Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)

1915-01-15 / nr. 14

A 5 BANI EXEMPLARUL. — ANUL UXCL—toțl 14 I­COR JODI 15 IANURIE 1815 Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Bidaculî și Administrația: än« Buletinul războiului pe filele­­le 10, II, 12 Ianuarie *1. PE TEATRUL OCCIDEN­TAL. — Centrele In jurul cărora s'au deslăntuit acțiuni de vi­goare sunt la sud est de Ypres, intre Perthes și Sonata la nord est de Reims, la nord de St. Mi­ls­iei, la nord vest de Pont-à- Monsson, și in Alsacia în regiu­nea de la est de Thann. Fiecare din cele două partida an­unță victorii. Realitatea sa reduce la ocuparea câtorva tran­șee, cari nici măcar local nu modifică de­cât cu câteva sute de metri pozițiunile­­ respective ale beligeranților. După izvoare necontrolate încă, se zice că ger­manii ar fi concentrând nume­roase forțe la est de Thann. Cre­dința noastră este, că chiar dacă acest zvon ar fi adevărat, le-ar fi foarte greu germanilor să între­prindă ceva serios în Alsacia. Această operațiune nu are un sens strategic, întru­cât s-ar face pe linia cea mai excentrică și care apoi conduce în contra u­­nor formidabile pozițiuni natu­rale și artificiale, cum sunt Vos­­gii și perdeaua defensivă Bel­­fort Ep­in­ai. Afară de aceasta, din punc­tul de vedere tactic, operațiunea germană spre Thann nu are pro­babilitate de succes, din cauza puternicelor organizații defensi­ve făcute de francezi și efecti­velor mari de care aceștia dis­pun în acest sector. .După o telegramă germană, ar fi avut loc o luptă la nord vest de insula Helgoland între 4 cru­cișătoare cuirasate germane și o flotă engleză compusă din 5 crucișătoare, mai multe mici crucișătoare și 28 contratorpi­­loare. Germanii au pierdut în această luptă crucișătorul cui­­rasat Blücher; englezii ar fi pierdut un cuirasat (?) ÎI. PE TEATRUL ORIEN­TAL. — Se crede că pe acest teatru germanii au acum 27 •fiipusi 'Șîe ai irit« ă,­ din- "cari • 5' - active. In noua lor grupare două armate întregi ar fi în sectorul­ Rawka-Sacha, pe unde speră să dea atacul decisiv pentru a’și în­­cerca din nou norocul în contra Varșoviei.­ In­spre frontiera Bu­covinei afinează, după informa­­tiunile rusești, forțe numeroasa austriece. Se zice că acestea ar fi trupe tiroleze. Față de aceste acui efective și din cauza vis­colelor, atacurile rusești din sud vestul Bucovinei au contenit. In Galiția occidentală, austriacii bombardează Tarnow. Pe tot restul frontului situațiunea con­tinuă a fi staționară. Germanii nu pot forța cu nici un chip în Polonia centrală li­nia fortificată de ruși cu care acoperă cetățile Varșovia și I­­vangorod. In Prusia orientală rușii anunță victorii la aripele armatei operatoare. Știrea are nevoe de precizare și confirmare. Este probabil că beligeranții vor sta in actualele pozițiuni până când noai întă­riri venite din interior, prin ur­mare, trupe proaspete, cari a­­cum se instruesc în depozite vor intra în linie. Aceste eventuali­tăți nu pot avea ființă până în primăvară. Vom asista, după credința tu­turor criticilor militari, la acest spectacol, asemănător armisti­­țiilor de iarnă din secolel XVI— XVIII, când toate operațiunile decisive erau amânate pentru anotimpurile bune. Va fi un ma­sacru fără precedent în istorie. III. PE TEATRUL DE SUD.­­Tripe numeroase germane și austriace sa concentrează intre frontiera Muntenegrului și mun­ții Transilvaniei. Este probabil că austro-germanii vor alege mai multe linii de operațiuni,... repe­tând greșeala din primele două ofensive. Sârbii se arată foarte vigilenți dealungul Dunării. Presa france­ză crede că prin această concen­trare impozantă de fortă, austro­­germanii voase a intimida state­le neutre... în special, România. In aceste momente atât de se­rioase, cred că ori­ce comentar ar fi inoportun. Fiecare își cunoaș­te datoria si nimeni nu doarme. Austro-germanii știu acest lucru și nu cred că printr’o manevră nechibzuită să riște a-și ridica un nou și foarte puternic adver­sar. IV. PE TEATRUL ANGLO­­RUSO-TURC. — Flota rusă face a­razzii in Marea Neagră, curățind­ litoralul de vase tur­cești. Armata turcă de Erzerum, care a luptat în Caucazia este complet respinsă peste graniță și în parte disolvată în nordul Persi și turcii continuă a sta în jur de Taehxis. Englezii continuă să fortifice canalul Suez. Mici ciocniri au avut loc la îmbucătura Tigrului cu Eufratul între trupe de cava­lerie engleză și partizanii turci. VEGETIUS. BUCUREȘTI, 14 IANUARIE Argumentele pacifiștilor Puținii noștri pacifiști tot se mai adună din când în când, ca să-și facă propaganda ce speră să prindă mai ales în rândurile muncitorimii. Aceste încercări — poate constata oricine — n'au decât un răsunet­­ foarte slab, și Aceasta se explică nu numai prin faptul că acei cari­ le fac nu pot trece nici­decum printre iubito­rii cei mai fără de prihană ai neamului românesc sau printre patrioții cei mai încercați și mai vrednici de încredere — dar și prin constatarea ce trebuie să facă oricine că argumentele pe cari acei pacifiști caută să-jși sprijinească propaganda, se în­torc tocmai împotriva ei, îndată ce va căuta cineva să le cântă­rească mai bine. Ni se spune, — adică se spune muncitorilor cari își dau oste­neala să asculte astfel de lu­cruri. — Rușii umblă să ne ia Moldova sau o parte din ea; ei urmăresc ca să dea Banatul sâr­bilor; cât pentru Transilvania, soarta ei pare a fi sa fie împăr­țită așa, ca noi să nu ne alegem decât cu o fâșie de­ sud, etc. Bine, dar toate acestea în ce caz ne amenință pe noi cu mai mare greutate de înlăturare? E­­vident că în cazul când h‘am in­­tra în războit], când nu am intra la acțiune. Dimpotrivă, tocmai participând la războiu, și poate numai așa, vom putea evita toate eventualitățile de mai sus. Neparticipând, vom putea fi cu adevărat întrebați cari sunt jertfele pe baza cărora am pu­tea să avem pretențiuni, pe când ca beligeranți nu vom mai putea fi despoiați de nimica ce e al nostru și ca vom fi afirmat cu armele în mâni că înțelegem și vrem să fie și să rămâie al nostru. Nu mai este acuma vremea și nici nu mai sunt împrejurările de la 1878. Luptând alături de Rusia, dacă atunci am pierdut bucata de Basarabie, în schim­bul căreia ni s‘a reînapoiat Do­­brogea, aceasta s‘a întâmplat mai mult pentru o satisfacere de­ amor­­ propriu a Rusiei în­frânte și umilite după războiul Crim­eei. Cum și ea tel s'ar ma putea închipui insă astăzi ca, după ce am fi luptat umăr la u­­măr cu armatele rusești, ele să vină să ne ocupe teritoriul sau să de scurteze din drepturile noastre?.— Și mai trebuie de ți­nut seama că,acuma, la încheie­rea păcei,­va­ avea cuvânt hotă­râtor și alte puteri, ca Anglia și­­ Franța, cari fără îndoială că nu vor repeta­­ gestul lui Bismarck, acela care ne-a lăsat pradă des­­poierii după 1878.. Iată dar că toate temerile noa­stre n'au să fie pentru cazul când vom­ intra în­ războiu, ci pentru cazul când vom conti­nua să ne ținem la o parte până la sfârșit, — așa cum sfătuiesc și propovăduiesc pacifiștii noș­tri. Tot ce ei ne zugrăvesc ca de plâns și dezastruos pentru noi în viitor nu ne amenință decât dacă vom sta cu mâinile în sân, — și atunci cu adevărat că ne ame­nință­ — pe când dacă vom pur­cede cu hotărîre, ca noi înșine, după vorba poetului, să ne cro­im o altă soartă, numai așa nu vom avea de pierdut, ci vom a­­vea totul, toată dreptatea noa­­stră, d^aștigi^ ' Scumpirea ALIMENTEL­R IN BULGARIA Calafat. 12 Ianuarie In orașul Vidin toate alimen­tele s'au­­ scumpit de 3 și 4 ori mai mult după cum erau până acum. Această scumpire provine din cauză că orașul e izolat de restul țării, nefiind legat cu nici un fel de căi de comunicație, iar singura care era­ cursele vapoa­relor pe Dunăre, s'au oprit îna­inte de timp, așa că comercian­ții din Vidin nu s'au putut apro­viziona în­deajuns. Dar a mai contribuit la acea­sta schio­pire s­ fantul că s’au strâns «nari rezerve pentru ar­mată, pentru un eventual război. Iată câteva din prețurile cu care se vând alimentele: Pâinea 50 b. kgr; calitatea III; petrol 70 b. litrul; sarea 65 b. kgr.; zahă­rul 2,50 kgr.; cafeaua calitate inferioară a Stei Revolu ia din Portugalia Viena, II. — Agenția ..Reuter" află din Vigo că pasagerii ce vin din Portugalia asigură că si­­tuațiunea este foarte gravă. 3(H) de ofițeri și-ar fi predat săbiile în semn de solidaritate cu revo­luționarii. Ei au refuzat a pă­răsi cazarma în care să con­siderau ca deținuți, și aceasta ca protestare contra ministrului de război care, fiind odinioară monarhist, a trecut în partidul republican. i • : * Luptele din Belgia și Franța L- Comunicat german Berlin. 12. — Comunicat ofi­­­­­cial: Pe teatrul de războiu din­­ apus în regiunea Nieuport-Ypres * au avut loc lupte de artilerie. * La sudvest de Berry au Bac­h am pierdut o tranșee pe care o e cucerisem de la francezi acum Câteva­ zile. 8 Pe când era la nord de Comp­a de Chalons nu s'au dat decât 8 lupte de artilerie, astăzi au avut­­ loc și lupte de infanterie cari mai continuă și acum­. In pădu­­­rea Argonnes, la nord de Ver­­i­dan, la nord de Toni s-a dat o ’ vie luptă de artilerie. Toate ata­­­­curile franceze de la Hartmanns Weilerkopf au fost respinse. ■ Francezii au avut perderi m­a­­­­ri in aceste lupt­e­ în pădure s'au ■ găsit nu mai puțin de 400 vână­tori francezi morți. Numărul­­ prizonierilor sporește. 1 (Ss: Comandamentul superior­­ al armatei). (W. B.). ■ Comunicat francez­ i Paris. 12.— Comunicat oficial­­ din 11, ora 23 . Azi a avut loc­­ o bombardare intensă de către | _____________________ germani a regiunei situată la nord de Lillebeke și s-au auzit împușcături repezite lângă cea­­telul Herentag. Atacuri de infan­terie nu au fost. Câteva abuzuri au căzut peste orașul Arras. La nordul orașului s’au schimbat fo­curi de infanterie. In regiunea Albert inamicul a aruncat numeroase bombe spre Besselle, dar artileria franceză a silit artileria inamică la tăcere, împușcături numeroase s’au schimbat spre Carnoy. In Argonne luptele date în re­­giunea Font de Paris s’au termi­nat. Am menținut toate pozițiu­­nile noastre cu escepția a vreo 50 m. de tranșee cari au fost dis­truse de bombele cele mari ina­mice. In Alsacia a continuat și azi lupta în regiunea Offhols și Hartmanns Weilerkopf, unde germanii au făcut o rețea­­ de sâr­mă cu ghimpi. Alte știri nu au sosit până a­­cum. (Havas). i Presa rusească I : despre ocuparea Transil­vaniei Roma. 12. — Se telegrafiază din Petrograd că ziarul ..Birje­­via Wiedoviosti" de.sminte. proba­­bilitatea ca armata austriacă să se poată concentra pe Bsura spre a ajuta pe germani, dar mai pro­babil este o concentrare a ger­manilor către Bucovina și Tran­sil­vania. Ziarele italiene cu pri­vire la acest subiect cred că pot să afirme că, dacă trimiterea de­­ trupe germane către Transilva­nia se con­firmă, atunci s ar des­­m­inti toate svonurile cu privire la intențiunea Austriei de a în­­chei­a­­ pace separat, despre miș­carea separatistă a Ungariei, și noua ofensiva contra Serbiei. Zia­rul rusesc numit mai sus crede că ocuparea Transilvaniei de că­tre România nu este posibil­ă cu învoirea Austriei. (A. T. I.) Dezmințiri austriace Viena. 12. — De la începutul războiului presa inamică repetă mereu până la saturație aceleași născociri, afirmând ba moartea împăratului, ba boala suveranu­lui — ba revolte la Viena, Pra­­ga, Budapesta, foamete, etc. Abea s-a desmințit una din a­­ceste știri și alta apare, așa că sau ar­­ trebui să se desmintă continuu­ sau să se raporteze ci­neva la desmințiri anterioare. Poate că e bine față de aseme­nea știri să se arate că ori toate teatrele au fost tixite iar la Bu­dapesta, după cum rezultă din declarațiunile oamenilor nepăr­tinitori, nici nu se poate observa că nu e timp de pace. Or­ie că­lător care trece prin monarhie se poate convinge ca în monar­hie nu se vede nici u­n simptom care ar face verosimilă afirma­rea că monarhia nu va perse­vera până la capătul războiului mondial. (K. B.). Războiul anglo-ruso-turc in­azi­unea turco-arabă în Egipt exclusă Roma, 12. — Ziarul „Messag­ tjero“ primește din Cairo co­­municarea că pericolul unei in­­vaziuni turco-arabe in Egipt «a dispărut din cauza nepregătirii Turciei de a întreține expediția­­și și a lipsei de mijloace Ir­­i-timp ca să-și organizeze cele ne­cesare de luptă, așa că englezii au avut putința să-și organizeze o apărare formidabilă. Corespon­dentul adaugă că în cercurile militare engleze se crede că atât turcii cât și ofițerii germani, or­ganizatori ai expediției arabo­­turce, a­r fi renunțat la acțiunea decisivă de a forța liniile engleze spre a pătrunde în Egipt. Se crede că toată acțiunea turcilor se va umila ca să mențină ,, a­­menințare permanentă in scop de a reține în Egipt pe cei 130 mii de oameni de care dispune Anglia. (A. T. L). Trupe siberiene în Cau­­cazia Constantinopol. 12. — Ziarele spun că au sosit în Caucazia trupe siberiene, cari putând răb­da frigul vor întări armata rusă de aci. (K. B.) Populația Rusiei­­ nu sufsră din cauza răz­­­­b­oiului­­ Petrograd. 12.— In comisiunea budgetară a Dumei, controlorul de stat Haritonov, vorbind în nu­mele ministrului de finanțe, a constatat că populațiunea impe­­­­riului­, de­și a avut să sufere din­­ cauza războiului dificultăți eco­­o­­nomice, nu e lovită grav din pri­­z­cina războiului. Această putere a economicul a tărei are de explica­­ț­ie indubitabilă interzicerea văii­ I, zdrei spirtoaselor. (Westnik). c. . _ C Războiul In III: ------- 1 Berlin, 12. — O știre oficială a­­ guvernatorului sudvestului afri­­­­can german confirmă înfrânge­­­­rea englezilor lângă Sandfontain la 12 Decembrie. Știrea spune că sub conducerea It.-colonehlui , von Heysebrek lupta s’a. încheiat t] cu distrugerea totală a­ trei esca­­­­d­ droane englezești. 15 ofițeri din­­­­tre cari colonelul Grant și 200­­­­ soldați au fost făcuți prizonieri, am luat două tunuri. Perderile noastre au fost de 2 ofițeri și 12 ■ oameni morți — 25 oameni ră­­n­­iți. m Un raport oficial englez din­­ Pretoria de la începutul lui Oc­­tj­tombrie arată c­ît perderile engle­­­­zilor în Africa de sud erau în to­­­­tal numai de 15 morți, 41 răniți, 7 dispăruți, 35 prizonieri. (Wolf­ “ bureau). țjj Războiul austro-germano-rus Mișcări de trupe în Polonia Roma. 12. — Ziarul „SeColo“ primește din Varșovia știrea că noul guvernator PHnc J­eng­an­­t­­h­er ar fi declarat că guvernă­mântul Poloniei va fi inspirat de proclamațiunea generalisimului prin care se promite autonomia. Corespondentul adaugă că a­­tacurile germanilor pe Uzura și Rawka continuă. Avangardele rusești, au ajuns aproape de Lip­­no. Germanii se retrag evitând să angajeze vre­o luptă și se concentrează către Thorn. (A­T. LX Comunicat german Berlin, 12. — Comunicat ofi­cial). — Pe teatrul de est., în Prusia orientală se dau lupte de artilerie pe frontul dintre Loet­­zen spre­ est și nord. Inamicul a fost silit din cauza focului nos­tru să­ evacueze câteva pozițiuni la sudest de Gumbinnen. Ata­curile inamicului la nord est de Gum­binnen au fost respinse cu mari pierderi pentru ruși. In Polonia septentrională nici o schimbare. La răsărit de Pilită nimic însemnat (și comanda­mentul superior al armatei). D. Gheiaileff la goma Roma. 12. — D. Ghenadieff a început vizitile pe la ambasadori însoțit de d. Ritzoff. (A. T. I.) f ■ [UNK] OFIȚERI GERMANI Încercând sa treacă pe la noi dinamită pentru bulgari Caiafa?, 12 ian. Axi au fost arestați trei ofițeri germani, cari sub masca «Se voiajori au încercat să treacă la ¥idin cu sfere cari conțineau dina­­mită și melinită. Aceste cufere aveau fundul dublu, unde e­rau așezate tuburi încărcate cu dinamită și melanită. Ofițerii aveau însărcinarea ca, odată tre­cuți în Vidin, să mineze Dusaărea­sa să a­­runce în aer vapoarele rusești, cari trans­portă un munțțîuati pentru­ Serbia. Voi reveni asupra modului cum s'a făcut această descoperire și asu­pra declarațiilor celor arestați. Coresp» Prin telegrafia FARAFIR Vapor cu provizii scufun­dat de englezi Melbourne, 12. — Comunica­­tul agenției „Remei“ . Un cru­­cișător a capturat și scufundat în 6 ianuarie vaporul cu provi­­ziuni pentru crucișătoarele ger­mane. Italia, Serbia și admsiea Roma. 12. — Corespondentul din Paris al ziarului „Secolu XIX“ a intervievat pe ministrul Serbiei asupra unui pretins a­­cord italo-sârb, despre care a vorbit acum câteva zile ziarul clarat. Dacă un acord scris între cele două țări nu s'a încheiat încă, pot să vă spun că tratativele verbale între cele două guverne se urmează, animate fiind de­­ cele mai bune sentimente. Ser­bia voește, in afar­ă de Trieste, toată coasta Adiaticei locuită ■de populațiune de aceiași rasă cu ei. Se știe că pe coasta de ră­sărit a Adriaticei trăe­sc foarte m­ulți italieni și de aceea Serbia nu va cere de­cât să li se acorde toată libertatea de a-și menține limba, lăsând Italiei influența morală și economică in Balcani. Serbia a dat dovadă de senti­mente amicale față de Italia ,primind cu simpatie debarcarea italienilor la Valona. Pentru ca relațiuniile intre cele două țări să devie tot mai strânse, ar tre­­ca în Italia să nu învingă acel curent care ar voi să substi­­tue Austriei pe Italia, acolo un­de un popor de alt neam (slav) trăește cu speranța de a fi odată reunit la Patria mamă, Italia să fie sigură că va avea în Ser­bia, pe coastele Adriaticei, nu un protivnic ci un prieten, care va căuta să-i înlesnească aspirațiu­­nile sale. (A. T. I.). Depozit de cartușe rusești aruncat în aer Borna, 12. — Se telegrafiază din Ma­lmoe că mai multe depo­zite de cartușe ar fi fost aruncate în aer la Brest-Litowski (in gu­vernământul Grodno), fiind ope­ra revoluționarilor. (A. T. I) Un Zeppelin înecat lângă coasta Belgiei Roma, 12. — Se află din Lon­dra după știrile primite din Lei­­da, că un Zeppelin ar fi căzut în apă aproape de coasta Belgiei. (A. T. I.) Sesiunea lui Petrograd. 12. — Prin ukaz imperial se ordonă redeschiderea sesiunei consiliului de stat la 30 Ianuarie și a sesiunei Dumei im­periului la 9 Februarie. (West­nik). AZI A AMUOT 011SL1 un elegant volum cuprinzând­­ aproape 250 pagini in editura ziarului­­„UNIVERSUL“ R­EGE­LE ROMAHXI3 PAUL LINBEWBIRD 1 LES Efisia propune creiarea utiilării monetare inter­naționale Viena. 13. — Se comunică din Paris că d-l Rafailovici, agentu­l ministerului de finanțe al Ru­siei, propune pentru lichidarea internațională a corupturilor în­tre Rusia, Anglia și Franța de a­­ i se crei­a unitatea monetara, inter­națională care­­­ar trebui să concureze cu aurul și ar permite guvernelor aliate să-și probeze solidaritatea economică. Ideea fundamentală a acestei propu­neri este de a urca în Franța și Anglia cursul extrem de scăzut al valutei Rusiei și a obține cre­dite ruse în Franța, și. Anglia fără exportațiune de bani. (K.B.) Just Diferite știri Lisabona. 12. — In timpul șe­dinței consiliului de miniștri, ministrul de războiu a declarat că este decis a demisiona.­ ­ Constan­tinopol, 12. — Agenția „Milli" publică, comunicațiunea oficială următoare: Unele ziare elene au publicat în vremea, din urmă că grecii otomani din Ri­­vali sunt persecutați și unii chiar uciși. După o anchetă o­­ficială și mărturisirea chiar a mitropolitului grec, aceste in­­formațiuni nu sunt de­cât o năs­cocire răuvoitoare. . * Constantinopol, 12. — S'a în­ceput construcțiu­ne­­a ram­urei cAei ferate a Anatoliei, care tre­­bue să lege Angora cu Sivas. * Berlin, 12. — Agenția Westnik­ 1 a dus știrea că germanii au scos în biserica din Brochow, unde a fost botezat­ Chopin, pla­­ca de bronz comemorativă. Ști­­rea este lansată doar în scopul de a ațâța populațiunea polone­­ză contra soldaților germani. Li­­eratura cea mai recentă asupra ni Chopin nu cunoaște nici o v­acă de bronz în biserica din Brochow ci doar un obelisc de ier în satul natal al lui Chopin, Voia Zelazowa lângă Brochow. Ș­ti­rea­ aceasta tendențioasă este mai ales deplasată când vorbe­le de Chopin care în ziarul său ( 1831 spunea când rușii au in­­t­rat în Varșovia, că sunt niște barbari fața de care nici o casă, nici o biserică, nici o femeie, nici măcar morții în morminte nu g­ăsesc siguranță. (Wolfsbureau). * Berlin, 12. — Încasările trans­­orturilor pe căile ferate ale sta­ul­ui prusian au atins In decem­­rie peste 95 la sută din suma e­ Dcei corespunzătoare a anului recedent Aceasta este o dovadă î­n viată economică viguroasă. V. B.) Trecerea pnsalului român din Buc­­ovina prin Doroh­oi Dorohoi, 12 ianuarie Luni, cu trenul de 12 ,a sosit , localitate, venind din Bucu­­­­ști, d-l Georgescu, consulul ge­­r­al al României în Bucovina. I­-sa a luat dejunul la restau­­r­at­ul „Splendid”. L­a orele 3 d. a. reprezentantul E­rei noastre în Bucovina, a j­ucat cu automobilul prefecții­ ; i, însoțit de d-l Jean Vameșu, c lițaiul Dorohoiului, la Cer­­t­­uți, luând­­ direcțiunea spre a smob­ița.­­ Automobilul, spre a putea s­ăb­ate cu ușurință și fără pia­­t •i în Bucovina, a fost prevă­­­­d, de ambele părți, cu stegu­ e­e românești. r Brnao. j T RUȘII IN BUCOVINA Victoriile rusești din Iacobeni și Cârlibaba.—Acțiunea fie Înconjurare­a Bornei.—Inspecțiile guvernatorului Be­­brinski.—Foametea in Ungaria—Controlul străi­nilor la frontiera noastră Dorohoi. 12 ianuarie Corespondentul din Fălticeni al ziarului „Dimineața"1 vorbind de luptele cari au avut loc zilele aceste Intre trupele austriace și rusesti la Iacobeni, afirmă că austriacii ar fi ieșit învingători în aceste lupte. In realitate insă faptele stau tocmai dimpotrivă. Trupele rusești au repurtat o victorie strălucită cu prilejul a­­cestor lupte. Austriacii au fost siliți să se retragă din Iacobeni, regiune care a fost apoi ocupa­tă de ruși. Pierderile, din am­bele părți, au fost însemnate. Ocuparea regiunei Iacobenilor de către ruși capătă o impor­tanță deosebită, nu numai prin faptul că această regiune, situa­tă în apropierea munților Car­­pați, e apărată de minunate for­­tificațiuni naturale, ci și prin faptul că rușii, odată intrați în regiunea Iacobenilor, au posibi­litatea să înconjoare Dorna. La Cărlibaba, contrar știrilor date de acelaș corespondent,­­luptele s’au terminat de aseme­nea în favoarea rușilor, cari nu au înregistrat aci alte pier­deri de­cât un mic număr de ră­niți. La alte lupte date în ajun în apropierea acestei localități, pre­­um am anunțat și noi la timp, pierderile rușilor au fost mai în­semnate. Drumul rușilor la Dorna, în urma luptelor de la Iacobeni și Ilibaba, este prin urmare des­chis și se așteaptă din zi în zi a­­tacul asupra Dornei. Se știe că , în urma ocuparei Cernăuților de către ruși, capi­tala Bucovinei a fost mutat­ă la Dorna-Watra. Aci se mutase și contele de Meran, fostul guver­nator austriac al Bucovinei, și ceilalți funcționari superiori. Acum capitala Bucovinei a fost mutată a fi din Borna la Cluj, în Ungaria. Aci se află con­tele de Meran, dr. Korn, fost prefect al Sucevei, etc. . Pentru astăzi, Luni, este anun­țată la Cernăuți sosirea guver­natorului general al Galiției și Bucovinei. Bobrinski. Se știe că guvernator rus al Bucovinei este Evreinow, care are sediul în Cernăuți. D-sa este secondat în toată activitatea d-sale de către Gerovski, om de o rară energie și un spirit orga­nizator prin excelență. 1 Guvernatorul general Bobrin­sk­i, a cărui misiune este mai mare, vine la Cernăuți ca să in­specteze modul cum s’a făcut or­ganizarea rusă și să se convin­gă de starea de lucruri care domnește în Bucovina. La Cernăuți s’au reîntors mulți refugiați care plecaseră la Suceava, Ițcani, Rădăuți, etc., în urma intrărei rușilor în capita­la Bucovinei. Nu se face nicio greutate ace­stor refugiați la înapoierea lor în Cernăuți, unde ’și regăsesc casele și lucrurile părăsite­ un moment. Majoritatea refugiaților însă nu s’au reîntors, așa că orașul e încă departe de a se popula și de a-și relua aspectul său de altă dată. Primarul român dr. Bocancea și ajutorul său dr. Hoștiuc des­fășoară o mare activitate, privi­­ghi­nd în persoană ia regulata funcționare a serviciilor de sa­lubritate și îngrijind ca popu­lația orașului, redusă la adevă­rată mizerie, să obțină toate în­lesnirile posibile. Șeful poliției Cernăuților, To­­m­oni, face cu succes paza ora­șului. D-nii Jean Vameșu, polițaiul orașului Dorohoi, și­locot Beh­­descu, comandantul companiei locale de jandarmi, au între­prins, în urma unor ordine pri­mite, o serie de inspecții în ceea ce privește controlul străinilor la punctele de fortieră din jud. nostru. Zilele trecute d-lor au fost în acest scop la Mihăileni, punct unde s’au refugiat unii locui­tori din Bucovina, în urma in­­variahei rușilor la Siret, Sininți și alte localități bucovinene. Sunt informat că ultimele­ e­­venimente din Bucovina au a­­vut o influență covârșitoare a­­supra populațiunei din Ungari­ei. O parte din populațiunea ace­stei provincii se află în mare mizerie. Alimentele ne mai pu­tând fi aduse în abundență, ca altă dată, se anunță o adevăra­tă foamete atât pentru popu­­lațiunea ungurească cât și pen­tru numărul enorm de refugiați bucovineni aflători acum în Un­garia. In unele părți din Ungaria și, chiar în Transilvania pâinea se vinde cu o coroană bucata. Brtrao. * te MODIFICAREA legei excepționale In primele zile ale redeschi­derii Parlamentului, mai mulți deputați liberali, cari s’au con­vins de lacunele legii asupra măsurilor excepționale, vor pro­pune modificarea mai multor articole din lege. Intre altele, se va modifica ar­ticolul care prevede ajutoarele pe care sunt obligați patronii să le dea familiilor funcționarilor mobilizați pe cari i-au în ser­­­viciu de mai mult de 2 ani, fi­indcă s-a constatat că mulți pa­troni au cătat să eludeze legea concediând personalul mobiliza­rii sau reducând numărul func­ționarilor la mai puțin de 5. Se vor lua deci măsuri ca fap­tul să nu se repete. * Se vor prevedea măsuri ca, în caz de mobilizare, plata ratelor datorite de proprietarii mici și mijlocii societăților de credit și diferitelor bănci să fie amânată pe un timp determinat, ținân­du­­se seamă de fanul ca sunt mii de proprietari cari, neavând alte venituri, nu vor avea de unde plăti la timp datoriile când chi­riașii lor vor fi mobilizați. De asemenea se va ușura soarta micilor proprietari mobilizabili și se vor prevedea ajutoare pen­tru funcționarii agricoli. Se va suprima taxa de 20 bani la telegramele pentru străină­tate, întru­cât e contrarie con­venției telegrafice internaționale de la Berna. In sfârșit, se va modifica par­tea privitoare la timbrul de a­­jutor, făcându-l proporțional, întru­cât practica a dovedit că așa cum s'a aplicat până acum n'a dat rezultatele dorite. * Și fiindcă vorbim de timbrul de ajutor, credem că ar fi ne­­merit să se supue unei anumite taxe unele obiecte de lux sau cari nu sunt de prima necesi­tate, precum ar fi: bijuteriile, articolele de mode, parfum­eriile, vinurile indigene în sticle înfun­date, vinurile străine, licheru­­rile, apele minerale ,aduse din străinătate, tutunul, țigările, etc., fiindcă va fi ușor cumpă­rătorului unei sticle de șampa­nie, de pildă, ca pe lângă 20 lei, să­ dea un adaos de 1—2 lei, sau­­ unei doamne care-și permite f­luxul de a purta la pălărie o­ pană de struț de 2—300 lei, să dea un plus de 1—2 lei, etc. In legătură cu aceasta, cre­dem că s'ar putea strânge un fond însemnat pentru „Familia luptătorilor1", dacă toți profeso­rii, institutorii și învățătorii ar îndemna pe elevii ai căror pă­rinți au de unde da, să contri­­bue d. ex. cu 10 bani zilnic în a­­cest scop. Ar fi un obol de 3 lei lunar, dat de atâtea mii de e­­levi și eleve din toată țara, și astfel s'ar aduna o sumă fru­moasă. Supunem această propunere inimoșilor noștri dascăli și de­sigur că o vor pune în aplicare, înscriind încă o faptă frumoasă la activul lor. Observer. JURISPRUDENTS stabilite în ultimul timp de înalta Curte de Casație 1) . Din statutele Casei de credit și ajutor a căilor ferate rezultă că ajutorul lunar ca­re dă văduvei și minorilor funcțio­narului decedat, constitue un drept de pensiune analog cu ex­cela prevăzut în legea generală de pensiuni, deci un drept dis­tinct de dreptul la daune ca are orice parte prejudiciată de a cere daune conform dreptului comun. (Gal. I, decizia, n­rul 519 din 7 Noembrie 1914)). 2) Reparațiunile mari, cari conform art. 545 c. civ. sunt în sarcina proprietarului, sunt a­­rătate în mod limitativ de art. 546 c. civ., astfel că înlocuirile de dușumele, de zidărie și de ferestre, trebuesc mise în sar­cina uzufructuarului, iar nu a proprietarului. (Ca*. I, decizia a­nul 471 din 20 Oct. 1914). 3) Numai creditorii a căror creanțe au fost verificate și ad­mise la massa falimentului au­­ dreptul de a apela sentința Tri­bunalului, care stabilește data încetărei plăților,­ deoarece ere« citorul neverificat nu are titlu» (Gal. III, decizia n­rul 329 din 1 Noembrie 1914).)

Next