Universul, ianuarie 1916 (Anul 34, nr. 1-30)
1916-01-28 / nr. 27
J V 5 BANI EXEMPLARUL.! — ANUL Mix.— Nrol 27 CREDITULUI MIJLOC DE SPORIRE A FINANȚELOR STATULUI -o- Am arătat in articolul precedent că, elementul cel mai puternic pentru sporirea finanțelor Statului este creditul . Pentru exploatarea Ii nu trebue nici prea multe cunoștințe speciale, nici instalațiuni mari și costisitoare. Ceea ce se cere însă este o cunoaștere cât mai exactă a averei șii capacităței de muncă a împrumutului și mai ales o stăpînire de sine, pentru a nu se acorda credite de complesență, cari periclitează existenta unei bănci. Iată de ce, date fiind moravurile noastre politice, nu cred că ar fii posibil să funcționeze in bune condițiuni o bancă de stat care să acorde credit personal. Există însă un mijloc ca Statul să ia parte din beneficii și din exploatarea creditului personal și anume acolo unde este în joc însuși creditul statului. Acesta se produce la banca de emisiune, adică banca Națională a României, care emite bilete de bancă tocmai printr’o delegațiune a dreptului regalian al Statului. Până astăzi Banca Națională a României dă Statului 30 la sută din beneficiul net ca plată a concesiunei acestui drept regalian. Dacă pînă acum s’a putut considera ca suficientă această contribuțiune, nu cred posibil aceasta in viitor fată de sarciinele enorme ale Statului. Va trebui, prin urmare, în prim rînd ca acest drept al Statului să se ridice la 50 la sută din beneficiul net. Aceasta ar fi pentru timpurile normale, îndată însă ce, în timpuri de diferite feluri de crize, se ridică scomptul peste cifra obișnuită, tot plusul provenit din această urcare de scompt ar trebui să meargă la Stat. Este bine și este drept ca, în timpuri de criză, adică atunci când toți cetățenii tarei își văd veniturile micșorindu-se, tot ce se ia astfel din nevoile sporite ale cetățenilor să meargă la Stat, iar nu să sporească veniturile acționarilor. Trebue avut în vedere că, tocmai în acele momente de criză Statul însuși își vede reducîndu-se parte din veniturile sale și e de nevoe să ia de undeva ca să facă față trebuințelor sale. In sfîrșit, pentru a mări beneficiul băncii, ar trebui să se oprească depunerile la fondul de rezervă. Acest fond a ajuns astăzi la aproape 44 milioane față de 12 milioane capital și nu trebue împins mai departe. Nu trebue să se uite ca, dacă fondul de rezervă este o necesitate de prim ordin la o bancă oarecare, nu este tot astfel cu banca de emisiune. Aceasta are un alt fond, care-i asigură puterea ei de emisune: este rezerva de aur, admisă la mai toate băncile de emisiune la cel puțin 33 la sută din totalitatea biletelor emise. In timpurile normale chiar nici nu se ajunge la acest minimum, pe cînd fondul de rezervă produs prin depuneri anuale din beneficiu la o bancă de emisiune nu are alt efect decît de a mări valoarea acțiunilor, ceea ce nu aduce nici un folos economiei generale a tarei. In acest mod sunt convins că Statul poate să-și procure un spor destul de mare în bugetul său, iar Banca Națională va vedea încetând atacurile ce i se aduc din cînd în cînd că realizează prea multe beneficii pentru acționari și consiliul de admistrație, uzînd de dreptul regalian al Statului. Aceasta ar fi pentru timpuri normale singura parte posibilă de acțiune a Statului în o exploatare a creditului personal. Participarea sa însă la creditul real poate fii dusă mult mai departe. Despre aceasta voi vorbi în articolul viitor. Constantin G. Pietrarii Spicuiri din ziarele franceze si italiene Nauion, 26 (8). — Senatorul francez Charles Humbert, deplînge in. Le Journal din Paris lipsa de unitate in acțiunile ltak'gerei și cere ca Aliații să înceteze a face fiecare un război aparte. Franța care a suferit mai mult decit oricare, are acum datoria de a vorbi clar. Nu trebuie să mai facă sforțări spre a înlocui contingentele, fiindcă Rusia, Anglia și Italia trebue să îngrijească de asta. Franța din cauza, experienței sale războinice, a aptitudinelor sale tehnice, a inteligenței aste, trebuie să devie, acum,’ creerul, sufletul Ințelegerei, Franța singură este potrivită a lua conducerea unitară. Chastemet, în Droit du Peuple critica discursurile lui Poincaré rare toate resping monoton pacistcetind continuarea războiului. Ziarul declară că asta durează de un an. Ar fi mai bine dacă diriguitorii politicei franceze care țin discursuri corespunzătoare mai mult realității. Nu este vorba ca, Franța să-și lege funia de gât, să se arunce la picioarele dușmanului, ce trebuia să arate tuturor ce abnormitate este, războiul .Dacă conducătorii francezi ar spune clar ceia ce crede toată, lumea ar câștiga mai mult încrederea națiunei. Presa italiană atribuie mare importanță, consiliului de miniștri italian din 7 Februarie st. n. Secolo anunță importante selling, dări în minister. Ideia Nazionale, Messaggero, Aiorir Riformista și alte ziare naționaliste și socialste reamintesc, 'in Salandra ca partidele lor au făcut remanieri prin luna Main și cr,r furtunos declarațiunile guvernului.. Alianța secretă Fasci din Milano, nemulțumită Cu cabinetul Salandra intenționează o nouă propagandă revoluționară. Popolo d'Italia din 3 Februarie st. n„ deplînge acțiunile diplomatice ale Italiei, nesatisfăcătoare, cărora le lipsește linia fermă de directivă. Ziarul Italia discută forța teribilă, a pozițiunilor austro-ungare în Adriatica, pe cari întreaga flotă italiană sprijinită de escadra de torpiloare engleze r franceze, nu va putea să o distrugă.. "Posifiune, «mitra»ungare sunt așa de tari, că chiar prin cucerirea de nouă puncte de sprijin pe coasta albaneză, nu va putea fi întărită mai mult. Tribuna consolează pe cititori, declarînd că nu crede în apropiatul atac din Durazzo, terenul fiind mlăștinos și greu de trecut. Tribuna își pune speranțele în Essad Pașa, Luplelfl din Bucovina Eroismul unei tinere fete travestită in caporal Petrograd, 25 (7).— intr'un sector al linei de luptă a generalului Ledibkow, la Nord de Boian, am făcut să exploadeze un cuptor de mină subt sîrmele ghimpate și tranșeele inamicului. Această exploziune a răsturnat tranșeele inamice și a avarit barierele de firmă. îndată după exploziune, elementele noastre s’au repezit la atac și au luat pilma de unde, după ce au ciuruit pe inamic cu proiectile, s’au răspîndit prin tranșeele lui, unde au găsit numeroase cadavre de inamici. In aceeași regiune, caporalul Glucenko, care în realitate este o tînără fată de la Nord de Cerniavska, și care ceruse să fie trimis în recunoaștere, s’a strecurat printre rețelele de sîrmă ale inamicului și cu toate că a căpătat o gravă rană la picior și fracturi, și a împlinit complet însărcinarea și s’a întors tîrîndu-se în tranșele noastre. ffestnik). Luptele din Mesopotamia Poldhu, 26 (8).— Coloanele de sprijin au reluat înaintarea pe Tigru. Eri cavaleria a făcut un raid plin de succes în tabăra arabă.. I IEGS - - - Sa crele 2 jumătate d. M Ferekide deschide ședința, pe barca ministerială fiind d-nii miniștri: Duca, Morțun, Al. Constantinescu, dr. C. Angelescu și Emil Costinescu. D. ministru Costinescu depune pe biroul Camerei proiectele de lege pentru deschiderea următoarelor credite : Două credite a 100 milioane, unu de 1 milion și jumătate pentru ministerul de finanțe și unu de 12 milioane pentru ministerul de domenii, pentru cumpărarea de sfoară de Manilla. Chestiunea comisionului oferit de austro-germani „Uniunii sindicatelor aviicole“ D. PROTOPOPESCU repetă întrebarea adresată într'o trecută ședință d-lui ministru de domenii, privitor la faptul că consorțiul austro-german, venit să cumpere cereale de la noi, ar fi oferit Piui Seceleanu un comision pentru încheierea transaction. D. AL. CONSTANTINESCU, ministru de domenii, îmi pare rău că nam fost aci în ședința trecută, spre a răspunde imediat chestiunii pe care o ridică d. Protopopescu. Este exact că sa oferit „Uniunii sindicatelor agricole“ un comision de 1 și jumătate la sută, de către consorțiul austro-german. Nici vorbă nu poate fi de o ofertă adresată d-lui Seceleanu și de acceptarea acestei oferte de d. Seceleanu. Adresa trimisă de consorțiu a fost pusă în rîndul chestiunilor cari vor fi discutate și asupra cărora comisiunea centrală va decide. Banii nu au fost încasați de nimeni-Toate versiunile arătînd că chestiunea aceasta are un caracter personal, și punînd în discuțiune onorabilitatea d-lui Seceleanu — versiuni publicate de anumite ziare — sunt pure invențiuni. In fata d-lor V. Brătianu și D Greceanu am exprimat ideea că acești bani nu trebue primiți Căci, dacă doresc întărirea sindicatelor noastre agricole, vreau ca această întărire să se facă cu mijloacele personale ale agricultorilor noștri, iar nu cu bard din afară D. Seceleanu, fără să vadă altfel decît non a convenit ca suma să se verse la comisia con-D VICTOR IONESCU. — Nu se poate ! Rușinea VOCI. — Să se restitue banii ! D. AL. CONSTANTINESCU, ministru de domenii* — De incorectitudinea d-lui Seceleanu, afirmată de unele ziare, nici vorbă nu poate fi S’a procedat, în această privință, cu ușurință. D PROTOPOPESCU. — Un mine, după explicațiile d-voastre, o întrebare: Ce se va face cu comisionul oferit ? VOCI. — Se refuză Í D. AL. CONSTANTINESCU. Comisiunea nu și-a spus încă cuvîntul. D. D. IARCA propune ca această sumă să fie considerată ca plată pentru o ..misiune făcută(Protestări). D. I. TH. GHICA cere ca suma să fie înapoiată. Aceeași idee o exprimă și d. Dr. ISTRATI, care vrea ca unanimitatea Camerei să ia această hotărîre. * Incidentul se închide și, nutrindu-se în ordinea zilei, se dă cuvântul d-lui IULIAN VRABIESCU spre a-și desvolta interpelarea anunțată. D-sa a dezaprobat cu violență și în mod insistent atitudinea d-lui ministru Morțun care, văzînd în ",Acțiunea națională" și „Federația Unionistă" un fel de „societăți misterioase, ca francmasoneria sau machiavelismul italienesc". — a luat măsuri împotriva unei mari întruniri la care participanții nu aveau altă dorință decit să strige : „Trăiască România Mare !“ In cursul interpelarei sale, d. Vrăbiescu a afirmat că d. ministru Morțun a spus undeva că: „Sabia românească va fi trasă alături de sabia germană", — fapt care la făcut pe d. ministru de interne să ceară interpelatorului să precizeze unde și cînd a spus d-sa așa ceva. La cererea d-lui ministru de interne, d. Vrăbiescu n’a putut preciza faptele. Continuînd, d-sa a arătat că d- Morțun a apreciat în mod greșit cele două asociatiuni patriotice, și numai așa se explică măsurile pe cari le-a luat împotriva întrunirei pe care ele o organizaseră. Răspunsul d-lui ministru Morțun Măsurile pe cari le-am luat !a 1i Octombrie erau cerute de cele ce vedeam că se pregăteau după terminarea întrunirei legale, căci erau două : una legală și alta sub cerul liber, în dezacord cu Constituția. E drept că organizatorii, mai pe urmă, au renunțat la această ultimă întrunire.Față de cele ce se pregătiseră, luasem măsurile pe cari nevoile le cereau. S-au spart atunci numeroase geamuri și au fost o serie de turburări, de mai înainte plănuite. Rețin din interpelarea d-lui Vrăbiescu numai o frază, de la început, cbia a spus . ..Sunt în partidul liberal spre a aduce ordine acolo unde e dezordine“. Eu îi spun : „Sunt ministru de interne spre a pune ordine acolo unde e dezordine“. Trebue sa rețin însă și fraza de la urmă a d-lui Vrăbiescu, frază care e aceasta : .Asemenea fapte s'ar putea să se mai repete“ Eu îi răspund, tot așa . ..Măsurile pe cari te-am luat s'ar putea să se mai iau, dacă se vor mai produce fapte ca acele de la 11 Octombrie“. Interpelarea d-lui Victor Simesan D. V. Ionescu a luat din nou în cercetare rolul pe care 1 ar fi avut în Transilvania d. L. Stere și a declarat că consideră insuficiente explicațiunile pe care d. Stere le-a dat. D. Stere sa pus în serviciul propagandei germane, propagandă care sa făcut și printr un mare r ■"știri, tipărite în mii de exemplare și răspindite la sate. Interpelatorul face ln istoric al condițiunilor în carie. N. Fleva ar fi fost convins, prin plată, de trimiși ai ministrului Germaniei-Mai tîrziu, un domn înalt și spătos, care, prin înfățișarea lui, m-a speriat și pe mine și pe redactorii mei, de eram gata că punem mîna pe revolver, a intrat într'o zi în redacția ziarului meu, a spus d. lonescu, și s'a dus la primul meu redactor. A avut o întrevedere cu acest redactor, care în urmă, a venit la mine, galben la tată, și mi-a spus :,Jie director, a încercat să mă cumpere Hennen vogel !“. D. lonescu a făcut expunerea unor fapte cari de mai multe ori au fost expuse și publicate, privitoare la corupțiunea încercată de austro-germani la noi în țară. Mai tîrziu, anumiți oameni au făcut acea pretinsă anchetă în Bucovina. Oamenii aceștia, nu-i mai spun. D. EMIL PETRESCU, primarul Capitalei. — Spunem, domnule , nu mai umbla cu mofturi... D. IONESCU. — Oamenii clubului d-lui Marghiloman au făcut această anchetă. D. C. C. ARION.—Protestez cu energie ! Clubul d-lui Marghiloman e străin de asemenea infamie. D. IONESCU. — S-a făcut o vastă propagandă germană, încercîndu-se cumpărarea de conștiințe în țara noastră. — on anatog se naște unu» d-nii C. C. Arion și dr. Istrati, în care împrejurare se schimbă următoarele fraze: D. C. C. ARION. — Nu, domnule Istrate. Ceea ce încercați d-voastre e un monopol al patriotismului. Și asta nu merge ! D. DR. ISTRATI. — Nu-i vorba de monopol, ci de dragoste de țară. D. C. C. ARION. — Da ? .. Și nu admiteți altfel de Vederi decît ale d-voastre ? . D. IONESCU, continuînd, spune că guvernul nu și-a făcut datoria, însă atît „Acțiunea Națională“ nu va înceta să sprijine punctul său de vedere, indiferent care ar fi guvernul D. B DELAVRANCEA. — Am spus și am scris peste tot că noi niciodată n-am complotat contra guvernului. Ați complotat d'voastră (arătînd către d. C. C. Arion). D. C. C. ARION — Absolut inexact! Cînd ne-ați văzut d- voastre complotînd ? E o infamie să ni se aducă o asemenea acuzație. D. V. IONESCU — Cu părere de rău constat că guvernul nu și-a făcut datoria. Noi ne-am făcut-o și ne-o vom face pe a noastră.* Ședința se ridic jumătatea ei ședință. * D. B. Missir ocupă fotoliul preșidențial la orele 2 și 45 m., în prezența d-lor miniștri V. Antonescu și Em. Porumbaru. Prigonirea românilor din Transilvania D. P. CANTILI își desvoltă interpelarea privitoare la măsurile ce sunt de luat față de persecuțiunile al căror obiect sunt Românii din Transilvania. Spune că opinia publică a făcut dovada maturității și a ideilor sale sănătoase, și nu este nici o teamă că ea mai poate fi dusă, contra voinței sale, într’o anume direcțiune. In schimb guvernul a dus o politică incoherentă, echivocă, al cărei rezultat e pierderea încrederii în conducătorii țării. Un alt rezultat trist al acestei politici este situația dezolantă a fraților noștri din Transilvania, eroii în formă de martiri. Care sunt raporturile de la stat la stat între noi și monarhia vecină? Noi acordăm supușilor austroungari o ospitalitate largă și uneori periculoasă, ti lăsăm să cîștige bani pe pămîntul nostru, pe cînd primul ministru ungur, Tisza, urmărește distrugerea neamului românesc de peste munți, prin torturări, schingiuiri pînă la moarte și ucideri. Nu e admisibilă o politică de tăcere în chestiuni cari privesc așa de aproape interesele cele mai mari ale statului și neamului nostru. Nu avem pretenția să ni se desvălue acțiunea diplomatică. De altfel, sunt sigur că d- Porumbaru e străin de această acțiune. Mă adresez d-sale nu ,rsi pe baza decretului prin care a fost numit ministru de externe. Din toată politica maghiară de la 1867 încoace reiese pan,maghiarismul, tendința de a distruge naționalitățile și în special pe Români. Intr’un discurs mai vechi, în 1893 Tisza spunea că garanția unei Românii independente, este o Austro-Ungarie puternică, altfel independența celei dintîi e o fantezie. La 1910, la Oradea Mare, Tisza a cerut desființarea partidelor naționaliste, iar tot în acelaș an, la Arad, amenința pe Românii din monarhie, spunînd că situația e serioasă și că Românii au atunci poate ultimul prilej de a-și arăta devotamentul pentru monarhie. Tot atunci a făcut și declarația că România trebue să mulțumească monarhiei pentru că a introdus-o in politica europeana(Oratorul citește unele pasagii din acele discursuri). Ideea de stat maghiar unitar reiese din toată politica lor. Au căutat baze istorice pentru a-și întări dreptul de a stâpîni Ardealul și negasind, au recurs la asuprirea naționalităților. După ce oratorul face un istoric al actelor politice austro-ungare ostile României, de cîteva decenii încoace, constată că azi Austria de fapt nu mai există, iar Ungaria i s’a substituit. Ce se petrece acum cu Românii din Ungaria contimporană? Românii sunt spînzurați de picioare de tavanul caselor. In închisoarea din comitatul Caraș- Severin, Românii sunt bătuți la tălpi pînă sunt schilodiți. In Bucovină cei cari poartă tricolorul sunt împușcați. După un ordin al contelui Meran au fost spînzurați nenumărați Români. In Transilvania toți bărbații români au fost recrutați. Copiii și femeile au fost goniți de la vetrele lor. S’a inaugurat sistemul de a se recruta femeile, cari sunt puse să sape șanțuri sub focul inamicului. S’a început și prădarea averilor românești, confiscîndu-se capitalurile băncilor. Ideea colonizării Transilvaniei cu maghiari a început să fie pusă în practică, avînd de scop desființarea elementului românesc. Noi, ce-am făcut? Oratorul amintește chestiunea alarmei ce ar fi dat-o d. ministru de interne pentru evacuarea Moldovei și călătoria unui prieten al d-lui ministru în Ardeal, unde, nesupărat de autoritățile ungare, a umblat din casă în casă, sfătuind pe Români să meargă alături de Unguri-Ungurii, au pus ochii pe Liga noastră. L-au găsit pe d. Virgil Arion președinte și au căutat ca prin el să abată de la datoria ei această instituțiune. Noi, membrii Ligei, ca răspuns la tentativa d-lui Arion, i-am înlocuit,și l-am dat pe ușă afară. D. Virgil Arion invoca părerile guvernului. Atunci să ni se opună, ce părefi are guvernul despre Ligă ,și : i politica ei? Tinerii ardeleni cari se refugiaseră în țară au fost readuși de către unguri cu minciuni și cu ajutorul administrației noastre spre a fi înhățați la frontieră de către jandarmi și trimiși pe front-Se va zice: cu ce drept ne-am amesteca noi în monarhia austro-ungară? Vom răspunde că dacă nu avem acest drept după legile pure internationale, apoi avem datorii față de frații noștri cari sunt chiar pavăza existentei noastre. Massa românismului, se întinde dincolo de hotarele statului nostru liber. Acum 20 de ani, Dimitrie Sturdza se temea de existența României în cazul desnaționalizării Românilor de dincolo. „Cînd va suna clopotul de moarte al celor trei milioane de Români din Ungaria, și clopotul nostru de moarte va suna", — spunea Sturdza. Avem dreptul să intervenim în virtutea dreptului de solidaritate națională și a intereselor statului nostru. N’am văzut însă la d-voastre nicio protestare contra ororilor din Ardeal, în schimb am văzut destule împunsături la adresa „Acțiunii Naționale" care v’a ajutat atîta. Au tolerat să se facă anchete în Bucovina, și cei cari au făcut anchetele au benchetuit cu colonelul Fischer, spînzurătorul Românilor. Nu v’ați făcut datoria. In schimb poporul a văzut, răsărind, în era de „prosperitate“ actuală, răsărind averi fabuloase și clădindu-se palate fantastice, în loc de orice sacrificiu, o clamdare uriașă cere vagoane, ale căror lungi șiruri și al căror uruit înăbușe orice strigăt al unui suflet cinstit. Avem însă convîngerea că pe ruinele putregaiului va răsări o lume mai bună-Trăim într'o epocă de decădere morală. Nu auzim nici vastele Românilor cari, mor, acum, peste Carpați, de foame. In loc să trăim o epocă de reculegere și de sobrietate au încurajat viața de sybarit, prin dantul uriaș al milioanelor. Aveți datoria să vă punei deacurmezișul poftelor de îmbogățire și să dați pildă generațiilor tinere. Ajutorul conștiinței naționale îl aveți Ea a fost totdeauna trează și gata a apăra interesele neamului acum după cum le-a apărat și în trecut- Cu atît mai mult nu se justifică lașitatea orală în care ne tăvălim. Datoria guvernului e sa declare cari sunt bazele politicei sale externe față de Austro-Ungaria, — termină oratorul. Răspunsul d-lui ministru Porumbaru D. EM. PORUMBARU, ministru de externe, răspunzînd interpelatorului, spune că banca ministerială respectă dreptul unui mandatar al națiunii de a se rosti în orice chestiune privitoare la interesele țării. Dar trebue respectat și dreptul puterei executive, aceea care conduce acțiunea statului, să aprecieze ceea ce este sau ceea ce nu este in interesul țării. Chestiunea prezintătă de interpolator făcînd parte din chestiunile în privința cărora șeful guvernului a cerut să fie dispensat de a vorbi, nu pot răspunde nici eu, — spune oratorul — decit făcînd un apel călduros, mai ales minorității, să renunțe, cel puțin de acum înainte, a aduce în parlament astfel de chestiuni delicate și inoportune. D. P. CANTILI, în replică, observă că chestiunea Românilor de peste Carpați nu poate, în niciun moment, să fie socotită ca inoportună. Discuția se închide. Ședință se ridică la orele î și 20 de minute- Ședințele dela 26 ianuarie 1916 a onelor PARLAMENTUL Statistică germană asupra prizonierilor de război Berlin, 25 (7). Ziarele de seară publică articole în care se comentează rezultatele războiului și prada făcută pînă acum. Se află astfel că există acum în Germania: 1.429.971 prizonieri, 9700 de tunuri, 7.700 chesoane și alte vehicule de războiu, 1.300.000 puști și 3.000 de mitraliere. In aceste impunătoare cifre nu sunt socotiți prizonierii pe cari i-am înapoiat Aliaților noștri Tot așa nu sunt socotite numeroasele tunuri cari au rămas în bucăți pe cîmpiile de bătae. (Restul depești ste incomplet)(Wolffbure ai. JOYI. 28 aoFsbr.» IANUARIE. 1916 Greva studenților din Iași Iași, 26 ianuarie După cum am prevăzut în diferitele noastre reportagii in chestia conflictului dintre studenți și Senatul universitar, studențimea din Iași a declarat grevă generală. Primii cari au declarat această grevă sunt studenții facultății de medicină. Aceștia, într'o întrunire ținută, în urma cuvântărilor rostite, au declarat grevă pe ziua de azi. Intr adevăr dimineața un grup compact de studenți mediciniști s’a postat la poarta facultăței, unde au făcut cunoscut tuturor colegilor declararea grevei. Câțiva studenți încercînd totuși să pătrundă spre a asista la cursuri, au fost împiedicați de colegii lor greviști. La poarta facultății de medicină studenții au afișat decizia grevei. Din această cauză nu sân mai suui cursurile obișnuite la facultatea de medicină. D. profesor dr. Leon, decanul facultății de medicină, a comunicat că zisa facultate va fi închisă pe un timp limitat, în care timp studenții cari sunt contra grevei vor trebui să facă declarații mai de supunere, la dispozițiile luate de Senatul universitar. Cei cari nu vor face astfel de declarațiuni vor fi declarați eliminați In momentul cînd telefonezae tine la „Centrul universitar“ o populară întrunire a studenților din toate facultățile. Prezidează d. Popa. Sau ținut numeroase cuvîntări în cari s'a insistat asupra necesității ca întreaga studențime ieșană să declare greva generală, solidarizîndu-se. E mai mult decît sigur că această grevă generală va fi declarată tot azi, așa că incepînd de mîine, nicio facultate nu va mai putea ține cursuri. Trebue să menționez că sunt și unii studenți, cari nu se împacă cu ideia grevei generale, dar nu este exclusă posibilitatea ca și aceștia să cedeze curentului. Delegatiuni de studenți din toate facultățile se vor prezenta profesorilor respectivi spre a arata motivele care au determinat declararea grevei. Un număr de profesori universitari, cari țin partea studenților, au luat inițiativa de a covoca întreg colegiul universitar, spre a discuta dacă sunt sau nu motivate și în conformitate cu regulamentul universitar pedepsele aplicate de Senatul universitar celor 26 studenți. Decizia grevei a fost comunicată telegrafic studențimei din București. Serviciul nostru telegrafic se bronîul_ oriental Mici încăerări Petrograd, 25 (7).— (Comunicat oficial).— Pe frontul nostru occidental, în regiunea Riga, duelul de artilerie continuă a fi intens. Am constatat lovituri fericite ale bateriilor noastre cari bombardau grupele de lucrători inamici. • In regiunea Jacobstadt, partizanii noștri și cavaleria noastră au operat o exploatare fericită dealungul rîului Lussey, peste rețelele de sîrmă ghimpată ale inamicului, punînd re fugă grupele de germani. La aripa dreaptă a pozițiunilor noastre de la Dwinsk, un automobil german blindat, care înaintase, a fost in mod îndemînatic lovit de un obuz care l-a sfărîmat și dat peste cap. Germanii au tras proiectile mari asupra gării Dixuo, la Nord de Dwinsk. Trupele noastre au stabilit în mod neîndoios întrebuințarea de către germani a semnelor noastre distinctive către avioanele lor. (Westnik). Noui lupte pe frontul basarabean Iași, 26 ianuarie In ultimul moment afla din Tiurdujeni că pe frontul basarabean au început noui și crîncene lupte între ruși ,și austriaci. Prințul Oscar al Prusiei rănit Nauen, 26 (S).— Prințul Oscar al Prusiei a fost ușor rănit pe frontul oriental, de către o schijă de obuz, la cap și picior. ^ ADUNAREA parlamentarilor sârbi la Roma — Ședință furtunoasă — Nauon, 26 (8).— Deși Pensiei s’a declarat în Roma contra convocărei parlamentarilor sirbi, totuși 80 deputați au ținut ședința in hotelul „Continental" din Roma. „Qiornolle d’Italia comunică că tratativele au rămas secrete. Se știe numai că ședința a fost foarte agtată. Au fost mari diverginte de opinii și s’a ajuns la insulte și la bătăi. S’a crticat atitudinea Italiei față de Serbia, și s’a discutat cu mare nemulțumire. Parlamentul a decis a părăsi Roma. Viitoarea ședință va fi la Nissa, refront torentat Bombardarea și incendiarea construcțiunilor germane Paris, 26 (8). In Belgia, artieria franceză a bombardat, cu succes fortinul Vauban de Ungă Hellas și tranșeele germane din față de Steenstraete. Și Artois, focurile bateriilor franceze au provocat exploziuni puternice în liniile germane de lingă Saint-Laurent, la nord-est de Arras. Intre Oise și Aisne s'a dărâmat un blockhaus german în marginea de sud a pădurei Ourchamps. In Champagne, o bombardare a artileriei grele franceze in contra construcțiunilor germane de lingă Chalrange, a provocat un incendiu Fiare. *’ Pe restul frontului bombardări reciproce. Mari atacuri In perspectivă pe frontul englez Poldhy, 26 (8). — Bombardările artileriei franceze și engleze continuă. Focurile franceze contra lucrărilor germane au avut succes distrugindu-le, iar gazele asfixiante ale dușmanului s-au reîntors din cauza vintului în liniile adverse. Olandezii comunică și accentuează activitatea febrilă a Germanilor. Pare ca dușmanul așteaptă a respinge atacul britanic sau prepară însuși o înaintare. Luptele din Armenia Turcii scoși din tranșee.— Isbînda rușilor in regiune Van Petrograd, 25 (7).— In regiunea litoralului, trupele noastre trecînd peste rîul Arkhave„ au atacat pe tură, scoțîndu-i dintr’o serie de tranșee construite cu mai multe etaje. Pe țărmul de Nord al lacului Van, am ocupat regiunea orientală din Adiljeva, skal. (Westnik), Furîînurile de grâu din Australia și Argentina Poldhu, 26 (8). Guvernul britanic publică un comunicat relativ la furniturile de grîu din stocurile australiene și argentine, obținute de guvernul britanic și accentuează atitudinea publicului care a oprit un stoc însemnat pentru Marea Britanie, lăsînd cea mai micăparte comerțului privat. ii