Universul, decembrie 1914 (Anul 32, nr. 331-359)
1914-12-08 / nr. 338
| { Ur.S.Constantinescu ■ Fost monitor tu clinica „Necker ” da boala urinare, din Pans Specialist in boalele: GEMTI-URINAlE IMJECTIUNI cu 606 și 914 Str. Dionisie 681 fcls Consult. 4 turn.—7 jum. Telefon 39/44 1814 Dr. MARCEll Special boale de stomac și intestine Consultatină 2—4 p. m. Strada Sterea No. 3 bis Telefon 23 IC Policlinica „ViAța“ București, taina Griviței 107 Qp uinflopă SIFILISUL, BLEUB ViaUBCd NORAUIA și orice boală, ene si cu vaccin Injectum cu antiblenoragic GABI«T BUNTAU I&OBEiM Cons. 8-1 1 și 8-8 |um. 06 Dr. BAIBALAMB I Medic șef al G F. R. membru titular al Societății de Dermatologie și Sifiligrafie din Paris.· Fost medic-șef al serviciului de boale venerice de la Spitalul Colentina I BOALE DE PIELE ȘI SIFILIS I - Căderea Pârnant - Consuli de la 2 la 5 ore Telefon b-96. Calea Victoriei 4 și 1420 HXXXXXxxXXXXX X Distrugerea perilor de pe obraz S. X prin ELECTROLIZA execută arrtistic DOCTORUL ROSEN S v Singurul Specialist în ÎNGRIJINATREA FEȚEI. Consultațiuni de la w R 10 a m.—5‘, p. m. Telefon 25 77. X X 3, Str. Soarelui (prin str. Covaci)« «XXI Qui KXJtXXXXX P 30.000 decalitri ; Vinuri vechi de masă, alb, coribuță sau bordo superior. Litru 90 bani, cu butelia 1.10 Se expediază în toată țara contra rasnburs. « Adresați comenzile: Viile S. G. J Șerbănescu, Popa Tatu 28, Bn. QA^ O ca imne pentru toate doamnele și domnișoarele de a avea o lucrare art.silea clientarela stoc de»ar care' a sosit, chiar și in nuanțele cele mai dificle. MODELE ADMIRABILE și orice lucrare GATA cu PRtEfLul CONVENABILE Cel mai mare elegant și con Tortiu.1 Salon ue Coafura CASSA DORTREIMER INSTITUTE de BEAUTÉ Telefon »jöi. STR. CLEMENȚEI. 7 La carers noul catalog gratis NB. Se predă secțiuni de contat, manicure, îngrijirea părului si tincturat. . 12423 maxt ____LA LEMNE DE FOC ^Surcele gratude CT Camioane plumbuite . Exacta greutate doveditáai TiHete imprimate de bascula. P>: LA DEPOZITUL Uarmanesti 8.S.ADRIANI t STA CARO!54..TELEFON 34/& Enc.Golipe —simplă și parfumată — Standa stropit vinde en gros PARFUMERIE „LE 6011“ Vaselor 49, Bucuresi 1588 , P Doamnei, D-orilor ’V lasttati Singurul Salon de Coafur Hm Ilaraseu STRADA REGALA, No. 9 TELEFON 71 j 25 Sucursala : Calea Văcărești No. 47 Sucursala în timpul verei la CALIMANEȘTI Asortat cu cele mai noi modele d coafuri, cum și cele mai fine de păr Toate articolele de toaletă, cum și licrările de păr se găsesc cu prețuri din timpuri normale. 1190 Cereți gratis Noua Revistă a Coaf un M. SEPEANS AVOCAT Biroul Sür» Sărindar it Telefon 7144. 151 UTTOi Specializat la Paris. Berlin Boli de stomac si interne Sfinților 58.—Cons. 9-10. 6-8 1583 uocîor jüsaThuTmaSÍ? Avocat ADOLF ROTMANN — Consult.. 6—8 n. m. — C. WTOKIKI «K>, bucurești ND COMPARAȚI cadouri de logodnă, bauterii și ceasoarubce, pâna i încercați la Magazinul A. SCHEIN STRADA CAROL, No. 17 Vinde cu mare reducere [1M tip] NATURALE *A$. Miu ft »Viile I G. V. Negropnie AVI <1 si Viie Duiliu Zamfirescu Viiile cu prețuri fiarte convenabile, Magazinele Geamie si Antreporitele „Oiibri”. * 1553 Strada Fântânica, prin Șoseaua Pantelimon, TELEFON 383 TAPETE TÉKa-LHSCBiáM SALUBRA LA BLPöü'.ITLL SAM. S9TB — Strada. Sfinți or No. .»S — AT. L EU l>Li TAPETAT , 1162 fLOiJ JTUIALE -==diH ITAL A Sosesc zilnic ta Semimțeria PROCI! lllJCUIîlișTI Strada Bursei No. 2 I Telelőn 20(45 I phtbsUeîbse pentru revențiiBlur» (roșuionginale) ~ NUMI EH DETAIL. — BOCHETE DE m ^ SOIRE IORESCU aduce la cunoștința Onor. Clientele că sclinindu-i si chiria dela 5006 la 11600 lei, a magasinului ca l’a avut in Calea Victoriei (casa Bis. Crstulescu), s'a mutat Calea Victoriei în Pasajul Român, unde având spese mai mici va servi o încălțăminte tot așa de buna si artistic lucrată, cu prețuri reduse. 1348 Telefon 50'84. h. c. mmm Fost oculist la spitalul Cilcea ÜÜiltila Str. Romană Io. 84 Consult 3—5 p. m. Telefon 438 1628 mmm COCS și cele mai bune lemne . 1000 LEI R £ COMPENSA Nu fac cât și secțiuni de hipnotism, prin cari oricine te poate invada imediat această artă— Screes garantat. „40 LECȚIUNI DE HIPNOTISM“ legate intr- un elegant volum, cu numeroase figuri explicative. Se vinde în loc de 40 lei, numai cu Lei 6 Tol_ din cauza crizei am scăzut prețul la următoarele cărți: Chiromanța cu numeroase ilustrii liuni, și o planșetă in loc de 5 Lei, numai cu . . . . . . . . Lei 2.50 Fizionomia idem idem . . în loc de 4 Lei 2.— Portretul vorbitor idem idem în loc de 2 Lei 1.__ Magnetismul personal (Arta de a fi fericit in viață), in loc de 6 lei numai cu...........................................................’ £ ci. 4. — Cine dorește toate aceste broșuri intr'un singur și elegant volum in loc de 27 lei numai cu. . . . . Lei 14._ Cererile însoțite de cost se vor trimite institutului de științe oculte «SIMPLEX», Brăila, Str. Ga,Iar. - Porto separat. 1603 «*lealul Spirei** * I Depozit cu l»«a Mai*a SUE col' Carsa 13 Septembrie 214 FAS . . Lai SI. - CER . . Lei 42. I Pentru mia de kigr. tăeie și transportate la domiciliu Lemnele de calitate superioară, perei uscate. Greutatea garantată. Comenzile se efectuează prompt Telefon 37 82 | | FOTO P AlsA €E 9 BUGUREȘTI.-BULEVARDUL ELISAVETA 16 Cel mai nou și de seamă Atelier Fotografic, |J expediază în schimbul triraiterei acestei sume 1 TABLOU-PORTRET «|jo e. m. %J _ cu paspartout c. m. mărit după orice |efLEI fotografie scutit de orice spese, într’o exeLEmentare ireproșabilă. 1482 Administrația Domeniului Coroanei, Domeniul Sadova f PRIM CAROVA Vânzare de VinulI Din producția anului curent fiind de vânzare aproximativ 5000 REGALITRI, vin roșu, doritorii sunt rugați a se adresa pentru ori ce informațiuni sus - zisului Domeniu. im jpwMW "mm:m Furnisorul tuptei Regale HlîtiiUtiiâȘTli godini Sitisabsia 9 bis fii Cadouri pintu iopnoe, nunți și botezuri Boale de Copil Consult. 2—4 p. mn. j , , i ; de fag și Cer, livrează prompt BALCANI LUNI, 8 DECEMBRIE 1914 «2. In chestii scumpirei traiului —Lucruri spuse pentru fi. ministru al industriei și comerțului și pentru fi. primar al Capitalei — Am ajuns la o scumpire a traiului insuportabilă. Cauzele scumpirei acesteia sunt din ce în ce mai bine lămurite: nu a provocat o atât repercuziunea împrejurărilor externe asupra activității industriale și comerciale în țările ale căror produse le importăm, ori asupra vieței noastre economice, cât lăcomia de câștig a comercianților noștrii preocupați a se folosi cât mai mult cu putința de situațiunea - tulbure de astăzi. Pentru buna intențiune a guvernului de a pune capăt speculei reprobabile ce se face cu alimentele, ca și pentru atitudinea hotărâtă ce o are d-l primar al Capitalei față de comercianții cari luptă să-i înlăture bunele măsuri luate împotriva scumpirei alimentelor, nu putem avea decât cuvinte de laudă. Sunt însă lucruri asupra căror âVPin ia datoria să atragem luarea aminte a celor chemați să suprime abuzurile ce ne fac. Nu, numai altuiemoie și combustibilul sunt de o scumpete exorimată, dar și alte lucruri de prima necesitate au ajuns in aceesmile popularul noi surace. i,ucrumne de îmbrăcăminte, mărunțișuri uu stricte necesitate zi cu zi vieței casnice, furniturile necesare micilor meseriași au ajuns și ele la prețuri îndoite, unele chiar la prețuri întrene și împătrite. Cu prilejul discuțiunei ce a avut loc, acum câteva zile, la Camera de comerț din Capitala, sa spus și de către unul dintre membrii acestei camere că . ...masurile pentru infrimarea speculei trebue să se întindă nu numai asupra comerțului de alimente, care e in mamite rumânilor ci și asupra altor ramuri de comerț, intrucât sunt unele mărfuri, unele articole mici, necesare totdeauna săracului și micului meseriaș, cum, e ața da cusut de pildă, ale căror prețuri s'au ridicat un chip alarmant, 1 intolerabil". La toate acele lucruri mici, ajunse la prețuri de neîngăduit, trebue să se gândească neapărat alcătuitorii proectului de lege, ce se pregătește din inițiativa guvernului, pentru limitarea câștigului negustorilor nesățioși. Masura aceasta e necesară și va fi dreapta față de toți acei negustori, cari nu văd in împrejurările de astăzi altceva decât prilejul de a realiza câștiguri cât se poate mai mari. D. primar al Capitalei, pentru completarea măsurior luate de d-sa, a instituit o comisiune cu însărcinarea de a cerceta când anupie și în ce condițiuni s’au aprovizionat cu mărfuri, comercianții angrosiști din Capitală, spre a se vedea dacă dreptatea e de partea acestor comercianți, care susțin că s’au aprovizionat plătind prețuri mari pentru mărfuri, sau de partea publicului consumator care se plânge că unele articole de băcănie, de pildă, au fost acaparate de câțiva comercianți în vederea urcării prețurilor. Sperăm ca: în câteva zile să cunoaștem rezultatul cercetărilor acestei comisiuni. Până atunci, rugăm pe d. Emil Petrescu — făcându-ne interpreții cititorilor noștri car ne solicită să intervenim — să aibă buna voința a lua măguri, ca ordonanța d-sale, dată pentru fixarea prețurilor maximale ale alimentelor, să fie aplicată, cu toată rigoarea, în tot orașul, deoarece sunt comercianți cari o ignorează și vând alimentele cum le convine, iar publicul, de voe de nevoie, cumpără și plătește cât i se cere. E drept, că nici publicul nu se prea grăbești să denunțe pe speculatori, — deș ar fi ușor ca, printr'o carte poștală, să se anunțe inspectoratu poliției comunale (str. I. C. Brătianu, 30) ori de câte ori comercianții își bat joc de măsura luatâ de a primărie — dar și comisariatele de poliție ar putea fac mai mult pentru înfrânarea speculei, supraveghind mai de aproape executarea ordonanțe municipale și neașteptând stăruințe repetate pentru darea în judecată a unui contravenient. Mai avem de trecut aci o rugăminte pentru d. primar al Capitalei. Unul dintre cetitorii noștri e de părere, că ar contribu mult la înfrânarea lăcomiei de câștig a unora dintre comercianții noștri, publicarea numelor acelor comercianți cari vor fi dați judecăței pentru nerespectarea ordonanței comunale referitoare la prețurile alimentelor — și e rugat de Emil Petrescu să aprecieze utilitatea acestei măsuri. — g — Inflasența împrejurimilor asupra sunetului Capitalelor — Conferința rî-lui C. I. Argetoianu la :«Cercul Analelor» — In fața unui public numeros și ales, d-l C. I. Argetoianu a făcut, Vineri seară, la Cercul analelor, o interesantă expunere, desvoltându-și anunțata conferință: „L’Influence de la banlieu sur l’âme des Capitals". D-l Argetoianu a început interesanta d-sale causerie, arătând că Bucureștii, nu au „banlieu“ — nu au acele admirabile Împrejurimi, localități încântătoare, cari formează una din atracțiunile marilor Capitale, împrejurimile, au un rol foarte important, și o influență îndeajuns de mare, asupra Capitalelor. Ele sunt ca niște imense laboratoare, cari au rolul să ne impregneza‘de farmecul și de binefacerile naturii, în toată splendoarea ei. După ce face un istoric al „banlieu“-rilor de pe lângă marile Capitale ale Occidentului, conferențiarul revine la Capitala noastră și arată cât de păgubitoare este lipsa unor împrejurimi sănătoase și bine întreținute. Ne trebue aer mult și curat, perspective cari să încânte ochii și să ridica la un nivel mai înalt preocupările noastre zilnice. Și cu toate acestea frumusețile naturale ale Snagovuluui, Căldărușanilor, și altor multe puncte din jurul Capitalei noastre ar putea fi admirabile centre de odihnă și de regreațiune morală. Cu timpul însă, Capitala noastră va avea „împrejurimile” ei, atât de necesare. Goethe, murind, cerea lumină. Capitala noastră are nevoe de aer, de aer mult și curat. Foarte interesanta expunere a d-lui C. I. Argetoianu a fost călduros aplaudată. Cunoscuții artiști Jean Montaureanu și Bolya vor vizita în cursul lunei Decembrie orașele : Turnu-Măgurele, Roșiori, Alexandria, Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș și Târgoviște. Publicul doritor de a petrece o seară veselă, să nu piardă ocaziunea de a vedea pe acești do artiști în diferite genuri. •s INSTITUTUL Sudist European — Conferința d-în prof. Murgoci asupra „Serbiei nordice Bosniei și Herțegovinei“ — Vineri seară, s-a continuat pe Institutul Sud-Est European seria de conferințe asupra părți nord-vestice a peninsulei balcanice. D-1 Murgoci a început cu câteva considerațiuni asupra războiului, făcând o descriere geografică a acestei regiuni și dând câteva exemple, din cari reeșeau că pentru marea mulțime, războia este o minunată școală. D-sa s schițat în câteva cuvinte caracteristica englezilor, francezilor și germanilor și felul cum s’a pus în iveală acest războiu. In deosebi, a avut cuvinte de admirație pentru viteazul popor sârb. In altă ordine de idei, a arătat că nu este adevărat numai vechiul dicton „Vae victis“, ci, având în vedere pierderile imense de oameni și energii, se poate tot așa de bine exclama: „Vae victoribus!“ A demonstrat cu date statistice, că un soldat din armata austriacă, căzut înainte de vreme, reprezintă pentru poporul austriac cel puțin doi indivizi dintr’un popor cu creștere mare, cum sunt românii, sau sârbii. Arată că pierderea de vieți gertruinp în acest războiu este incomparabil mai mare decât pierderea englezilor și rușilor, iar consecințele dezastroase ale acestui războiu, se vor vedea peste zece, douăzeci de ani. In Germania, sau Austria, — chiar dacă ar ieși ele învingătoare în acest războiu, — prin pierderea înainte de vremea fiilor celor mai viguroși și a o mulțime de intelectuali entuziaști, se va producă o scădere simțitoare în însușirile și valoarea psihica și fizică a popoarelor lor în viitor. După aceea, distinsul conferențiar a făcut o descriere surpară a regiunilor pe care le-a vizitat în Serbia, Bosnia, H Herțegovina, stăruind în special asupra Crainei, văii Timocului și Moraviei, Bosniei Centrale și Herțegovinei. A pus în evidență raporturile României cu țările din apusul ei, oprindu-se în deosebi asupra importanței mari a drumurilor, care neapărat trebuie să se facă dinspre țara noastră spre Adriatice. Conferința a fost însoțită de numeroase proiecțiuni din regiunea, războiului, Sarajevo, Mostar, etc. L’ ■ Im bilanț de Infamii Sub acest titlu, ziarul Le Matin, publică rezultatul unei cercetări făcute în Serbia de d-l Barlovatz, fost consul sârb la Paris. Însoțit de prefectul Lusici și de un redactor al unui ziar dintr-o ură neutră, La Gazette de Lausanne. Cercetarea lor constată multe prădări și barbarii comise, asupra populațiunei sârbești, de către trupele austro-ungare care le cotropiseră țara. Inșirarea sălbăticiilor comise, o închee cu povestirea sfârșitului ostaticilor luați din satul Leșnița, grozăvie de necrezut dar afirmată de cercetători: „Erau — zic ei — 109 inși, dintre care cel mai în vârstă era un bătrân de 82 de ani și cel mai tânăr, un copilaș de 8 ani. „Pe acești 109 inși ii legară gâzii, cot la cot, strânși unii de alții,cu frânghii și cu sârmă, înaintea unei gropi mari lungă de 20 metri, largă de 3 și adâncă de 2. ..Un pluton de infanterie trase un foc de salve în grămada de oameni.Și grămada se clătină. Târâți de cei cari fuseseră loviți mortal de gloanțe, toți ostaticii căzură în groapa comună care-i aștepta căscată. Peste groapă, o echipă de săpători începură să asvârle numaidecât lopeți de pământ „Țărâna îi acoperi. In grămada informă se auzeau gemete și viete. Dar mormântul acoperit ascunse și curând, în sânul ne-igru, și pe morți și pe cei cari mai scăpaseră vii din grindina de gloanțe”. Gitiți „Universul Literar" care apare azi Duminică, 7 Decembrie, cu următorul cuprins: (Neculai Iorga) de î. Foi. Popa Hie de I. C. Vissarion. Crisanteme (versuri) de Vlătîescu Albești. Convorbiri științifice de V. Anestin. Fără lumină (versuri) de Gabriela A. Vocuîescu, Cântec, (versuri) de loan Totu. Arta și artiștii, (Expoziția pictorului Angelescu’Ange) de Ion Gruia. Intra seară la Terasă de I. Bragoslav. Un erou după Louis Carlos. Carte poștală de D. Iov. Războiul anecdotic. Viața artistică și literară. Generalul Orero. Pagina I-a In culori Numeroase ilustrata un text. UN NUMĂR 5 BANI - Abonamentul pe un an 2.60 lei. , DEL A . ATEEelEU Metodils poieni culturals — Conferința fi^lui G. Bogdian'Buica - D-1 Bogdan-Duică a ținut Vineri seară, la Ateneu, a patra — și ultima — conferință din ciclul de conferințe făcut de d-ș.a, ca la secretar general al „Ligei cultulerate“. ^ Expansiunile politice — a spus 1 conferențiarul în rezumat — se a fac totdeauna spre punctele cele mai slabe. înfăptuirea unui idela! național se va face mai sigurăin acea direcțiune în care realiizarea lui va întâmpina o mar slabă rezistență. Astfel trebuind judecate lucrurile, în speță, nu •’ mai poate fi nicio Îndoială asupra faptului că expansiunea noastră politică se va face peste Cail parc Până acum n’a fost vorba decât numai de păstrarea noastră ca Stat, de păzirea granițelor. Ideia iredentistă n’a prins mai multă tărie la noi decât de trei luni încoace. De altminteri, la începutul actualului război eram nedumeriți. Nu aveam interese comune nici cu Rusia, nici cu Austria; o singură preocupare se impunea: de a cărei biruință — la care am fi ajutat și noi ‘— trebuie să ne temem mai mult — ‘ situațiunea unui Stat mic între două state mai puternice, neputând fi deloc liniștitoare. La intrarea noastră in acțiune atunci s'a mai opus și faptul că războiul nu era pentru noi urmarea unei politici făcute în timp de pace — după cum războiul , prin definiție — nefăcând o politică conformă idealului nostru național, tinzând la realizarea lui într’un viitor atât de apropiat. Ne putem însă pregăti de acum, și războiul fiind ne - neînlăturat, 11 vom face atunci când va trebui. Izbucnirea războiului a urmat la noi o agitare a spiritelor: — s’a scris și s'a vorbit mult — mai mult decât trebuia, j S’au pus in discuție păreri optimiste și pesimiste. Și chemați și nechemați s’au crezut datori sa ‘ discute asupra situațiuni ei și să-și ■ spună cuvântul. Fără rezerve, pornici aproape de remiza devn ‘ premize greșit statornicite, presa 1 de tot felul a făcut toate aprecierile pe care le-a socotit necesare, uneori de o remarcabilă prisosință. Opinia publică a fost frământată; părerile au fost foarte împărțite. Studențimea universitară — avântul patriotic e frumos și lăudabil — a vorbit și ea, dar a mers prea departe atunci când s’a crezut obligată să trimită un ultimatum, somând factorii răspunzători să-și precizeze atitudinea. Agitațiunea universitarilor a ajuns de asemeni la exagerări—a fost exagerare mai ales atunci când profesori universitari au găsit că, prin întârzierea intrării României în acțiune se sapă o prăpastie între tron și țară. Acțiunea națională n’a voit mai mult decât să caute a câștiga pe factorii răspunzători pentru ideahs] naționale e un mont al acestei acțiuni. Acțiunea patriotică concretizată mai târziu în „Liga pentru unitatea politică a românilor” deși își propusese să nu înrâurească asupra acțiunei diplomatice, a sfârșit totuși prin a lucra pentru oprirea propagandei germane și prin a contesta destoinicia guvernului —ceea ce e cam acelaș lucru: membrii acțiunei naționale cereau un guvern ratțional, in care să intre personalitățile cele mai de seamă pe care le avem și mai cereau să nu fie trecute cu vederea și personalitățile mai puțin însemnate ce ar fi putut fi de folos în împrejurările actuale. Factorii răspunzători nu puteau să vorbească atunci când li se cerea, cum nu poi să vorbească încă lămurit nici astăzi; incontestabil însă, au fost totdeauna preocupați de apărarea deplină a intereselor superioare ale țărei. Unul dintre istoricii noștri, care a colaborat la „Adevărul” spunând că România va fi despărțită de Moldova și va trece sub stăpânirea rușilor, dacă nu va intra în acțiune, a găsit cu cale să atace pe rege, găsindul prea german. Un fost deputat, într’o întrunire publică bănuind regelui—în această vreme de bănueli și temeri — lipsa dragostei de țară—ceea ce nu era permis, — n’a ezitat să lase a se putea crede că regele poate fi un trădător al intereselor României și a aruncat asupră-i oprobiul public. Când regele a murit, s’a văzut cu câtă grije și cu câtă dragoste se gândea el la interesele țărei și ale neamului. Primind în audiență cu puțin înainte de a muri pe președintele Ligei culturale, regele i-a spus, între altele, aceste cuvinte: ,Ju ași voi să mor, înainte de a vedea România mare putereD-1 Virgil Arion, când va voi să vorbească., va putea spune și alte multe lucruri. Guvernul — care la noi e totdeauna pentru opoziție, orice partid ar fi la putere, ,,un guvern slab” a fost și el învinuit că nu’și face datoria; împrejurările nu’i puteau îngădui să se desvinovățească spunând ceia ce avea de spus. întâmplător, ori și azi lucrurile s’au mai lămurit. Declarațiunea făcută de șeful guvernului în Cameră cuprinde lucruri, ce pot fi înțelese fără multă greutate. In împrejurări de felul celor prin care trecem azi, nu se pot spune vorbe goale; vorbele trebue să corespundă unor realități — declarațiunile făcute ia numele guvernului trebuesc luate de bune, neputând fi puse o clipă la îndoială. Dar paralel cu aceste declarațiuni,, vorbește și d-l Vintilă Brătianu — în numele său, fără a angaja guvernul în ceia ce spune — și spusele d-sale sunt destul de lămurite și liniștitoare. Prin presa sa, guvernul a lăsat să se întrevadă linia sa de conduită și să se înțeleagă că ri stpa de energie în acțiuni inoportune numai spre binele țarei nu poate fi, că toată energia și tot avântul trebuesc păstrate pentru timpul când vor fi — și vor fi — necesare. Nu pot să admit, că guvernul nu și-a văzut o cu toată grija ce o dă răspunderea — de îndatoririle sale. Partidele de opoziție nu sunt direct răspunzătoare: sunt râspunzătoare cu o oarecare disstanță în viitor și deci pot săi vorbească mai liber. Șefii partidelor de opoziție nu trebue însă identificați cu presa lor, care poate spune — și spune de multe ori — altceva decât ceia ce gândesc ei. Renunțarea la discuția în Cameră asupra răspunsului la mesagiu și declara»", [iunea făcută în numele opoziț [iei conservatoare dovedesc în»: ■eputul unei înțelegeri a situațiunei. . A urmat o examinare critică acută de conferențiar asupra atitudinei partidelor de opoziție» a supra atitudinei ligei, care putea lucra, în interesul țărei altfel de cum a lucrat până asăzi și, in raport cu un articol al d-lui N. Iorga publicat în „Neamul Românesc” referitor la Cavourii noștri, o înfățișare a feului cum marele Cavour a nueres să lucreze la înfăptuirea unităței Italiei, acesta cu utilizarea tuturor forțelor țărei strâns unite într’un mânunchiul ținut să meargă spre unitate, nu cu vrajbă. Luptând pentru îndeplinirea dealului nostru național— a încheiat d-l Bogdan-Duică— nu ,am putea merge și nu va trebui să mergem alături de cei induși, pentru el—vai de învinși! ^ jtatde cooperatiste Instituțiile cooperative,— ban,ie populare și obștiile sătești — sunt școlile de căpetenie pentru educația economică mai ales a sătenilor noștri, urmând c a, sub stratul edificării și disciplinei economice să completeze. Iacă nu să desăvârșească factoril politic și cultural. Dar ca aceste instituții să dea roade cât mai fecunde, atât prin fracționarea lor temeinică, dar și prin pilda vie a conducătorilr lor, s’a simțit nevoia absolută,la pregătirea elementelor cooperatiste să se prezinte bine înainate I în fața numeroaselor chestiuni ridicate de cooperatism. Se știe cu ce avânt s’au dedat acestei munci învățătorii, inruntand adesea oboseli alături de învinuiri, până când cooperația rurală a putut să ajungă a situația mulțumitoare, în care se găsește astăzi. Dela o vreme însă, numai învățătorii și preoții singuri, simt prea mult greutatea răspunderii ață de contabilitatea băncilor, tare pe fiece zi devine tot mai smănunțită și deci anevoioasă. Atunci s’au organizat școalele de contabili cooperatiști. Aceste școli au menirea să înhumeze, să dea mai ales omienări tehnice tinerilor recrutați dintre țărani, ca să poată pricepe și conduce nu orice contabiltate, ci pe aceia a bancei, sau aoperativei din satul lor. Cursurile au tendința, și numai așa trebue să fie, de a preia cunoștințele necesare pe oază cu totul empirică, făcându-se tn deosebi practica totală chestiunilor de bancă, ce pot ,3 încapă în contabilitatea cooperatismului rural. Aceasta ca cunoștințe. Cât despre factorul moral, eecesar ca elevii școalelor cooperatiste să de fii de săteni. Numi ei pot cunoaște real nevoile mediului, în care vor fi chemați ă lucreze și deci să aibă aceași situație sufletească de năutnti comune. Alcătuite pe aceste temeiuri, Tsicnir ,coatele moneteliste vortea rezuste satisfăcătoare. Re*ltfel, nilda a fost dată și râvna aducătorilor cooperației este o chezășie pentru viitor. tatonările româno-imlara Sofia. 5. — Presa bulgară contată cu satisfacție o îmbunătățire radicală a raporturilor româno-bulgare. R. ffil.S B8JUTERH fIME FOSTA ZIABULII D „UNIVERSUL« WM Ceasornice de preciziune /. W^m /. Solitari Briliiante în Platină ......— = "45 Fericire zdrobită " mWSEA ,11 a ...... OBIECTE BISEIICEȘTI 242 mii Mi se pare cil ea a hotărit pe unchiul tău contele dela Roche- Boet d’Escarpit, să-ți dea numele lui. După ce-a murit contele, chiar ea a vândut castelul de la Roche, în care se născuse și tu- Care a fost pricina astei îndoite hotărîri, la care și-a dat consimțimintul sau cel puțin la care nu s’a împotrivit — nu știu. Ce știu e, c& după vânzarea castelului bunică-ta și noră-sa veniră la. ■ * ’ci mama cerându-i să le găzduiaste că în căsuța noastră de la Rocile ne vinea. Luciana și mama erau evere primare și mai mult, prietatene din copilărie. Viața le deșupârțise, însă nenorocirea ce căzusesc pe capul uneia se apropie din a uou, și n’am nevoie să-ți mai le spun cum a fost primită bunicăiu ta...De atunci, ne-a seat moaruirea pe mulți dintre ai noștri, și Ia j au venit dorurile imul după §1-DEPOZIT DE COMBUSTIBIL Telefon 57/49 și 53 55 1629 tul groaznic de repede. Mama se duse cea dintâi, după ea Lucia r na. Holera din 1865 isbucni, pustii satul și castelul. Mama ta, mama Luizei, căzură și ele. Eu eram văduvă de mult. Jeana te <dase mie, și trăiși la Locnevinen, lângă biata noastră Luiza — ca mai nainte, Jean se gândea. — Ce curios e, murmură el, e tot trecutul ăsta ! Dar nimic în toate astea, nu mă lămurește cum tata a cunoscut pe domnul ! Ducate! » — Pe scurt, urmă doamna 1 Bétourné, uite, poate că asta e * ■ explicația. Marcel a murit în 1 Berry- De altă parte, tu știi că 1 ■ Choncheta și-a petrecut primii ani de copilărie în castelul ăsta 1 de la Loupize, care e tot în Berry. Acolo, poate s’o fi întâlnit cu domnul Ducatel cu tatăl tău, și cum moartea lui Marcel i-a încremenit pe toți în ținutul acela, se poate ca amintirea asta, și are semănarea ta cu bietul tată-tău, să-i fi turburat mintea, pentru moment. — Atunci ii semăn? întrebă in an. I — Eu nu mai mi-aduc amintele lucrul ăsta. Tu știi că n‘am aunoscut nici odată pe tatăl tău. . — Da’ n’ai văzut nici un portret de al lui ? Doamna Betourné se gândi <lacă trebuie să răspundă sau nu. In sfârșit zise ■ - Ba da... Tu știi apartamentul în care sta Luciana la Locivinen. Se compunea din odaia iceea mare pe care o numiau ,o și Luiza când erau mici „olaia cenușie“ și dintr‘‘o altă olăiță, lipită de ea. — Da, făcu Jean, adevărat că ni-aduc aminte de o ușă care ia în odaia cenușie. Dar nici oiată n’am văzut-o deschisă. Uie-i cheia? Doamna Betourné răspunse: — Ascultă. Luciana avea obiaicéi s’o poarte la ea. Nimeni nu intra în odăița asta decât la i fata ei din casă. Cu câteva zie înainte de a muri mă chemă , mă duse acolo. Văzui că fățise puțină schimbare. Numai de asupra scăunelului pe care înfenuchia ea cînd se ruga, agățase un crucifix mare și portretul tăiatului ei Marcel. — Și ce ți-a spus? — Ca o sfântă ce era, presimțse că avea să moară.. .îmi mulțimi de găzduiala noastră, și-mi iete în grije pe Jeana, auroră a, care era bolnavă fără ban, te tine... Erai cu lacrimile înochi, îmi spuse iar: „Copilă, știu - ai pătruns taina dureroasă a norții lui Marcel. Să nu te aperi,ăci sunt sigură. Ei, secretul așa nu-ți impui să nu-i desvălui niciodată: nu-mi recunosc drepul de a-ți da sfaturi după moare, pentru întâmplări în care Fam să mai fiu amestecată. Cu cate astea păstrează tăcerea fără numai dacă întâmplările mele nu te vor sili să vorbești. Caută-i lui Jean când o fi bărbat, căutări zadarnice asupra unui trecut care nu mai poate fi reparat. Spun că aceste căutări nu vor da nici o roadă, să fii încredințată de asta. Jeana, pentru cauze pe cari le-a judecat drepte, a distrus tot ce a putut să slujească ca dovadă. Și chiar în odaia asta in care am păstrat ultimele moaște ale băiatului meu, nu-i decât portretul lui Marcel și hainele ce le purta în ziua morții. Asta-i tot”. M’am aruncat plângând în brațele ei. Mă ținu mult timp îmbrățișată, șoptind: „Săraca fată! Numai de te-o apăra Dumnezeu, pe viitor, de mâhnirile noastre!“ — Și portretul, și hainele astea, ce s’au făcut ? întrebă Jean. — Sunt tot la Locnevinen. Puțin timp după ce vorbisem cu Luciana, s’a stins binișor în mijlocul nostru. Ai de data aceea, pot să spun, că am văzut sfârșitul unei adevărate creștine. Tu știi că la noi e obiceiul să îmbrăcăm morții înainte de a-i îngropa. Cheia dela paraclisul Sur cianei, cheia aceea de care nu se despărțea niciodată, a fost din nebăgare de seamă închisă , în coșciugul ei—? i Eu așa cred, căci nu s'a mai găsit niciodată. Am crezut că-in semnul unei voinți cerești, și de - atunci am lăsat închisă ușa pe care o închisese moartea. Tu ca vre mă cunoști, n’ai să te miri de s asta, dragul meu Jean, sunt si zgură. Atât timp cât voi fi stăpână la Locnevinen, nimeni n’are să deschidă paraclisul Lucianei. Și de altfel tu știi acum , ca nu s'ar găsi nici o urmă. Jean nu răspunsa Vorbind, ajunseseră în piața Invalizilor. O străbătură fără să spună o vorbă. Doamna Bétoumé fu cea dintâi care întrebă : -r- Ce-o să-i spunem Chou , chetei ? Jean se gândi t — O să-i spunem ce e, făcându-i adevărul cât mai puțin dureros pentru mila ei de fiică. Dar sunt de părere, ca în scrisoarea ce i-o vom trimite să nu-i pomenim de numele tatălui meu. Să așteptăm să se facă mțică lumină. Nu-i așa ? Doamna Bétourné, făcu semnulin capcă ..da’’. Când ajunseră acasă, în bulevardul Latour-Maubourg Jean ne uită la mătușe sa și spuse zâmbind mâhnit. — Floarea Luizei m’a înșelat. N’am isbutit. — Dar și tu, de ce ai cules’o? ăsta ne-a adus nenorociră (Va urma) ! ! Citiți azi „Uswersul Literar”