Universul, noiembrie 1915 (Anul 33, nr. 303-329)

1915-11-26 / nr. 327

v J ' Á Ă fS BANI EXEMPLARUL.­ANUL XXXIII. — Ii­nul 327 Fondator: LUIGI CAZZAVILLIN CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE S3 TELEFONICE Redacția și Administrația: București, str. Brezoianu, 1î Constatări D. N. Iozan, în conferința sa de la Craiova, a făcut unele de­clararări de cea mai mare im­portanță, venind de la cugetăto­rul de la Vălenii de Munte, în împrejurările actuale. Nu crede, că invaziunile hu­nilor, tătarilor si tuturor barba­rilor cunoscuți, să fi întrecut in cruzimi­le acelea ale Austro- Germanilor și Bulgarilor de azi­ Si dacă noi n'am putut, după cum trebuia, să venim în ajuto­rul nobilului popor sârbesc, cau­za se datorește împrejurărilor Dar timpul nu e trecut și vom resbuna grozav întîrzierea, căci clipa în care vom arăta că nu am uitat nici pe prietini, nici pe dușmani, nu e departe. Vom dovedi, că am capitalizat datoria noastră, pe care o vom plăti cu siguranță, căci ori­cite clipe ar avea nedreptatea, drep­tatea are o vecinicie, în care se găsește un moment, cind cu sa­bia în mînă se va face să trium­fe dreptatea. Se zice­ că Serbia este sdrobi­­tă, dar nu se poate distruge un popor, cum este poporul sirbesi cu o măsură omorîtoare condusă de Mackensen și cîteva inteli­gente militare buînărești. Pot să se stearpă fie pe harta Europai state alcătuite bizar din mozaicuri ciudate, cum e Au­stria, cam­ în fata unei sgudniri puternice se desfac neutru a nu se mai reface niciodată, dar Sta­te ca Serbia, nu. Ea nu cred, zice d. lorga, in triumful brigan­dajului, și momentul, cînd noi, împreună cu Serbii, vom merge la bimnta comună, spre a res­­buna dreptatea înveunchiată, nu este depărtat. Noi avem o datorie morală de plătit Serbiei si un ideal națio­nal de îndeplinit cu fapte și cu ajutorul lui Dumnezeu. In fine, valorosul si energicul conteniți­ar declară, că momen­tul Basarabiei nu a sosit încă și că noi nu putem merge contra Rusiei, care se reface, ci contra Austro-Ungariei, care se sfărâmă. Să asculte poporul, zicem noi, cuvintele omului, care nu e vîn­dut nici politicei austro-germa­­nofile, nici aurului nemțesc. Ziarul nostru a zis odată, c­a chiar dacă am admite, prin ab­surd, că Austro-Garatania, ar ieși acum învingătoare, politica noa­stră trebue să fie de viitor, căci pacea va fi numai un armistițiu, iar răsboiul va reîncepe, de­oare­ce Marile Puteri vor rămâne ne­clintit aliate până la victoria finală. Acum de curmă, ti. Sansonob ministrul Rusiei, a declarat că pentru Rusia și celelalte Puteri politica secolului XX va fi alian­ța lor­in această credință, noi ne am bucurat și ne bucuram de tră­darea Bulgariei față de creatoa­rea ei, Rusia, căci aceasta va a­sigura pentru un secol România contra perfidiei și lăcomiei bul­gare. Bulgaria ne amenință prin sta­tele ei oficioase cu soarta Belgiei și Serbiei. La această insolență­­noi respundem, că am preferi chiar această soartă o sorioasa de­cit aceea de trădătoare și de pa­ricida a Bulgariei.* Unul din ziarele vîndute Nem­ților, pentru un codru de­­ pîine, scrie, că directorul nostru, d. ge­neral Crainicianu, ar fi afirmat: Îl că în Basarabia sunt­­ 400 de mii de Ruși concentrați; 2) că Au­­stro-Germanii n ar fi niciodată în stare să aducă o armată în Banat și să treacă Dunărea în Serbia. Acestea sunt sfruntata nea de­văruri. Nici­odată, directorul no­stru politic nu a făcut asemeni afirmări. Dar trădătorii de pa­trie de ce nu sunt ei capabili? Numai ei, nenorociții, sau? în stare să se bucure, mai mult chiar de cît Ungurii, Bulgarii și Turcii de lacrimile copiil­or și fe­meilor poporului sîrbesc. Numai ei, pentru aur, s’ar bucura fie chiar peirea noastră și de profa­narea mormintelor părinților lor, îngropați în această țară­ Regulus. „Mai învie Serbia” de Domnul bătrân din vagon se aplecă misterios spre mi­ne și, ca și cum s’ar fi adre­sat unu­i specialist pentru a-i cere o părere cu privire la o chestie controversată și dbstrusă, mă întrebă: „Ce crezi d-ta? Mai învie Ser­bia?“ Și se vor mai fi întrebând și alții așa. Ciudată și trista nedumerire la un popor ca al nostru, care, ca și cel sîr­besc, trăește din amintiri și pentru drepturi și căruța nu-i e permis a se îndoi nici­odată de biruința finală, nea­părată, a celor două idei prin care suntem și unii și alții, dealungul veacurilor, pentru totdeauna , idei­a națională și ideia dreptății. Cum? Să piară Serbia pentru că la un moment dat, în anul 1915, s’au întîmplat să se adune contra ei trei oști, din trei țări, între care două imperii, adunînd cu ele tot ce teh­nica de dis­trugere avea mai desăvîrșit? Pentru că s’a întîmplat ca aliatul grec a trădat și prie­tenia română n’a putut in­terveni? Pentru că s’a în­tîmplat — ce egoistă întîm­­plare!—ca patronii ruși, en­glezi, francezi n‘au venit la ceasul lor și nu numărul ce­rut? Pentru ce s’au întîmplat aceste lucruri, atunci cînd peste toate capriciile, gro­zave dar trecătoare, sunt factorii permanenți, veșnici, acei factori cari se chiamă: conștiința unui popor, amin­tirea tuturor jertfelor pe care le-a adus hotărîrea de a indura orice numai să nu tră­iască pentru alții? Infrînge­­rea de azi, cumplitele chinuri din sufletele oamenilor politici și ale ostașilor, nemărginita durere a celor rămași acasă, jalea după cei morți pentru patrie, acestea sînt puterile netă de mîine. Ura împotriva Turcilor a adus Serbia cea mică de azi; ura, mai adinc simțită, deci mai rodnică, împotrva „Șvabului, Ungu­rului și Bulgarului“ va da, cînd vor crește copiii de azi și vor povesti copiilor lor prin ce foc a trecut țara lor iubită, Serbia cea mare. Așa trebue să imtecăm, fiindcă numai așa am putea primi cu dragă inimă sur­prinderile, care pot fi și a­­mare, ale viitorului, în care suntem gata a ne arunca. Și fiindcă am început cu vorba bătrînului nostru care se îndoia de „învierea Ser­biei“ să citez asta, din gura unui Belgian, care, in același tren, n’avea nici o îndoială­. „De peste un an“ spunea el, „n’am nici o veste de la mama. Cineva mi-a propus să-i scriu prin legația ger­mană din București“. — Și ai izbutit? — Eu? Prefer să nu știu nimic despre mama“. Luptele în Belgia Paris. 23. — „Comunicat bel­gian“: Noaptea a trecut fără in­cidente. Focul bateriilor noastre a oprit în diferite rînduri încer­cări de bobardare și a împrăștiat aglomerări inamice la Oesikerke, Nieucepelle, Oudecapelle. Am distrus două adăposturi și­ două tranșee inamice în special spre Mannekensvere și Yperlee. După amiazi artileria noastră a gonit din ferma de ln Terstgle munci­tori germanii cari deschiseseră focul asupra posturilor noastre înaintate, (Havas). Sinsofia­­ scriitanilor pe diferite taluri Berlin, 23. — Teatrul occiden­tal : In diferite puncte ale frontu­lui s’au dat lupte de artilerie, mine și granate cu mîna. In regiunea Bagume două a­­vioane engleze au fost doborîte într’o luptă aeriană, aviatorii au murit. * Teatrul oriental: Ieri­le, re­vărsatul zorilor un atac la sud vest de lacul Babit s-a prăbușit cu mari pierderi în fața liniilor noastre. Un avion german lovit de arti­leria rusă în­spre mare a fost salvat cu echipagiul său Ungă Markgrafen pe coasta Gurlandei.­­ Teatrul balcanic. Fe­denica și la nord-est de Ipek detașamente muntenegrene și sîrbești au fost respinse. (W. B.) RĂZBOIUL SERVICIUL­­ PISTRU TELEGRAFIC Erai succese rus­ești Petrograd. 21. — Cu toată a­­calmia de pe front, săptămâna trenată a fost însemnată de mai multe fapte fericite pentru moi și cari, deși parțiale, au căpătat o oarecare însemnătate strategi­că pentru că au fost un simptom ,al forțelor combatante privite paralel. In regiunea Riga, lupta pen­tru luarea femei din Borsemun­­de s'a terminat în favoarea­ noa­stră. La 12 Noimbrie, de­oarece Germanii s’au dovedit incapabili de a relua vechile lor porisiuni pe malul sting al Dvinei, ambele maluri ale acestui fluviu au ră­mas în mlinele noastre pe toată întinderea zonei fortificate din­spre Riga. Tentativele generalu­lui german von Below de a se a­­propia din nou de Dvina în­spre îllisti au fost respinse cu grave pierderi și în afară de aceasta porisiunile germane la nord de Nimit, lângă ferma Gasimirîski, precum și la sud de acel oraș, a încăput în inimile rusești, anu­­lîndu­se astfel succesul german din această regiune în luna Oc­tombrie trecut. Centrul armatei generalului Below s-a retras la rindul său în­spre lacul Sveaten, în vreme ce aripa sa stingă era învinsă în­gă satul Mintsung, în regiunea lacului Praiby. Aceste din urm­ă înfrîngeri ale Germanilor, deși inferioare celei de la 15 Noem­­brie la Ifinxt, dovedesc totuși ne­obosita perseverare a operei de război a­dusă de trupele noastre. Cît despre Germani activitatea lor se mărginește la o violentă bombardare care se termină de cele mai multe ori printr-un dud de artilerie ci ne asigură supe­rioritatea. Pe frontul d­e vest pî­nă la Pripiat e liniște. Aripa dreaptă a frontului nos­tru din Volkyssia pe apa Struma, la sud-vest de Pinsk precum și la­­ Stokhod a fost în ultimele zile teatrul unor serii de încăe­­rări terminate cu bine pentru noi. O încercare a Germanilor de a se întări pe malul drept al apei Stokbod, lingă satul Komá­ra a fost oprită în loc. Mai la sud trupele noastre s’au întărit definitiv pa malul sting al Styrului mijlociu, respingînd spre vest pe Austro-Germani. Ciocnirile ce au avut loc la vest de Novipodșe Revici și pe înălțimea de lingă satul Kozu Iinitzki au adus mari pierderi dușmanului, cifra lor se urcă la csî pnia 1089 oameni. Pierderi­le noastre sunt neînsemnate. A­­ripa stingă a armatei Boemmei­­molii a fost respinsă cu pier­­­ fieri serioase în 18 lingă satul Jornice, la vest de Olyk. In Gali­ția trupele noastre au respins pe Germani la îl pe ma­lul drept al Sirypei, extem­inând mai înalte companii inamice și făcând mai mulți prizonieri. De atunci inamicul nu a mai încercat să treacă Si­ypa și se ține absolut pasiv. (Westnik). Pierderile englezilor Borna, 21. — Lord Asquith a comunicat, la Camera Comune­lor că pierderile suferite de en­glezi în Franța in cele din ur­mă p­ei luni se urcă la 95 de mii de oameni, iar pierderile pe tot frontul de la începutul răz­boiului si pPiă astăi la 300.230 morți, răniți și rătăciți. (A.T.I.) EXPLOZIE într’um depozit de muniții german Malta, 24. — Kopenhagen. După informațiuni private o puternică explozie a avut loc într-un depozit de muni­­țiuni german. Sunt mai mul­te sute de morți. Un alt de­pozit de munițiuni în Silezia a fost prevenit la timp spre a scăpa de explozie. Ambe­le cazuri sunt suspecte și ar fi datorite nemulțumirei lu­crătorilor. PE FROIm BALCANIC Austriacii se apropie de Ypek Viena. 23. — Trupele noa­stre au înaintat pa teritoriul muntenegrean și la Vest și Sud-Vest de Novibazar și de­alungul drumului Mitrovica- Ypek. ■ In regiunea Carst de la Peștera trupele avantgarde­­lor muntenegrene au fost re­spinse pe pozițiunea lor principală. La Est de Ipek am bătut o ariergardă sîrbă. Avantpoi­­sturile noastre se apropie de oraș. Numărul prizonierilor făcuți în luptele de ori trece de 2100. (n­. B.) Bulgarii au ocupt Bosna și Mira. — Ei înaintează spri öu­ripa Sofia. 23. — Trupele noaste continuă a urmări pe ambele maluri ale Var­dar­ului pe Fran­cesc, ca un bal în retragere. Coloana ce înaintează la Nord de Bitolia, prin Milevo spre dru­mul Bitolia—Besna, după o lup­tă crîmcenă a învins pe Sîrbi pe muntele Bigla și în 21 a ocupat orașul Besna. Coloana ce merge de la Kice­­vo asupra Ohridei, după o luptă înverșunată, a luat a­pprijiniș, puternic fortificată lingă satele Smedovo și Miramoratz și merge acum asupra Ohridei. Coloana ce merge de la Kicevo la Sud de Dibra, după o luptă sîngeroasă, a respins pe Sîrbu peste linia ce împarte cursul a­­­pelor și case urm­ează creasta muntelui Kama spre miază­zi și a luat în posesiune Dibra, de unde urmărește pe inamic în elt secțiunea Struga.­­ Pe frontul muntenegrean, lân­gă Djakovo și Kalalum, trupele noastre continuă numărarea can­tității excepțional de mare de material de războiu părăsită fie trupele sîrbo muntenegrene. (A­­genția bulgară). Austriacă la Monastîr. — Trupele sirb­ești n’au fost de­zarmate pe teritoriul grecesc . Prin telegrafia fără fir — Poldhu, 24. — Monastir este în mina austriecilor, în­să germanii și bulgarii au arborat drapele. * Trupele sirbe nu au fost dezarmate pe teritoriul grec și un batalion raportează că a luat joncțiune cu forțele anglo-franceze, scăpa de catastrofa cei amenința. Trebue să recunoaștem că fran­cezii au arătat în această afa­cere că știau să execute într'un­­ m­od exemplar manevra retrage­­rei, deoarece au­ putut scăpa de cleștele în care îi pusesem. Dar trupele noastre trecură la ofensi­vă pe tot frontul și ocupară spre miază­zi linia Krivolak-Negotin- Karadartzi; inamicul se retrase in grabă. Stat-majorul general al arma­tei îndreptă o puternică coloană spre Tetovo-Gontivar și Kicevo, în îndoitul scop, prima de a ocu­pa Dibra și de a tăia sî­rbilor re­tragerea în Macedonia, unde pu­teau eventual să se unească cu trupele anglo-franceze, secunde să ocupe Ohrida și Struga, și să pun în chipul acesta detașamen­tele sîrbe ce operau în raza Bito­­lia-Bosteneu în neputință de a se retrage în Albania. O coloană ce trebuia să taie re­tragerea garnizoanei din Bitolia, era îndreptată prin Smilevo pe drumul Bitolia-Ressen. Mersul înainte al acestei coloane sili pa Sîrbi să evacueze orașul Bitolia; astăzi acest oraș a fost ocupat de noi. Coloanele ce merg spre Ohri­da și Dibra se apropie de obiec­tivele lor. Pe frontul sîrbo-muntenegrean, la Vest de Prizrend, ofensiva ur­mează asupra Djakovei. La prînz o coloană din trupele noastre a trecut Drinul alb și astă-seară ia în stăpînire orașul Djakova. Informațiunile complimentare sosite, spun că trupele noastre ce operează în regiunea Prizrend, au stabilit că sîrbii au părăsit pe drum toată artileria, echipagiile, trenul lor de automobile trăsu­­­­­rile pentru omnibuse, bandajele, cantitate considerabilă de muni­țiuni de tot felul și alt material de­­ războic. Descoperim tunuri părăsite pe drum și pe pozițiunij aruncate în prăpăstii, băgate în pămînt ori aruncate în Drina, toate acestea arată panica arma­tei sîrbe înfrînte, care se silește în zadar de a evita catastrofa. Al­banezii cam­ de doi-trei ani erau obiectul celor mai mari cruzimi din partea sîrbilor, se ridică și cu armele în mîini luptă în contra grupurilor de sîrbi ce rătăcesc prin­ munții Albaniei. (Agenția bulgară). Ferma acțiune a aliaților în Balcani Malta, 24. — Kopenhaga Aliații sunt convinși că vor urma cu energie campania in Balcani spre a opri înain­tarea germanilor spre Con­­stantinopol. Cum ai decurs ultimele lupte Sofia. 5. — Buletinul asupra o­­perațiunilor dela 4. — La începu­tul operațiunilor contra Serbiei, atunci cînd toată armata noastră era îndreptată spre Vest, trupele franceze debarcate și sprijinite de forțe sîrbești ce operau în Mace­donia meridională, isbutisera a se întări pe linia Sonicikaglava- Babunaplanina-Gradsko-Krivolak dar noi nu încetam de a înainta și pe măsură ce întăream trupele noastre de îror­t la începutul lui Noembre am isbutit a respinge pe inamic peste linia Krivolak-Var­­dar-Cerna. Scopul nostru era de a învălui flancurile franceze spre a-i împresura, după sosirea unor forțe îndestulătoare. Ocuparea pantelor orientale Bodoba-Plani­­na ne-a apropiat de scopul urmă­rit, deoarece francezii se aflau astfel întorși spre Nord-Est,­­N­ord-Vest și Sud-Vest Ei obser­vară situațiunea primejdioasă în care îi pusesem și luară îndată hotărîrea de a se retrage spre a Flota austriacă scufundă mai multe vase­­italiene și franceze cu pro­vizii pentru Albania Viena. 23.—La 22 c., diminea­ța, crucișătorul nost­ru Novara cu­ cîteva contratorpiloare a scufundat prin focul artileriei la San Giovanni di Medita trei mari vapoare și două mici și numeroase mici vase cu pla%e cari debarcau proviziuni de războiu. Un vapor a sărit în aer. Flotila noastră a fost acolo bombardată, in mod foarte vio­lent dar fără succes de vre­o 20 de tunuri ce se aflau pe uscat. In apropriere de acest loc, vasul austroungar Varasdiner a nimici submarinul francez Fresnel și a făcut prizonieri pe comandant, pe ofițerul secund și 26 de oamenii 4. O altă flotilă a scufundat, în noaptea de 22 spre 23 cor. un vapor armat cu tunuri­ și un vas cu prize cu mot­or cu în­cărcătura completă pe calea de la Brindisi la Dv­ra­zzo. Supra­viețuitorii vaporului,, între cari 4 din marina de războiu, au fost făcuți prizonieri. Echipagiul vasului cu motor a fost­, pus in libertate pe șa­­lupe. (K. B.). Noi­ trage Italieni la Valona Roma. 22. — Știri din Valona anunță că acolo continuă să so­sească noni trupe italiene. In ultimele zile au sosit un re­giment de geniu și două regi­mente de artilerie de munte. (A. T. I.) I­6 B­B JOUI, 201­9 Bec.) KQEMBRIE 1915 Luptele turcilor pe diferite fronturi Constantinopol, 21. — Pe fron­tul Irak trupele noastre conti­nuă urmărirea dușmanului care se retrage in neregulă. Locali­tatea Bagikah­, situată imediat la vest de Kurulamare a fost ocupată. Am luat un remorcher al inamicului de­ 259 tone, în­cărcati cu merinde și munițiuni și tot felul de material de răz­boiu­ au­ făcut și cîțiva prizo­nieri. Numărul prizonierilor fă­cuți intr'o săptămină a fost de S ofițeri și 520 soldați. Canonieru­l,Firiklessa“ luată de curând a fost botezată ,,Sf. Selamn", pent­ru c­ă englezii u­­ciseseră ș­ase servanți din mau­­zoleul acelui sfint situat­ângă localitatea cu acest nume. Pe frontul Caucazului nimic nou.­ ­ Pe frontul Dardanelelor ripo­sta viguroasă a artileriei noa­stre a făcut, ineficace obișnuitul foc al inamicului pe uscat și pe mare. Un transport inamic la Kemikh­liman a fost lovit de un obuz și s-a scufundat, un torpilor a fugit. La Aribumu am distrus mitralieră inamică. La Sedulbahir in noaptea de 1­9 spre 20 Noembrie s'a dat o vio­lentă luptă cu bombe. Inamicul a lansat foarte multe torpile contra centrului și aripei stingi. Artileria noastră a atins cu 4 obuze un cuirasat inamic care bombarda golful Saros in direc­ția Kavahdeupru* Cuira,satul a încetat focul și s-a depărtat. Artileria noastră a gonit de asemenea un torpilor care cău­­­ta să se apropie de insulele din acest golf. Pe acest front aviatorii noș­­trii au îndeplinit ultimele zile frumoase acte de curaj. Avionul de război condus de locotenen­tul aviator A. Biza, pilotat de Orkan, a izbutit să doboare un avion inamic și a silit prin a­­runca­rea de bombe un cuirasat inamic să se retragă. Un cuirasat inamic venit in ajutor a fost silit de bombe să se depărteze. Un avion al no­stru a deschis focul asupra e­­chipagiului ce se afla pe pun­tea cuirasatului. Avionul a si­lit­, prin focul său, să se retra­gă un avion inamic venit spre a-l ataca. întoarcerea lui Britzeff la Petroprafi Petrograd. 23. — Cunoscutul revoluționar Bartzav care fusese deportat, s’a reîntors în Petro­grad cu autorizațiunea guvernu­lui. ian ale confențiunei din Geneva Roma. 22. — Din mai multe lo­curi ale frontului se semnalează violațiuni ale convențiunii din Genova comise de inamic. Astfel la 11 Noembrie în zona Plava, 5 din brancardierii noștri­ deși a­­veau foarte vizibil semnul neu­tralității eșeau de tranșee pen­tru a aduna pe soldații răniți ră­mași pe teren, au fost atacați și făcuți prizonieri de inamic. Un prizonier austriac a declarat de altfel că s-a dat ordin de ofițerii săi de a captura pe brancardierii noștri. La 14 pe Isonzo inferior artile­ria inamică a lansat 35 obuze a­­supra unei clădiri, ocupată de secțiunea sanitară a diviziei a 16-a, deși semnul neutralității era vizibil de foarte departe Me­dicul maior care comanda aceas­tă secțiune, un locotenent, ajutor și 19 sanitari au fost răniți. Se va prezenta o denunțare în regulă a acestor două fapte co­mitetului internațional al Crucei Roșii din Geneva însoțind’a de documente, dovedind violațiunile constatate. (Ștefani). I §É§a**»4»fW­A «Sil*», 1 M*“ Mai sunt 4 zile la tragerea Willk­i ©!© % Ibn­ © I MARILOR PREMII ale ziarului „Universal“ «ggwMraawaMBBagrgKXjacar,-.;»nnTi>wgc73axaiMBTMMawiMB3!BBgMig»mjig^z-jCT^»\Mcg»Bg^Hiq«M»anu!»aMa«BgB»«u5»JaaiataKHBi»wi»im'iiaiMiaHiwgw»w6iBmwiMaa«iiatB,*;»!aEn«BwfckMitoMM*-TM»fan*^-M».' ii wi>wwwhiiiiiiii»iii 1 iii'wmiiiiiiin wi» ihiu'am^iiap Cine se atonsa a m incepere d­e A71 și = până la 2 ® Noembrie înclusiv sesia = la narte la traC­eree premiilor iela 29 Noembrie sol.-Ägeisnea acei, al căror atonament a expirat la 15 Moemb­rie si se grab­aască a­ 1 relief, sa să poată concura la trapre. 'IMPORT »in­ POR S­ ituația importului și exportu­­a fost următoarea pe ziua de e zi la stațiunile de frontieră: au intrat prin Predeal 37 vagoane încărcate, 4 goale și 64 cisterne; prin Palanca 6 încărcate, C goale și 47 cisterne. Au i eșit prin Pre­deal 17 vagoane încărcate cu ce­reale și 60 cisterne, prin Palanca 31 vagoane cu cereale. * Deteriorîndu-se șoseaua care duce la frontieră și pe care se­ făceau transporturi de­ cereale cu carele, în județul Gorj, di­recțiunea c. f. r. a oprit încăr­cările de­ cereale pentru stațiu­nea Tirgu-Jiu. In timpul din urmă,­la stațiu­nile noastre de frontieră nu au mai sosit vagoane ungare ln care să se încarce cerealele de­pozitate la stațiunile de fron­tieră. Din arcosig cauză redes­chiderea acestor stațiuni pen­tru­ export va trebui să fie a­­minată. * Pentru mărfurile importate din Austro-Ungaria și Germania ea compensație, direcțiunea serviciu­lui mișcării obligă pe importatori să prezinte scrisorile de trăsură originale. Iar pentru încărcarea și transportarea mărfurilor ce ur­mează să fie exportate ca com­pensație, direcțiunea serviciului mișcării cere de la exportatori permisiunile de export liberate de comisiunea centrală.­­ Cărbunii cari urmau să so­sească din Germania și pentru cari s'au dat în schimb cereale, în ultimul timp n'au mai­ fost expediați în țară de către cei care și luase angajamentul să'i trimită. Legațiunea­ germană din Capitală a­ comunicat, ministe­rului de finanțe că cel mai tir­­ziu peste 10 zile, transportu­rile de cărbuni vor in­tra in țară, și cantități de 50—60 vagoane pe zi pe la toate stațiunile de frontieră. a Vim­­orova­ a fost deschisă pen­tru export. Direcțiunea căilor fe­rate a trimis inspecțiunilor ordi­nate ’• Se“­ f incercarea cerealelor ce urmează să iasă prin această sta­­­țiune și pentru care s‘a obținut permise de export de la comisiu­nea centrală. * Situația­­ importului și exportu­lui a fost următoarea pe ziua da d­­, la stațiunile de frontieră, au intrat 2 cisterne și 1 vagon prin Cîineni; 5 vagoane goale, 31 în­cărcate și 68 cisterne prin Pre­deal; 16 goale 7 încărcate și 80 cisterne prin Palanca. Au eșit prin Predeal 148 cister­ne și 38 vagoane cu cereale și­­ 4? prin Palanca. * Pentru expedierea mărfurilor prin Vîrciorova-Orșova, se vor întocmi scrisori de trăsură loca­le, cînd vagoanele merg numai pînă la Vîrciorova; dacă însă va­goanele vor merge pînă la Orșo­va, se vor­ plăti taxe de transport cu borderouri de tranzit. Direcțiunea serviciului mișcă­rii a comunicat stațiunilor să tri­mită direcțiunii, toate ordinele de încărcare ale expeditorilor, care amînă încărcarea cerealelor în vagoanele ce li s’au pus la dis­poziție. * Ministerul de lucrări publice a decis, că vor fi considerate ca făcînd parte din zonele de ex­port stațiunile: Mărășești, Fut­na Seacă, Puf­ești și halta­ Siret, precum, și linia Mărăș­ești-Pan­­ciu. Vagoanele încărcate pentru aceste stațiuni trebue să aibă autorizațiuni de export. Iar pentru aducerea mărfuri­lor necesare consumului local, transportatorii sunt obligați să prezinte certificate liberate de primării, autentificate de pre­fectură, sau administrația plă­­șii respective. * Comisiunea centrală de export a aprobat cererea sindicatului morarilor de a­ i se permite ex­portul a 1000 vagoane de făină în Turcia. Expediția făinei se va face în trafic local pînă în porturi unde se va descăr­ca "direct in­ șlepuri. Disc­ursu­l deputatului socialist Lucci în Camera italiană Berlin- 21.­­ Dările de sea­mă amănunțite, asupra ședin­ței Camerei italiene de Vineri, sosite în Elveția prin ziarele italiene, conțin detalii asupra discursului socialistului Lucci, care a învinuit guvernul că din cauza lipsei de înțelepciune și din cauza ușurinței, a pus în pericol existența Italiei. După critica felului cum gu­vernul a preparat războiul, în­­șelind, opinia publică și acu­­zând de trădare elementele neu­tralist­e­, oratorul a atacat cu violență Tripla înțelegere care își­ bate joc de Italia, Oratorul declară: Tripla înțelegere a vrut, să utilizeze Italia numai pentru rolul modest de a ocui­­ta Pe Austria, ca să desimpo­­văreze ast­fel frontul rus. In timp ce ne împlineam această sarcină ingrată, văzurăm deo­dată, spre marea spaimă a oa­menilor naivi, cît de mult ne-am încrezut în Anglia, Franța și Rusia. Văzurăm Bulgaria așa­­zîndu-se alături de imperiile Centrale, văzurăm Italia in fa­ta unor probleme grele absolut noui și neașt­eptate. Imperiile Centrale bătură Quadruple, înțelegere pe toate fronturile. Ele cuceriră teritorii enorme în țările vrăjmașe, dînd spectacolul unei puteri formi­dabile. Astfel partida fu definit­iv pierdută pentru Quadrupla în­țelegere. Adevărul este că nu Quadru­pla ci Imperiile Centrale sunt acelea cari au superioritatea în acest războiu și că Impătrita înțelegere nu posedă nici o ini­țiativă și trebue să urmeze pre­tutindeni pe inam­ic unde ace­sta vrea să ducă războiul. Este un uragan formidabil car­e se concentrează deasupra capului Italiei și iată de ce­ noi am sem­nat convenția de la Londra. Oratorul a fost viu aplaudat de socialiști și, la mai multe pa­sagiu chiar și de majoritate, el n'a fost nici un moment între­rupt. (Wolffbureau). Englezii la Milas Hom­a, 22. —n Castella del Po­­polo’’ află din Pireu că englezii au ocupat insula Milos, oprind vapoarele grecești să acosteze. (A. T. I.) .Roma, 22. — In afară de acți­unile artileriei și de ciocniri de mici detașamente n'a fost ni­mic­ important­ pe tot lungul fron­tului. (Stefani). manifestațiiile națio­­­­nale din Sofia Sofia. 28. — Luarea Bitoliei a­ provocat o exploziune de entuzi­­asm în populațiune. După vese­­lele manifestațiuni de diminea­ță, după prînz un mare cortegiu întrunit după chemarea societă­ților macedonene de binefacere a defilat cu muzica în frunte în fața palatului regal, consiliului miniștrilor și legațiunilor aliate, aclam­înd în mod frenetic pe re­­ge, guvern și reprezentanții alia­ților. Manifestațiunea a durat pe­­ste 4 ore. Mii de macedoneni sta­biliți în Sofia au luat parte. S-au pronunțat discursuri patriotice exprimând bucuria prof­und­a a națiunii și ferma sa încredere În realizarea unității sale. D. Rado­­slavoff, ținînd un discurs către mulțime, a declarat că poporul poate fi mîndru de succesele tru­pelor sale și viitorul ce-i pregă­tește luarea Bitoliei va însemna o etapă importantă în era de pro­pășire ce se deschide pentru Bul­garia. Toată după amiaza s’a stri­gat: Trăiască Bulgaria! trăiască aliatele! (Agenția bulgară). Declarațiile mareșalului HiMenlurg — Prin telegrafia fară fir — Nauen, 24. — Generalul felet* mareșal­­ Bindenburg și-a ex­prima­t vederile asupra situa­­țîunei războiului reprezentan­tului ziarului vienez Parolel. Situațiunea tactică pentru Ger­mania este excelentă. Armata germană , a atins cea­ mai favo­rabilă linie strategică pe fron­tul răsăritean. Valoarea mili­tară a soldaților ruși descrește. Bindenburg a mai zis: Stratu­rile locale devin din ce în ce mai, rare. Rușii pot completa de abia cadrele existente însă nu pot creta armate noi. Lipsa­­ O­fițerilor este fărăș un obstacol. Scuza infrîngerilor ruse prim lipsa de munițiuni este fără te­mei. întinderea războiului asu­pra întregei Europe, declară Hindenburg, nu prezintă peri­col cînd distanțele în secolul căilor ferate nu mai există pen­tru conducerea războiului. Ma­reșalul a exprimat surprinderea că dușmanii Germaniei nu ob­­servă că ei se sacrifică mai mult pent­ru Anglia, ei nu vor să admită că Germania a fost pînă acum victorioasă, de aceea ,războiul trebue continuat pînă cînd­­ se vor lumina ochii. A­­supra propriei sale activități Bindenburg s-a exprimat cu modestie, zicind: Nu mi-am fă­cut de­cît datoria. Nu-mi pla­­,ce să fiu solemniiat

Next