Universul, iunie 1915 (Anul 33, nr. 149-178)

1915-06-11 / nr. 159

» Mișcările cari s’au pornit Cu scopul, proclamat, de a contrabalansa mișcarea ce reclamă o grăbire a intrării României în acțiunea războinică, au ajuns să se sprijiniească pe cuvântul de ordin că noi cu toții n’avem decât să ne așezăm întreaga noastră încredere în înțelepciunea și hotărîrea guvernului și a acelora dintre fruntași cari îi aprobă și îi secondează politica și atitudinea. Intrucât asemenea exprimări de păreri și credințe vor fi sincere, neinfluențate de nimic altceva decât de porniri de adevărată convingere, n’ar fi nimic de zis. Este un drept al oricărui cetățean de a-și manifesta încrederea într'o politică sau alta urmată de guvern sau sprijinită și de alții din afară de guvern, — după cum este tot un asemenea drept al altor cetățeni de a dezaproba o asemenea politică. Dar aceia cari pretind a se mulțumi cu deplina aprobare a atitudinii și hotărîrilor guvernului, nu se mulțămesc Cu atâta, ci prin discursurile ce unii rostesc și prin exclamările cu cari alții cari ascultă, subliniază acele discursuri, dau sfaturi de urmare și exprimă păreri, ce pot să fie astăzi și ale guvernului dar cari mâine pot să nu mai fie. Aci e o contrazicere evidentă. Căci din două una: Sau încrederea ta este, cum zici, deplină și nestrămutată în politica guvernului și a acelor cari o secondează, și atunci n’ai să mergi mai departe cu sfaturile tale, —sau dacă ai propriile tale păreri și convingeri în ce privește politica de urmat, o linie de conduită deosebită a ta, atunci va trebui să recunoști că încrederea pe care o exprimi astăzi nu este deplină și hotărîtă, ci este condiționată. In întrunirile sau contraîntrunirile ce s’au ținut în acest sens, s’a accentuat și s’a susținut, cu toate argumentele ce pot fi cuiva la îndemână, o anume politică pentru viitor, adică aceea a unei neutralități neclintite, până la sfârșit ,și întâmplese orice, a statului nostru. Rimează oare aceasta cu încrederea absolută în guvern, a cărui chibzuire ar fi să ne fie singura călăuză? Nu. Ci totul apare numai ca o mascare a unor porniri cum se vede prea timide ca să-și dea expresie francă și netedă, — dar cari totuși nu rămân mascate, căci răsar alăturea destul de evidente. Și apoi e întrebarea: Pot folosi cu adevărat ceva guvernului astfel de manifestări, adică pot folosi ele ceva politicei sale? Mai degrabă s’ar putea vedea contrarul. Lasă că prin comparație vădită ar putea rezulta impresia că întreaga lui politică nu-i sprijinită decât de unul sau două cluburi de o foarte restrânsă organizare — dar mai este și altă impresie care s’ar putea foarte bine să nu-i convină, și anume aceea că prin manifestările amice de neutralitate cu orice preț s’ar indica și linia lui de conduită viitoare, — ceea ce n’ar trebui, ce nu-i bine să fie așa, încrederea în buna îndrumare a politicei țării dată de fruntașii ei în aceea care e a guvernului de astăzi în deosebi, poate să fie a multora. Dar aceia, în chip logic, au să se mulțămească cu exprimarea ei, fie oricât de hotărîtă; căci dacă mai dau și îndreptării pe de lături, dovedesc că în realitate nici ei nu o au. București, 10 Iunie 1915 Contrazicere aștere din Belgia și Franța Comunicat german Berlin, 8. 1- Comunicat din 7 Iunie: Pe teatrul occidental, ln nord de canalul Labassée și pe frontul la nord de Arras, am respins în chip sângeros mai multe atacuri parțiale ale dușmanului. In Champagne un detașament francez, care ne atacase, lângă Perthes, după ce a provocat o explozie a unei mine a fost complet distrus de focul nostru. Încercările francezilor în contra posturilor noastre înaintate din pădurea Perroy au condus la niște lupte locale în cari am avut avantarjiul. In Vosges, francezii au bombardat cu violență Muensterul. . Nouile atacuri franceze în valea Fecht și mai la sud au fost infructuoase. Am doborît un aeroplan care făcea parte din escadra care a aruncat bombe paseghe, în Flandra fără a pricinui pagube militare și am silit celelalte avioane să se retragă în grabă. Un alt aeroplan francez a fost doborît în Champagne la Vouzier. (W. B.) Comunicat francez — Radiogramă — Paris, D. — La nord de Arras francezii au realizat noui progrese spre Souchez, cucerind mai multe tranșee. Lângă Dompierre la vest de Peronne un atac german precedat de explozia a trei pâlnii de mine a fost oprit prin focurile artileriei și infanteriei franceze. La vest de Argonne francezii au respins un violent atac inamic și au făcut prizonieri. Pe înălțimile Meuzei francezii au cucerit două linii inamice făcând 70 prizonieri, dintre care 2 ofițeri. In ciuda unui atac extrem de violent în Lorena, lângă Reillon, francezii au cucerit prima linie inamică pe un front de 1500 metri. O puternică coloană inamică a încercat să contraatace, dar a fost împrăștiată. In regiunea Bonhomme francezii au luat cu asalt pintenul de est al calvarului de la Bonhomme și am atins marginile satului Bonhomme. La sud-vest francezii au câștigat de asemenea teren, făcând 150 de prizonieri dintre care 4 ofițeri și 11 subofițeri comunicate engleze Londra, 6 (sosită 8). — Oficial. — Mareșalul French anunță că lupta a continuat la 3 iunie pe frontul englez, in legătură cu atacurile date de francezi lângă Arras. La răsărit de Ypres toate tranșeele inamice din linia întâi au fost cucerite de trupele noastre și au fost menținute, deși germanii au dat două contraatacuri respinse cu polderituuri pentru dușman. Nu am putut însă să menținem și tranșeele din a doua linie pe cari le cuceriserăm dimineața. La est de Festbert, grație unui atac pe care l am dat în după amiază aceleași zile, a nm putut înainta puțin. Judecând după numărul cadavrelor germane aflate în tranșee, focul artileriei noastre a fost extrem de eficace. (Comunicată de legațiunea engleză). * Londra, 7 (sosită 8).—Oficial.— Mareșalul French anunță că or, la nord de Hooge, am ocupat tranșee germane pe un front de 250 m. Inamicul a trebuit să părăsească aceste tranșee, in urma celorlalte succese locale pe cari le-am repurtat. In această regiune, în cursul ultimei săptămâni, am făcut prizonieri doi ofițeri și 213 soldați și am luat 3 tunurirevolver. In noaptea trecută, la nordest de Armentieres, am făcut să explodeze mai multe mine și am distrus astfel părți din tranșeele inamice. * Aviatorii noștri au bombardat ori cu plin succes instalația electrică din Lamassée. (Comunicată de legațiunea engleză). Cheferiștii chemați sub drapel în Germania Roma. 8. — Telegramă din Amsterdam. Se zvonește că în provincia renană, în urma războiului cu Italia, toți locuitorii de pe căile ferate cari au primit instrucția militară, dar cari fuseseră până acuma scutiți, au fost chemsiți sub drapel, ceea ce va reduce serviciile pe căile ferate și lucrările din mine. (A. T. I.). Școala „Soc. generale de patronagiu“ Alături de institutele statului, care au de scop să contribue la diminuarea numărului făcătorilor de rele, lucrează și școala societăței generale de patronagiu. Societatea* sub conducerea anergică a d.nei Elena Ch. Ferechidea a lucrat continuu, și probabil la adunarea generală se vor cunoaște rezultatele în amănunțime, dar rezultatele cele mai evidente le dă ,școala copiilor moralmente abandonați“ cu sediul în cartierul Tăbăcari. Școala are un local acomodat pentru începuturile activității în sensul determinat de societate, are 45 de copii între 11—18 ani, repartizați la învățarea cismăriei și croitoriei. Toți acești copii, cari înainte de a fi internați in școală, umblau vagabonzi, furau, forfoteau de apucături urâte, erau murdari, plini de răni și purtători de insecte parazitare — precum paraziți erau ei înșiși. —în școală sunt voioși, harnici. Curați, — așa de curați cum în puține familii se îngrijesc copiii. — dispuși spre muncă, dar mai ales frământați de o tendință hotărîtă de a uita ce au fost și ce au făcut. Stând de vorbă cu ei, — cu cei mai mari dintre ei. — au regretul, că timpul întrebuințat cu vorba, l-ar fi putut utiliza mai bine lucrând în atelier. E de remarcat răspunsul neted și drept pe care-1 dau, precum și păstrarea cuvântului dat. Cât despre ordinea și acuratețea ținută de ei în dormitoare, la masă și în curte, e demnă de invidiat. Directorul școalei ne-a procurat prilejul de a ne convinge personal de cinstea internilor săi, lăsându-ne toată libertatea experienței, și proba a fost cu atât mai satisfăcătoare cu cât era întemeiată pe motive de ispită copilărească. încă ceva de remarcat: cei mai mulți dintre acești copii, înainte de a fi aici, își făceau o meserie din a vinde o oră, sau două, ziare, ca apoi, cu banii câștigați, să-și facă de cap, desmeticindu se din beciurile poliției; nu știu însă nici unul carte. In școală se silesc din răsputeri să învețe—câțiva dintre absolvenții școalei de aci sunt modele de funcționari în birouri administrative. Chiar cei întârziați ca mentalitate dovedesc sforțări ostenitoare ca să învețe. In ateliere de asemeni muncesc, cu râvnă. E mai greu până încep să prindă din tainele meșteșugului, ca apoi să nu se lase, fiindcă toți acești copii, cari înainte nu știau ce-i vorba bună și n'avuseseră bucuria niciunei alintări, acum râvnesc să facă toate bune, ca începând de la meșterul din atelier, apoi la institutor, director și vizitatori, toți să le acorde o apreciere care să-i încurajeze mai mult. E ciudată această stare, pe care desigur numai deprinderea cu vorba bună și pilda directă o imprimă, transformând radical conștiința pornită spre debandadă, într'o conștiință senină. In ateliere copii lucrează destul de bine haine pentru ministerul de război și ghete pentru soc. „Obolul", în grădină cultivă cu înduioșătoare grije florile, iar în orele de repaos se joacă și glumesc cu voioșie. Plecând de la această școală de refacere morală, ai un singur regret: că roadele ei bune se resfrâng asupra unui număr prea limitat de abandonați moralmente. Un manifest socialist german în contra Austriei Roma, 8. — Ziarele află din Londra că un lung manifest socialist a fost răspândit printre clasa muncitoare germană; acest manifest denunță pe Austro- Ungaria ca fiind cauza războiului mondial și se plânge de ignoranța în care se ține populațiunile austro-germane cu privire la adevărul asupra mersului evenimentelor. (A. T. I.). Ocupațiunea sârbilor in Albania este provizorie Roma. 8.—Comandantul trupelor sârbești cari operează în Albania, a dat o proclamațiune către populațiunea albaneză declarând că ocupațiunea Albaniei de către sârbi nu este decât provizorie și până ce ordinea se va restabili in țară. (A. T. I.) Lupte înverșunate le Polonia și Halifia Comunicat german Berlin, 8. — Comunicat din 7 Iunie. Pe teatrul oriental, atacurile rusești contra liniei noastre in regiunea Szawii și Augustovo au fost respinse. Atacurile noastre cu mici detașamente ne-au dat stăpânire pe pozițiile înaintate inamice de lângă Priaznich și Zala la est de drumul Prazniș-Misniș. Pe teatrul sud-oriental, la sud de Pirită — trupele generalului Woyosch au cucerit în ultimele zile mai multe pozițiuni inamice înaintate. Armatele generalului Mackensen au cucerit pozițiunea Gradele. La începutul zilei de esi trupele germane și corpul feldmareșalului Arz au pornit la atac contra liniilor inamice puternic întărite. După lupte înverșunate, pozițiile inamice, situate pe mai multe rânduri consecusive, pa din front, de o lungime de 33 km, de la Janow la Obchynska, la sudvest de Nawaruska, au fost luate cu asalt. Seara inamicul era respins până dincolo de, drumul cel mare de la Zolkiew» situat la nord de Lewborg și Bavaruska. Sub presiunea acestei înfrângeri inamicul s'a retras astă noapte din păzi(lunca sa adiacentă, intre Gradele și bălțile Nistrului, strâns de aproape de trupele austroungare. Intre bălțile Nistrului și gura Striului inamicul au evacuat malul meridional al Nistruiui. (W. B.). * Viena. 8. — Din Berlin se anunță că împăratul a asistat lăngă corpul de armată numit al <Beskidelor, la lupta dată pentru cucerirea liniei Grodek, la vest de Lemberg. (K. B.) Comunicat austriac Viena. 8.—Oficial din 7 Iunie: Continuarea ofensivei viguroasa ale armatelor aliate a avut de rezultat ori, după lupta dela Magierow-Grodek, o nouă victori completă asupra armatei inamice. Satul fiind forțat, Przemysl reocupat, succesul armatelor aliate obținut la 3 iunie, în lupta pentru ruperea frontului intra Lubaczowka și Nistru, a provocat retragerea ulterioară a dușmanului, deși deocamdată a fost din nou agresiv concentrând numeroase întăriri. Apoi dușmanul s’a retras cu mari pierderi în direcția est și nordest. In zilele următoare, pentru a salva capitala Galiției, înaltul comandament al armatei ruse a strâns odată mai mult în grabă resturile armatelor învinse spre a opri în loc înaintarea noastră în pozițiunea Yereczyca, puternic întărită. După o luptă crâncenă și după asalturi eroice, frontul rus a fost din nou îndoit și inamicul a început să se retragă spre Rawaniska și Zolkiew opunând încă o rezistență crâncenă pe Wereszyca. Părți din armata Boehm an luat cu asalt noaptea pozițiile inamice de ambele părți ale șoselei Lembergului. Deja 3 dimineața rușii sunt în retragere pe tot frontul bătăliei atât la nord cât și la sud de Lemberg și sunt urmăriți de noi din nou mii de prizonieri și mult material de războin a căzut în mâinele noastre. Pe Nistrul de sus, inamicul a început să evacueze pozițiile sale. Pe frontul armatei Pflanzer, inamicul a atacat din nou în mai multe puncte dar a fost respiss cu pierderi foarte însemnate. (K. B.) Observațiile unui critic militar englez Londra. 8. — Criticul militar al ziarului Times trecând, în revistă situația pricinuita prin sforțarea austro-germană în Galiția, observă că rușii n'au pus în front nici măcar a cincea parte a forțelor lor și chiar dacă Galiția temporar ar fi pierdută, (în statele austro-germane nu ar fi suficiente pentru a opera o invazie serioasă în Rusia, căci o citare operațiune cere o superioritate numerică pe care puterile centrale nu o au. Criticul continuă astfel: să nu ne lăsăm influențați de retragerea rușilor, sau de neputință de a zdrobi linia inamică în Flandra, Gallipoli, sau aiurea; sarcina noastră este de a ucide germani și atâta vreme cât pierderile germane continuă a atinge cifra de ÎO.0OO pe zi, săvârșim o operă care ne va asigura inevitabil victoria finală. (Reuter). Eroismul unor prizonieri austriaci Viena, S. — Când aliații, îa începutul lui Mai st. n., au început înaintarea lor victorioasă în Galiția orientală, ulani din landwehr din Hohenmaut în Bohemia au fugărit de aproape pe ruși cari se retrăgeau, spre a observa mișcările lor. Locotenentul Pindtner, comandant al unei patrule de ulani, care se coborâse de pe cal la 22 Aprilie, a fost atacat de cazaci și făcut prizonier cu caporalul Kross, după ce au epuizat munițiile lor. Locotenentul a mers la 23 Aprilie fiă la Mzana cu o brigadă de cavalerie rusă, care a avut de luptat contr focului artileriei și observa mișcările lor. Locotenentul, caporalul și 5 soldați din landwehr, cari fuseseră făcuți și ei prizonieri, profitând de învălmășeală, s-au înarmat cu puștile rușilor și locot. Pincher, izbuti să facă prizonieri un general, un colonel, 10 ofițeri, 382 oameni, a luat 15 tunuri din cari câteva grele, multe trăsuri și cai, transportând pe prizonieri până la divizia landwehrului. (K. B.). NELINIȘTE LA QONSTANTINOPOL Roma. 8. — Se află din Constantinopol, că după intervenția Italiei, domnește mare depresiune, precum și un curent puternic pentru a se încheia o pace separată, dar guvernul împrăștie teroare în elementul inteligent, căruia îi este interzis să emită vreo părere în privința războiului. (A. T. I.). Pe frontul basarabean Burdujeni, 8 Iunie Pe frontul basarabean, actualmente domnește liniște, ambii beligeranți menținându-și poziția. Se crede că zilele acestea austro-germanii vor încerca reluarea ofensivei spre Basarabia. Terminându-se transportarea trupelor, circulația trenurilor a reînceput de astăzi. Serviciul telegrafic a fost de asemenea reluat în întreaga Bucovină. Maiorul rus Zadorin, fostul comandant al orașului Suceava sub ocupațiunea rusească, a fost grav rănit în luptele din Basarabia și luat prizonier de austriaci. El se află internat în spitalul din Dorna.Vatra. Saiso. REOCUPAREA orașului Lemberg de către austro-germani Burdoajeni, 8 Iunie O telegramă oficială sosită ani din Suceava, anunță că trupele austro - germane, după mai multe lupte crâncene, au reocupat Lembergul. In Suceava și Ițcani populația staționează pe străzi, discutând cu aprindere evenimentul. Saiso Diferite știri Roma. 8. — Se află din Niș că a sosit acolo o misiune a Crucei Roșii engleze compusă din 10 medici și 4 infermiere. Această misiune are cu ea și o mare cantitate de articole farmaceutice și pansamente. (A. T. I.). O Roma, 8. — Venind din Serbia, a sosit la Malta, misiunea medicală engleză condusă de colonelul Huter și compusă din 27 de membri. (A. T. I.). * Roma, 8. — Guvernul elvețian a informat diferitele guverne din Europa că nu mai primește nici o telegramă pentru Tirol, Galiția și Bucovina. (A. T. I.). * Roma, 8. — Un mare incendiu a izbucnit la Londra intr-o fabrică de anilină și în antrepozitele de la Footley. Focul a durat 12 ore. Pagubele sunt mari. (A. T. I.). * Roma, 8. — Sufragetele engleze pregătesc o nouă misiune sanitară pentru Serbia. Ea va fi instalată la Valjevo. Prima misiune de sufragete este la Kragujewirz. (A. T. I.). * Roma, S. — Mai multe orașe italiene, urmând pilda dată de municipalitatea din Roma, au numit pe d. Kalandra cetățean de onoare. (A. T. I). N« JIKU si atitudine! Bulgariei Ziarul „La France de demain" publică un articol al d-lui Leon Savasian, publicist bulgar, cu următorul conținut: Informatiunile primite din Sofia arată clar că o schimbare s-a efectuat in cercurile care până acum aveau sentimente austrofile. Cu intrarea în acțiune a Italiei ultimele ezitări au dispărut și poporul bulgar în unanimitate consideră steagul Triplei Înțelegeri ca unicul în stare să ajute realizarea unității naționale. Guvernul Radoslavoff înțelege foarte bine acest sentiment popular și dispozițiunile pe care le ia ne lasă să întrevedem că bătrânul politician bulgar, va ști să salvgardeze interesele vitale ale țării. Este probabil că Bulgaria va merge cu Tripla Ințelegere înaintea Greciei și poate înaintea României. Interesele Italiei și Bulgariei au multe puncte comune. Și cred că un acord prealabil a intervenit între cele două țari. Natural, poporul bulgar, mergând cu Tripla înțelegeri, își dă seama că principiul naționalităților pentru care luptă puterile Triplei înțelegeri, va fi luat în considerație în toată plinătatea la viitoarea conferință a păcei, dar, în virtutea acestui principiu, Macedonia trebue să revină Bulgariei. Bulgaria solidarizându-se cu națiunile care luptă pentru civilizațiune și drept, va avea desigur partea sa in triumful apropiat al Ințelegerei Cordiale și cu sunt convins — spune, publicistul — că în Franța, de unde radiază libertățile tuturor popoarelor, nimeni nu va contesta dreptele revendicări ale națiunii bulgare. Chestia magaziilor de grâne Sindicatul agricol de Ialomița a trimis d-lui I. G. Bibicescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, următoarea adresă: . Domnule guvernator. I Cu o deosebită recunoștință am luat cunoștință de inițiativa ce ați luat-o, în vederea creării de magazii pentru adăpostirea recoltei ce vine. Aceasta ne dovedește că conducătorul primului nostru așezământ de credit veghează, apără și prevede nevoile agricultorilor noștri. Cunoaștem de mult interesul ce personal îl purtați chestiunii înființării de magazii și antrepozite de cereale și mai ales în aceste grele vremuri când lipsa lor este adânc simțită. Se prea poate ca această chestiune să fie rămas încă mult timp fără vreo soluțiune nimerită, dacă evenimentele de azi nu ne-ar impune să câștigăm cât de repede timpul pierdut. Odată ce mijloacele financiare sunt găsite, odată ce atât oficialitatea cât și particularii s’au convins că fără magazii suntem în pragul unui dezastru economic, credem că acestea vor fi acum înfăptuite. O conlucrare a Statului, Băncii Naționale, a Caselor de împrumut precum și a asociațiunilor agricole, va fi acum de rigoare pentru a consolida opera începută. Ne reamintim foarte bine că domnia voastră, domnule guvernator, ați avut întotdeauna în vedere rolul inițiativei private în asemenea întreprinderi și menirea Sindicatelor agricole în administrarea lor. Sindicatul nostru, care reprezintă și apără interesele agriculturii din județul Ialomița, care mulțumită întinderea culturilor precum și a producțiunii poate fi cu drept cuvânt calificat ca grânar al României, vă roagă să binevoiți a interveni pe lângă cei în drept, în calitate de autor și creator al acestor magazii ca să se construiască în grabă asemenea antrepozite la Lehliu, Călărași, Slobozia, Fetești și Urziceni. Aceste patru localități sunt centre importante ale unor regiuni producătoare de cereale, situate în apropierea principalelor artere de comunicație. Sindicatul agricol de Ialomița este oricând gata a-și asuma rolul și sarcina pe care o credeți utilă în interesul cauzei. Primiți, vă rugăm, domnule guvernator, asigurarea deosebitei noastre stme și consideration]. . Președ.j (ss) B. C. Maltezeanu Director (ss) Dr. M. Zahareanu Generalul d’Amade rănit Viena, 8— „Giornale d’Italia“ află din Cairo că generalul d’Amade a fost rănit cu prilejul operațiilor de debarcare la Dardanele. Un obuz a izbucnit pe bordul vasului „Savoie“ unde se afla generalul Damade, care a avut două degete ale mânei drepte rupte și spatele rănit. (K. B.) Propunerea d-lui Keescu guvernatorul Băneai Naționale Zece milioane pentru construirea de magazii pentru cereale Interwiev cu d. K. Maiussaliau In cercurile agricole și comerciale se discută de câteva zile cu multă stăruință și interes propunerea d-lui I. Bibicescu, de a pune la dispoziția statului un capital de zece milioane in vederea construirei unor magazii sau silozuri pentru depozitarea recoltei noui. Chestiunea aceasta continuând a interesa In gradul cel mai înnait agricultura și comerțul nostru de cereale, am solicitat asupra ei un interwiew d-lui K. Manissalian, șeful firmei Manissalian Freres din Constanța, unul din cei mai reputați și experimentați exportatori din țara noastră. — Ce credeți d-v., asupra propunerei d-lui I. Bibicescu? — am întrebat pe d-l Manissalian. — Cred că are la baza ei cele mai bune intențiuni, dar ea nu va atinge niciodată scopul urmărit de d-l Bibicescu și in vederea căruia a făcut propunerea d-sale. — Aveți amabilitatea să precizați? —In agricultura și comerțul nostru de cereale se simte nevoia, încă de multă vreme, de o serie de lucruri folositoare. De pildă: N’ar fi rău, dacă agricultorii ar dispune de irigațiuni sistematice pe moșiile lor pentru a feri recolta noastră de secetă. N’ar veni în defavoarea agriculturii un proect de lege din partea Statului prin care ar hotărî construirea de diguri puternice pe malurile râurilor noastre inundabile, pentru a feri în viitor recoltele noastre de inundațiile pricinuitoare de pagube enorme în fiecare an. Tot astfel nu poate strica agriculturii propunerea d-lui I. Bibicescu de a se construi magazii pentru depozitarea recoltelor noastre, atunci când se știe că In fiecare fan multe prejudicii au loc pe urma depozitării grânelor în gări, sub cerul liber, la discreția intemperiilor. Argumentul însă pe care îl pune înainte d-l Bibicescu pentru a justifica necesitatea și utilitatea acestor magazii, este cu totul altul. In esență, d-sa spune : „Agricultorii dispunând de magazii pentru depozitarea recoltelor, nu vor putea fi forțați a-și vinde recoltele cu prețuri derizorii, ci vor avea din contră avantajul de a putea aștepta prețurile mari. Și mai departe : Cele zece milioane investite de Banca Națională sau de Stat în magazii, vor fi compensate prin sutele de milioane ce vor intra în țară și cari vor reprezenta diferențele enorme pe cari le-ar fi obținut agricultorii înainte și după construirea magaziilor“. Aci este nodul gordian. Prețurile mari ! Aceasta este durerea actuală și generală. Acesta a fost și gândul intim al d-lui Bibicescu și sorgintea propunerei d-sale. In acest caz însă, d-l Bibicescu se înșeală grozav dacă crede că propunerea d-sale pusă în practică va avea rezultatul prevăzut de d-sa. d-1 . Manissalian Continuând spune: — Agricultura și comerțul nostru nu caută acum o soluție pentru depozitarea la nesfârșit a recoltelor noastre ci pentru scurgerea lor cât mai curând. Numai o astfel de soluțiune near putea acorda avantajul de a profita de prețurile enorme pe cari le oferă astăzi și numai astăzi, piețele puterilor centrale pentru recolta noastră. Aceasta este problema pe care a voit s-o rezolve și d-l Bibicescu, care a apucat însă o cale greșită. Căci dacă pe d-sa îl interesează prețurile mari ce putem obține pe grânele noastre, atunci nu tn magazinarea lor, — care grevează prețul recoltei cu nori și nenumărate cheltueli de magazinaj, transport, dobânzi și scăderi, poate avea efectul dorit. Interesul actual este să putem exporta recolta noastră pe căile ferate atâta vreme cât puterile centrale oferă: Pentru orz. lei 6000, de vagon, n loc de lei 1500 — până la 1600 cât putem obține la Marsilia și Londra, scăzând enormele cheltueli de navlu ce vor interveni după deschiderea Dardanelelor. Pentru porumb, lei 5500, de vagon în loc de 1500. Pentru fasole, lei 9500, față de 1S0. Pentru mazăre, lei 12000, de vagon față de 2500. Pentru rapiță, naveta și costa 11000 față de 3000 lei. In acest caz este evident că diferența de prețuri obținute în favoarea economiei noastre naționale ar justifica din partea Statului o cheltuială urgentă in ele zece milione, ci chiar de patru zeci milioane pentru realizarea scopului. Căci iată care ar fi avantajiile acestui sacrificiu: Avem cu recolta nouă și cea veche o disponibilitate de export de 500.000 vagoane cereale de toate categoriile. . Socotind ca preț mediu cifra de 6000 lei de vagon ce am putea obține acum de la puterile centrale, ar intra în țară o avuție de 500.000 X1000 — trei miliarde. Socotind ca preț mediu cifra de 1500 lei ce putem obține pentru cerealele noastre pe cealaltă cale de export în cazul când se va deschide, obținem: 500.000 X1000 = 750 de milioane. Rezultă așadar o diferență de 2 miliarde în favoarea avuției naționale, care ar justifica orice cheltuială, cât de mare din partea statului, în vederea ei, căci ea reprezintă valoarea recoltei noastre pe patru ani. Revenind deci la propunerea; d-lui Bibicescu, ne întrebăm: construirea magaziilor va adux cel după sine acest rezultat ideal? Evident că nu. Presupunând că astăzi sunt deja în ființă aceste magazii și că s’au deschis Dardanelele, avantajul de care vorbim a dispărut. Vom obține 1500 lei în loc de 6000 pentru vagonul de porumb. — Atunci care credeți dv., ce ar putea fi soluția ? — Cred că cele zece milioane și chiar douăzeci s’ar putea utiliza cu mult mai mult folos practic, înlesnindu-se posibilitatea scurgerei cerealelor noastre la frontieră. Statul major are nevoe de șoselele obișnuite. Foarte bine! Să improvizeze’ Statul șosele noui cari reclamă cheltueli și mai mici ca magaziile și un timp mult mai scurt. Să lase drum liber exportului cu carele pe asceste șosele, sau pe cele vechi, dacă e posibil. Să facă tot ce stă în putință pentru a facilita transportul pe C. F. R. punorul la dispoziția agriculturii și comerțului de cereale maximum de vagoane. Nu are suficiente linii. Să construiască linii ferate speciale spre frontieră, să construiască nouă linii de garaj, pentru a evita blocarea vagoanelor prin gările din apropierea frontierei. Toate aceste măsuri reclamă într'adevăr cheltuieli însemnate dar cheltueli folositoare, de utilitate actuală inconstestabilă. In chipul acesta am putea scurge pe C. F. R. aproximativ 500 de vagoane pe zi. Pe șosele 1000 de vagoane pe zi. In total 1500 de vagoane. Aceasta ar reprezenta patruzeci până la patruzeci și cinci de mii vagoane exportate lunar, dobândindu-se într’adevăr enorma diferență de avuție națională întrevăzută de d. Bibicescu. Aceasta este singura soluție. Și dacă se luau măsuri de acum 8 luni de când stăm în neutralitate n‘am fi expuși acum să pierdem pentru țară 2 miliarde, ce ni se cuveneau de drept, și n‘am fi expuși nici la catastrofa care ne amenință acum cu ivirea recoltei noui care n'are posibilitatea nici de scurgere nici de depositare. — Nu credeți însă că e o contrazicere în afirmațiunile dv., întrucât unul din scopurile urmărite de propunerea d-lui Bibicescu, este tocmai depositarea recoltei ? — Cele zece milioane oferite de d. Bibicescu pentru construirea de magazii constituesc un1 paliativ. Cu zece milioane se pot construi 200 de magazii cu o capacitate de 300 vagoane fiecare.. Presupunând că aceste magazii vor fi umplute vârf, ceia ce este o absurditate, am putea depozita 60.000 de vagoane. De fapt, numai 35 până la 40.000 vagoane am putea depozita în ele. Ce se va face cu restul recoltei de la 35.000 până la 500.000 vagoane ? Câțiva mari proprietari și oameni politici influenți vor avea unde să-și depositeze recolta. Ce se va face însă cu restul agricultorilor? Dar cu recolta țăranului? Nu mai vorbim de chestiunea că nevoile țăranului, perceptorul care îi stă la spate, nu-i dă răgaz să-și depositeze recolta și să aștepte prețurile mari. Iată Prin urmare pentru ce propunerea d-lui Bibicescu nu strică nimic dar nici nu schimbă situația și iată pentru ce guvernul trebue să chibzuiască în 24 de ore la , soluția ce trebue să dea chestiunei, care l-a preocupat și pe d. Bibicescu, dar a cărei soluțiuni n’are, precum ara spus, valoare practică și de interes actual. Cu aceasta s'a terminat convorbirea noastră cu d. Manissalian.