Universul, decembrie 1915 (Anul 33, nr. 332-360)

1915-12-04 / nr. 335

X f Politica militară a „Moldovei** de Generalii CR­AINICI AN!" Cititorii— acrie „Moldova“,— cari a'#n nici o competing tech» Bip ® și aici ezerațiul cugetări), »șt­iac convingerea după afirma­­țiunile militarului autorizat de la „Universul­", — cu toate că fap­tele i au dat numeroase desmin­­țiri și malp s’au convins, că planul militar conceput de el pentru luarea Transilvaniei ar fi adus României un adevărat de» castra. Așa­dar, „Moldova” este, mai intuiit» ingrijată de Influența „U­­niversului’ asupra cititorilor săi Aci, are dreptate­ Dar, tocmai­­ de ar­ sea, noi am jurat cinste și bunacredințâ, nepărtinire și dreptate in judecarea Intereselor țarei. Foate uneori să greșim. Cine au greșește? Dar, noi nu ne plin­ge­m de greșelile omenești, nici de capacitatea compatrioților noștri, și de calculele și de inte­resul personal, ce pun mulți în ideile și faptele lor! Nu mai vor­bim de acela­și are, cari sunt ln solda străinilor și pe cari le ve­dem pășite de forța publică, cu cheltuiala Statului! ..Moldova“» insă, nare dreptate, nici cînd socotește" pe cititori nepricepuți și neapucați la cu­getare, nici cînd afirmă, că eu am conceput un plan militar pentru luarea Transilvaniei, pre­cum alții au afirmat, că am in­dicat și momentul! Nici plan militar n am conce­put pentru luarea Transilvaniei, nici n’am fixat vreun moment înainte. Am arătat, din contră, ca cu aceasta un militar de pro­fesiune, chiar în rezervă, ar pu­tea să aducă servicii inimicului. Planul și momentul aparțin stat­­majorului armatei și guvernului. Astfel, afirmările „Moldovei’’ și toată urzeala ta sunt neeșapre și tendențioase. Nu șade bine să atribui omului ce nu i se cuvine, din neștiință sau voință-Criticul „Moldovei”, deși, ci­vil, dar mai competente de­cit ci­titorii, ceea ce îi asigură lauda muncii și a cugetării, s'a um­brit de părerea mea, că sforță­rile Austro-Germ­aniei vor expi­ra în centrul Europei, iar nu in Peninsula balcanică. Apoi, afirmă, că eu nu mă îm­pac cu ideea ofensivei pa linii interioare. Iarăși erori absolute. Atît ,a Academie, anul trecut, cît și în toate articolele mele, au am aratat, din contră, că Austro- Gerasanii s'au găsit în situațiu­­nea admirabilă de a opera pe li­nii interioare, cari au făcut glo­ria lui Napoleon și a altor căpi­tani. Dar am zis și repetat, că Austro-Germanii au greșit, de la început, în aplicarea acestui principiu de războiu, și că, as­tăzi, ei plătesc greșeala inițială, precum omenirea plătește păca­tul originar. „Manevra interioară a Austro­­-Germanilor, — am adăugat eu, „— s’a înlocuit cu încercuirea, „așa că armata s­a transformat „într'o cetate asediată a cărei „garnizoana scoate capul cînd „într'o oaste, cînd într’alta"..., ceea ce, din nenorocire pentru Germani, nu mai este clasica operațiune pe linii interioare. Onorabilul meu critic conte­sta orice valoare acestei din ur­mă păreri. Tren peste toate con­firmările ce­ mi-au dat faptele și toți criticii militari ventri, încă de la comunicarea de la Acade­mie, dar îi citez ce scrie presa americană, după o telegramă de aus: „Dacă cancelarul ar fi voit „să­­ fie sincer, trebuia să spu­a „poporala! Berman, că războiul „nu i-a răușit. Discursul canoe« „îaralui n’a fost făcut decit pen­tru consomațiunea interioară. » Germania, ca toate succesele ei, „nu este de­cit o cetate asediată, „și toate sforțările ei, pentru a „sparge zidul, ce o înconjoară, „n‘au reușit’. (I­­des Balcana). Exact și aproape cuvînt cu cuvînt, aceea ce a ara „U­­niversul" mai înainte. Părerea mea este clar împărtășită și de altă lume, care desminte rătă­cirile „Moldovei . Noi „adversari neputincioși ai Nemților”, — scrie Starciovea —, (neputincioși Români!) nu recu­noaștem măreția ofensivei lor din Mai 1815, care a trecut „pe­sta munți, peste dealuri, peste văi, peste apă, peste mlaștini... pină la linia Duna și cîmpia ca­re duce­ la Nipru de mijloc”. Ba, recunoaștem măreția ace­stei ofensive, și chiar am scris, că Rușii erau în mare pericol de a fi complet încercuiți și bă­­gați, dar, această ofensivă tre­buia să treacă nu numai... .pe­ste munți și văii?) ci peste ai­­ arata rusească însăși și și ® distrus# sau ori puțin §8. *în»ci la Dnipru și Moscova, ori 1« Pe­trograd. Numai desființarea ar­matei inamice confirmă victoria, după cl­ știu eu, „Moldova." se mirit încă de părerea mea, că Rușii au eseen­­tat o retragere esemplară, și că a­­ceastă afirmația nu este definitiv judecată și condamnată­­?D. Dar, chiar unii Germani și lu­mea întreagă au recunoscut a­­ceasta, iar dovada practică stă în faptul, că armata rusă a scă­pat, iar Germanii s’au oprit Cum e cu putință ca un scriitor, zis chiar civil, să nesocotească in­u­'atît evidența și sa­« susțină, că toate părerile și afirmațiu­­nile mele au fost desmințite?! In exprimarea acestei mirări, sînt nevoit să imitez procedeul său, neobiectiv și fără civilitate. Onticul mă învinovățește, că abia acum eu admir puterile și calitățile Germanilor săi. Neesaet. Eu le-am admirat totdeauna, nu din politică, ci din adevăr și din cunoștința lor, e dovadă, că le-am mărturisit de mult În Academia română și în presă. Contradictorul meu nu este la curent, dar este competiate. Din ofensiva Austro-Germani­­lor in Serbia și din Infringerea Serbilor (1 contra 3 sau dl), cri­ticul vostru deduce, — contrar părerii mele, — o probă da pu­terea enormă a Germanilor pa fronturile principale și de situa­­­țiunea lor militară esoelentă în centrul Europei! Dar, cel mai mic bun simț protestează și se întreabă: dacă sunt atît de tari in oameni, ma­teriale și situațiune, ce mai cau­tă atunci să estragă asemeni noi puteri din Peninsula balcanică sau să închidă somnnicațiunile Salonicului și Dunării? Nan de­cît să atace și să sdrobească pe Ruși, și apoi pe rînd pe ceilalți. Atunci totul sa închis de la sine, și numai e trebuință de nimic. Sau, voit­ au ei să pedepsească pe Șerbi, să ucidă femeile, co­pii și bătrinii, să dea foc orașe­lor și satelor, să jefuească a­­verile? Acest scop ar fi barbar, strid și de prisos, căci victoria pe fronturile principale ar fi șters de la sine Serbia de pe har­ta Europei. Oricît ar fi greșit Germanii, totuși, eu cred, că stat majorul lor, este mai capabil decit noi, și, dacă au alergat în Peninsula balcanică, este că au avut un plan, isvorit din neputința «de la centru» și au căutat o ieșire la aer liber, spre a aspira noi pu­teri. E firesc, e elementar, e in logica și legea războiului Un civil și un profan chiar o pot înțelege. Dacă pot să te ucid pe foc, ce să mai­ caut la Răsărit?! Apoi, cu toate aceste noi pu­teri, credința mea a fost și este că victoria se va decide tot pe fronturile principale și că ea nu va fi de partea Germaniei. A­­ceastă părere revoltă pe criticul meu» și el înlocuește argumen­tele prin esclamațiuni și atin­geri­­le frumoase sunt răbdarea și modestia, mai ales pentru cei ce sunt capabili să dea lecțimi! Numai cînd Austro - Germanii vor ciștiga victoria de fapt, lu­mea va avea dreptul să se re­­stignească. Pina atunci, unui scriitor stilat și clasic nici nu i e permi să se adreseze adversa­rului său la persoana 2-a, ci la a 3-a, ceea ce la Germani este, chiar in vorbire, o regulă de po­liteță gramaticală- Eu sunt pen­tru imitarea Germanilor în toate, afară de barbarie, lăcomie și do­rința de dominațiuune. In fine, criticul nostru­ civil aduce, ca probă a puterii abso­­lute a Austro-Germanilor, faptul­ că, după infringerea Serbiei, eu însumi am declarat că răsboiul nostru s'a depărtat! îdeea este o copie fidelă a ziarelor amice-Dar ce are a face râsboiul no­stru cu răsboiul de la Nord, de care vorbim noi? Aceia Austro- Germanii pot fi învinși, pe cînd în Balcani pot fi învingători, sam sunt, și să ne încolțească și pe noi, cum ne au ?! inculții; iar eu constat, firește, că răspbtul no­stru s’a depărtat și că trebue să așteptăm momentul favorabil. Ce frumoase sunt răbdarea și modestia, obiectivitatea și drep­tatea, știința adevărată și rațiu­ne­a așezată, in judecarea intere­selor țârei, mai ales pentru cei ce voiesc să vorbească poporu­lui. 39 Noem., 1915 Noui recrutări în Austria —­ Prin telegrafia fără fir — Malta, 2. — Austria«! In vie­stă de 1? ani, au fost chemați neutre aerigenul «rmsteL t ! i Cronica războiului După retragerea trupelor alia­te de pe frontul balcanic nu s'a intimplat niciun fapt de arme în Balcani. Dacă «atragerea sa făcut în ordine» cum spun En­glezii, sau în dezordine, cum susțin Bulgarii, a lucra cu totul secundar. Ge va urma« vom vedea, căci, indiscutabil, suntem In aștepta­rea unor evenimente în Max# de pregătire. 5 vorba» în primul r­nd, de un atac austro-german asupra Salo­nicului, pe care Aliații sau înțe­les să nu-l părăsească cu nici un preț Se confirmă știrea că corpul de armată greșesc din Salonic se retrage. Importanța acestui fapt au va scăpa nimănui. Pentru moment, ziarele res­pective din țările beligerante continuă a se ocupa de expozeul lui Bethmann-Hollweg, comen­­tindeni fiecare din punctul lor de vedere. E de relevat, însă, tonul răz­boinic al discursul ținut de ministrul german delaferich în Reichstag cu prilejul cerere! acu­lui credit de război a de zece mi­liarde Trebue a declarat mini­strul­ sa ducem înainte lupta a­­ceasta crudă și sîngeroc si, pen­tru ca să dăm e lecția «celor cari, după șaisprezece luni de răz­boi», mai vorbesc de nimicirea Germaniei Discursul acesta, ca­re contrastează ai­t ca simțămin­­tele pacifiste exprimate de Beth­­mann-Hollweg are aerul de a fi ca răspuns dat răcelei și scepti­cismului cu care au fost privite­ de către Aliați, propunerile de pace cuprinse în expozeul cance­larului. Pe frontul occidental au fost mici hărțueli. Telegramele anun­ță că artileria franceză a risipit un detașament german la Vil­­lers și a bombardat lucrările ger­mane din Bois Marteau pricinu­ind o explozie. Două escadrile aeriana­, una compusă din 20 a­­vioane și cealaltă din 11, an a a­runcat bombe la Muzicam și asu­pra instalațiilor de la Laurian Court. Pe frontul italo-austriac acalmie, iar pe cel rusesc o tăcere solem­nă din acele cari preced furtu­nile mari. AVION IMPORT-EXPORT Marți seară s'a Întrunit comisia centrală de export, Suind dispozi­­țiunea, ca incepind de Miercuri să nu se mai acorde nici o auto­rizație de export pe baza contrac­telor de vinzare, încheiate pe prețuri minimale, pină cînd punctele vamale nu vor fi deblo­cate de cantitățile de cereale e­­xistente la aceste puncte vamale. Pe ziua de esi »se af­lau depozi­tate la stațiunile de frontieră, ur­mătoarele cantități de cereale, transportate în vederea exportu­lui: la Rîul Vadului 40 vagoane ale băncilor populare și 101 ale exportatorilor. Aceste cereale sunt descărcate pe terenul din jurul stațiunii. La Cîineni 71 vagoane de po­rumb și 11 de orz­, la Predeal 429 de diverse cereale transpor­tate cu calea ferată și 1­10 tran­sportate cu căruțele. Direcțiunea căilor ferate tran­sportă cereale la frontiera și to­tuși vagoane străine nu vin­­ pre a fi încărcate. Mai mult încă, mărfurile co­mandate de noi în străinătate continuă sa sosească într’o pro­porție așa de redusă, că vagoa­nele noastre se întorc de la fron­tieră în mare majoritate goale. Dacă situația aceasta va con­tinua, ca numai căile noastre ferate să ducă la granițe mărfuri și să fie ridicate cu mari întîr­­zieri, e cu putință să vina o îm­prejurare, cînd să se repete blo­carea stațiunilor de la frontieră. Direcțiunea serviciului mișcă­­rei va îngriji însă ca transporturi de această natură să se facă în proporție directă cu vagoanele străine venite la frontieră. Situația importului și expor­tului pe ziua­­ de esi a fost urmă­toarea: au intrat în țară prin Cîi­neni 5 vagoane cu fierărie pen­tru Slatina; prin Predeal 9 va­goane cu fierărie, pluguri și ta­bla pentru Buzău, Brăila și Foc­șani, 24 vagoane străine goale și 101 cisterne; prin Palanca 2 va­goane cu mărfuri, 1 gol și 22 »ca­zane. Au eșit prin Predeal 94 cister­ne cu produse petrolifere și 20 vagoane cu cereale; prin Palan­ca 3 vagoane cu cereale. Ele au sosit din Turcia spre a fi tranzitate prin Predeal 100 mii colete poștale pentru Christiania (Norvegia).* Exportul mărfurilor diverse prin Vîrciforova se va face ca și pentru celelalte stațiuni de fron­tieră. Mărfurile diverse vor fi duse în vagoane românești până la Vîrciorova, unde vor fi transbor­date în vagoane străine. Direcțiunea generală a vămi­lor a mai acordat un permis de export a 12 mii decazitri de vin. In chestiunea exportului vi­nului nostru căutat mult­ pe pie­țele din Austro-Ungaria și Ger­mania și ca atare oferindu-se prețuri bune, ar fi de notat, că exportează sau­­ angrosiștii, sau exportatorii ad-hoc. Numai ace­știa prin urmare se folosesc­­ de prețurile bune, care circulă­­ asu­pra vinului, pe cînd podgorenii mici, sau sătenii cu 1 h­ a», de vie vted exportatorilor cu­ pre­țuri sub mediocru. Poate 08 ar fi nimerit, cs; .i. vinul să se vindă prin comisia de export, totalizîndu-se canti­tățile și dela cei mici, cari s'ar înscrie că posedă depozite de vi­nuri.* Săptămâna viitoar­e va sosi la Constanța primul transport de cărbuni din Rusia, de la Ma­riambul. În vederea distribuției cărbu­nilor la diferite centre din țară c. f. r. au trimis la Constanța 800 vagoane. flan­estațiunii sângeroase la Berlin — Prin telegrafia fără fir — Lyon.­ 2. — Informa­țiunile primite confirmă știrile din Copenhaga relative la mani­­festațiunea formidabilă, care a însîng­erat, Joia trecută străzile Berlinului, chiar în momenta cînd cancelarul ac­centua maiestos, de la tri­buna Reichstagului, că Ger­mania nu es­te în lipsă de ni­mic. Atunci manifestația luase proporțiuni așa că poliția, fiind neputincioasă să­ o stă­pânească, a trebuit să ceară ajutorul trupelor din garni­zoană. Au fost morți și ră­niți. Aceste scene arată ade­vărata situațiune din Germa­­nia. ^ ^ Redeschiderea bursei din Viena Viena, 30. — Ministrul finan­țelor a primit pe directorii Bur­sei din Viena cari i-au inminat un memorandum privitor la re­­deschiderea Bursei. Ministrul a asigurat pe direc­torii Bursei de toată simpatia ce­­rîndu-le, față de împrejurările extraordinare actuale să se în­­conjoare de toate garanțiile. In a­­ceastă privință, ministrul va lua cît de curînd măsurile cuvenite. Apoi ministrul a făcut apel în patriotismul încercat al cercuri­lor interesate precum și al pre­sei în scop de a preîntîmpina e­­xagerațiauie și speculă. (K. B.) EXPEREND intre Talaat și Enver Roma. 1 Decembrie.—Din Ate­na se afla­ că diferendul latent dintre Talaat Bey și Enver Pașa ar fi luat în ultimul timp și mai cu seamă în ultimul consiliu de miniștri un caracter mai acut-Sultanul a trebuit să interne personal pentru a restabili ra­porturi normale între cei doi șefi ai politicei turcești, (â. T.t.) Noui formațiuni militare italiene Roma. 1 Decembrie—Se află că fabricile Terni Ansaldo și Armstrong au efectuat zilele a­cestea nouă formațiuni de bate­rii, tunuri de coastă și tunuri u­­șoare. Se crede că e vorba de orga­nizarea unui­ nou grup d­e 'armat­ie independente de­ forțele ' care operează actualmente,. (A- T. I.) É PARLAMENTUL Gontinaareș ședinței dela 1 Decembrie -RĂSPUNSUL D-lui P. P. GARP D. Carp, care a cerut cuvîntul, ne îndreaptă spre tribuni în Ca­meră o vie mișcare, deputații grămădindu-se spre băncile din față. Am cerut cuvîntul nu spre a răspunde d-lui Delavrancea, ci spre a protesta împotriva politi­cei de delațiuni pe care d-sa vrea sa întroneze și pe care o reprezintă. Cere d-sa să se ia măsuri ex­cepționale împotriva presei, cea mai de seamă pavăză a vieții noastre publice? D-sa n’a venit aci ea să prote­steze contra unei idei, ci să dea o luptă împotriva unui om care nu vrea să facă așa cum vrea d. Delavrancea. Nu așa se luptă, domnule De­­lavrancea! Și să știi­ că nu tot­­deaună părerile cuiva reprezin­tă în mod absolut realele inte­rese ale țării. Să discutăm asupra acestor in­terese? Da! Să insultăm aci? Nu! Dumneavoastră semănați cu a­­cele animale cari, neputînd lup­ta cu succes, tulbură atmosfera împrejurul lor. D. Delavrancea. — Gaze asfi­xiante... D. P. Carp. — Cine v’a dat d-voastră dreptul să acuzați pre­sa? D. Delavrancea. — Nu! N’am acuzat presa! D. Victor Ionescu. — „Moldo­va”! Ziarul „Moldova”! D. Delavrancea. — Eu n’am zis „Moldova". D. Carp. — Ați zis că e vîn­­dută presa care vede altfel de­cit vedeți d-voastră... D. Delavrancea. — N’ai auzit bine. Cînd eu vorbeam, d-ta te plimbai pe alături.. .D. Carp. — Nu se vine în dis­cuția Ca merii cu calomnii și cu intențiunea de a tulbura. Chestiunea poate fi studiată, dar nu poate sluji ca element de calomnie. A insulta pe adversar, dom­nule Delavrancea, nu înseamnă a-1 combate, cum, de asemenea a-1 calomnia, nu înseamnă a-1 scădea. Am ajuns la o virată la care doresc să ajungeți și d-voastra toți. Fiți siguri, domnilor, că în­treruperile d-voastră mă lasă ab­solut nepăsător; ele nu mă im­presionează cîtuș de puțin. M’am suit aci cu cel mai ma­re desinteres. Eu, ca cel mai bătrîn și, ca a­­tare, poate și ca cel mai cuminte, vă dau un sfat, rezultat al ex­perienței mele: respectați pe ad­versar, ca să fiți respectați voi înși­vă. Nu insultați pe adver­sar. M’am suit la această tribună și din altă pricină. Eu sunt azi în afară de orice partid. Nu pot deci să fiu­ suspectat. Nimic nu mă va împiedica, de cîte ori va fi nevoie, să’mi spun cuvîntul cu hotărîre. »Și atacînd, voi face din atacul meu o armă, nu un scop. D Take Ionesco. — După d. Delavrancea a vorbit d. prim­­ministru, răspunzînd: Dacă nu vorbea d. Carp, eu n’aveam de ce să mă sui ,la această tri­bună. D. Carp a luat apărarea unei prese care are disprețul d-voa­­stră al tuturor. Guvernul, cu re­ticențe explicabile, a tăcut. Dar aceasta nu mă împiedecă să constat că e nemaipomenit ca un bătrîn deputat să apere a­­ceastă presă, care face o politi­că murdară, sub oblăduirea le­gilor. Nici vîrsta și nici trecutul d-tale, d-le Carp, nu sunt o con­siderație pentru care să tăcem cînd d-ta vorbești așa. Vom vor­bi și noi, răspunzîndu-ți, cu toa­tă puterea disprețului nostru. (Murmure). In Cameră se produce o vie mișcare. Scoborînd de la tribună, d. Take Ionescu e întîmpinat de­­ Carp, care gesticulează. Nereușind să se facă auzit, din cauza murmurelor dimpre­jur, d. Carp se apropie de d. Ta­ke Ionescu și-i spune: — Nu se insultă la Cameră, domnule Ionescu. Vom spune lu­crurilor și oamenilor pe nume. Te voi arăta așa cum ești la a­­devăr.* D. Delavrancea are cuvîntul în chestie personală. Am de spus d-lui Carp foarte puține cuvinte, a zis cuvîntăto­­rul. D-sa are asupra noastră o mulțime de drepturi. Dar își a­­rogă și mai multe. Nu am de gînd să atac acea­stă figură, — frumoasă în înțe­les antic, — a Parlamentului nostru. Dar de ce te superi, domnule Carp? Eu, delator?... Eu nu sunt de­lator. Eu acuz fățiș, patru ziare. Eu am rostit o insultă? Am acuzat pe un singur om care are meritul a 44 arestări, din care cîteva pentru excrocherie. Delator, eu? Cuvîntul acesta, venit de la altcineva, nu m-a» interesa. Dar, de la d-ta, el mă face să mă opresc și să prote­stez. Știu că toată viața ai lu­crat „de unu singur" în țara noastră. Nu știi ce e împrejurul dumitale. Eu știu că la Predeal am vă­zut 1.000 de numere din ziarul „Moldova” trecînd în Transilva­nia. Am­ știut acest lucru, dar i-am spus eu oare aci? Nu. Și cu toate acestea, ziarul „Moldova” n’are 100 abonați la România. D. P. Carp. — Du-te la redac­ție și te interesează și te vei convinge de contrariu... D. Delavrancea. — Iată de ce protestez contra curtatului de­lator, pe care mi-l spui pentru a doua oară... D. N. Fleva, tot în chestie per­sonală, spune: Sunt unii oameni in sala asta cărora totul le e permis, și alții cărora nimic nu le e permis. Sunt unii oameni cari și-au schimbat azi o părere pe care o aveau eli. Bu sunt chiar oameni cari au avut două păreri deose­bite, în două situațiuni identice. Chestiunea din care mi se fa­ce o imputare e o chestiune de care sunt străin. într’o scrisoare publică, am arătat părerea mea în această privință. In urmă, d. Fleva, față de de­sele întreruperi ale deputaților, a renunțat de a mai vorbi. Ședința sa ridicat aproape da orele 5. Ședința dela 2 Deeenkrle D. M. Ferekide deschide șe­dința la orele 2.45, pe banca mi­nisterială Turși domnii I. G. Du­ca, Moru­za, V. Antonescu, Al. Constantinescu, E. Costinescu. După îndeplinirea formalități­lor obișnuite, se dă cuvîntul d-lui dr. Cosma, care anunță o interpelare adresată guvernului cu privire la răspunderea pe ca­re o are față de împrejurările prin cari trecem. Se dă cuvîntul d-lui Vericea»­au, care anunță o interpelare a­­dresată d-lui ministru de exter­ne, în chestiunea... dispariție unor găini, ale consulului ger­man din Galați. Acest consul, printr’o adresă oficiala, a sesizat pe prefectul poliției din Galați de furtul a că­rui victimă a fost și a cerut să se ia măsuri ca faptul să nu se mai repete. D. Vericeanu a arătat că tonul acestei reclamațiuni a fost ame­nințător și...totodată insolent, jig­nind demnitatea noastră ca Stat, împotriva acestei atitudini în­terpelatorul cere d-lui ministru de externe să răspundă. In acea­stă ordine de idei, d. Vericeanu a întrebat dacă nu e cazul să se retragă menționatului consul, jefuit de găini, exegnatarul acor­dat de guvernul nostru. Interpelatorul a găsit prilej să spună că pentru interpelarea ci* o va dezvolta în chestia acestor găini nu are nevoie de niciun act diplomatic menit să figureze în Cartea Verde. In acelaș timp d-sa și-a expri­­mat speranța că, întrucît consi­deră chestiunea, ca făcînd parte din politica internă, d. Porumba­ri­ va putea să explice Camerei ce-i cu­ furtul găinilor de la con­sulatul­­ german din Galați, mai ales că, din această pricină, „asi­gur pe d. ministru de externe că situațiunea externă nu se poate complica”. »X La orele 3, deputații au­­ trecut în secțiuni.* Azi ședința,­ ­interpelare” a Vericeaim­u­lui RASPURS mi imüim Toată lumea își aduce a­­minte de mizer abia campa­nie pornită astă vară împo­triva ziarului „Universul Cițiva politicieni furioși că nu puteau pune mina pe zia­rul nostru, ajutați de direc­torul unui ziar care totdea­una a invidiat popularitatea „Universului", profitind de e­­nervarea opiniei publice au născocit infamia că ziarul no­stru a fost vindut sau închi­riat nemților. Spre a curma firul intrigei mișelești, directorul-proprie­­tar al ziarului „Universul a oferit direcțiunea politică a ziarului d-lui General Gr. Crainicianu, care a­ și pri­­mit-o și o deține și acum. Era aceasta o dovadă ha­torit­oare că tot ce se spu­sese contra ziarului nostru fusese calomnii Mame, căci d. General Crainicianu nu poate fi nici bănuit de par­tizan al nemților. Cu toate astea, în ședința Camerei dela 1 Decembrie, d. deputat Delavrancea a gă­sit de cuviință să reediteze acele calomnii, insașîndu-și- le. D. Delavrancea e om de legi; d-sa a fost ministru; e fruntaș într-o grupare poli­tică, considerație specială: d-sa a colaborat la „Univer­sul" de cînd d. Dimitrescu- Cîmpina e director-proprie­­tar al ziarului. Toate astea ne indrituesc să întrebăm pe d. Barbu De­lavrancea: De ce s’a b­zuit cină a făcut afirmațiunile de cari ne ocupăm? Cu ce dovedește d-sa cele afirmate? Să nu aducă d-sa în spri­jin calomniile celor cițiva fu­rioși că n’au putut pune mi­na pe ziar și­ ale directorului de ziar pe care Vom­ dovedit că vindea pe ascuns boi și untură Ungurilor pe cînd în ziar îi mînca pe aceștia fripți. Calomniile acelea le-am respins la vreme și în chip­ neindoelnic. D. deputat Delavrancea să aducă dovezi. Altfel vom trage consecin­țele. Săzboiul balcanic Atitudinea partidului socialist din Grecia Roma, 1 Dec. — Din Atena se află că în sînul partidului socia­list din Grecia devine tot mai pu­ternic curentul în favoarea spri­­jinirei politicei lui Venizelos. Se știe că în ultima ședință ex­traordinară a Federației socialis­te eline, s’a aprobat în unanimi­tate abținerea socialiștilor de la alegerile actuale, pe motiv că sunt neconstituționale. S’a mai a­­dăugat însă în această hotărîre că Federația socialistă elină nu poate merge nici alături de Ve­nizelos, care vrea cu orice preț războiu, ceea ce este împotriva principiilor socialiste. Pars-se însă că o evoluție în si­nul acestui partid e în mers și­ a­­nume în sensul de a adera la po­litica de dezrobire a popoarelor civilizate de sub jugul imperia­lismului prusac. Concordant cu aceasta a și a­­părut un nou manifest al m­ajori­­tățea socialiștilor, care atacă po­litica imperiilor centrale, acu­­zînd pe Kaiser de a fi marele dușman al claselor muncitoare, autorul războiului de astăzi, și cel care a pus la cale dezastrul grecesc da la 1897. Se crede că și restul partidului socialist va adera la noua direc­tivă. (A. T. L) comunicat oficial bulgar a­­supra operațiunilor de­ 29 Noémime Sofia, 30. — Ziua de 29 Noi­embrie va rămînea o zi istorică pentru armata și poporul bulgar. In această zi armata noastră a luat ultimele trei orașe ce se mai aflau în mîinile inamicilor noștri: Doiran, Ghevgheli și Struga, cari sunt deja ocupate. Sîrbii și Anglo-Francezii au primit ultimele lovituri pe țăr­murile lacurilor Doiran și Ohri­­da. Macedonia este acum libe­rată și niciun Soldat inamic nu-i mai calcă teritoriul. In această zi operațiunile s’au desfășurat în ordinea următoare: I. După înfrîngerea neaștep­tată ce au suferit pe țărmul stîng al Vardarului și ruperea centru­lui lor împrejur de Furka, An­glo-Francezii s’au retras pe teri­toriul neutru; trupele noastre i-au urmărit pînă la granița greacă. Orașul Doiran a fost o­­cupat pe la prînz. Populațiunea a primit trupele noastre cu o bu­curie delirantă strigînd urale nesfîrșite la adresa regelui și a­­coperind cu flori pe soldați. Prizonierii luați cum și mor­ții și răniții fac parte aproape exclusiv din diviziile X și XXV englezești, cuprinzînd brigăzile 29, 30, 31, 65, 66 și 67 de infan­terie cari sunt complet înfrinte și părăsesc în debandada lor tu­nuri, arme, cartușe, obuze, etc. Tot cîmpul de bătie este plin de echipamente și obiecte militare de tot felul. Numărul trofeelor este necunoscut. 200 de Englezi au fost făcuți prizonieri. II. Coloana ce urmărea pe francezi pe țărmul drept al Var­darului, in urma unui atac în­drăzneț și energic a alungat pe francezi din pozițiunile lor și i-a respins pe teritoriul grec. La orele 6:20 după prînz, orașul Ghevgheli a fost luat de trupele noastre. In retragerea lor fran­cezii­ au incendiat «țara» cazăr­mile, și două spitale goale. Podul de cale ferata peste Vardar la Ghevgheli a fost distrus. Se face acum numărtoarea prizonierilor și trofeelor luate. Armata gene­­­ralului Sarrail este respinsă la­ Sud de linia Doiran-Ghevgheli căutînd refugiul pe teritoriul grec. Dreptatea cere să recunoa­ștem că trupele franceze se bat cu o vitejie mai mare decît cele engleze. In cursul acestor operațiuni de zece zile, cari în istorie vor fi cunoscute ca operațiunile dela Vardar și Cerna, am avut de lup­tat la contra armatei întregi a generalului Sarrail cuprinzindl 97-000 de francezi și 73.000 de englezi» adică la total 170-000 oameni cu 600 tunuri de cîmp» 130 de tunuri de munte, 80 de obuziere și artilerie grea. III- Ultimele rămășițe ale ar­m­atei sîrbe cari se retrăgeau din Bitolia prin Ohrida și Struga spre Albania, suferind infringe­­re lingă Ohrida, se retrăsesera pe țărmul stîng al Drinului ne­gru diistrugînd toate podurile de pe fluviu. Azi, în zorii zilei, de­tașamentele noastre au trecut Drinul lîngă Struga și la nord de acest oraș și au atacat impe­tuos pe sirbi pe cari i-au înfrînt complet făcînd 400 de prizonieri și luîndu-le 3 tunuri, urmărind pe fugari spre Elbassam Cu­ chipul acesta, mobilizarea’ armatei bulgare a fost decretată la 10 Septembrie; 6 zile în ur­­mă s’a procedat în concentrarea’ trupelor. Ostilitățile în contra Serbiei încep la 10 Octombrie. La 10 Noembrie, adică 40 de zi­le după declararea războiului, armata sîrbă este definitiv în­­frîntă lîngă Priștina și Ferise­­vici și respinsă pe teritoriul al­banez. La 16 Noembrie rămăși­țele acestei armate sunt făcute prizoniere lîngă Prizrend și Sui­lai­um. Operațiunile în contra Anglo- Francezilor încep pe Vardar șii Cerna și 20 Noembrie. In zece zile tot corpul expediționar al generalului Sarrail este bătut și respins pe teritoriul neutru. La 89, Macedonia întreagă este­­ de­barasată de cel din urmă soldat inamic. Această dată va însem­na momentul liberării. Urmări­rea inamicului a încetat provi­zoriu. Conduita Francezilor este ca­racterizată prin telegrama urmă­toare adresată de generalul co­mandant al armatei II bulgară? Trupele franceze alungau toata populațiunea în localitățile ce ele ocupau pînă acum și o în­dreptau spre spatele lor, iar în lipsa lor punea mîna pe toate bunurile, proviziile, merindele, hainele, uneltele, vitele. Previi.» Cînd insuccesul, ele risipeau hrana, al cărei prisos îl aruncau pe jos pe tot drumul retragerii lor. Au ars clădirile de ceva im­portanță, iar populațiunea în­toarsă este lipsită de adăpost și, merinde. (Ag. Bulgară). Pe­­trol Orienta­­ lul Petrograd, 30 Noembrie. — In regiunea situată la vest de lacul Beghin, un element din­ trupele noastre a învăluit pe dușman și l-a scos cu baioneta «din satul Voyniang, capturînd un ofițer și mai mulți soldați precum și o mitralieră. IWe­­stnikK

Next