lângă d-nele membre, d. Em. Pat­rescu, primarul Capitalei și d­-na general Pert.Kari, doamnă de onoare a M. S. Regina Maria. Preotul paroh T. Leontescu, de la biserica Mavrogheni, după ce a oficiat un serviciu divin, a ținut o cuvântare in care a ară­tat însemnătatea pe care aseme­nea școli o au la cartierele măr­ginașe. D. dr. Boțeanu a evidențiat, de asemenea importanța acestor grădini de copii cari sunt înzes­trate și cu o anexă foarte utilă,— cantine pentru elevi. D-sa a mulțumit tuturor celor cari au contribuit la ridicarea a­­cestei școli. D-na Hu­etett, a mulțumit so­­cietatei ortodoxe pentru interesul pe care-l arată copilor sărmani. D. primar al Capitalei Bír. Petrescu a exprimat de asemenea mulțumiri societății. D-na Alexandrina Gr. Canta­­cuzino, a mulțumit d-lui primar pentru solicitudinea pe care o arată pentru acțiunea soc. orto­doxe. Seara, la ora 5, s’a dat, la „Boulevard“ un ceai, de către comitetul societăței ortodoxe na­ționale a femeilor române. A Sâmbătă seara, după ridica­rea ședinței, d-nele membre ale comitetului soc. ortodoxe, Îm­preună cu­ I. P. S. Mitropolit Primat, au făcut, o vizită d-nei Anastasia Gr. Filipescu, acasă. ATENEUL ROMÂN „Naționalism și socialism“ Inaugurând seria conferințe­lor din acest an ale „Ateneului sromân“ — d. T. Policrat a căutat s­ă­ demonstreze Duminică stară, că naționalismul și socialismul ne pot concilia cel puțin în îm­prejurări extrem de grave, cum sunt cele de azi, socialiștii con­venind sa subordoneze principii­le și activitatea lor, necesităței de a contribui la apărarea interese­lor mari naționale, ,a căror pro­movare e o condițiune de exis­tență pentru patrie. Și, poate, dacă un numeros grup de socia­liști,­­aflat in sală, n’ar fi mani­festat ostil, împotrivă-, încer­când de mai multe ori să-l oprea­scă de a vorbi, conferențiarul ar fi reușit, prin patetismul său și printr'o abilă colorare a expune­­rii, să dea tezei sale puterea de deplină convingere, întreruperile sgomotoase, insă, ale socialiști­lor, urmate de protestările pu­blicului care voia să asculte con­­ferința, — trebue să recunoaș­tem — fără a-l descuraja pe d. Policrat, au avut totuși de efect să-l facă a reduce mult argumen­tarea prin care ar fi putut lă­muri perfect modul d-sale de a gândi. Pilda, faptele petrecute, având o putere de convingere covârși­toare, conferențiarul a reamin­tit de la început dovada de ’nalt patriotism dată de socialiștii germani, cari, la izbucnirea răz­boiului, s’au pus în slujba pa­triei cu toată inima, făcând toate sacrificiile, omenește po­sibile, ce se puteau cere celor mai desăvârșiți patrioți. Cu pri­lejul citărei acestui fapt, s’a pro­dus față de conferențiar manifes­­tațiunea ostilă despre care am vorbit, câțiva dintre întrerupă­tori voind a reaminti, că și so­cialiștii noștri pot­ face dovada patriotismului lor, neînțelegând să dea înapoi, de pildă, atunci când ar fi vorba de un război de defensivă. Dar întrerupătorii au mai reamintit conferențiarului că, de vreme ce se vorbește de înfăp­tuirea idealului național, nu tre­bue uitată Basarabia. Continuând, d. Policrat a stă­ruit, cu toată convingerea, asu­pra necesităței imperioase in fa­ța căreia noi, românii, ne gă­sim azi, mai lămurit de­cât ori­când, de a lupta pentru înfăp­tuirea idealului național ce ne-a stăpânit totdeauna gândul. Cin­stit­a spune că nu trebue să ui­tăm că sunt romââni și în Basa­rabia,­ că gândul nostru trebue să fie pretutindeni acolo unde sunt frați de ai noștri, cari vor­­besc și simt românește, acolo unde se trăește o viața româ­nească, datori fiind să-i revendi­căm, că Rusia a săvârșit la 1877, o mare nedreptate față de noi — la treacăt fie spus, a adău­­gat conferențiarul, datorită mai mult cancelarului Bismark al Germaniei, care ținea să produ­că o desbinare între noi și ruși, având de deschis drum prin țara noastră intereselor economice și de stat germane­ — dar că azi, pentru rolul istoric pe care-l în­deplinește Rusia în actualul răz­boi European, pentru rolul isto­ric pe care-l vor îndeplini frații noștri de dincolo încorporați țarei noastre, privirile noastre trebue să fie ațintite peste Car­­pați. De dincolo ne-a venit lu­mina și belșugul de energie rodnică; prin alipirea fami­liilor de acolo viața noastră publică, va avea o simțită schimbare în bine, se va însă­nătoși, ne va da puteri noui — pe care nu ni le-ar putea da a­­cum frații noștri din Basarabia — și, când vom fi laolaltă 14 milioane de români, ne vom putea apăra drepturile noastre de neam cu mai multă tărie și vom putea mări revendicările noastre. „Dar va trebui pentru înfăp­tuirea idealului nostru să facrai război Austro-Ungariei? Da! Va trebui să luptăm înpotriva Ger­maniei? Dar Poate vom fi în­vinși? Poate­ întregirea neamului e pentru noi, ca popor, ca stat, condițiune de existență sine qua non. Și de­cât să murim de lași­tate, de teama ori de rușinea zilelor grele ce ar putea veni, să preferim a mu­ri ca eroi pentru salvarea patriei. Pilda, cea mai înaltă a sacrificiului pentru ța­ră și neam ne-au dat­-o belgienii, popor de eroi, și viteazul popor sârb. Nu .8» cuvine ca noi să dăm dovadă de lașitate. In timpul conferinței și la sfârșit mai ales, o mare parte a auditorului a răsplătit cu a­­plauze prelungite pe conferențiar pentru convingerea CU care a vorbit și pentru bunele lucruri spuse. La sfârșitul conferinței însă socialiștii au reinoit manifesta­ția lor sgomotoasă, cerând să fie lăsat a vorbi din parte-le D. Barbu Eftimiu, spre a respunde conferențiarului. D. Barbu Efti­miu s-a silit chiar la tribuna și a încercat, să vorbească. Produ­­cându-se un prea mare tumult în sală, a intervenit poliția și a obligat pe D î. Eftimiu să se dea jos de la tribună. Sala a fost evacuată, socialiștii au eșit cân­tând „Internaționala“. C. MM din Bucovina Marmornița, 23 Noembrie Măsuri pentru populația săracă din Cernăuți Din ordinal guvernatorului, *‘e­u sigilat toate magazinele in­­chise ai căror proprietari lip­­sesc din localitate, iar marfa c­onfiscată. In curând aceste prăvălii vor fi deschise de primărie, iar cu banii rezultați din vânzare se vor cumpăra alimente pentru populația săracă, fără deosebire de naționalitate,­ ­restarea a 7 evrei frun­­tași Azi dimineață guvernatorul a adunat la primărie pe toți e­­vreii frunt­ași rimiți la Crb­­ăuți, ținându-le o cuvântare aspră din cauza ostilității lor față de trupele rusești; apoi, a arestat 7 evrei­ea ostaticii. Guvernatorul a cerut ca până la ora 5 după amiazi comuni­tatea israelitei să depună 30 mii de ruble drept amendă; la caz contrariu, cei arestati vor fi transportați in Rusia. Pentru siguranță, s'a confis­cat palatul național israelit clă­dit nu de mult și care a costat 8 milioane. Această măsură a produs ma­re neliniște In sânul populației evreești. ^ ^ | imi?îgma' • «xBB DIN ZIARE împăratul Francisc Iosef a dăruit 50.000 coroane comitetu­lui austriac pentruu »Semiluna J&gpfeet V TRAGEREA LOTERIEI ROMÂNE DE STAT GLASA VI (Ziua IX-a) Eri a continuat tragerea Lote­riei de Stat a clasei a VI-a a re­gatului român. Iată rezultatul tragerea N-lul 21569 a câștigat 60.000 lei. N-rul 28631 a câștigat 20.000 lei. Au câștigat câte 2000 n-le: 47323 37938 9802 7506 42543 54367. A câștigat 1080 lei n-telei 38143 42878 47906 32777 32462 14877 18608 41406 43500 30872 10849 13719 29099 56037. Au câștigat câte 300 lei n-tele 1063 8342 21390 22329 27197 34715 3888 9694 15171 18875 24252 39122 47598 47386 50538 34766 57102 8687 9551 9340 34952 40181 43851 48139 51800. (Cifrele negre din capul rându­lui indică miimile). 0. 150 842 646 282 665 394 699 965 988 648 707 732 697 442 382 233 463 837 858 113­ 1. 835 501 054 740 552 312 816 503 832 945 390 < 99 821 204. 2.500 165 901 201 196 461 S19 114 296 085 416 506 531 346 989 933 248 3.087 307 108 159 771 228 505 692 919 002 716 959 404 113. 4.222 255 567 112 987 012 472 530 749 584 205 820 501 380 528 533 519 692 105 055 511 774 290 135. 5.006 525 152 998 088 093 804 646 494 518 160 994 959 146 823 837 090 224 243 553. 6.800 243 939 393 657 680 294 806 809 456 496 451 763. 7.773 990 397 494 625 492 079 395 391 088 840 210 953. 8.220 709 741 776 208 434 810 160 725 041 881 740 004 196 183 483 718 672. 9.300 850 469 984 000 624 978 229 466 669 185 906 091 487 304 357 395 169 113 741 881 159 603 834 064, 10.805 0225 698 975 071 850 579 479 962 572 685 852 582 188 855 983 253 468 662 127 948 159 888 235 339 723 072 999­ 11.373 488 824 398 460 957 636 960 247 519 411 922 025 977 285 825 305 3­45 283 086­ 42.283 723 730 951 321 262 928 539 252 192 66 429 497 414 486 132. 13.916 075 244 816 475 458 448 848 365 140 163 849 80S 399 193 168 995 733 847 332. 14.325 231 984 978 489 858 222 726 966 44­4 933. 591 292 537 087 762 310. 25.261 252 135 761 956 401 298 218 196 773 236 961 929 295 765 517 577­ 16.672 436 379 388 426 779 504 401 543 473 074 98S 507 535 920 698 497 022 078 214 016 973 910­ 17.684 701 143 487 126 435 954 613 646 006 401 036 710 847 240 657 341 639 642 327­ 18.236 312 019 081 800 109 885 984 450 970 480 626 526 054 271. 050 498 205. 19.290 534 642 774 662 868 705 867 939 023 886 690 032 600 093 678 679 202. 20.709 614 031 590 831 180 304 425 930 835 561 606 925 912 474 820 91S 560 219 892 607 648 494 468 079 343. 21.290 415 670 885 147 016 591 834 935 491 418 273 542 430 421 036 164 805 280 380 472 899. 22.808 416 694 364 956 988 066 287 657 069 758 445 995 090 830 423 908 128 645 103 178 919 480 624 421­ 23.315 780 472 468 202 766 304 5591 521 773 517 079 582 758 252 778 509 657 417 072 059 457­ __ 24.304 641 149 299 002 614 698 011 466 625 255 746 507 205 061 146 547 627 850 416­ 35.653 021 487 476 588 893 56t1 880 593 577 980 047 056 845 910 970 739 848 369 057 277. 28.677 087 408 439 522 410 750 955 875 096 448 893 926 716 817 028­ 27.034 935 615 364 647 162 106 277 970 323 588 298 095 567 168 663 774 014 575 409 211. 28.834 237 528 483 537 778 873 044 403 314 473 103. 29.028 831 013 712 062 448 637 749 412 616 071 054 091 639. 30.134 130 288 831 950 042 000 909 667 977 027 705 868 867 806 519 552 251 429 843 211 361 782 875­ 31.136 319 215 769 359 839 773 015 551 326 956 583 978 506 723 906 440­ 32.274 579 646 222 288 024 069 802 350 759 687 626 854 762 271 220 123 967 777 266. 33.173 752 841 450 060 637 097 688 984 441 739 248 136 194 237 551 878­ 34.177 145 236 081 549 731 100 175­ 35.478 142 507 357 591 609 994 044 146 141 080 223 990 907 853 330 572 954 623 089­ 38. 732 986 930 256 698 434 558 834 371 679 568 045 311 398 773 C­#r, 463 299 017. 37.655 603 525 236 862 579 334 147 509 641 140 447 459 871 890 642 156 243 375 057 294 435 695. 38.240 787 133 067 183 738 172 754 634 411. 38.214 875 385 184 643 107 185 258 556 611 493 473 214­ 40.359 486 207 218 71» 147 737 478 785 535 072 545. 41.699 365 545 459 134 417 427 844 701 834 696 275 007 572 980 922. 42.934 733 991 206 228 441 204 835 331 922 580 416 687 573 975 697 401­ 43.232 167 339 778 OK 283 423 9­« 849 273 064 494 803 735 793 111 863 566 155­ 44.500 917 023 837 003 640 686 861 211 010 512 626 515 748 503 639 614 671 025 953 447 467 279 958 069 170 523 45.020 095 876 834 113 802 859 178 119 153 156 288 414­ 46.807 876 0­20 713 091 600 78S 549 480 777 558 803 318 680 045 325 063 000 901 344 959 041 989 037­ 47.975 696 314 053 448 475 462 474 837 599 876 144 178 079 215 950 172 091 812 103 038. 4.8.110 H1 384 279 550 000 940 670 763 595 280 919 368 154 341 457. 49.569 595 788 185 937 689 842 409 667 251 224 674 214 420 031 935 315 311 361 440 891 535 780. 59.541 279 140 413 746 762 725 550 267 652 930 971 551 361 260 164 066 033­ 51.407 070 717 054 012 727 401 568 450 382 203 916 963 911 154 170 964 895 744 940 877­ 92.226 533 441 446 073 151 319 335 723 611 056 549 830 491 874. 53.660 639 075 818 342 £83 173 123 990 200 539 077 515 452 031 787 895 496 216 998. 54.073 003 867 173 533 693 171 351 051 891 483 745 627 868 790 203 502 167 669 340­ 55.512 468 486 765 186 355 221 825 46! 194 871 576 535 325­ 58.966 803 329 480 243 784 301 089 414 651 532 930 592 760 764 868 075 57.341 950 870 207 226 534 467 557 617 999 746 397 108 168 000 922 441 423 140 874 249 016 720 280 370 200 396 938 817. 58.368 527 725 013 331 210 869 *01 575 594 046 016 295 428 042 205 193 160 155 848 411. 59.558 282 640 751 955 405 080 430 191 627 619 045 508 293 236 763­ MIERCURI, 26 NOEMBRIE 1914 -2. «a Știri din țară P­rin poștă — TG.­MEAMȚ Judiciare. — Universul a ară­tat la timp cum prin luna Sep­tembrie într’o noapte, un furt îndrăzneț prin efracție s‘a co­mis la prăvălia d-lui Iancu Cer­chez din str. Ștefan-cel-Mare a­­cest oraș. In urma cercetărilor făcute de jandarmi, s'a stabilit că autorii furtului sunt Vasile Gh. Pungă și N. N. Plăcintă, din Vânătorii N. Fiind dați judecatei, judecăto­ria locală i-a condamnat la câte 6 luni închisoare și 200 lei des­păgubiri. BÂRLAD lntruuirea de la „Sindicatul- Mixt“ din Bârlad.­­ Duminecă, la orele 3 d. a. la sediul „Sindi­catului mixt“ din Bârlad, si­tuat în str. Cojocari, s'a ținut o întrunire publică, convocată de comitetul sindicatului în Contra intrărei în acțiune a României și a protesta în contra scumpirei traiului. Au luat cuvântul d-nii Gh. Pa­­­ndi muncitor, Gh. Candel aju­tor mecanic, R. Goldstein comp­­tabil și D. Marinescu, secretar al partidului social-democrat, care a și citit apoi o moțiune în sensul celor vorbite. In ajutorul populației nevo­­iașe.—„Casa A. Schuller-Bârlad" prin d-l S. Schuller fiu, a­ luat frumoasa inițiativă subscriind și colectând o sumă de bani, cu care s’a cumpărat o însemnată cantitate de lemne, cartofi și fasole spre a se distribui popu­lației nevoiașe locale, fără deo­sebire de naționalitate. R.­SARAT Meseriașii au fost iertați de menzi. — In urma întrunire­ ți­nută în localitate Joi 13 Noem­brie, cu care ocazie s'a trimis și un memoriu ministerului de industrie și comerț, s’a primit o telegramă prin care meseria­șii sunt iertați de plata amen­­z­ilor aplicate de casa meserii­lor. Meseriașii au h­otărit să țină o nouă întrunire zilele acestea, spre a cere suspendarea cotelor pe timp de 4 luni, așa cum a cerut comisiunea care s'a pre­zentat d-lui secretar general al ministerului de industrie. Crucea Roșie.­­ Din inițiati­va unui comitet de doamne din elita râmniceană, s’a înființat o filială a societății Crucea Roșie, formându-se și comitetul. Dumi­nică după amiază la prefectură. BACAU Incendiul de la bariera Călu­­­găra.—Sâmbătă noapte, pe la ore­le 8 iun.—­9, dela rezervorul de țiței al brutăriei Dimitrie Pis­­piriș, din str. Bac­iu-Oena, au luat foc casele d-lui Ioan Goga. Focul s'a întins la niște fân ce era în podul unor ate­nanse din apropierea brutăriei cuprinzând bragageria de alături și casele lui Andone Pontovak­i. Sosind pompierii, după o mun­că de aproape 2 ore, focul a fost localizat. A ars o mare cantitate de făi­nă și marfă, împușcat din imprudență. ~~ Duminică la orele 4 lum. d. a. pe când plutonierul Barbu Petre din reg. 71 rezervă venia spre gara Moțăței din Galiciuica, un­de fusese în interes de serviciu între Galiciuica și Galicea ma­re, umblând cu o pușcă Mann­*­eher, arma s’a descărcat și glon­țul l-a lovit sub gât, sburându’i craerii. Imediat a fost transpor­tat în casa unui țăran, unde și-a dat sfârșitul. URZICENI Mort din beție.­­ In seara de 22 Noembrie a fost internat ln spitalul din Urziceni Dumitru Mihai­ Lazăr, în etate de 30 ani, de fel din comuna Poenari-Rali (Prahova), care venise le cer­cul de recrutare pentru viza actului de dispensă si care fi­ind beat turtă, a căzut dintr'o trăsură în timpul mersului. Du­pă 4 ore a murit fără a-și reve­ni în simțiri. Nu se cunoaște cauza morții, dacă ea a fost pa­­torită prea marei inserări pe alcool sau căderei din trăsură. FOCȘANI Șezătoare. — în seara de 22 Noembrie s'a ținut la Biblioteca Publica a patra șezătoare lite­rară. D-1 profesor Bondescu a Vor­bit despre „loan Creangă și o­­pera sa". D-1 avocat Al. Lascarov a ci­tit din Amintirile lui Creangă, iar d-1 profesor V. Haneș „Fiur­turile Mor­ții" de V. Anghel. Găsirea unui cadavru. — In apa Zaharei, pe teritoriul Co­munei Spulbera, s’a găsit cada­vrul lui Ștefan Cretu, de 68 ml CALAFAT­ ­ — Prin telefon — PLOEȘTI Ploești, 23 Noembrie Păduri incendiate Autoritățile au fost încunoștiin­țate că de eri a isbucnit un pu­ternic incendiu într’o pădure de pe muntele Caraiman, focul întinzându-se și la muntele vecin Puricele. De teamă ca focul să nu ia proporții, s'­au tri­mis din Sinaia 200 de soldați și grăniceri spre a lua toate măsu­rile pentru localizarea focului. întrunirea de la clubul so­cial democrat Astăzi după ami­ază s'a ținut o adunare la clubul social-demo­crat pentru comemorarea lui Ște­fan Gheorghiu, unul dintre con­ducătorii mișcării socialiste din localitate. Încetat din viață anul trecut. S’au ținut cuvântări arătându­­se viața și meritele lui Ștefan Gheorghiu. De la Liga Culturală La Liga Culturală s-a ținut tot azi o adunare în vederea congre­sului extraordinar al Ligei, ce se va ține la București. Lucrările consiliului recrutare de Mâine, consiliul de recrutare își va începe lucrările în Slânic pentru tinerii din plasa Vărbilău. Incendiu Un puternic incendiu s'a­ decla­rat antă noapte, la locuința d-lui Lazarovici, depozitar de vinuri din str. București n­rul 52. In­tervenind în grabă pompierii sub comanda d-lui locot. Ilie Palada­­ focul, care provenise de la coșul casei, a fost stins. CRAIOVA Craiova, 24 Noembrie Adunarea generală a secției Ligei culturale din Craiova Adunarea generală a Ligei s'a ținut aseară la sediul ei din stra­da I. C. Brătianu. *A prezidat d. N. Emanescu, președintele Ligei . Darea de seamă de activitatea secției pe anul trecut a fost fă­cută de secretarul Ligei, d. G. Mi­. Demetrescu. Pasagiile refe­ritoare la dezavuarea pe care sec­ția de aci a făcut-o comitetului central față de directiva contra­ră intereselor neamului, pe cari acel comitet încerca s-o impună la Ligă, au fost viu aclamate de adunare. Darea de seamă, fiind aprobată casierul Ligei, d. I. Bârliba, a ci­tit raportul de descărcare de ges­tiune. Adunarea a aprobat raportul. In urmă s’a format biroul pen­tru alegerea noului comitet. El se compunea din d-nii P. Ce­­lăreanu președinte și Cuțana se­cretar. Lista compusă din d-nii N. Ro­manesei St. Bolovan, gen. Drăgo­escu, I. Bârliba, Al. Bărbulescu, Anastasie Georgescu și George Mil. Demetrescu a obținut 114 voturi. Lista adversă a obținut 4 vo­turi. Adunarea s-a terminat în li­niște. Bătaie Sergentul Pleșea Constantin, din reg.­i călărași, trecând călare pe strada Buzești a călcat pe N. Cătlinescu. Ambii căzând jos, după ce s'au sculat s‘au luat la bătaie și s’au ales cu răni. Tipografie prădată Tipografia d-lui N. Macovei din str. Madon­a-Dudu a fost pră­dată de necunoscuți. Moartea unei nenorocite Eameea Maria Zamfir, a fost găsită în nesimțire pe bal. Inde­pendența. Pe drum spre s­ptal a murit. Agresiune Marin Dumitru și I. Ștefan, fi­ind în ceartă cu N. Ștefan, s-au pândit aseară în dreptul străzii Studentul și i-au dat lovituri de cuțit în cap. Rănitul a fost dus la spital. A­­gresorii au fost arestați. Reprezentație Mercuri seară se va da o fru­moasă reprezentație la cinemato­graful Lux, cu concursul artistu­lui Emil Dumitrescu. Soldat tăiat de tras R.­Sărat. 24 Noembrie -Aseară la orele 7 și 20, după ple­carea trenului de marfă 505 spre Focșani, mai mulți soldați din reg. 9 de infanterie din garnizoa­na locală au găsit în șanțul de Ungă cantonul n-rul 15 pe solda­tul Drăghici Drăgan din reg. Putna n-rul 10. Soldatul avea pi­­ciorul stâng tăiat din glezne și o rană gravă la cap. Soldatul a declarat că vroia să se ducă la regiment cu trenul de marfă <505 și fiind cam beat a căzut din tren. Nefericitul soldat a fost internat în spitalul jude­țean din R.­Sărat. ­» ■» — desrcgrs ds spargere Pitești, 23 Noembrie 1914 Aseară, pe la orele 8, trei băeți de la comerciantul Mihalache Ionescu din oraș, au încercat să-i spargă prăvălia. Ei fiind obser­vați la timp de sergentul din poți au fost prinși și arestați, Primii doi membri sunt nu­miți din partea ministerului in­­­­strucțiunii publice, iar ceilalți p din partea facultății de litere și­­ filozofie. DE LA C. F. R. ♦ Cu începere de la 1 Ianuarie 1915 intră în vigoare un nou model de ,,Verband-Karte“ pem­tru membrii austro-ungari și germani ai căilor­ ferate respec­tive. ♦ Direcțiunea căilor ferate a luat dispozițiuni riguroase ca la toate stațiunile să se poată da ajutoare imediate medicale pentru eventualele accidente. In acest scop s’au înființat și s’au aprovizionat cu toate cele necesare, cutiile de ajutor. ♦ Direcțiunea serviciului miș­cării încunoștiințează întreg personalul c. f., că prețul man­talei blănite s’a urcat la 48 lei. INFORMAȚIUNI MARȚI Pentru direcțiu­iwa generală a poștelor: Un abonat ne scrie plângân­­du-se că, din 4 scrisori ce a tri­mes la reg. 40 Călugăreni, din Bazargic, nu s’a primit nici una. In genere — ne scrie abonatul — serviciul poștal în Cadrilater e foarte defectuos. In corn. B&lești-Gorj s’a înfi­ințat un cerc cultural, cu o bi­bliotecă populară, cu scop prin­cipal de a răspândi gustu­l citi­tului în popor.­­ Comitetul roagă călduros pe toți d-nii librari, editori și toți binevoitorii, de a contribui cu cărți, reviste și orice publicație românească­ potrivită scopului urmărit, la alcătuirea bibliote­­cei. Donațiile se vor adresa: d-lui Gh. Teotedi, învățător, pentru Cercul cultural „Dragostea de Neam‘‘, com. Bălești-Gorj, prin Târgu-Jiu. Unii exportatori de cereale, ca să obțină mai curând vagoane pentru exportul mărfurilor, au depus în gări fructe și scrisori de trăsu­ră pentru ca­ntități de mărfuri, pe care nu le aveau încă. Și aceste scrisori de tră­sură erau utilizate apoi ca mij­loc de speculă pentru a fi expe­ditori de mărfuri. Ca să înceteze acest sistem de inducere în eroare a căilor fe­rate și ca să se pu­nă capăt unor speculațiu și- direcțiunea căilor ferate a orânduit o anchetă severă. Depozitările mărfurilor pen­tru export se urmează cu inten­sitate în toate gările. Până ale erau depuse în sta­țiuni cantități de cereale, care necesitau 32.000 de vagoane spre a fi exportate. Numărul vagoanelor căilor ferate germane și austriace destinate să vină în țară la noi , spre a transporta mărfurile cumpărate de țările respective, e departe de a corespunde lo­­găduelilor și angajamentelor date de oficialitatea c. f. ungare și germane.­­ Prin punctul Predeal au in­­trat Duminică în țară­ 48 de vagoane d­e mărfuri pentru im­port și au ieșit 58 cu mărfuri exportate. Societatea ,,Uniunea femeilor Israelite“ din București, cunos­cută prin actele sale filantro­pice­ crede că-și face o datorie sfântă de a îmbrăca și in anul acesta ca în fiecare an cu haine noi, lingerie, încălțăminte, etc., cel puțin 120 copii săraci și or­fani, de ambele sexe. Societatea apelează deci din nou la toți oa­menii de bine, cari se interesea­ză de copiii dezmoșteniți de soartă, ca să încurajeze comi­­siunile preocupate de acest scop, și în special la mamele, cari cunosc cu câte greutăți se cresc copiii, să dea tot concur­sul lor. Domnișoarele de aseme­nea sunt rugate a da concursul d-lor, vânzând bonuri a­u leu și lucrând rochițe și lingerie pentru fetițele orfane. Societatea ,­Crucea Trecerea Dunărei“ a veteranilor grade in­ferioare din războiul 1877-1878, aduce la cunoștința membrilor săi că, Vineri, 28 Noembrie (Luarea Plevnei) fiind patronul societăței, se va oficia —­­ ca_ și în anii trecuți — la Sf. Biserica Albă din calea Victoriei, la ora 10 a. m., un serviciu religios, urmat de un­ parastas pentru pomenirea ostașilor români, căzuți pe câmpul de luptă- cum și pentru membrii decedați până azi. Pentru ca societatea să fie bine reprezentată, toți domnii membrii din Capitală sunt ru­gați cu stăruință­­ să se în­trunească la­­ sediul societă­­ții (Alea Sevastopol 25), la ora 9 a. m., de unde vor porni în­corpore cu drapelul societă­ței- la ora 9 jum., spre Biserica Albă. Veteranii secțiunilor din pro­vincie și cei din comunele unde nu sunt secțiuni, sunt rugați a merg­ în acea zi la Biserica din comună, asistând la te­deumul ce se va face. D. Blo­ndel, ministrul Franței în București, a adresat, urmă­toarea scrisoare d-lui Popovici, profesor la școala superioară de silvicultură: Domnul meu, Am fost foarte atins de sim­patia, ce ați binevoit a manife­sta țării mele, atât de brutal și pe nedrept atacată, și nu voi o­­mite a adăoga și numele dv. la acela al profesorilor, cari au semnat elocința și călduroasa a­­dresă, ce mi-au înmânat acum câteva zile delegații domniilor lor. Bine-voiți a primi domnul meu, odată cu cele mai vii mul­țumiri și asigurările celei mai mari considerațiuni. C. Blondei Generoasa familiei a regreta­tului Ariton Goilav, fost sena­tor și mare proprietar din He­­leștieni-Roman, spre a cinsti memoria decedatului a bine­voit a dărui șco­alei din Heleșteni suma de lei 500 (cinci sute). Dirigintele școalei adura mul­țumiri. Foștii voluntari români și al­banezi au pus alaltăeri bazele unei societăți pentru ajutor reci­proc și asigurarea drepturilor ce li se cuvin în Albania. Locuitorii din com­. Mogoșești (Olt) s’au constituit în comitet școlar spre a strânge ajutoare cu care să întrețină în școli, pe co­piii sărmani ai satului și să în­zestreze școala cu toate acceso­riile necesare învățământului, pentru a o ridica la nivelul școa­­lelor vechi din satele de moș­teni. Ajutoarele bănești le primim prin casierul comitetului,, care va libera recipisă de primire din registrul de încasări. Comitetul roagă de asemenea pe toți d-nii librari, editori, pro­prietari de biblioteci, persoane caritabile, etc. a veni în ajuto­­rul școalei și bibliotecei popa-istorica și religioase, material didactic de tot felul, care se vor trimite direct comitetului șco­lar. Pentru tot ce se va oferi, pre­ședintele va confirma primirea cu adeverințe liberate de școală și viciate de d­ 1 revizor școlar respectiv. Lemne, Cocs, Antracit, Brichete BANCA LOTO Academiei No. 3. Telefon 12/41. Poliția a înștiințat comisaria­tele că numai localurile care țin deschis până la 3 dimineața au vot să țină Sâmbătă până la 4; cele din cealaltă categorie—care se închid la orele 1 <din noapte — rămân ca și pân­e acum. Au fost numiți perceptori fiscali rurali cl. III d-nii: Const. P. Roșca, la circ. 36 Seliștea jud. Dolj. Florea Ionescu la circ. 4 Mierlești, jud. Olt, în locul d-lui Petre Lliescu, demisionat. Au fost destituiți următorii perceptori: Petre I. Radolci, de la circ. 1.5 Șchiopeni din jud. Fălciu, Theodor Marcoci, de la circ. 8 Vânători, Dumbrava Ro­șie, P. Neamț și G. Gheorghiu, de la circ. 26 Pățești, județul Putna. A fost lăsat în disponibilitate N. Căpușe, perceptorul circ. 23, Șoimi, din jud. Argeș. D. dr. Angelescu, ministrul lu­crărilor publice, a lucrat ori, înainte de amiază la departa­mentul său cu d. Al. Cottescu, directorul general al căilor fe­rate. M. S. Regele a lucrat ieri, îna­inte de amiază, cu d. V. G. Mor­­țun, ministru de interne. IMPERIAL HOTEL, calea Vic­toriei Ho. 59, in fața palatului Regal. Cel mai luxos și elegant hotel din Capitala, mobilat cu totul din nou: întâlnirea domni­lor deputați și senatori. Camere dela 4 lei in sus. D. Nunucă Frumușianu pre­fectul județului Gorj, a sosit în Capitală. D. Gh. C. Pleșu a fost numit impiegat auxiliar cl. II, în ser­viciul exterior general al finan­țelor, în locul d-lui I. G. Petres­cu, demisionat. D. I. G. Duca, ministrul culte­lor și instrucțiunei publice, a lu­crat ieri, înainte de amiază la ministerul de războiu în interes de serviciu cu d. general D. Ilies­cu, secretar general al ministe­rului de războiu. Ziarul „Drievnic” din 20 No­embrie anunță, sub titlul „Re­zerviștii români fug din armată, următoarele neadevăruri sfrun­tate . ..Călători cari vin de la Galați spun că Soldații români cari au fost liberați­­ acum o lună și fiind chemați acum din nou să se pre­zinte sub drapel, nu se mai pre­zintă la regimente. Autoritățile românești s’au văzut silite să-i strângă cu ajutorul poliției“. Arsenalul caută pen­tru imediată angajare lucrători buni, lăcă­tuși, strungari în fer și topi­to­ri, plătiți foarte bine. „Gazeta Transilvaniei“ afla­tă d-na Haret­ Nemeșiu, rmâncă din Brașov și absolventă a con­servatorului din București a fost angajată definitiv la opera po­pulară din Viena. Din Turnu Severin ni se a­­nunță încetarea din viață a tâ­nărului proprietar Nicolae Rup­­tureanu, din comuna Ruptura, jud. Mehedinți. Defunctul este frate cu d. V. Ruptureanu, subdirectorul case­lor speciale din ministerul de interne. D. medic locot, colonel în re­zervă loan Elian a fost trecut în poziție de retragere. D. locotenent loan Sadoveanu, din arma infanteriei, a fost re­chemat în activitate de serviciu la regimentul Gorj. ȘCOLARE ♦ Direcțiunea școalei Centrală de fete gr. II din București, a­­duce la cunoștința părinților că cursurile vor reîncepe Miercuri, 3 Decembrie. ♦ D-ra Maria Gh. Dumitrescu — născută Țigara — a fost nu­mită ajutoare de maestră și se­cretară la școala profesională de fete ,,Madona Dudu‘‘ din Cra­iova. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice va prezintă în curând o lege în baza căreia tablourile cu maestrele de la școlile profesio­nale reușite la examenul de ca­pacitate să aibă o valabilitate de 4 ani, în loc de 3 ani cum au astăzi. Această valabilitate de 4 ani e prevăzută de mai înainte pentru maestrele din învățămân­tul secundar. ♦ D. Virgil Văleanu a fost numit, de către ministerul in­strucțiunii publice, inspector sanitar al școlilor secundare din țară. ♦ D. I. Buricea a fost însăr­cinat, să predea cursurile de violină la școala normală de băeți din R.­Vâlcea. ♦ Ministerul instrucțiunii pu­blice a hotărît ca d. Virgil D. Dimitriu să suplinească orele de agronomie vacante la școala normală de învățători din R.­­Vâlcea. ♦ D. G. Vasiliu a fost­ numit învățător la școala elementară de meserii din com. Podul-Tur­­cului (Tecuci). ♦ D-ra Machelari de Profira a fost transferată, ca ajutoare de maestră de croitorie la școala profesională de fete din Ploești în locul d-rei Ionescu- transfe­rată la altă școală. i șco­lar VERSETARE ♦ Ministerul intrucțiunii, în vederea ridicării la rangul de profesori universitari a d-lor D. Gusti și I. Petrovici, de la uni­versitatea din Iași, a instituit o comisiune care are ca președin­te pe d. A. D. Xenopol, iar ca membri pe d-nii Ibrăileanu. Phi­lippine» L G“' vnescul și l. Uran. MILITARE Se aduce la cunoștința ofițeri­­lor de rezervă ai Cercului de re­crutare Romanați cari nu au primit încă jumătate prima sa echipare, că li se va achita când Cercul va primi fondurile nece­­sare. Ziua când vor trebui să se pre­zinte cu ordine individuale. I TRANFERAm in învățământul primar! In învățământul primar n'au­ mai făcut următoarele transfe­­r­­­rări : D. Toma Ștefănescu, învățător, de la școala din Blăjani-Sorești, la școala din Sărulești (Buzău); I­. N. Roșioru, dela școala din Sărulești, la școala din Blăjani- Sorești, în locul d-lui Toma Ște­fănescu. D-na Maria Gilorteanu, de la școala de f­ete din Zimnicea, la școala de fete din Oltenița. m­edaliații cu „Bene Merenti“ S'a conferit medalia­­„Bene­ Mee­renti‘‘, clasa I, următoarelor per­­­soane : M. Codreanu, Grigore Pișcu­lescu (Gala Galaction), O. Bana, P. Locusteanu, Demetrius, Gr. Tăușan, Gr. Trancu-Iași, Al. Ma­­vrodi, C. Râuleț, N. Budurescu, G. Pătrașcu, I. Steriade, Satmary, C. Ressu, Severin, Octav Băncilă, d-na Cuțescu-Storck, d-lui Ga­briel Giurgea, d-rei Tina Barbu, d-rei Maria Filotti, d-nei Elena Mavrodi și d-lor V. Maximilian și Dan Dumitrescu. l Ind­Barea „Ligii Culturale“ din Buzău In ultima ședință a Ligii Cul­­­turale din Buzău, s’a adoptat ur­­­mătoarea MOȚIUNE „Adunarea generală a L. Cu sec. Buzău în urma discuțiilor ar-.jL­mate cu privire la adresa n­rul. 81 din 3 Noembrie 1914 a comi­tetului Central, decide a aduce la cunoștința generală următoa­rele: 1) Că nu găsește nici suficien­te, nici garantate, nici conforma cu aspirațiunile noastre națio­nale făgăduelii» contelui Tisza în scrisoarea către mitropolitul Mețianu și ca atare, aceste fă­­gădueli, fiind fără temei, urmea­­­ză a se respingă de tot cugetul­ românesc curat;­­ 2) Că deplânge situația tristă, a fraților noștri din țările româ­ne subjugate, cari, mânați de­ vitregia timpurilor și a stăpâni­­torilor lor, își varsă sângele fă­ră folos pentru națiunea noas­­­tră în războaie a căror cauză nu­ne privește. j 3) Că detestează toate prece­­­den­zile agenților străini și a ro­mânilor inconștienți cari încear­­­că a conrupe conștiința româ­n­­ească și a distrage de la indrep­t țările noastre naționale prin­­ presă, prin servilism, prin vân­zare sau prin acte de spionaj; 4) Că cere comitatului Central să uzeze de toate mijloacele ca acțiunea noastră întru îndepli­nirea idealului visat de veacuri să nu fie atrasă spre o coope­rare cu vrăjmașii seculari ai românismului — austro-ma­­ghiarii­ — și că, regretă că pâ­­­nă în prezent nu s’a protestat­ energic împotriva nedreptăților,­ samavolniciilor și ororilor să­­­vârșite contra neamului nostrul de pretutindeni cu prilejul ma­relui războiu actual! «! Totdeodată comitetul seețhn­nei afirmă și vede că Liga Cul­turală își periclitează existența și-și denaturează menirea, a­­mestecându-se în politica inter­nă sau externă a­ regatului­ —­­sau transformându-se în agent agitator (provocator) alături cu mișcările de stradă“. Noul poem­ sârb Niș, 23.— Noul minister com­pus din toate partidele, afară de liberali, este format astfel: Fasici, prezidenția și externele ; Pacin, finanțele ; Linba Iovano­­vici internele ; Gimurici, insti­ga, câte și patru vechi radicali; rașcovici, lucrările publice; Davidovici, instrucțiunea, amin­­doi radicali independenți , Bogo­­vici, războiul. Acesta din urmă fiind absent în străinătate, d-l Pasici va lua până la înapoirea sa interimatul răsboiulu. (Preș* Bureau). LUPTA_AERIANA Viena, 23.— Se comunică de la cartierul presei de război că ofițerii aviatori Losonczy și Wiersejski au observat ca oca­­ziunea unui sbor de recunoaștere la 17 Noembrie un aeroplan inamic care voia să se înalți lân­ă ichechow. Aviatorii au a­­șteptat — circulând ne subt nori — ascensiunea aparatului ina­mic, și in urmă au îndreptat un foc viu asupra aeroplanului ina­­mic, care se înclină și de o dată căzu.­­K, BA.

Next