Universul, decembrie 1915 (Anul 33, nr. 332-360)
1915-12-04 / nr. 335
X f Politica militară a „Moldovei** de Generalii CRAINICI AN!" Cititorii— acrie „Moldova“,— cari a'#n nici o competing tech» Bip ® și aici ezerațiul cugetări), »știac convingerea după afirmațiunile militarului autorizat de la „Universul", — cu toate că faptele i au dat numeroase desmințiri și malp s’au convins, că planul militar conceput de el pentru luarea Transilvaniei ar fi adus României un adevărat de» castra. Așadar, „Moldova” este, mai intuiit» ingrijată de Influența „Universului’ asupra cititorilor săi Aci, are dreptate Dar, tocmai de ar sea, noi am jurat cinste și bunacredințâ, nepărtinire și dreptate in judecarea Intereselor țarei. Foate uneori să greșim. Cine au greșește? Dar, noi nu ne plingem de greșelile omenești, nici de capacitatea compatrioților noștri, și de calculele și de interesul personal, ce pun mulți în ideile și faptele lor! Nu mai vorbim de același are, cari sunt ln solda străinilor și pe cari le vedem pășite de forța publică, cu cheltuiala Statului! ..Moldova“» insă, nare dreptate, nici cînd socotește" pe cititori nepricepuți și neapucați la cugetare, nici cînd afirmă, că eu am conceput un plan militar pentru luarea Transilvaniei, precum alții au afirmat, că am indicat și momentul! Nici plan militar n am conceput pentru luarea Transilvaniei, nici n’am fixat vreun moment înainte. Am arătat, din contră, ca cu aceasta un militar de profesiune, chiar în rezervă, ar putea să aducă servicii inimicului. Planul și momentul aparțin statmajorului armatei și guvernului. Astfel, afirmările „Moldovei’’ și toată urzeala ta sunt neeșapre și tendențioase. Nu șade bine să atribui omului ce nu i se cuvine, din neștiință sau voință-Criticul „Moldovei”, deși, civil, dar mai competente decit cititorii, ceea ce îi asigură lauda muncii și a cugetării, s'a umbrit de părerea mea, că sforțările Austro-Germaniei vor expira în centrul Europei, iar nu in Peninsula balcanică. Apoi, afirmă, că eu nu mă împac cu ideea ofensivei pa linii interioare. Iarăși erori absolute. Atît ,a Academie, anul trecut, cît și în toate articolele mele, au am aratat, din contră, că Austro- Gerasanii s'au găsit în situațiunea admirabilă de a opera pe linii interioare, cari au făcut gloria lui Napoleon și a altor căpitani. Dar am zis și repetat, că Austro-Germanii au greșit, de la început, în aplicarea acestui principiu de războiu, și că, astăzi, ei plătesc greșeala inițială, precum omenirea plătește păcatul originar. „Manevra interioară a Austro-Germanilor, — am adăugat eu, „— s’a înlocuit cu încercuirea, „așa că armata sa transformat „într'o cetate asediată a cărei „garnizoana scoate capul cînd „într'o oaste, cînd într’alta"..., ceea ce, din nenorocire pentru Germani, nu mai este clasica operațiune pe linii interioare. Onorabilul meu critic contesta orice valoare acestei din urmă păreri. Tren peste toate confirmările ce mi-au dat faptele și toți criticii militari ventri, încă de la comunicarea de la Academie, dar îi citez ce scrie presa americană, după o telegramă de aus: „Dacă cancelarul ar fi voit „să fie sincer, trebuia să spua „poporala! Berman, că războiul „nu i-a răușit. Discursul canoe« „îaralui n’a fost făcut decit pentru consomațiunea interioară. » Germania, ca toate succesele ei, „nu este decit o cetate asediată, „și toate sforțările ei, pentru a „sparge zidul, ce o înconjoară, „n‘au reușit’. (Ides Balcana). Exact și aproape cuvînt cu cuvînt, aceea ce a ara „Universul" mai înainte. Părerea mea este clar împărtășită și de altă lume, care desminte rătăcirile „Moldovei . Noi „adversari neputincioși ai Nemților”, — scrie Starciovea —, (neputincioși Români!) nu recunoaștem măreția ofensivei lor din Mai 1815, care a trecut „pesta munți, peste dealuri, peste văi, peste apă, peste mlaștini... pină la linia Duna și cîmpia care duce la Nipru de mijloc”. Ba, recunoaștem măreția acestei ofensive, și chiar am scris, că Rușii erau în mare pericol de a fi complet încercuiți și băgați, dar, această ofensivă trebuia să treacă nu numai... .peste munți și văii?) ci peste ai arata rusească însăși și și ® distrus# sau ori puțin §8. *în»ci la Dnipru și Moscova, ori 1« Petrograd. Numai desființarea armatei inamice confirmă victoria, după cl știu eu, „Moldova." se mirit încă de părerea mea, că Rușii au eseentat o retragere esemplară, și că această afirmația nu este definitiv judecată și condamnată?D. Dar, chiar unii Germani și lumea întreagă au recunoscut aceasta, iar dovada practică stă în faptul, că armata rusă a scăpat, iar Germanii s’au oprit Cum e cu putință ca un scriitor, zis chiar civil, să nesocotească inu'atît evidența și sa« susțină, că toate părerile și afirmațiunile mele au fost desmințite?! In exprimarea acestei mirări, sînt nevoit să imitez procedeul său, neobiectiv și fără civilitate. Onticul mă învinovățește, că abia acum eu admir puterile și calitățile Germanilor săi. Neesaet. Eu le-am admirat totdeauna, nu din politică, ci din adevăr și din cunoștința lor, e dovadă, că le-am mărturisit de mult În Academia română și în presă. Contradictorul meu nu este la curent, dar este competiate. Din ofensiva Austro-Germanilor in Serbia și din Infringerea Serbilor (1 contra 3 sau dl), criticul vostru deduce, — contrar părerii mele, — o probă da puterea enormă a Germanilor pa fronturile principale și de situațiunea lor militară esoelentă în centrul Europei! Dar, cel mai mic bun simț protestează și se întreabă: dacă sunt atît de tari in oameni, materiale și situațiune, ce mai caută atunci să estragă asemeni noi puteri din Peninsula balcanică sau să închidă somnnicațiunile Salonicului și Dunării? Nan decît să atace și să sdrobească pe Ruși, și apoi pe rînd pe ceilalți. Atunci totul sa închis de la sine, și numai e trebuință de nimic. Sau, voit au ei să pedepsească pe Șerbi, să ucidă femeile, copii și bătrinii, să dea foc orașelor și satelor, să jefuească averile? Acest scop ar fi barbar, strid și de prisos, căci victoria pe fronturile principale ar fi șters de la sine Serbia de pe harta Europei. Oricît ar fi greșit Germanii, totuși, eu cred, că stat majorul lor, este mai capabil decit noi, și, dacă au alergat în Peninsula balcanică, este că au avut un plan, isvorit din neputința «de la centru» și au căutat o ieșire la aer liber, spre a aspira noi puteri. E firesc, e elementar, e in logica și legea războiului Un civil și un profan chiar o pot înțelege. Dacă pot să te ucid pe foc, ce să mai caut la Răsărit?! Apoi, cu toate aceste noi puteri, credința mea a fost și este că victoria se va decide tot pe fronturile principale și că ea nu va fi de partea Germaniei. Această părere revoltă pe criticul meu» și el înlocuește argumentele prin esclamațiuni și atingerile frumoase sunt răbdarea și modestia, mai ales pentru cei ce sunt capabili să dea lecțimi! Numai cînd Austro - Germanii vor ciștiga victoria de fapt, lumea va avea dreptul să se restignească. Pina atunci, unui scriitor stilat și clasic nici nu i e permi să se adreseze adversarului său la persoana 2-a, ci la a 3-a, ceea ce la Germani este, chiar in vorbire, o regulă de politeță gramaticală- Eu sunt pentru imitarea Germanilor în toate, afară de barbarie, lăcomie și dorința de dominațiuune. In fine, criticul nostru civil aduce, ca probă a puterii absolute a Austro-Germanilor, faptul că, după infringerea Serbiei, eu însumi am declarat că răsboiul nostru s'a depărtat! îdeea este o copie fidelă a ziarelor amice-Dar ce are a face râsboiul nostru cu răsboiul de la Nord, de care vorbim noi? Aceia Austro- Germanii pot fi învinși, pe cînd în Balcani pot fi învingători, sam sunt, și să ne încolțească și pe noi, cum ne au ?! inculții; iar eu constat, firește, că răspbtul nostru s’a depărtat și că trebue să așteptăm momentul favorabil. Ce frumoase sunt răbdarea și modestia, obiectivitatea și dreptatea, știința adevărată și rațiunea așezată, in judecarea intereselor țârei, mai ales pentru cei ce voiesc să vorbească poporului. 39 Noem., 1915 Noui recrutări în Austria — Prin telegrafia fără fir — Malta, 2. — Austria«! In viestă de 1? ani, au fost chemați neutre aerigenul «rmsteL t ! i Cronica războiului După retragerea trupelor aliate de pe frontul balcanic nu s'a intimplat niciun fapt de arme în Balcani. Dacă «atragerea sa făcut în ordine» cum spun Englezii, sau în dezordine, cum susțin Bulgarii, a lucra cu totul secundar. Ge va urma« vom vedea, căci, indiscutabil, suntem In așteptarea unor evenimente în Max# de pregătire. 5 vorba» în primul rnd, de un atac austro-german asupra Salonicului, pe care Aliații sau înțeles să nu-l părăsească cu nici un preț Se confirmă știrea că corpul de armată greșesc din Salonic se retrage. Importanța acestui fapt au va scăpa nimănui. Pentru moment, ziarele respective din țările beligerante continuă a se ocupa de expozeul lui Bethmann-Hollweg, comentindeni fiecare din punctul lor de vedere. E de relevat, însă, tonul războinic al discursul ținut de ministrul german delaferich în Reichstag cu prilejul cerere! acului credit de război a de zece miliarde Trebue a declarat ministrul sa ducem înainte lupta aceasta crudă și sîngeroc si, pentru ca să dăm e lecția «celor cari, după șaisprezece luni de război», mai vorbesc de nimicirea Germaniei Discursul acesta, care contrastează ait ca simțămintele pacifiste exprimate de Bethmann-Hollweg are aerul de a fi ca răspuns dat răcelei și scepticismului cu care au fost privite de către Aliați, propunerile de pace cuprinse în expozeul cancelarului. Pe frontul occidental au fost mici hărțueli. Telegramele anunță că artileria franceză a risipit un detașament german la Villers și a bombardat lucrările germane din Bois Marteau pricinuind o explozie. Două escadrile aeriana, una compusă din 20 avioane și cealaltă din 11, an a aruncat bombe la Muzicam și asupra instalațiilor de la Laurian Court. Pe frontul italo-austriac acalmie, iar pe cel rusesc o tăcere solemnă din acele cari preced furtunile mari. AVION IMPORT-EXPORT Marți seară s'a Întrunit comisia centrală de export, Suind dispozițiunea, ca incepind de Miercuri să nu se mai acorde nici o autorizație de export pe baza contractelor de vinzare, încheiate pe prețuri minimale, pină cînd punctele vamale nu vor fi deblocate de cantitățile de cereale existente la aceste puncte vamale. Pe ziua de esi »se aflau depozitate la stațiunile de frontieră, următoarele cantități de cereale, transportate în vederea exportului: la Rîul Vadului 40 vagoane ale băncilor populare și 101 ale exportatorilor. Aceste cereale sunt descărcate pe terenul din jurul stațiunii. La Cîineni 71 vagoane de porumb și 11 de orz, la Predeal 429 de diverse cereale transportate cu calea ferată și 110 transportate cu căruțele. Direcțiunea căilor ferate transportă cereale la frontiera și totuși vagoane străine nu vin pre a fi încărcate. Mai mult încă, mărfurile comandate de noi în străinătate continuă sa sosească într’o proporție așa de redusă, că vagoanele noastre se întorc de la frontieră în mare majoritate goale. Dacă situația aceasta va continua, ca numai căile noastre ferate să ducă la granițe mărfuri și să fie ridicate cu mari întîrzieri, e cu putință să vina o împrejurare, cînd să se repete blocarea stațiunilor de la frontieră. Direcțiunea serviciului mișcărei va îngriji însă ca transporturi de această natură să se facă în proporție directă cu vagoanele străine venite la frontieră. Situația importului și exportului pe ziua de esi a fost următoarea: au intrat în țară prin Cîineni 5 vagoane cu fierărie pentru Slatina; prin Predeal 9 vagoane cu fierărie, pluguri și tabla pentru Buzău, Brăila și Focșani, 24 vagoane străine goale și 101 cisterne; prin Palanca 2 vagoane cu mărfuri, 1 gol și 22 »cazane. Au eșit prin Predeal 94 cisterne cu produse petrolifere și 20 vagoane cu cereale; prin Palanca 3 vagoane cu cereale. Ele au sosit din Turcia spre a fi tranzitate prin Predeal 100 mii colete poștale pentru Christiania (Norvegia).* Exportul mărfurilor diverse prin Vîrciforova se va face ca și pentru celelalte stațiuni de frontieră. Mărfurile diverse vor fi duse în vagoane românești până la Vîrciorova, unde vor fi transbordate în vagoane străine. Direcțiunea generală a vămilor a mai acordat un permis de export a 12 mii decazitri de vin. In chestiunea exportului vinului nostru căutat mult pe piețele din Austro-Ungaria și Germania și ca atare oferindu-se prețuri bune, ar fi de notat, că exportează sau angrosiștii, sau exportatorii ad-hoc. Numai aceștia prin urmare se folosesc de prețurile bune, care circulă asupra vinului, pe cînd podgorenii mici, sau sătenii cu 1 h a», de vie vted exportatorilor cu prețuri sub mediocru. Poate 08 ar fi nimerit, cs; .i. vinul să se vindă prin comisia de export, totalizîndu-se cantitățile și dela cei mici, cari s'ar înscrie că posedă depozite de vinuri.* Săptămâna viitoare va sosi la Constanța primul transport de cărbuni din Rusia, de la Mariambul. În vederea distribuției cărbunilor la diferite centre din țară c. f. r. au trimis la Constanța 800 vagoane. flanestațiunii sângeroase la Berlin — Prin telegrafia fără fir — Lyon. 2. — Informațiunile primite confirmă știrile din Copenhaga relative la manifestațiunea formidabilă, care a însîngerat, Joia trecută străzile Berlinului, chiar în momenta cînd cancelarul accentua maiestos, de la tribuna Reichstagului, că Germania nu este în lipsă de nimic. Atunci manifestația luase proporțiuni așa că poliția, fiind neputincioasă să o stăpânească, a trebuit să ceară ajutorul trupelor din garnizoană. Au fost morți și răniți. Aceste scene arată adevărata situațiune din Germania. ^ ^ Redeschiderea bursei din Viena Viena, 30. — Ministrul finanțelor a primit pe directorii Bursei din Viena cari i-au inminat un memorandum privitor la redeschiderea Bursei. Ministrul a asigurat pe directorii Bursei de toată simpatia cerîndu-le, față de împrejurările extraordinare actuale să se înconjoare de toate garanțiile. In această privință, ministrul va lua cît de curînd măsurile cuvenite. Apoi ministrul a făcut apel în patriotismul încercat al cercurilor interesate precum și al presei în scop de a preîntîmpina exagerațiauie și speculă. (K. B.) EXPEREND intre Talaat și Enver Roma. 1 Decembrie.—Din Atena se afla că diferendul latent dintre Talaat Bey și Enver Pașa ar fi luat în ultimul timp și mai cu seamă în ultimul consiliu de miniștri un caracter mai acut-Sultanul a trebuit să interne personal pentru a restabili raporturi normale între cei doi șefi ai politicei turcești, (â. T.t.) Noui formațiuni militare italiene Roma. 1 Decembrie—Se află că fabricile Terni Ansaldo și Armstrong au efectuat zilele acestea nouă formațiuni de baterii, tunuri de coastă și tunuri ușoare. Se crede că e vorba de organizarea unui nou grup de 'armatie independente de forțele ' care operează actualmente,. (A- T. I.) É PARLAMENTUL Gontinaareș ședinței dela 1 Decembrie -RĂSPUNSUL D-lui P. P. GARP D. Carp, care a cerut cuvîntul, ne îndreaptă spre tribuni în Cameră o vie mișcare, deputații grămădindu-se spre băncile din față. Am cerut cuvîntul nu spre a răspunde d-lui Delavrancea, ci spre a protesta împotriva politicei de delațiuni pe care d-sa vrea sa întroneze și pe care o reprezintă. Cere d-sa să se ia măsuri excepționale împotriva presei, cea mai de seamă pavăză a vieții noastre publice? D-sa n’a venit aci ea să protesteze contra unei idei, ci să dea o luptă împotriva unui om care nu vrea să facă așa cum vrea d. Delavrancea. Nu așa se luptă, domnule Delavrancea! Și să știi că nu totdeaună părerile cuiva reprezintă în mod absolut realele interese ale țării. Să discutăm asupra acestor interese? Da! Să insultăm aci? Nu! Dumneavoastră semănați cu acele animale cari, neputînd lupta cu succes, tulbură atmosfera împrejurul lor. D. Delavrancea. — Gaze asfixiante... D. P. Carp. — Cine v’a dat d-voastră dreptul să acuzați presa? D. Delavrancea. — Nu! N’am acuzat presa! D. Victor Ionescu. — „Moldova”! Ziarul „Moldova”! D. Delavrancea. — Eu n’am zis „Moldova". D. Carp. — Ați zis că e vîndută presa care vede altfel decit vedeți d-voastră... D. Delavrancea. — N’ai auzit bine. Cînd eu vorbeam, d-ta te plimbai pe alături.. .D. Carp. — Nu se vine în discuția Ca merii cu calomnii și cu intențiunea de a tulbura. Chestiunea poate fi studiată, dar nu poate sluji ca element de calomnie. A insulta pe adversar, domnule Delavrancea, nu înseamnă a-1 combate, cum, de asemenea a-1 calomnia, nu înseamnă a-1 scădea. Am ajuns la o virată la care doresc să ajungeți și d-voastra toți. Fiți siguri, domnilor, că întreruperile d-voastră mă lasă absolut nepăsător; ele nu mă impresionează cîtuș de puțin. M’am suit aci cu cel mai mare desinteres. Eu, ca cel mai bătrîn și, ca atare, poate și ca cel mai cuminte, vă dau un sfat, rezultat al experienței mele: respectați pe adversar, ca să fiți respectați voi înșivă. Nu insultați pe adversar. M’am suit la această tribună și din altă pricină. Eu sunt azi în afară de orice partid. Nu pot deci să fiu suspectat. Nimic nu mă va împiedica, de cîte ori va fi nevoie, să’mi spun cuvîntul cu hotărîre. »Și atacînd, voi face din atacul meu o armă, nu un scop. D Take Ionesco. — După d. Delavrancea a vorbit d. primministru, răspunzînd: Dacă nu vorbea d. Carp, eu n’aveam de ce să mă sui ,la această tribună. D. Carp a luat apărarea unei prese care are disprețul d-voastră al tuturor. Guvernul, cu reticențe explicabile, a tăcut. Dar aceasta nu mă împiedecă să constat că e nemaipomenit ca un bătrîn deputat să apere această presă, care face o politică murdară, sub oblăduirea legilor. Nici vîrsta și nici trecutul d-tale, d-le Carp, nu sunt o considerație pentru care să tăcem cînd d-ta vorbești așa. Vom vorbi și noi, răspunzîndu-ți, cu toată puterea disprețului nostru. (Murmure). In Cameră se produce o vie mișcare. Scoborînd de la tribună, d. Take Ionescu e întîmpinat de Carp, care gesticulează. Nereușind să se facă auzit, din cauza murmurelor dimprejur, d. Carp se apropie de d. Take Ionescu și-i spune: — Nu se insultă la Cameră, domnule Ionescu. Vom spune lucrurilor și oamenilor pe nume. Te voi arăta așa cum ești la adevăr.* D. Delavrancea are cuvîntul în chestie personală. Am de spus d-lui Carp foarte puține cuvinte, a zis cuvîntătorul. D-sa are asupra noastră o mulțime de drepturi. Dar își arogă și mai multe. Nu am de gînd să atac această figură, — frumoasă în înțeles antic, — a Parlamentului nostru. Dar de ce te superi, domnule Carp? Eu, delator?... Eu nu sunt delator. Eu acuz fățiș, patru ziare. Eu am rostit o insultă? Am acuzat pe un singur om care are meritul a 44 arestări, din care cîteva pentru excrocherie. Delator, eu? Cuvîntul acesta, venit de la altcineva, nu m-a» interesa. Dar, de la d-ta, el mă face să mă opresc și să protestez. Știu că toată viața ai lucrat „de unu singur" în țara noastră. Nu știi ce e împrejurul dumitale. Eu știu că la Predeal am văzut 1.000 de numere din ziarul „Moldova” trecînd în Transilvania. Am știut acest lucru, dar i-am spus eu oare aci? Nu. Și cu toate acestea, ziarul „Moldova” n’are 100 abonați la România. D. P. Carp. — Du-te la redacție și te interesează și te vei convinge de contrariu... D. Delavrancea. — Iată de ce protestez contra curtatului delator, pe care mi-l spui pentru a doua oară... D. N. Fleva, tot în chestie personală, spune: Sunt unii oameni in sala asta cărora totul le e permis, și alții cărora nimic nu le e permis. Sunt unii oameni cari și-au schimbat azi o părere pe care o aveau eli. Bu sunt chiar oameni cari au avut două păreri deosebite, în două situațiuni identice. Chestiunea din care mi se face o imputare e o chestiune de care sunt străin. într’o scrisoare publică, am arătat părerea mea în această privință. In urmă, d. Fleva, față de desele întreruperi ale deputaților, a renunțat de a mai vorbi. Ședința sa ridicat aproape da orele 5. Ședința dela 2 Deeenkrle D. M. Ferekide deschide ședința la orele 2.45, pe banca ministerială Turși domnii I. G. Duca, Moruza, V. Antonescu, Al. Constantinescu, E. Costinescu. După îndeplinirea formalităților obișnuite, se dă cuvîntul d-lui dr. Cosma, care anunță o interpelare adresată guvernului cu privire la răspunderea pe care o are față de împrejurările prin cari trecem. Se dă cuvîntul d-lui Vericea»au, care anunță o interpelare adresată d-lui ministru de externe, în chestiunea... dispariție unor găini, ale consulului german din Galați. Acest consul, printr’o adresă oficiala, a sesizat pe prefectul poliției din Galați de furtul a cărui victimă a fost și a cerut să se ia măsuri ca faptul să nu se mai repete. D. Vericeanu a arătat că tonul acestei reclamațiuni a fost amenințător și...totodată insolent, jignind demnitatea noastră ca Stat, împotriva acestei atitudini înterpelatorul cere d-lui ministru de externe să răspundă. In această ordine de idei, d. Vericeanu a întrebat dacă nu e cazul să se retragă menționatului consul, jefuit de găini, exegnatarul acordat de guvernul nostru. Interpelatorul a găsit prilej să spună că pentru interpelarea ci* o va dezvolta în chestia acestor găini nu are nevoie de niciun act diplomatic menit să figureze în Cartea Verde. In acelaș timp d-sa și-a exprimat speranța că, întrucît consideră chestiunea, ca făcînd parte din politica internă, d. Porumbari va putea să explice Camerei ce-i cu furtul găinilor de la consulatul german din Galați, mai ales că, din această pricină, „asigur pe d. ministru de externe că situațiunea externă nu se poate complica”. »X La orele 3, deputații au trecut în secțiuni.* Azi ședința, interpelare” a Vericeaimului RASPURS mi imüim Toată lumea își aduce aminte de mizer abia campanie pornită astă vară împotriva ziarului „Universul Cițiva politicieni furioși că nu puteau pune mina pe ziarul nostru, ajutați de directorul unui ziar care totdeauna a invidiat popularitatea „Universului", profitind de enervarea opiniei publice au născocit infamia că ziarul nostru a fost vindut sau închiriat nemților. Spre a curma firul intrigei mișelești, directorul-proprietar al ziarului „Universul a oferit direcțiunea politică a ziarului d-lui General Gr. Crainicianu, care a și primit-o și o deține și acum. Era aceasta o dovadă hatoritoare că tot ce se spusese contra ziarului nostru fusese calomnii Mame, căci d. General Crainicianu nu poate fi nici bănuit de partizan al nemților. Cu toate astea, în ședința Camerei dela 1 Decembrie, d. deputat Delavrancea a găsit de cuviință să reediteze acele calomnii, insașîndu-și- le. D. Delavrancea e om de legi; d-sa a fost ministru; e fruntaș într-o grupare politică, considerație specială: d-sa a colaborat la „Universul" de cînd d. Dimitrescu- Cîmpina e director-proprietar al ziarului. Toate astea ne indrituesc să întrebăm pe d. Barbu Delavrancea: De ce s’a bzuit cină a făcut afirmațiunile de cari ne ocupăm? Cu ce dovedește d-sa cele afirmate? Să nu aducă d-sa în sprijin calomniile celor cițiva furioși că n’au putut pune mina pe ziar și ale directorului de ziar pe care Vom dovedit că vindea pe ascuns boi și untură Ungurilor pe cînd în ziar îi mînca pe aceștia fripți. Calomniile acelea le-am respins la vreme și în chip neindoelnic. D. deputat Delavrancea să aducă dovezi. Altfel vom trage consecințele. Săzboiul balcanic Atitudinea partidului socialist din Grecia Roma, 1 Dec. — Din Atena se află că în sînul partidului socialist din Grecia devine tot mai puternic curentul în favoarea sprijinirei politicei lui Venizelos. Se știe că în ultima ședință extraordinară a Federației socialiste eline, s’a aprobat în unanimitate abținerea socialiștilor de la alegerile actuale, pe motiv că sunt neconstituționale. S’a mai adăugat însă în această hotărîre că Federația socialistă elină nu poate merge nici alături de Venizelos, care vrea cu orice preț războiu, ceea ce este împotriva principiilor socialiste. Pars-se însă că o evoluție în sinul acestui partid e în mers și anume în sensul de a adera la politica de dezrobire a popoarelor civilizate de sub jugul imperialismului prusac. Concordant cu aceasta a și apărut un nou manifest al majoritățea socialiștilor, care atacă politica imperiilor centrale, acuzînd pe Kaiser de a fi marele dușman al claselor muncitoare, autorul războiului de astăzi, și cel care a pus la cale dezastrul grecesc da la 1897. Se crede că și restul partidului socialist va adera la noua directivă. (A. T. L) comunicat oficial bulgar asupra operațiunilor de 29 Noémime Sofia, 30. — Ziua de 29 Noiembrie va rămînea o zi istorică pentru armata și poporul bulgar. In această zi armata noastră a luat ultimele trei orașe ce se mai aflau în mîinile inamicilor noștri: Doiran, Ghevgheli și Struga, cari sunt deja ocupate. Sîrbii și Anglo-Francezii au primit ultimele lovituri pe țărmurile lacurilor Doiran și Ohrida. Macedonia este acum liberată și niciun Soldat inamic nu-i mai calcă teritoriul. In această zi operațiunile s’au desfășurat în ordinea următoare: I. După înfrîngerea neașteptată ce au suferit pe țărmul stîng al Vardarului și ruperea centrului lor împrejur de Furka, Anglo-Francezii s’au retras pe teritoriul neutru; trupele noastre i-au urmărit pînă la granița greacă. Orașul Doiran a fost ocupat pe la prînz. Populațiunea a primit trupele noastre cu o bucurie delirantă strigînd urale nesfîrșite la adresa regelui și acoperind cu flori pe soldați. Prizonierii luați cum și morții și răniții fac parte aproape exclusiv din diviziile X și XXV englezești, cuprinzînd brigăzile 29, 30, 31, 65, 66 și 67 de infanterie cari sunt complet înfrinte și părăsesc în debandada lor tunuri, arme, cartușe, obuze, etc. Tot cîmpul de bătie este plin de echipamente și obiecte militare de tot felul. Numărul trofeelor este necunoscut. 200 de Englezi au fost făcuți prizonieri. II. Coloana ce urmărea pe francezi pe țărmul drept al Vardarului, in urma unui atac îndrăzneț și energic a alungat pe francezi din pozițiunile lor și i-a respins pe teritoriul grec. La orele 6:20 după prînz, orașul Ghevgheli a fost luat de trupele noastre. In retragerea lor francezii au incendiat «țara» cazărmile, și două spitale goale. Podul de cale ferata peste Vardar la Ghevgheli a fost distrus. Se face acum numărtoarea prizonierilor și trofeelor luate. Armata generalului Sarrail este respinsă la Sud de linia Doiran-Ghevgheli căutînd refugiul pe teritoriul grec. Dreptatea cere să recunoaștem că trupele franceze se bat cu o vitejie mai mare decît cele engleze. In cursul acestor operațiuni de zece zile, cari în istorie vor fi cunoscute ca operațiunile dela Vardar și Cerna, am avut de luptat la contra armatei întregi a generalului Sarrail cuprinzindl 97-000 de francezi și 73.000 de englezi» adică la total 170-000 oameni cu 600 tunuri de cîmp» 130 de tunuri de munte, 80 de obuziere și artilerie grea. III- Ultimele rămășițe ale armatei sîrbe cari se retrăgeau din Bitolia prin Ohrida și Struga spre Albania, suferind infringere lingă Ohrida, se retrăsesera pe țărmul stîng al Drinului negru diistrugînd toate podurile de pe fluviu. Azi, în zorii zilei, detașamentele noastre au trecut Drinul lîngă Struga și la nord de acest oraș și au atacat impetuos pe sirbi pe cari i-au înfrînt complet făcînd 400 de prizonieri și luîndu-le 3 tunuri, urmărind pe fugari spre Elbassam Cu chipul acesta, mobilizarea’ armatei bulgare a fost decretată la 10 Septembrie; 6 zile în urmă s’a procedat în concentrarea’ trupelor. Ostilitățile în contra Serbiei încep la 10 Octombrie. La 10 Noembrie, adică 40 de zile după declararea războiului, armata sîrbă este definitiv înfrîntă lîngă Priștina și Ferisevici și respinsă pe teritoriul albanez. La 16 Noembrie rămășițele acestei armate sunt făcute prizoniere lîngă Prizrend și Suilaium. Operațiunile în contra Anglo- Francezilor încep pe Vardar șii Cerna și 20 Noembrie. In zece zile tot corpul expediționar al generalului Sarrail este bătut și respins pe teritoriul neutru. La 89, Macedonia întreagă este debarasată de cel din urmă soldat inamic. Această dată va însemna momentul liberării. Urmărirea inamicului a încetat provizoriu. Conduita Francezilor este caracterizată prin telegrama următoare adresată de generalul comandant al armatei II bulgară? Trupele franceze alungau toata populațiunea în localitățile ce ele ocupau pînă acum și o îndreptau spre spatele lor, iar în lipsa lor punea mîna pe toate bunurile, proviziile, merindele, hainele, uneltele, vitele. Previi.» Cînd insuccesul, ele risipeau hrana, al cărei prisos îl aruncau pe jos pe tot drumul retragerii lor. Au ars clădirile de ceva importanță, iar populațiunea întoarsă este lipsită de adăpost și, merinde. (Ag. Bulgară). Petrol Orienta lul Petrograd, 30 Noembrie. — In regiunea situată la vest de lacul Beghin, un element din trupele noastre a învăluit pe dușman și l-a scos cu baioneta «din satul Voyniang, capturînd un ofițer și mai mulți soldați precum și o mitralieră. IWestnikK