Universul, ianuarie 1916 (Anul 34, nr. 1-30)

1916-01-28 / nr. 27

J V 5 BANI EXEMPLARUL.! — ANUL Mix.— N­rol 27 CREDITUL­UI MIJLOC DE SPORIRE A FINANȚELOR STATULUI -o- Am arătat in articolul pre­cedent că, elementul cel mai puternic pentru sporirea fi­nanțelor Statului este credi­tul . Pentru exploatarea Ii­ nu treb­ue nici prea multe cu­noștințe speciale, nici instala­ți­uni mari și costisitoare. Ceea ce se cere însă este o cunoaștere cât mai exactă a averei șii capacităței de mun­că a împrumutului și mai a­­les o stăpînire de sine, pen­tru a nu se acorda credite de complesență, cari periclitea­ză existenta unei bănci. Iată de ce, date fiind mo­ravurile noastre politice, nu cred că ar fii posibil să func­ționeze in bune condițiuni o bancă de stat care să acorde credit personal. Există însă un mijloc ca Statul să ia parte din bene­ficii și din exploatarea cre­ditului personal și anume a­­colo unde este în joc însuși creditul statului. Acesta se produce la banca de emisiu­ne, adică banca Națională a României, care emite bilete de bancă tocmai printr’o de­­legațiune a dreptului rega­­lian al Statului. Până astăzi Banca Națio­nală a României dă Statului 30 la sută din beneficiul net ca plată­ a concesiunei aces­tui drept regalian. Dacă pînă acum s’a putut considera ca suficientă a­­ceastă contribuțiune, nu cred posibil aceasta in viitor fată de sarciinele enorme ale Sta­tului. Va trebui, prin urmare, în prim rînd ca acest drept al Statului să­ se ridice la 50 la sută din beneficiul net. A­­ceasta ar fi pentru timpurile normale, îndată însă ce, în timpuri de diferite feluri de crize, se ridică scomptul peste cifra obișnuită, tot plusul provenit din această urcare de scompt ar trebui să meargă la Stat. Este bine și este drept ca, în timpuri de criză, adică a­­tunci când toți cetățenii ta­rei își văd veniturile micșo­­rindu-se, tot ce se ia astfel din nevoile sporite ale ce­tățenilor să meargă la Stat, iar nu să sporească venitu­rile acționarilor. Trebue avut în vedere că, tocmai în acele momente de criză Statul în­suși își vede reducîndu-se parte din veniturile sale și e de nevoe să ia de undeva ca să facă­­ față trebuințelor sale. In sfîrșit, pentru a mări beneficiul bănc­ii, ar trebui să se oprească depunerile la fondul de rezervă. Acest fond a ajuns astăzi la aproa­pe 44 milioane față de 12 mi­lioane capital și nu trebue împins mai departe. Nu trebue să se uite ca, dacă fondul de rezervă este o necesitate de prim ordin la o bancă oarecare, nu este tot astfel cu banca de emisiune. Aceasta are un alt fond, ca­­re-i asigură puterea ei de e­­mis­­une: este rezerva de aur, admisă la mai toate băncile de emisiune la cel puțin 33 la sută din totalita­tea biletelor emise. In tim­purile normale chiar nici nu se ajunge la acest minimum, pe cînd fondul de rezervă produs prin depuneri anuale din beneficiu la o bancă de emisiune nu are alt efect de­cît de a mări valoarea ac­țiunilor, ceea ce nu aduce nici un folos economiei ge­nerale a tarei. In acest mod sunt convins că Statul poate să-și procu­re un spor destul de mare în bugetul său, iar Banca Na­țională va vedea încetând a­­tacurile ce i se aduc din cînd în cînd că realizează prea multe beneficii pentru acțio­nari și consiliul de adm­i­s­­trație, uzînd de dreptul re­galian al Statului. Aceasta ar fi pentru timpuri normale singura parte posibilă de acț­iune a Statului în o exploa­tare a creditului personal. Participarea sa însă la creditul real poate fii dusă mult mai departe. Despre aceasta voi vorbi în articolul viitor. Constantin G. Pietrarii Spicuiri din ziarele franceze si italiene Nauion, 26 (8). — Senatorul francez Charles Humbert, de­­plînge in. Le Journal din Paris lipsa de unitate in acțiunile l­­­tak'gerei și cere ca Aliații să în­ceteze a face fiecare un război aparte. Franța care a suferit mai­­ mult de­cit oricare, are acum datoria de a vorbi clar. Nu tre­buie să mai facă sforțări spr­e a înlocui contingentele, fiindcă Rusia, Anglia și Italia trebue să îngrijească de asta. Franța din cauza, experienței sale războini­ce, a aptitudinelor sale teh­nice, a inteligenței aste, trebuie să de­­vie, acum,’ creerul, sufletul Ințe­­legerei, Franța singură este po­trivită a lua conducerea unitară. Chastemet, în Droit du Peuple critica discursurile lui Poincaré rare toate resping monoton pa­­cist­cetind continuarea războiu­lui. Ziarul declară că asta du­rează de un an. Ar fi mai bine dacă diriguitorii politicei fran­ceze care țin discursuri corespun­zătoare mai mult realității. Nu este vorba ca, Franța să-și lege funia de gât, să se arunce la pi­­cioar­ele dușmanului, ce trebuia să arate tuturor ce abnorm­itate este, războiul .Dacă conducătorii francezi ar spune clar ceia ce crede toată, lumea ar câștiga mai mult încrederea națiunei. Presa italiană atribuie mare importanță, consiliului de mini­ștri italian din 7 Februarie st. n. Secol­o anunță importante selling, dări în minister. Ideia Nazionale, Messaggero, A­­­iorir Riformista și alte ziare na­ționaliste și socialste reamintesc, 'in Sa­landra ca partidele lor au făcut remanieri prin luna Main și cr,r furtunos declarațiunile gu­­vernului.. Alianța secretă Fasci din Milano, nemulțumită Cu­­ ca­binetul Salandra intenționează o nouă propagandă revoluționară. Popolo d'Italia din 3 Februarie st. n„ deplînge acțiunile diploma­tice ale Italiei, nesatisfăcătoare, cărora le lipsește linia fermă de directivă. Ziarul Italia discută forța teribilă, a pozițiunilor au­­stro-ungare în Adriatica, pe cari întreaga flotă italiană sprijinită d­e escadra de torpiloare engleze r­ franceze, nu va putea să o di­strugă.. "Posifiun­e, «mitra»un­gare sunt așa de tari, că chiar prin cucerirea de nouă puncte de sprijin pe coasta albaneză, nu va putea fi întărită mai mult. Tri­buna consolează pe cititori, de­­clarînd că nu crede în apropia­­tul atac din Durazzo, terenul fiind mlăștinos și greu de trecut. Tribuna își pune speranțele în Essad Pașa, Luplelfl din Bucovina Eroismul unei tinere fete travestită in caporal Petrograd, 25 (7).— in­­tr'un sector al lin­ei de luptă a generalului Ledibkow, la Nord de Boian, am făcut să exploadeze un cuptor de mină subt sîrmele ghimpate și tranșeele inamicului. A­­ceastă exploziune a răstur­nat tranșeele inamice și a avar­it barierele de fir­mă. îndată după exploziune, ele­mentele noastre s’au repezit la atac și au luat pilm­a de unde, după ce au ciuruit pe inamic cu proiectile, s’au răspîndit prin tranșeele lui, unde au găsit numeroase ca­davre de inamici. In aceeași regiune, capora­lul Glucenko, care în reali­tate este o tînără fată de la Nord de Cerniavska, și care ceruse să fie trimis în recu­noaștere, s’a strecurat prin­tre rețelele de sîrmă ale inamicului și cu toate că a căpătat o gravă rană la pi­cior și fracturi, și a împlinit complet însărcinarea și s’a întors tîrîndu-se în tran­șele noastre. ffestnik). Luptele din Mesopotamia Poldhu, 26 (8).— Coloa­nele de sprijin au reluat îna­intarea pe Tigru. Eri cava­leria a făcut un raid plin de succes în­ tabăra arabă.. I IEGS - - - Sa crele 2 jumătate d. M Fe­­rekide deschide ședința, pe barca ministerială fiind d-nii miniștri: Duca, Morțun, Al. Constantines­­cu, dr. C. Angelescu și Emil Co­­stinescu. D. ministru Costinescu depune pe biroul Camerei proiectele de lege pentru deschiderea urmă­toarelor credite : Două credite a 100 milioane, unu de 1 milion și jumătate pentru ministerul de finanțe și unu de 12 milioane pentru ministerul de domenii, pentru cumpărarea de sfoară de Manilla. Chestiunea comisionului ofe­rit de austro-germani „Uniu­nii sindicatelor aviicole“ D. PROTOPOPESCU repetă în­trebarea adresată într'o trecută ședință d-lui ministru de dome­nii, privitor la faptul că consor­țiul austro-german, venit să cum­­­pere cereale de la noi, ar fi ofe­rit­­ Piui Seceleanu un comision pentru încheierea transaction. D. AL. CONSTANTINESCU, ministru de domenii, îmi pare rău că nam­ fost aci în ședința trecută, spre a răspunde imediat chestiunii pe care o ridică d. Protopopescu. Este exact că sa oferit „Uniu­nii sindicatelor agricole“ un co­mision de 1 și jumătate la sută, de către consorțiul austro-ger­man. Nici vorbă nu poate fi de o ofertă adresată d-lui Seceleanu și de acceptarea acestei oferte de d. Seceleanu. Adresa trimisă de consorțiu a fost pusă în rîndul chestiunilor cari vor fi discutate și asupra cărora comisiunea­­ centrală va decide. Banii nu au fost încasați de nimeni-Toate versiunile arătînd că chestiunea aceasta are un carac­­­ter personal, și punînd în dis­­cuțiune onorabilitatea d-lui Se­celeanu — versiuni publicate de anumite ziare — sunt pure in­­vențiuni. In fata d-lor V. Brătianu și D Greceanu am exprimat ideea că acești bani nu trebue primiți Căci, dacă doresc întărirea sindi­catelor noastre agricole, vreau ca această întărire să se facă cu mijloacele personale ale agricul­torilor noștri, iar nu cu bard din afară D. Seceleanu, fără să vadă alt­fel de­cît non a convenit ca su­ma să se verse la comisia con-D VICTOR IONESCU. — Nu se poate ! Rușine­a VOCI. — Să se restitue banii ! D. AL. CONST­ANTINESC­U, ministru de domenii* — De in­corectitudinea d-lui Seceleanu, afirmată de unele ziare, nici vor­­bă nu poate fi­ S’a procedat, în această privință, cu ușurință. D PROTOPOPESCU. — Un mi­ne, după explicațiile d-voastre, o întrebare: Ce se va face cu co­misionul oferit ? VOCI. — Se refuză Í D. AL. CONSTANTINESCU.­­ Comisiunea nu și-a spus încă cu­­­vîntul. D. D. IARCA propune ca acea­stă sumă să fie considerată ca plată pentru o ..misiune­ făcută­­(Protestări). D. I. TH. GHICA cere ca suma să fie înapoiată. Aceeași idee o exprimă și d. Dr. ISTRATI, care vrea ca una­nimitatea Camerei să ia această hotărîre. * Incidentul se închide și, nutrin­­du-se în ordinea zilei, se dă cu­vântul d-lui IULIAN VRABIES­­CU spre a-și desvolta interpela­rea anunțată. D-sa a dezaprobat cu vio­lență și în mod insistent a­­titudinea d-lui ministru Mor­țun care, văzînd în ",Acțiu­nea națională" și „Federația U­­nionistă" un fel de „societăți mi­sterioase, ca francmasoneria sau machiavelismul italienesc".­ — a luat măsuri împotriva unei mari întruniri la care participanții nu a­­veau altă dorință de­cit să stri­ge : „Trăiască România Mare !“ In cursul interpelarei sale, d. Vrăbiescu a afirmat că d. mini­stru Morțun a spus undeva că: „Sabia românească va fi trasă alături de sabia germană", —­ fapt care la făcut pe d. mini­stru de interne să ceară in­­terpelatorului să precizeze unde și cînd a spus d-sa așa ceva. La cererea d-lui ministru de interne, d. Vrăbiescu n’a putut preciza faptele. Continuînd, d-sa a arătat că d- Morțun a apreciat­ în mod greșit cele două asocia­­tiuni patriotice, și numai așa se explică măsurile pe cari le-a luat împotriva întrunirei pe care ele o organizaseră. Răspunsul d-lui ministru Morțun Măsurile pe cari le-am luat !a­ 1i Octombrie erau cerute de cele­ ce vedeam că se pregăteau după terminarea întrunirei legale,­­ căci erau două : una legală și alta sub cerul liber, în dezacord­­ cu Constituția. E drept că organi­zatorii, mai pe urmă, au ren­un­­­­țat la această ultimă întrunire.Față de cele ce se pregătiseră, luasem măsurile pe cari nevoile le cereau. S-au spart atunci nu­meroase geamuri și au fost o se­rie de turburări, de mai înainte plănuite. Rețin din interpelarea d-lui Vrăbiescu numai o frază, de la început, cbia a spus . ..Sunt în partidul liberal spre a aduce or­dine acolo unde e dezordine“. Eu îi spun : „Sunt ministru de interne spre a pune ordine acolo unde e dezordine“. Trebue sa rețin însă și fraza de la urmă a d-lui Vrăbiescu, frază care e aceasta : .Asemen­­ea fapte s'ar putea să se mai repe­te“ Eu îi răspund, tot așa . ..Mă­surile pe cari te-am luat s'ar pu­tea să se mai iau, dacă se vor mai produce fapte ca acele de la 11 Octombrie“. Interpelarea d-lui Victor Simesan D. V. Ionescu a luat din nou în cercetare rolul pe care 1 ar fi avut în Transilvania d. L. Stere și a declarat că consideră insu­ficiente explicațiunile pe care d. Stere le-a dat. D. Stere­ sa pus în serviciul propagandei germane, propagan­­dă care sa făcut și printr un mare r­­­ ■"știri, tipărite în mii de exemplare și răspindite la sate. Interpelatorul face l­n istoric al condițiunilor în cari­e. N. Fleva ar fi fost convins, prin plată, de trimiși ai ministrului Germaniei-Mai tîrziu, un domn înalt și spătos, care, prin înfățișarea lui, m-a speriat și pe mine și pe re­dactorii mei, de eram gata că pu­nem mîna pe revolver, a intrat într'o zi în redacția ziarului meu, a spus d. lonescu, și s'a dus la primul meu redactor. A avut o întrevedere cu acest redactor, ca­re în urmă, a venit la mine, gal­ben la tată, și mi-a spus :,Jie director, a încercat să mă cum­pere Hennen vogel !“. D. lonescu a făcut expunerea unor fapte cari de mai multe ori au fost expuse și publicate­, pri­vitoare la corupțiunea încercată de austro-germ­ani la noi în țară. Mai tîrziu, anumiți oameni au făcut acea pretinsă anchetă în Bucovina. Oamenii aceștia, nu-i mai spun. D. EMIL PETRESCU, prima­rul Capitalei. — Spunem­, dom­nule , nu mai umbla cu mofturi... D. IONESCU. —­ Oamenii clu­bului d-lui Marghiloman au fă­cut această anchetă. D. C. C. ARION.—Protestez cu energie ! Clubul d-lui Marghilo­man e străin de asemenea infa­mie. D. IONESCU. — S-a făcut o vastă propagandă germană, în­­cercîndu-se cumpărarea de con­științe în țara noastră. — on anatog se naște unu­» d-nii C. C. Arion și dr. Istrati, în care împrejurare se schimbă următoarele fraze: D. C. C. ARION. — Nu, dom­nule Istrate. Ceea ce încercați d-voastre e un monopol al pa­triotismului. Și asta nu merge ! D. DR. ISTRATI. — Nu-i vorba de monopol, ci de dragoste de țară. D. C. C. ARION. — Da ? .. Și nu admiteți altfel de Vederi de­cît ale d-voastre ? . D. IONESCU, continuînd, spu­ne că guvernul nu și-a făcut da­toria, însă atît „Acțiunea Națio­nală“ nu va înceta să sprijine punctul său de vedere, indiferent care ar fi guvernul­ D. B DELAVRANCEA. — Am spus și am scris peste tot că noi niciodată n-am complotat contra guvernului. Ați complotat d'voa­­stră (arătînd către d. C. C. Arion). D. C. C. ARION — Absolut inexact! Cînd ne-ați văzut d- voa­stre complotînd ? E o infamie să ni se aducă o asemenea acuzație. D. V. IONESCU — Cu părere de rău constat că guvernul nu și-a făcut datoria. Noi ne-am­ fă­cut-o și ne-o vom face pe a noa­stră.* Ședința se ridic jumătate­a ei ședință. * D. B. Missir ocupă fotoliul pre­­șidențial la orele 2 și 45 m­., în prezența d-lor miniștri V. Anto­­ne­scu și Em. Porumbaru. Prigonirea românilor di­n Transilvania D. P. CANTILI își desvoltă in­terpelarea privitoare la măsuri­le ce sunt de luat față de perse­­cu­țiunile al căror obiect sunt Ro­mânii din Transilvania. Spune că opinia publică a fă­cut­ dovada maturității și a idei­lor sale sănătoase, și nu este nici o teamă că ea mai poate fi dusă, contra voinței sale, într’o anume direcțiune. In schimb guvernul a dus o politică incoherentă, echivocă, al cărei rezultat e pierderea încre­derii în conducătorii țării. Un alt rezultat trist al acestei politici este situația dezolantă a fraților noștri din Transilvania, eroii în formă de martiri. Care sunt ra­porturile de la stat la stat între noi și monarhia vecină? Noi a­­cordăm supușilor austroungari o ospitalitate largă și uneori pe­riculoasă, ti lăsăm să cîștige bani pe pămîntul nostru, pe cînd pri­mul ministru ungur, Tisza, ur­mărește distrugerea neamului ro­mânesc de peste munți, prin tor­turări, schingiuiri pînă la moarte și ucideri. Nu e admisibilă o politică de tăcere în chestiuni cari privesc așa de aproape interesele cele mai mari ale statului și neamu­lui nostru. Nu avem pretenția să ni se desvălue acțiunea diploma­tică. De altfel, sunt sigur că d- Porumbaru e străin de această acțiune. Mă adresez d-sale nu ,­rsi pe baza decretului prin ca­re a fost numit ministru de ex­terne. Din toată politica maghiară de la 1867 încoace reiese pan,ma­ghiarismul, tendința de a distru­ge naționalitățile și în special pe Români. Intr’un discurs mai vechi, în 1893 Tisza spunea că garanția u­­nei Românii independente, este o Austro-Ungar­ie puternică, alt­fel independența celei dintîi e o fantezie. La 1910, la Oradea­ Mare, Tis­za a cerut desființarea partide­lor naționaliste, iar tot în acelaș an, la Arad, amenința pe Româ­nii din monarhie, spunînd că si­tuația e serioasă și că Românii au atunci poate ultimul prilej de a-și arăta devotamentul pentru monarhie. Tot atunci a făcut și declarația că România trebue să mulțumească monarhiei pentru că a introdus-o in politica euro­peana­(Oratorul citește unele pasagii din acele discursuri). Ideea de stat maghiar unitar reiese din toată politica lor. Au căutat baze istorice pentru a-și întări dreptul de a stâpîni Ar­dealul și negasind, au recurs la asuprirea naționalităților. După ce oratorul face un isto­ric al actelor politice austro-un­gare ostile României, de cîteva decenii încoace, constată că azi Austria de fapt nu mai există, iar Ungaria i s’a substituit. Ce se petrece acum cu Românii din Ungaria contimporană? Românii sunt spînzurați de pi­cioare de tavanul caselor. In în­chisoarea din comitatul Caraș- Severin, Românii sunt bătuți la tălpi pînă sunt schilodiți. In Bu­covină cei cari poartă tricolorul sunt împușcați. După un ordin al contelui Meran au fost spîn­­zurați nenumărați Români. In Transilvania toți bărbații români au fost recrutați. Copiii și femeile au fost goniți de la vetrele lor. S’a inaugurat siste­mul de a se recruta femeile, cari sunt puse să sape șanțuri sub focul inamicului. S’a început și prădarea averilor românești, con­­­fiscîndu-se capitalurile băncilor. Ideea colonizării Transilvaniei cu maghiari a început să fie pu­să în practică, avînd de scop des­ființarea elementului românesc. Noi, ce-am făcut? Oratorul a­­mintește chestiunea alarmei ce ar fi dat-o d. ministru de inter­ne pentru evacuarea Moldovei și călătoria unui prieten al d-lui ministru în Ardeal,­ unde,­ nesu­părat de autoritățile ungare, a umblat din casă în casă, sfătuind pe Români să meargă alături de Unguri-Ungurii, au pus ochii pe Liga noastră. L-au găsit pe d. Virgil Arion președinte și au căutat ca prin el să abată de la datoria ei această instituțiune. Noi, mem­brii Ligei, ca răspuns la tenta­tiva d-lui Arion, i-am­ înlocuit,și l-am dat pe ușă afară. D. Virgil Arion invoca părerile guvernu­­­­­lui. Atunci să ni se opună, ce pă­­­­refi are guvernul despre Ligă ,și : i politica­­ ei? Tinerii ardeleni cari se refu­­giaseră în țară au fost readuși de către unguri cu minciuni și cu ajutorul administrației noa­stre spre a fi înhățați la frontie­ră de către jandarmi și trimiși pe front-Se va zice: cu ce drept ne-am­ amesteca noi în monarhia au­­stro-ungară? Vom răspunde că dacă nu avem acest drept după le­gile pure internationale, apoi a­­vem datorii față de frații noștri cari sunt chiar pavăza existen­tei noastre. Massa românismului, se întinde dincolo de hotarele statului nostru liber. Acum 20 de a­ni, Dim­itrie Sturdza se temea de existența României în cazul desnaționalizării Românilor de dincolo. „Cînd va suna clopotul de moarte al celor trei milioane de Români din Ungaria, și clo­potul nostru de moarte va suna", — spunea Sturdza. Avem dreptul să intervenim în virtutea dreptului de solidarita­te națională și a intereselor sta­tului nostru. N’am văzut însă la d-voastre nicio protestare contra ororilor din Ardeal, în schimb am văzut destule împunsături la adresa „Acțiunii Naționale" care v’a ajutat atîta. Au­ tolerat să se facă anchete în Bucovina, și cei cari au făcut anchetele au ben­chetuit cu colonelul Fischer, spînzurătorul Românilor. Nu v’ați făcut datoria. In schimb poporul a văzut, răsă­rind, în era de „prosperitate“ ac­tuală, răsărind averi fabuloase și clădindu-se palate fantastice, în loc de orice sacrificiu, o cla­­mdare uriașă cere vagoane, ale căror lungi șiruri și al căror uruit înăbușe orice strigăt al u­­nui suflet cinstit. Avem­ însă con­v­îngerea că pe ruinele putrega­iului va răsări o lume mai bună-Trăim într'o epocă de decăde­re morală. Nu auzim nici vaste­le Românilor cari, mor, acum, peste Carpați, de foame. In loc să trăim o epocă de re­culegere și de sobrietate au­ în­curajat viața de sybarit, prin dantul uriaș al milioanelor. A­veți datoria să vă pune­i dea­­curm­ezișul poftelor de îmbogăți­re și să dați pildă generațiilor ti­nere. Ajutorul conștiinței naționale îl aveți Ea a fost totdeauna trea­ză și gata a apăra interesele nea­mului acum după cum le-a apă­rat și în trecut- Cu atît mai mult nu se justifică lașitatea orală în care ne tăvălim. Datoria guvernului e sa de­clare cari sunt bazele politicei sale externe față de Austro-Un­­garia, — termină oratorul. Răspunsul d-lui ministru Porumbaru D. EM. PORUMBARU, mini­stru de externe, răspunzînd in­terpelatorului, spune că banca ministerială respectă dreptul u­­nui mandatar al națiunii de a se rosti în orice chestiune privitoa­re la interesele țării. Dar trebue respectat și dreptul puterei exe­cutive, aceea care conduce acțiu­nea statului, să aprecieze ceea ce este sau ceea ce nu este in in­teresul țării. Chestiunea prezintătă de inter­polator făcînd parte din chestiu­nile în privința cărora șeful gu­vernului a cerut să fie dispen­sat de a vorbi, nu pot răspunde nici eu, — spune oratorul — de­cit făcînd un apel călduros, mai ales minorității, să renunțe, cel puțin de acum înainte, a aduce în parlament astfel de chestiuni delicate și inoportune. D. P. CANTILI, în replică, ob­servă că­ chestiunea Românilor de peste Carpați nu poate, în niciun moment, să fie socotită ca inoportună. Discuția se închide.­ Ședință se ridică la orele î și 20 de minute- Ședințele dela 26 ianuarie 1916­ ­ a onelo­­­­r PARLAMENTUL Statistică germană asupra prizonierilor de război Berlin, 25 (7).­­ Ziarele de seară publică articole în care se comentează rezultatele războiu­lui și prada făcută pînă acum. Se află astfel că există acum în Germania: 1.429.971 prizonieri, 9­700 de tunuri, 7.7­00 chesoa­­ne și alte vehicule de războiu, 1.300.000 puști și 3.000 de mi­traliere. In aceste impunătoare cifre nu sunt socotiți prizonierii pe cari i-am înapoiat Aliaților noștri Tot așa nu sunt socotite nume­roasele tunuri cari au rămas în bucăți pe cîmpiile de bătae. (Re­stul depești ste incomplet)­(Wolffbure ai­. JOYI. 28­ aoFsbr.» IANUARIE. 1916 Greva studenților din Iași I­ași, 26 ianuarie După cum am prevăzut în di­feritele noastre reportagii in che­stia conflictului dintre studenți și Senatul universitar, studenți­mea din Iași a declarat grevă ge­nerală. Primii cari au declarat această grevă sunt studenții fa­cultății de medicină. Aceștia, în­tr'o întrunire ținută, în urma cu­vântărilor rostite, au declarat grevă pe ziua de azi. Intr adevăr dimineața un grup compact de studenți mediciniști s’a postat la poarta facultăței, unde au făcut cunoscut tuturor colegilor declararea grevei. Câți­va studenți încercînd totuși să pătrundă spre a asista la cursuri, au fost împiedicați de colegii lor greviști. La poarta facultății de medici­nă studenții au afișat decizia grevei. Din această cauză nu sân mai suui cursurile obișnuite la fa­cultatea de medicină. D. profesor dr. Leon, decanul facultății de medicină, a comu­nicat că zisa facultate va fi în­chisă pe un timp limitat, în care timp studenții cari sunt contra grevei vor trebui să facă decla­­rații mai de supunere, la dispozi­țiile luate de Senatul universitar. Cei cari nu vor face astfel de de­­clarațiuni vor fi declarați elimi­nați In momentul cînd telefonez­ae tine la „Centrul universitar“ o populară întrunire a studenților din toate facultățile. Prezidează d. Popa. Sau ținut numeroase cuvîntări în cari s'a insistat a­­supra necesității ca întreaga stu­­dențime ieșană să declare greva generală, solidarizîndu-se. E mai mult decît sigur că acea­stă grevă generală va fi decla­rată tot azi, așa că incepînd de mîine, nicio facultate nu va mai putea ține cursuri. Trebue să menționez că sunt și unii studenți, cari nu se împa­că cu ideia grevei generale, dar nu este exclusă posibilitatea ca și aceștia să cedeze curentului. Delegatiuni de studenți din toate facultățile se vor prezenta profesorilor respectivi spre a a­­rata motivele care au determinat declararea grevei. Un număr de profesori univer­sitari, cari țin partea studenților, au luat inițiativa de a covoca în­treg colegiul universitar, spre a discuta dacă sunt sau nu moti­vate și în conformitate cu regu­lamentul universitar pedepsele aplicate de Senatul universitar celor 26 studenți. Decizia grevei a fost comunica­tă telegrafic studențimei din Bu­­curești. Serviciul nostru telegrafic se bronîul_ oriental Mici încăerări Petrograd, 25 (7).— (Co­municat oficial).— Pe fron­tul nostru occidental, în regiunea Riga, duelul de ar­tilerie continuă a fi intens. Am constatat lovituri feri­cite ale bateriilor noastre cari bombardau grupele de lucrători inamici. • In regiunea Jacobstadt, partizanii noștri și cavaleria noastră au operat o exploa­tare fericită dealungul rîu­­lui Lussey, peste rețelele de sîrmă ghimpată ale ina­micului, punînd re fugă gru­pele de germani. La aripa dreaptă a pozi­­țiunilor noastre de la Dwinsk, un automobil ger­man blindat, care înaintase, a fost in mod îndemînatic lovit de un obuz care l-a sfărîmat și dat peste cap. Germanii au tras proiec­tile mari asupra gării Dixuo, la Nord de Dwinsk. Trupele noastre au sta­bilit în mod neîndoios între­buințarea de către germani a semnelor noastre distinc­tive către avioanele lor. (Westnik). Noui lupte pe frontul basarabean Iași, 26 ianuarie In ultimul moment afla din Tiurdujeni că pe frontul basara­­bean au început noui și crîncene lupte între ruși ,și austriaci. Prințul Oscar al Prusiei rănit Nauen, 26 (S).— Prințul Oscar al Prusiei a fost ușor rănit pe frontul oriental, de către o schijă de obuz, la cap și picior. ^ ADUNAREA parlamentarilor sârbi la Roma — Ședință furtunoasă — Nauon, 26 (8).— Deși Pen­siei s’a declarat în Roma contra convocărei parla­mentarilor sirbi, totuși 80 deputați au ținut ședi­nța in hotelul „Continental" din Roma. „Qiornolle d’Italia comu­nică că tratativele au rămas secrete. Se știe numai că șe­dința a fost foarte ag­tată. Au fost mari diverginte de opinii și s’a ajuns la insulte și la bătăi. S’a cr­ticat atitu­dinea Italiei față de Serbia, și s’a discutat cu mare ne­mulțumire. Parlamentul a de­cis a părăsi Roma. Viitoarea ședință va fi la Nissa, refront torentat Bombardarea și incendiarea construcțiunilor germane Paris, 26 (8).­­ In Belgia, ar­­tieria franceză a bombardat, cu succes fortinul Vauban de Ungă Hellas și tranșeele germane din față de Steenstraete. Și Artois, focurile bateriilor franceze au provocat exploziuni puternice în liniile germane de lingă Saint-Laur­ent, la nord-est de Arras. Intre O­ise și Aisne s'a dărâmat un blockhaus german în margi­­nea de sud a pădurei Our­champs. In Champagne, o bombardare a artileriei grele franceze in con­tra construcțiunilor germane de lingă Chal­range, a provocat un incendiu Fiare. *’ Pe restul frontului bombardări reciproce. Mari atacuri In perspectivă pe frontul englez Poldhy, 26 (8). — Bombardă­rile artileriei franceze și engleze continuă. Focurile franceze con­tra lucrărilor germane au avut succes distrugindu-le, iar gazele asfixiante ale dușmanului s-au reîntors din cauza­ vintului în li­niile adverse.­­ Olandezii comunică și accen­­tuează activitatea febrilă a Ger­m­anilor. Pare ca dușmanul aș­teaptă a respinge atacul britanic sau prepară însuși o înaintare. Luptele din Armenia Turcii scoși din tranșee.— Isbînda rușilor in regiune Van Petrograd, 25 (7).— In regiunea litoralului, trupele noastre trecînd peste rîul Arkhave„ au atacat pe tură, scoțîndu-i dintr’o­ serie de tranșee construite cu mai multe etaje. Pe țărmul de Nord al la­cului Van, am ocupat regi­unea orientală din Adiljeva, skal. (Westnik), Fu­rîîn­u­rile de gr­âu din Australia și Argentina Poldhu, 26 (8).­ Guver­nul britanic publică un co­municat relativ la furnitu­rile de grîu din stocurile a­­ustraliene și argentine, obți­nute de guvernul britanic și accentuează atitudinea pu­blicului care a oprit un stoc însemnat pentru Marea Bri­tanie, lăsînd cea mai mică­­parte comerțului privat. ii

Next