Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)

1915-01-28 / nr. 27

ȘTIRI DIN TARA­­ DE LA CORESPONDENȚII NOȘTRI - SPrin­ poștă CARACAL Spânzurată. — In dimineața zilei de 25 cor. s‘a sosit spân­zurată în pivnița casei sale fe­meia Lisaveta Enache Vâlcea­­nu din mahalaua Protoșeni, concubina lui Marin Mateescu. Numita suferea de o boală incurabilă. In fin’ul unor­­­ furturi. — Am anunțat acum câteva zile că la mai mulți comercianți din localitate li se fură zilnic piei de astrahan al căror autor nu se poate descoperi. Bânuindu-se că autorul sau autorii ar fi din comuna Slăveni satul natal al unor băeți din magazinele comercianților, s-au și început cercetările în acea direcție. Jandarmii Bicău și C. Dobru au reușit să descopere pe hoți. Ei se numesc Păuna C. Rădulescu și Stan Fl. R. Pană asupra căror s’a găsit un nu­măr însemnat de piei de as­trahan, parte lucrate căciuli cari au fost recunoscute de co­mercianții Nae Petrescu, Ivan­­cea Hristea și Petrache I­ristea. VASLUI Arsă de vie. — Conița Aneta, în etate de A ani, fiica lui V. Pantaze, fiind lăsată singură în casă s’a apropiat de focul din vatră, de la care aprinzându’și hainele, a căpătat arsuri atât de grave încât a încetat din viață. Imprudență. — Soldatul N. Mantale, din reg. 7 Rahova nr. 25 din localitate, aflându-se in permisie acasă în Tansa, a umblat cu o pușcă încărcată. Din imprudenta lui, arma luând foc a lovit grav pe I. Cristea. Rănitul a fost internat în spital. Mosaîir hoț. — La locuitorul N. Safta din Dobrovăț, prezen­­tându-se un necunoscut, se ru­gă să-l găzduiască peste noapte. Safta acceptă. In timpul noptei însă, când gazda dormea, necunoscutul care-și dase numele de N. Mi­­halcea, sculându-se a furat o căciulă, un surtuc, cum și alte multe­­ lucruri, dispărând. Dimineața Safta a adus ca­zul la cunoștința jandarmilor. Furturi.­­ Un necunoscut in­­troducându-se în casa lui Const. Feraru, din Bărzești, a furat 140 lei. Tot necunoscuți, introducân­­du-se noaptea în curtea locui­torului Gh. Mănicuță din Ne­grești, au furat­­ 5 pereche de boi. Incendiu. — Din cauza relei construcții a coșului, casa lui Const. Stănescu din Negrești, a fost distrusă de incendiu. Maltratare. — Din­ cauza unor neînțelegeri N. Chirica Blăniță, si in Deleni, a maltratat grav pe consăteanul său Gh. St. Helgiu. POROHOI Telegrama A. S. R. Principe­lui Carol adresată cercetașilor locali—Am dat la timp amă­nunte asupra înfiintărei în lo­calitate a unei legiuni de cerce­tași, cu denumirea „Dragoș“, sub președentia­­ plui colonel Collori comandantul regimentu­lui 8 Dragos n­rul 29. Aducându-i-se la cunoștință constituirea acestei legiuni de cercetași, A. S. R. Principele Carol al României a adresat ur­mătoarea telegramă d-lui colo­nel Colbori:­­ „Sunt cât se poate de fericit de vestea întemcerei în nordul Moldovei a unei legiuni de cer­cetași. Iți urez un viitor strălu­cit Numele ce l-ati ales (Dra­goș) fiind deja hotărît, pentru o altă legiune, ași propune s’o schimbați în „Grigore Ghica Voevod“, martirul răpirei Bu­covinei“. .... Comandantul marei legiuni Carol Principe al României Furt original. — Pescarul Io­­sub Cohn, din strada Traian, avea ascunsă într-un dulap pe care-l ținea totdeauna bine în­cuiat suma de 1000 lei în banc­note și toate sub­ericalele și o­­bictele sale de aur și argint. Venind seara acasă, mare i-a fost surprinderea constatând lipsa sumii de 1000 lei din du­lap, în timp ce celelalte obiecte prețioase au fost lăsate intacte și pe deasupra dulapul era în­cuiat. Poliția a deschis o anchetă pentru descoperirea ingeniosu­lui hor­­nar pe femee și a găsit inelul ascuns în părul capului. Ea a fost arestată dresându-i­­se cuvenitele acte. Actele.­­ In ziua de 8 Fe­bruarie alegătorii Camerei de comerț din județul Argeș sunt convocați în localul primăriei, spre a alege patru membri ai Camerei de comerț. • A­SARAT . Incendiu. — Un mare incen­diu s’a declarat Sâmbătă seara, pe la 9 jum., la proprietatea co­merciantului Vasile Stănescu, din str. Domnească. Focul a luat naștere în fundul cursei la niște căsuțe mici, lo­cuite de mai multe familii de geamgii și din neglijența aces­tora, cari mai în toate serile ve­neau beți acasă. Toate aceste mici locuințe, precum și un grajd, au fost com­plet distruse de incendiu, care nu s-a putut întinde mai depar­te, grație numai timpului liniș­tit ce domnea în natură și a miuneei depusă de pompieri sub conducerea comandantului Min­­cu. Pagubele sunt relativ însem­nate. PIATR­A-NEAMȚ Falsificatori de monede. —* Poliția a dat de urma falsifica­torilor de monede de nivel cari circulă de un timp încoace în o­­rașul nostru. Un țăran din Țrebreni, voind să cumpere o găină, la plată i-a dat negustorului 1.80. în monede a 10 bani. Negustorul recunos­când că monedele sunt false, a reclamat, cazul poliției. Fiind dus la poliție, a mărtu­risit că monedele le are de la­ frații săi. Ei sunt Ion, Gheorghe și Va­sile Vasiliu, domiciliați în Do­­breni. Se fac serioase cercetări spre a se descoperi dacă numiții au complici și dacă ei au falsificat monedele. MIHAILEC Contrabandă. — Vasile Se­­menciuc, primarul comunei Ro­­gojești (Bucovina) împreună cu D. Chiribianu, Pavel Leeiuc, Vasile Dob­neanu, Cernadova Niculae și Cernadova D. toți din Gândești (Dorohoi) au fost surprinși de N. Tofan, furierul de grăniceri și Florescu, sergent din cordonul sanitar al reg. 29 Dragoș din Dorohoi. Pe când voiau să treacă prin fraudă în Bucovina între Gândești-Rogo­­șești alimente prohibite: cafea, făină etc. în valoare de aproape 5000 lei. Ei au fost aduși sub escortă împreună cu marfa, la vama Mihăileni, unde se fac cercetările. TG.­RADAUȚI Accident. — D. Haralambie Surdu, fost agent fiscal la cir­cumscripția 11-a Rădăuți, aflân­du-se la locuința sa din cătunul Crâiniceni com­. Korodiștea, pe când tăia un lemn cu toporul din nebăgare de seamă toporul a câzut peste picior, tăindu-și toate cinci degete. Imediat, a fost transportat la spitalul din Dara­bani, medgadia Piața cerealelor. — Prețul ce­realelor la oborul de aci s’a ur­cat în mod simțitor. Orral a a­­juns Sâmbătă la prețul de 18 lei suta de kgr. Cei ce au stocuri de orz, deși sunt putini, îl vând. FĂLTICENI Accident. — Locuitorul Vasile Gheorghe s’a dus în pădurea Bo­gata pentru tăiat lemne. Un copac în cădere l’a atins și i-a fracturat piciorul stâng. A fost ridicat de doi consăteni ai săi și dus acasă, unde i s’au dat ajutoare. ZEMNICEA De la casa de citire „Lmniua“.­ Se știe că în localitate, a luat fiindcă de curând o casă de ci­tire, a cărei lipsă era încă de mult resimțită. Duminică după amiazi a avut loc prima ședință. D. C. To­­mescu, directorul școalei prima­re de blet­­a­rul 2, a ținut o in­teresantă conferință, tratând despre luptele avute de gloriosul domnitor Mihai Viteazu, în cei 8 ani de domnie. D-sa a spus, că în așa scurt timp, Mihai a îm­plinit­, pentru o glipă, idealul național al României. Termină spunând că acum a sosit momentul ca­ un nou căpi­tan ca și Mihai să înfăptuiască unirea tuturor românilor. In urmă d-l V. Diaconu, di­rectorul școalei de băeti n­rul 1, citește din scrierile lui M. Emi­­nescu. R.-VALCEA Balul Ligii Culturale.—Sâm­bătă 24 a. c. a fost în sala tea­trului Adreanu, anume amenaja­tă. balul sectiunei locale a Ligii, sub patronagiul d-lui Gr. Proco­­piu, senator, care e și președin­tele sectiunei. Costumele nationale, foarte preferate de d-ne si d-soare, dă­deau sălii un aspect foarte fru­mos. Balul a avut un frumos succes moral si material­. Tombola era de o bogăție ra­ră în orașul nostru; ea n’a func­ționat decât puțin, căci biletele au fost luate cu asalt. S’a petre­cut perfect de bine până aproa­pe de ziuă. Alegerea de la Camera de co­­m­erț. — Duminică s’a făcut a­­legerea unui președinte al Ca­merei de comerț, secția R.­Vâl­cea, în locul decedatului A. G. David­escu. Au fost 118 votanți. Candidați au fost d-nii A. Mo­rara întrunind 47 v., Andronică Aslan, 34 v., T. Nicolescu, 27 v.,­­î. I. Tuluca 10 v. Deoarece nici unul n’a întrunit majoritatea, s’a declarat balotaj, urmând a se face o nouă ale­gere Duminica viitoare. PITEȘTI Furt. — Sâmbătă seara, d-l Procuror P. Petrescu, venind la băile comunale și intrând în ca­bină, a încredințat îngrijitoarei Lina Dumitru Zamfira două i­­nele ș un ceas de aur. La­­ sirea din cabină, cerând acestei femei obiectele încredin­țate, ea i-a dat un singur inel și ceasul, sub motiv că atât a pri­mit. D-l procuror a înștiințat ime­diat poliția. Sosind u. comisar Florian îțacvulescu perechezițto- CÂMPINA 25 Ianuarie Pentru fondul Familiei luptători or Aseară s’a dat în sala ,,Mo­­novici“ un festival dat de co­mitetul local al „Familiei lup­tătorilor” pentru mărirea fondu­lui S’a reprezentat piesa „Zorile“ de St. O. Iosif, piesă cu subiect din viata martirilor din Ardeal. Societatea corală „Lina" a contribuit la reușita serbării, care a produs suma de peste 1000 lei., — Prin telefon GALAȚI 25 Ianu­arie, Festivalul „ligei Culturale“ Aseară în localul „Ligei Cultu­rale“ din str. Foii, secția locală a Ligei a comemorat printr’un festival împlinirea a 56 ani de la unirea principatelor. D. profesor Munteanu-Râm­­nic din Ploești a desvoltat con­ferința „Generațiile dela 1859 și 1915”. Au urmat apoi producții muzicale, citiri din autorii ro­mani și apoi dans. O serbare ostășească La reg. Siret nr. 11 din locali­tate s’a d­at o serbare astă seară tot în amintirea zilei de 24 Ianu­arie 1859. D. căpitan Gheorghe Popescu, comandantul compa­niei a 9-a a rostit o cuvântare asupra Unirei principatelor. Os­tașii companiei sale au jucat a­­poi o piesă­ teatrală cu subiect moral și a executat diferite cân­tece naționale. Căsătoria mai multor perechi Azi dimineață la orele 10 P. S. S. episcopul Nifon al Dunărei de jos, asistat de mai mulți preoți din oraș a oficiat la bise­rica Sfinții împărați cununia religioasă a unui grup de mai mulți locuitori din acea paro­­h­ie cari trăiau în concubinaj. Nași au fost d. deputat Trancu- Iași, comandorul Georgescu din marina militară și alți notabili. Au rostit cuvântări P. S. S. episcopul Nifon, preotul Cosma și d. deputat Trancu-lași. legal confirmă că moartea i-a provenit din lovituri căpătate cu 2-3 zile mai înainte; totuși vino­vat de această moarte a fost scos șeful postului de jandarmi din Ghirdoveni, sergentul ma­ior Stavăr Cristea, care a fost dat judecătei pentru loviri cari au cauzat moartea lui I. Banu, deși la mij­loc nu poate fi de­cât o coincidență fatală. Procesul acesta interesant se va judeca la 28 curent, d. depu­tat George Becescu-Silvan, fiind apărătorul jandarmului. Furt Astă noapte prin spargerea u­­nui geam, un necunoscut s-a in­trodus în casa locuitorului Tu­dor Marinescu, din comuna Ne­toți, furându-i suma de 400 lei în bilete de bancă. Fiind bănueli că autor al fur­tului ar fi săteanul Dumitru Tu­dor, el a fost arestat. Omorât de căruță­ ­ri, pe când săteanul Vasile G. Tudorașcu, din comuna Ari­cești venea de la pădure cu că­ruța încărcată cu lemne, la un povârniș­­ căruța s’a răsturnat peste el omorîndu-1. Incendiu Un puternic­ incendiu, a dis­trus astă noapte casa locuitoru­lui Dumitru Verzeamu, din co­muna Măgurele. Pagubele sunt de aproape 2000 lei. Focul a provenit din negli­­jent­ă. Agresiune Aseară. Pe când comerciantul Isaia Garagea, din piața Legu­melor, se urca pe scara locuinței sale, a fost atacat de către doi necunoscuți. Unul din necunos­cuți a lovit cu un fier în cap pe d. Caragea, așa de grav în­cât acesta a rămas în nesimțire. Starea Victimei este gravă. D. comisar Mihăileanu face cercetări pentru dovedirea agre­sorilor. Moarte misterioasă In strada Al. Donărățeanu a fost găsit mort în camera sa, pe care o tinea cu chirie, un bă­trână ca de 60 ani, Niculae Gh. de meserie lăcătuș. I S’a ordonat facerea autopsiei cadavrului, pentru a se stabili cauza mortei. In jurul fraudelor de la „Banca comercială și industrială“ Deoarece multe din polițele scumptate de către „Banca co­mercială și industrială“ pe la diferite bănci, au fost declarate ca false. d. judecător de instruc­ție I. Cireșanu a delegat pe d. dr. Minovici cu facerea unor ex­pertize în această privință, • Diverse O comisiune compusă din d-nii Nicolae Nedelcovici, președintele Camerei de comerț, Tudorică Io­­nescu-Pescaru, vicepreședinte, Gogu I. Zamfirescu și Costică Nicolescu membri, a lucrat azi la întocmirea bugetului Camerei de comerț­ In ziua de 28 cor. se va ține o adunare generală, când bugetul se va propune votării.­­=3 Lo­ catum ul Gheorghe Icmes­ PLOEȘTI 26 Ianuarie Crimă sau coincidență fatală Am comunicat că, înaintea sărbătorilor, locuitorul Ioan Ba­­nu I, din comuna Haimanalele, un cunoscut hoț a fost reclamat șefului postului de jandarmi din comuna­ Ghirdoveni, de către niște comercianți cojocari, că l-au surprins furîndu-se măr­furi, pe când se aflau la un­ bâl­­ciu din apropierea acelei comu­ne. Fiind chemat la postul Ghir­doveni și arestat, peste noapte Bonu a încetat din viață. Cercetările­­ făcute au stabilit că Bonu fusese bătut în bâlci de căte reciâihâoti, actul indico?, MEERCURII 28 IANUARIE 1915 A APAROT CAROL I Un elegant volum cuprinzând — aproape 250 pagini — în editura ziarului „UNIVERSUL“ EEDIILE ROMÂNIEI : de PAUL LIND­NBERG = PREȚUL I LEU ■ Pentru provincie se adaugă 35 b. porto cu din str. Târgșor construind o magazie fără autorizație, pri­măria a dat ordin poliției ca să o dărâme. Subcomisarul Nicolae Predescu împreună cu mai mulți pompieri ducându-se să dărâme magazia au fost întâmpinați de lăcătușul Ion­escu, care i-a ame­nințat cu moartea. El a fost a­­restat.­­ Cohorta cercetașilor din lo­calitate a plecat azi dimineață la Focșani sub conducerea d-lui Pană Popescu, directorul liceu­lui, spre a asista la depunerea ju­rământului cercetașilor din a­­cea localitate. — D. Paul Goma, directorul prefecturei îinsoțit de d. maior Ulescu a inspectat eri și azi găr­zile de la toate fabricile din oraș și județ. — Consiliul comunal a fost convocat pentru ziua de 29 cor. avându-se de rezolvat mai multe chestiuni urgente. — Din inițiativa d-lui G. Pope­­scu-Cioranu, ad-stratorul plășei Vărbilău, s’a format în fiecare comună din plasa sa câte un co­mitet al „Familiei luptătorilor“, pentru strângerea fondurilor ne­cesare ajutorărei familiilor ce­lor mobilizați, hotărîndu-se ca în fiecare comună să se dea câte o serbare în acest scop. Prima serbare se va da în ziua de 1 Fe­bruarie, in com. Strâmbeni. — Ceaiul dela d-na Maria Radu Stanian a produs suma de lei 308. Miercuri 28 c. va fi ceaiul d-nei dr. Clo­nj­e, la care se va­­ trage loteria covorului oferit de d-na Samuelli.* — Joi 29 c. va fi la­ cinematogra­ful dela teatrul Modern, toată ziua și seara, reprezentații cu filme foarte frumoase, în fo­losul „Crucei­ Roșii”. * — Societatea „Caritatea” aduce vii mulțumiri d-nelor Maria Gh. loan, Victoria M. Stănescu, Cos­­tache Vasilescu, Elena Petrescu și Eugenia Dumitrescu, care au avut grijă de bătrânele din azil, trimițându-le diferite mâncări. Ar fi de dorit, mai cu seamă în asemenea vremuri grele, când societatea nu mai poate organi­za serbări pentru azil, ca toți cei legați să-și amintească de acele 30 nenorocite bătrâne, ca­re sunt în sărăcie. Adunarea generală a „Societăței de agricul­tură“ Membrii societății de agricul­tură s’au întrunit Duminică în adunare generală anuală. La ordinea zilei, darea de se­a­­mă asupra activităței și asupra gestiunei din anul trecut, modi­ficarea în parte a statutelor și a­­legerea unui nou comitet. In privința activităței desfășu­rate de această societate anul trecut, datorită împrejurărilor prin care trecem și unor împre­jurări trecătoare din sânul socie­tății, constatările făcute sunt mai mult negative. Totuși, e de reținut constatarea că, societa­tea—lucrând pentru precizarea îmbunătățirilor cerute, în 1913, ministerului de Agricultură să fie făcute în agricultura țarei— a prezentat ministerului respec­tiv un documentat memoriu pri­vitor la reorganizarea direcțiu­­nei agiculturei din acel minis­ter, la reorganizarea învățămân­tului nostru agricol și la înfiin­țarea Camerelor de agricultură —memoriu publicat în numărul 9 al revistei Viata agricolă, cum de asemeni de­­ reținut e și faptul organizărei congresului din anul trecut, în care s’au desbătut chestiuni de un interes hotărîtor pentru propășirea agriculturei țârei. In privința gestiunei financia­re s’a arătat ca fapt, demn de luare aminte, că încasările n’au fost mulțumitoare și că rămăși­țele de încasat din abonamente la­ revista Viață agricolă și din ■cotizațiuni pe anii 1914, 913 și 912 treci de 14.000 lei (8400 lei din abonamente și 6202 lei din cotizațiuni). La modificarea statutelor s-a renunțat, nefiind de față numă­rul de membri cerut de statut. Procedându-se la alegerea u­­nui nou comitet, au fost aleși, cu majoritatea voturilor exprimate și în ordinea succesiunei des­­crescânde a acestor voturi, d-nii G. Tonescu-Șișești, Dub­uiescu Caruntu, Georgescu-Gruian, Ge­orgescu L„ Nicoleanu G„ Păsă­reanu, Mircea Florian, Morcove­­scu, Sandu-Aldea, Grințescu,Va­­șeganu, Mândru, Cruceru, Bre­­zeanu, Berechet, C. Filip­escu, D. Busuiocescu, D. Ștefănescu, Dăscălescu și Cipăianu. Alegerea biroului se va face, ulterior, de către comitet. Censori au fost aleși d-nii Pe­­ra-Popescu, D­emisano și M. Ro­­taru. PROGRAMUL cursurilor și conferințelor la soc. „Prietenii Științei“ Miercuri 28 Ianuarie orele 9 seara cursul d-lui profesor Dra­­gomir Hurmuzescu Pentru mem­brii soc. „Prietenii Știintei“ des­pre energie electrică, ținut la in­stitutul electrotehnic din strada Cosma n­rul 16. Joi 29 Ianuarie orele 4 jum. d. a. conferința d-lui dr. I. Pre­­descu relativă la Cercetașii Ro­mâniei. Vineri 30 Ianuarie, orele 9 seara cursul d-lui dr. Birman- Bera despre bolile de urechi. Duminecă ! Februarie a. c. o­­rele­ 3 d. a. d. dr. C. Demetrion va ține o conferință intitulată Tuberculozei și influențele pro­fesionale»­­v '■ > \ s, ^ % Expedierea cerealelor Direcțiunea c. f. a reînoit dis­­pozițiunea adresată tuturor sta­țiunilor, referitoare la primirea și expedierea cerealelor. In circulara cea nouă, direc­țiunea c. f., pe motivul eveni­mentelor externe a prelungit până la 1 Mai măsura, ca să nu se primească cereale destina­te exportului, — vărsate în va­goane, neconstruite îtn. vrac. Daca, însă, predătorul cere mențiune făcută în scrisoarea de trăsură, ca mărfurile-i să fie expediate, vărsat în vagoane,— stațiunile pot să admită­­ cere­rea. Tot in legătură cu expedierea mărfurilor, suntem informați, că depozitele din grăzi destinate străinătății continuă să aibă a­­ceiași situație de așteptare.. Va­goanele făgăduite din Germania ori Austro-Ungaria abia pică din când în când, la intervale, cu toate angajamentele luate în parte de reprezentanții fiecărui stat. Cum însă sunt așa de mari de­pozite de mărfuri, cari așteap­tă rândul de a fi expediate și pe de altă parte piața comer­cială, în ultimul timp mai ales, — provocată d­e numeroase in­tervenții germane, austro-unga­­re și altele — se simte în do­meniul unei activități intense, autorității, mini­sterului de fi­nanțe și lucrărilor publice au fost solicitate să preconizeze u­­nele măsuri mai eficace, pentru degrevarea pieții comerciale, te­tru ce privește expedierea măr­furilor. Printre chestiunile, care se studiază în vederea unei solu­­țiuni navalele cu m­onmmerile de tranzitare prin Bulgaria și pe la noi este și acela de a da po­sibilitatea producătorilor direcți să-și exporte prin ei înșiși măr­furile. Aceștia, întrucât nu au ru­lat cerealele prin casa de comi­sion, sau intervenit și-au ținut, îndure mărfurile, cultivate pe moșiile lor, sau la obștii, ar avea dreptul la anume înlesniri de expedierea produsului mun­cii lor. S-a intervenit de asemeni la autoritățile în drept, pentru re­­zolvarea chestiunii propusă de, unii exportatori, cari — zic ei‘— că pot să-și aducă ei vagoanele neclare din străinătate. Toate aceste chestiuni, core­late cu o serie întreagă de in­tervenții, fiind în legătură d­i­­rectă cu comerțul țării și cu imu­lbaorie de export utilizabil, normează obiectul Unor rezolviri drepte din partea ministerului de finanțe și lucrări publice. Banchetul „Sfatului negustoresc“ din Craiova Craiova. 25 ianuarie Membrii Sfatului Negustoresc, secția Craiova împreună cu de­legații sosiți din țară s-au în­trunit și astă seară la un banchet în sala Minerva. Primul toast a fost ridicat de d. Ștefan Penutescu care a în­chinat pentru M. S. Regele Fer­dinand al României. D. Marin Vasilescu accentu­­iază binefacerile solidarității și închină pentru prosperitatea comerțului. D. C. Spiru Gheorghiu relevă spiritul binevoitor pentru co­­m­ercianți al ministrului Al. Ra­­dovici- Bea pentru acesta. D. C- Gaster-Galați toastează pentru presă și Pentru comerci­anții olteni. D. S. Martinian aduce elogii lui Ion Rasidescu, președintele Sfatului bucureștean. D. Nic. Coșoveanu închină pen­tru luptătorii cauzei comer­cianților. D. C. Brociner-Iași remarcă lupta ce se duce pentru ridicarea moralului clasei negustorilor și închină pentru craiovenii. Mai toastează și alții și apoi St. Baloi și Gh. Șerbănescu, pre­ședintele Sfatului craiovean, în­­chee seria toasturilor. Oaspeții au plecat astă noapte la ora 12. Oitu­l azi Marți ZIARUL ȘTIINȚELOR POPULARE * Suflet și materie de G. W. Sal­­leebu. O societate a avicultorilor din România, de N. Abramescu. Electrizarea naturală și arti­ficială a atmosferei de St. Pro­coviu. Păianjenii de Emile Blanchard. O nouă explicare a cutremu­relor. Agenția română. Microbul iubirei de A. Mari­ne­scu. Consultațiuni medicale de dr. Predescu. Motoare animale de Cef. Cu submarinul la atac de B. B. Delamare. Efectele razelor de radiu asu­pra plantelor de Stuart Gager. Un instrument simplu pentru măsurarea distantelor de Podeț. Credința în viata viitoare de Victor Anestin. Uzina electrică de Schmettau. O întâlnire nocturnă în Africa. Rubrica cititorilor: Avicultura. Aviația Barometru popular. Ar­gonul. Matematica. Principiul lui Arhimede. Universitare, So­de electrice etc. Poșta redacției, etc. Un număr de 16 pagini, cu numeroase gravuri, 10 bani. A­­bonamentul pe an 5 lei și 20 de bani. I INFORMAȚIUNI * Duminică a avut loc înmormân­tarea regretatului Gh.Ionescu,ca­sierul sec. lucrătorilor tipo­grafi „Gutenberg“. Un număr imens de colegi l-au condus până la ultimul său locaș. La biserica Precupeții-Vechi, unde a avut loc slujba religioasă, a vorbit de Nicolae Hustiu pagi­nator la ziarul „Universul“, iar la cimitir au vorbit: d. Tache Georgescu, președintele societă­­ței, d. Cruțu din partea lucrăto­rilor din Imprimeria Statului și d. Radu Constantinescu. Botanistul farmacist căpitan Gh. P. Grințescu, care studiază flora României, a fost procla­mat membru al Academiei In­ternaționale de botanică a Fran­ței. Sâmbătă 24 Ianuarie, a avut loc în saloanele „Eintracht“ din str. Dioriisie, al treilea festival artistic, urmat de dans, orga­nizat de „Asociația generală a absolvenților școalelor superi­oare de comerț“ curs seral). Au dat concursul Artistic d-ra Virginia Nicorescu, d-nii P. Iancovescu și M. Constantines­cu artiști ai „Teatrului Națio­nal”: Eug. Popasu artist, N. Oancea violonist, I. Weinberg pianist, George Niculescu man­­do­inist și corul societăței „Me­lodia”. Beneficiul realizat va servi spre­­ a se procura îmbrăcăminte la un număr de elevi săraci ai școalelor elementare de comerț. Iată telegrama trimisă Majes­­tăței Sale Regelui de către de­canatul facultătei de teologie în ziua de 25 ale curentei, cu pri­lejul serbărei patronului facul­­tătei. M. Sale Regelui Ferdinand Astăzi fiind adunați împreună cu înalt Prea Sfintitul Mitropo­lit Primat, cu d. ministru al cul­telor și cu alți demnitari biseri­cești și civili la o mare sărbă­toare în palatul internatului te­ologic cu prilejul patronului fa­­cultatei de teologie din Bucu­rești, subsemnatul în numele corpului profesoral al facultăței, depun la picioarele tronului Ma­­jestției Voastre cele mai respec­­t­oase omagii de supunere și pro­fund devotament, înălțând rugă­ciuni fierbinți către Dumnezeu, să trăiți multi ani împreună cu augusta Dinastie, pentru ferici­rea țarei românești.­­Decanul facultătei de­ teologie Dr. Badea Ciraseanu Revista generală a învăță­mântului. în ultimul său nu­măr, apărut alaltăeri, publică un elogios articol despre lucra­rea Ierusalim a d-lui V. Mest­u­­gean, înfățișând-o ca o scriere în acelaș timp interesantă, in­structivă și educativă în care sunt frumos descrise ținuturile vizitate de autor­­rilor sau procuratorilor legali, cari vor trebui neapărat să pre­zinte libretele ce posedă, atât la primirea bonurilor cât și la a­­c­hi­tarea lor de către casieria Centrală. De asemenea bonurile de pen­sii nu se vor libera decât în ur­ma prezentarei chitanței de pla­ta impozitului personal, pe tri­mestrul Ianuarie 1915. 1 ■ In serviciul exterior general al finanțelor s’a făcut următoa­rea mișcare: D. Ștefan Mihăescu, șef de secție principal cl. I, la circ. I Capitală, a fost transferat disci­plinar la circ. 8, în locul d-lui Șt. Căpșuneanu, șef de secție cl. I, care trece la circ. I; d. Marin Abăluță, actual impiegat cl. II, a fost numit după cerere impie­gat auxiliar cl. I, în locul d-lui I. Bazar, neprezentat­­a post. d. N. Man­dat, impiegat auxiliar el. II, în serviciul exterior general al finanțelor, a fost înlocuit pen­tru părăsirea serviciului. ȘCOLARE . D-ra Zoe Mihăilescu, actua­lă, profesoară suplinitoare la școala profesională de fete din Slatina, la catedra de 1. france­ză, a fost mutată, pe ziua de 1 Februarie, în aceeași calitate, la școala profesională din T.­Mă­­gurele, în locul d-nei Aurelia Cochinescu, aflată în concediu medical. ♦ D. Amărăscu Ilie, învățător la școala din com. Motoci (Dolj) a demisionat din învățământ pe ziua de 1 Februarie a. c. ♦ Preotul Const. N. Păunescu a fost numit învățător cu titlul provizoriu pe ziua de 1 Februa­rie a. c. la școala din corn. Cră­­ciunenii-de-jos, pos­tul III. ❖ D. Aureliu Dobrescu, absol­vent a 4 clase secundare, a fost numit învățător, cu titlul provi­zoriu, la școala din corn. Stă­­nești (Vlașca), postul IV, post care a fost ridicat la 120 lei. ♦ Ministerul instrucțiunii pu­blice a aprobat numirea d-lui Damian Ionescu, ca suplinitor, pe ziua de 1 Ianuarie a.c., la școala din com. Redea, satul Va­­lea-Soarelui (Vâlcea), post înfi­ințat pe acea zi. ♦ D. D. Alexandrescu a fost numit i­nvățător­ suplinitor la școala din com­. Foleștii-de-sus (Vâlcea), în locul suplinitorului A. Nicolescu, care a părăsit pos­tul. ♦ D. Anton Constantinescu a fost numit suplinitor învățător la școala n-rul 2 de băeti din T­­ Ocna, în locul d-nei A. Ga­­vrilescu, care a fost trecută la școala de fete n-rul 2, post în­ființat pe ziua de 1 ianuarie. ♦ Ministerul instrucțiunii pu­blice a primit demisiunea preo­tului Samson Popescu din pos­tul de învățător la școala, din corn. Breaza­ de­ sus numitul ur­mând a-și regula drepturile la pensie. ♦ D. N. Cădere a fost numit învățător suplinitor la școala din com. Bistricioara (Putna), pe ziua de 1 Ianuarie a. c. ♦ Preotul Const. Munteanu a fost numit suplinitor învățător la școala din com. Mărgineni (Putna) pe ziua de 1 Ianuarie. ♦ D-ra Suzetta Ghristescu a fost numit­ă profesoară de 1. franceză la școala profesională de fete din Tg.­Jiu. D-sa a fost numită cu titlul definitiv. ♦ Ministerul instrucțiunii pu­blice a aprobat numirea preo­tului St Ionescu în postul de învățător cu titlul provizoriu la școala din corn. Motoci (Dolj)­. Pe ziua de 1 Februarie. MILITARE ♦ D. locotenent în rezervă A­­tanasie Marosin din regimen­tul 5 infanterie, a fost trecut în poziție de retragere. ♦ S-a primit demisiunea din armată a d-lui căpitan Petrescu P. Teodor, din infanterie. ♦ D. colonel Seuly Mătăsaru comandantul regimentului 70 de infanterie, a fost pus în poziție de disponibilitate. •O­pe ’aduce la cunoștința tu­tu­ror ofițerilor de rezervă de toate armele, combatanți și asi­milați din raza cercului de re­crutare Calafat, în caz de schim­bare de domiciliu, fie chiar din­­tr'o stradă în alta să facă cu­noscut adresa lor atât noului cerc de recrutare pe raza căruia s'a stabilit cu domiciliul, cât și vechiului cerc de recrutare de pe raza căruia a fost recrutat. Această înștiințare se va face prin raport trimis recomandat în timpul cel mai scurt de la părăsirea vechiului domiciliu. Ofițerii de rezervă care nu se vor conforma dispozițiunilor de mai sus, vor fi urmăriți și dați judecății conform codului de ju­stiție militară. ♦ Regimentul 9 roșiori aduce la cunoștință tuturor roșiorilor cu schimbul din contingentele 1911, 1912, 1913 și 1914 să comu­nice regimentului adresa pre­cisă. ♦ Ministerul de război ne au­toriză să publicăm următoarele, cu privire la avansarea învăță­torilor, la gradul de sublocot de rezervă : Zilnic se primesc la ministe­rul de război, din partea învă­țătorilor înaintați la gradul de sublocot­ de rezervă cereri de chemare temporară în activita­te de serviciu pentru a putea ulterior trece în cadrele active ale armatei. Aceste înaintări s-au făcut a­­vându-se în vedere rămânerea lor în învățământ. Pentru acest motiv cererea de Chemare temporară în activita­te de serviciu, adresate de în­vățători, se vor respinge. DELA C­ F R. ♦ Pentru transportul materia­lelor necesare spitalelor, — pa­turi, rafărie, mobilier —, expe­diat cu mare, sau mică iuțeală de șoc. „Crucea roșie“ de la Bu­curești filialelor sale din țară, se aplică în timp de pace o re­ducere de 50 la sută din taxele de transport ale tarifului gene­ral, iar în timp de mobilizare, transportul acestor materiale se face gratuit. ♦ Halta Nichișeni (numită mai iinarnte, Treasca), este des­chisă cu începere dela 1 Febr. st. n. și pentru traficul de măr­furi de mare și mică iuțeală— atât în vagoane complete, cât și în colete. Taxele de transport se stabi­lesc pe baza distanțelor efective.. ♦ Au fost numiți aspiranți de telegraf următorii elevi ai școa­­lei de telegrafie: Petrov Gh. la Sihlea; Ercule Victor la Cos­­mești; Simionescu Teodor la Te­cuci; Ionescu Th. la Pufești ; Cârlănescu Nic­­la Câmpina ; Ionescu Emilian la Periș, Pro­­topopescu C. la Monteoru, Du­­mitrescu N. la Inotești și Cu­­ciuc Traian la Sihlea. STUDENȚEȘTI ♦ Membrii în comitetul „Cen­­trului studențesc“ vor ține șe­dință azi Marți, 27 Ianuarie o­­rele 8 jum. d. a. pe localul cen­trului. UN TRIUMF Terminândui-se în Moldova cu un succes estrordinar reprezen­tațiile turneului artis­tului Const. Mărcules­­cu, cu prețiosul con­curs al distinsei artis­te pariziene D-ra Va­leria Salateri trupa trece în câteva orașe din Muntenia și’n în­treaga Oltenie. Pretutindeni acea­stă trupă e așteptată cu nerăbdare. Prefectura județului Gorj a amendat pe notarul Atanasie Croitoru din comuna Turburea cu lei 10 pentru abatere de la datorie către serviciu. Circumscripțiile polițienești din Capitală au început să facă statistica locuitorilor. Se pune în vedere tuturor persoanelor cari au servitori supuși străini să înștiințeze cir­cumscripțiile. D. Ștefănescu Nica Petre, de­senator în serviciul hidraulic, a fost scos la pensie. Ziarul Magyarorszag publi­că o telegramă din Petrograd, prin care se anunță că d. C. C. Arion, fost ministru, a sosit în capitala Rusiei. E inutil, credem, a desminți această știre. „Sindicatul Ziariștilor“ mulțu­mești­ librăriei Theodosiu Ioani­­țiu, fraților Hassan și fabricei de bere Luther (frații Czesj) cari au dăruit obiecte pentru balul mas­cat din seara de Sâmbătă 31 Ia­nuarie, sala teatrului Național. Casa centrală a băncilor po­pulare a înștiințat băncile po­pulare și obș­tile sătești că tim­brul de ajutor nu se aplică nici pe registrele, nici pe actele soci cooperative. Ministerul de finanțe a înca­sat din decada I a lunei Ianuarie, următoarele sume prin adminis­trația vămilor: pentru vamale, lei 754.020 și 10 b.; taxe de port, lei 7898 și 45 b. și pentru fondul comunal lei 57.184. Noul comitet al soc. române de agricultură este convocat în ziua de 3 Februarie, orele 5 d. a. în sala Eintracht. Mai multe persoane între care și unele moașe au strâns dife­rite obiecte pentru a servi solda­ților răniți într-un eventual răz­­boiu. Aceste persoane roagă să în­trebăm direcțiunea serviciului sanitar unde se pot depune a­­ceste obiecte. Plata pensiilor pe luna Fe­bruarie a. c„ se va face cu înce­pere de la 3 ale lunei. In Capitală bonurile de pensii se vor libera și plăti de la orele 8 până la 11:30 a. m. Sub nici un motiv, nu se vor libera bonurile de pensii în afa­ră de orele indicate mai sus. Bonurile de p­ensii nu se vor libera, decât la primirea ti­țuia­ ATENEUL golii Gosfornița d-lu­ S. Goașa Duminică seară, la Ateneul Român, a vorbit d. D. Comșa, despre Patrie. Conferențiarul, după ce a a­­rătat însemnătatea deosebită pe care a avut-o revoluția france­ză în rânduirea bazelor State­lor moderne, a caracterizat ten­dința pe care o manifestă azi in­divizii ca și popoarele, — tendin­ța spre autonomie. Armonia naște, într’o societate din solidaritatea voluntară a indivizilor cari o compun, iar nu din solidaritatea forțată. Armo­nia între state naște numai a­­tunci când tendința de asuprire dispare din mintea acelora cari conduc. Statele s­e cuvine să fie naționale, statul fiind una cu na­țiunea. Principiul naționalităților, for­mulat de Napoleon III, găsește o îndreptățire din ce în ce mai adâncă și mai largă. Noi, românii, cei 14 sau 15 milioane de români, trebue să ne unim laolaltă. Aspi­rațiunea națională fiind satisfăcută la di­versele State, aceste State vor putea alcătui asociațiunea euro­peană pacifică preconizată de Asquith. Avem azi cel mai ni­merit prilej să îndeplinim uni­tatea noastră, făcându-ne o da­torie față de noi și față de ge­­nerațiunile viitoare. tocane de siar­idere a unui plutonier major Roman. 25 Ianuarie Plutonierul major Alexandru Olteanu, din reg. Roman n-ral 14, a încercat să se sinucidă astă-noapte, la locuința sa din str. Ion Agarici, trăgându-și un glonte de revolver în partea stângă a pieptului. Glontele i-a eșit prin spate. Sinucigașul a fost transportat, în stare gravă, la spitalul mi­litar. Cauza actului disperat nu se cunoaște. Autoritățile au deschis o an­chetă. WFU11E1Ä jurământului cercetașilor din Focșani, în prezența A. 8. fi. Principele Carol Focșani, 25 ianuarie In vederea solemnității depu­­nerei jurământului cercetașilor focșăneni a sosit azi în locali­tate A. S. R. principele Carol cu expresul de 12. A. S. R. era în­soțit de colonelul Berindei, pro­fesorul Murgoci ,poetul Cincinat Pavelescu, Dumitrescu-Mugur și de cercetașii ilfoveni, prahoveni, din Sinaia, Buzău, Covurlui și R.­Sărat. A. S. R. coborând din va­gon a fost îintâmpinat de d. pre­fect Macridescu și generalul de divizie Vasiliu-Năsturel, Ștefan Graur, primarul orașului, ge­neral Costescu, colonelii Vaito­­ianu, Rujinschi, Palade, Fotes­­cu, maiorii Hârjeu, Ștefănescu, corpul profesoral, magistrații, parlamentarii, etc. De la gară principele și suita au mers la primărie, unde a fost recepția. Pe tot drumul de la gară până la primărie stăteau înșirate tru­pele­ garnizoanei; sute de stegu­­lețe­ tricolore fâlfâiau pe la e­­dificiile publice și particulare. La orele 12 jum. pe platoul din fața bisericei catedrale s-a ofi­ciat slujb­a sfințirea drapelului de către protoiereul Banu și preoții Bontea, Vasilescu și Dia­conu Gheorghiu. D­ nr efect Ma­cridescu arătând scopul cercetă­­șieie, aduce elogii prințului, spu­­nându-i că prin grija și munca ce pune în regenerarea morală a neamului își atrage iubirea tu­turor românilor. D-sa termină prin cuvintele: Trăiască M. S. Regele ! Trăiască M. S. Regina ! Trăiască Familia Regală! Trăiască România Mare! După aceasta A. S. R. Princi­pele Carol citește­ legea cerceta­șilor , apoi cercetașii focșăneni depune jurământul. R. S. R. rostește apoi următoa­rea cuvântare : ,, Cercetași. Ați văzut că prin legea cerce­tașilor ce v'am citit-o scopul­ nostru este de a vă strânge in jurul celor ce vă vor binele și să vă pregătiți în lupta vieței. Sco­pul nostru este nu să vă ducem cum ați crezut unii la­ război. El este mult mai îndepărtat, mult mai înalt. Vrem să vă facem ce­tățeni desăvârșiți. Nădăjduiesc că veți asculta ul­timele cuvinte ale jurământului. Așa să ne ajute D-zeu­­“ După aceasta cercetașii și toa­te școalele au defilat. Apoi Prin­cipele a mers pe jos până la lo­cuința prefectului, unde s-a ser­vit dejunul intim. La orele 3 a vizitat orașul și cu expresul de 4 a plecat la București.

Next