Universul, mai 1916 (Anul 34, nr. 119-149)

1916-05-01 / nr. 119

wmmmmmmmmmsm ör, EííAOüE STERiAI-' Miit­ tnsiüo al Eforiei Spiralaior Civile SPECIALIST IN BOALELE. hil lLITICi: și I.VI iüi.VI. Consult, demn 10—13 și 0-8 2*2, Str. Bibi’Scu-'Vodii. Telo'.-.V, W scoate fară du­fil­iere, Plombea-H iil & & ,zâ- Execută­ri dantui artis­tice in aur, cauciuc, porțelan, etc. D­rili A. RIMAIT­ispecializat ia i“ai*îs STRADA SFINȚILOR, 17 Consult. 8-13 și 2—7 3900 Dr. V. Eliá E Jiíiö CD SPECIALISAT in BOALE si OPERA­­ ICAI­­ DE Octil-Consult. 0—5­­ j. ni. or. V. őr. Moisescu­ Fost intern al ScitaielBi Asistent la Clinica boalalor căi­­lor urinare din Snitslnl Gelten BOALE GENIîO-URINARE Consult 2—1 si 7—8 p. m. _ Sb­.^SR nUlor. 11....... Consultațiuni pentru orice Poate Neputința, Onanism, Sifilis ULENOURUIA și FIăMlil Vindecă radical, repede,fără durere te. TAM&Baia EA. 5 Rahovei.București Liberez certificate meditate CABINET DENTAR MODERN­­ [UNK] Corespondez, Onorariu modest — Deschis până la 9 seara. Tel. 40­7 S . II I­u­stio BaßTORUL ROSEN $ Singurul Specialist in ÎNGRIJI­­Ri­REA FEȚEI. Conun­tatiuni deja ö 10 a. m.~5‘ , p. m.­­telefon 25/77. k 3. Str. Soarelui (prin str. Udvariig X)OOOCXlQOOOOOOBaOZ-7X.-3Ci Br.C.l.VicMi - DOCENT LA FACULTATE - Medic la Spitalele Eforiei BOII NERVOASE și MINTALE — SIFILISUL XF.IU­OS — Consult. 5—7. Negustori 36 209 *M. ■­­ DOCTOR N . Rizvan Docent Ii Facultatea de Medicina BOL! ss r% y a operații OE­­­UJ O ari B f*ressr»*»|ia OGii«e8ari G © r Mr. Primavereî i V Consult­­o—4 . Telefon 5&­7/ 286 62. Bulevardul Curo! 62 colț cu Calea Moșilor — 3822 Höiltger Miniizu! — Str. Sărindar 8. Tel 49 fii — doctor M. FOCȘANE­R Specializat la Viena și Derűn DIAGNOSTICUL EGALELOR de: Plămân, Inimă, Stomac, Intestin, Rinichi și Chirurgicale. Tratament special al tumorilor super­ficiale și profunde. Tratamentul Reumatismului. Cutei, Ischias și boalelor de Pernei prin DIATHERMIE. 38« m LESGUÜC Boalele lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,SANATATEA* Dr. M. O. Stamatopol — BUCUREȘTI — Strada General Florescu, No. 9.­­partea dreaptă a spitalului Colț­ea Na intrați pînă ce nu citiți pe firmă „Sănătatea” Dr. Stam­ato­­pol,ca să nu fiți induși in eroare. 45 Dr. Marcel SPECIAL, BOA­LI DE STOMAC SI INTESTINE \jomuii. 2—4. lele/. 23/16 — Strada Stelea, 3 bis — i­i.o Doctoraiul H. N. AN­ANASESCU Boceai de chirurgie S­ta> ]ara.iatsa­ fc in GALEA VICTORIEI 144 (lângă piața Amzei) :m tî—H p. m­. Distrugerea perilor de pe obraz prin ELECTROLIZA execută ar-O r Ș­i & 19­11 m A­tin din țara P prh postal. DOROHOI Sinucidere. — Femeia Profira Pîslaru, din Dumerii, suferind de prelagră și nemai putînd su­porta chinurile acestei cumplite boale, s’a înecat în fîntîna nu­mită „Șipotul lui Roman” de pe teritoriul acelei cernu»© BACAU Incendiu. — Un puternic in­cendiu s’a declarat Miercuri noapte, la orele 11 la locuința d-lui Petre Rovai, din str. Flo­rilor ni-rul 23 distrusted două camere și o magazie în care e­­rau mai multe unelte de zidărie Incendiul a provenit din ne­glijentă. Pagubele sunt de vreo 5000 lei. CALAFAT încercare de sinucidere.­ Joi pe la orele 9 dimineața, a­ încercat să se sinucidă tînărul Albert Georgetti din localitate, în etate de 20 ani, chiar în lo­cuința părinților, trăgîndu-și un foc de revolver în abdomen. in stare gravă a fost dus la spitalul din localitate unde i s’au dat primele îngrijiri nece­sare. Cauza e o boală incurabilă. Această sinucidere a impre­sionat populațiunea orașului în­treg, familia sa fiind bine cu­noscută în localitate Sunt puține speranțe că va scăpa cu viață CARACAL Tentativă de omor.— Indivi­dul Gheorghe Iurinac, din Dă­­buleni, a tras un glonte de re­­volver asupra consăteanului său Mitru Gherlan rănindu-l grav la mina stîngă. Ei se dușmă­neau din cauza unei proprietăți. Victima a fost internată în spital, iar atentatorul arestat. Arsă de vie.­­ Copila Elena fiica lui Stanciu Trincă din Pot­­logeni, jucîndu-se pe lingă foc , s’au aprins hainele, căpătând ar­suri grave. Din această cauză, a încetat din viată. T..JSU Diverse.— In seara de 30 A­­prilie va fi în sala „Milescu" o reprezentație teatrală sub pa­tronajul d-pei si d-lui colonel Jipa, pentru mărirea fondului ridicărei unui bust regretatului artist Achile Popescu. TCu-DRANCENI Ridicarea măsurilor sanitare,­t­ifosul exantem­atic stingîndu­­se complet, au fost ridicate toa­te măsurile sanitare luate. D­­r. Herșcovici care fusese deta­șat cu combaterea epidemiei, a plecat la postul său în Oltenești. La spital a fost ridusă­ o istura mare pentru desrafectia mun­gului local, urmînd a se reprimi bolnavi Fraude.­ D-lui Petre Costea i s’a cauzat de cărăușii din co­muna Bănceni si Ghermănești mari pagube cu transportul griului de la moșia d-sale la gara Huși. Cărăușii încărcau de cu seara la moșie și dormeau noaptea acasă si tocmai a doua zi îl transportau la gară. Acasă ei luau din saci grîu și puneau tizie, nisip, pămînt, etc. Făcîn­­du-se­­ de jandarmi cîteva des­­­­rinderi pe la casele căruțașilor, a găsit parte griul dosit. TECUCI Criminali prinși.­— Astăzi au fost înaintat! parchetului indi­vizii Costa Lazăr fost primar al com­. Poiana și Ion Pricope, ur­măriți pentru faptul de crimă și tîlhărie. Furt.— In noaptea de 26—27 cor. s’a furat dintr’un hambar dela moșia d-lui Tisescu, aren­dașul moșiei Puteni 8 saci cu sfoară de manila URZICENI Otrăvită. — In ziua de 21 A­­prilie la 11 dim. femeia Vișa Petre Stam­ate. din Gribovi, în etate de 55 ani, suferind de mai mult timp de piept și din cauză că in ultimul timp boala i se a­gravase, a voit­ să ia floare de pucioasă spre a-și ameliora boa­la, dar în loc de prafuri de floare de pucioasă, a luat șori­­cioaică (arsenic), așa că tot în acea zi, la orele 10 seara după cele mai grozave chinuri a în­cetat din viață. PA&reia Starea timpului. — De 2 zile plouă aproape fără întrerupere ziua și noaptea, din care cauză lucrările viilor suferă mult. Podgorenii sunt îngrijați din cauza umezelei prea mari, mai cu seamă acum cînd sulfatul de cupru lipsește aproape cu totul. H.­SARAT Morți bănuite. — Voicu Boro­­ianu, din Dănulești, încetînd din viață, fratele acestuia, Niță, bă­nuind că ar fi murit în urma bătăii suferită de la Dumitru Dă­­rbță a reclamat parchetului, și în urma autopsiei făcută cada­vrului sa constatat că moartea a fost naturală, datorindu-se al­coolismului.­­ Tot parchetul a primit un denunț că Toader Andrei din Buda, care fusese bătut de Ne­­delcu Lăcătușu, ar fi murit din această cauză. Autopsia a stabilit însă că moartea a fost naturală.­­Moarte suspectă.— In Gîrneni a murit în condițiuni suspecte fata Marita T. Stoenescu, de 21 ani. T..SEVERIN Nenorocire. —■ Băiatul Const Gh. Marcu, servitor la d. Alex. Protopopescu din Severin, du­­cîndu-se cu vitele la pășune, s’a înecat tetro baltă, pe cînd voia să se scalde. Găsit mort. — Locuitorul Du­mitru Buză din Piria, a fost gă­sit mort la locuința sa. OLTENIȚA Soldat înecat în Dunăre. — Miercuri seara pe la 8, pe cînd mai mulți soldați, din reg. 76 in­fanterie se înapoiau din Cadrila­­ter, unul din ei, anume Florea Stan de fel din Herăști (Ilfov), alunecând pe schela vaporului a căzut­ în apă. Nenorocitul soldat avînd tot echipamentul pe el, s’a înecat imediat. Pe urma lui au rămas 4­ eonii. Contravenienți la legea spe­cială.­­ Politia locală a dat in judecată pe următorii băcani cari au vîndut mărfurile mai scump decît prețurile maxime: Alex. Ionescu, Ion Stoenescu, Const. N. Danielescu, Setrae Serchis Marsighean și Gheorghe Popescu zis Ceatcă. —­ Prin telefon — PLOEȘTI 28 Aprilie Inundații în oraș.-- Aseară la orele 7 a căzut o ploaie toren­țială asupra orașului din care cauză timp de aproape o oră orașul a fost complet inundat și circulația a încetat cu desăvâr­șire. In carierul Tabacilor ploaia a făcut ravagii mari, pătrunzând în pivnițe și case Au trebuit să intervie pompierii spre a salva, pe cei inundați. O fem­ee își dă foc__Monteu­rul Ion Constantinescu domici­liat în str. Tudor Vladirescu 47 venind astă-noapte acasă, dela București s-a luat la ceartă cu soția sa Ana. Aceasta în urma certei și-a stropit corpul cu gaz și și-a dat foc­ la țipetele ei sorind soțul său a rupt hainele de pe ea, însă din cauza gravelor arsuri fe­meia a rămas în nesimțire- Fe­meia și soțul ei care de aseme­­nea s’a ales cu răni, au fost transportați la spitalul ..Schul­ler” . Diverse.— Cercul­ comercial și industrial a lansat invitațiuni către membrii săi și toți comer­cianții din oraș spre a participa la întrunirea ce se va ține Joi 5 Mai, în sala „Moldavia”. TARGOVIȘTE 28 Aprilie Vizita A. S. R- Principelui Ga­ sol. — Sîmbătă 30 Aprilie se va ține, la liceul­ militar Mînăstirea Dealului,concursuri sportive or­ganizate de ofițerii liceului și la cari vor lua parte și ofițerii reg. 62 infanterie precum și alți ama­tori sports­vani. Pentru această zi se anunță și sosirea A. S. R. Principelui Ca­rol, spre a asista la această ser­bare sportivă- » DUMINECA ! (14) PA A? I»lft rup unor­­ rezertori ruși din Austro-Ungria R.­Vîlcea, 28 Aprilie Doi dezertori din armata rusă, după ce au luat parte la diferite lupte, pe frontul galițian, au fost făcuți prizonieri de arma­tele austro-germane. După ce aproape un an au în­durat mizerii în lagărul prizo­nierilor de acolo s-au hotărî­t să dezerteze. Miercuri noaptea au trecut Carpații predîndu-se sol­daților noștri. Ei sunt originari din distric­tul Astrahan. Cu actele încheiate au fost înaintaț­i autorităților superioa­re, de unde probabil vor fi tri­­meși la una din taberile de pri­zonieri. T.­Severin. 28 Aprilie Joi au fost înaintați prefectu­rei locale 8 soldați ruși, foști prizonieri la austriaci. Ei apar­țineau reg. 15 de infanterie din finlanda. Dorohoi. 28 Aprilie In ultimul timp a sporit sim­țitor numărul soldaților ruși cari părăsind frontul bucovinean, trec frontiera la noi, căutînd re­fugiu în jud. Dorohoi. In ultimele zile au mai tre­cut Prutul, venind din Basara­bia, 5 dezertori ruși, din arma cavaleriei și a infanteriei. Toți fac parte din regimente aduse din interiorul Rusiei si nu vor­besc decît numai rusește. Cor­purile din cari fac parte se află actualmente în regiunea Boianului. Dînșii au profitat de primul prilej pentru a dezerta și, oda­tă intrați în județul nostru, s'au predat autorităților de frontieră, cari i-a înaintat la Dorohoi Dezertorii, cu hainele aproape rupte, sleiți de puteri, cu fetele supte de suferințe, istorisesc e­­pisoade mișcătoare de la luptele la cari, unii din ei, participă fie aproape doi ani de zile și de­clară că cauza dezertarei le constitue greutățile și viesitu­­dinele unei campanii atât de în­delungate și al cărei sfîrșit­­ ei nu-i pot încă întrevedea. Ei au adăugat că în decursul acestei săptămâni au fost relua­te luptele între ruși și austriaci în regiunea dintre Boian-Maha­­la-Rarancea-Toporăuți. Toți vor fi trimeși la tabăra Șipotele. £ £ M­aji — Circulara „Ligei Culturale", secția Buzău — Ziua istorică, în care acum 68 de ani, la 1848, s’au strîns Ro­mânii pe Câmpia Libertății, lîm­gă Blaj din toată, țara Ardealu­lui, ca la 40 de mii, „din vremi bătrâne de dem­ult, gemînd de grele patimi” și, pătimind amar de dorul libertății, cerură drep­turi pentru națiunea română^ Liga Culturală pentru ur­izare, in simțire și gândire a tuturor Românilor, secția Buzău, roagă pe toți Românii s’o netreacă în sfințenie și aducere aminte, cu­­getînd mai ales la suferințele de azi, cele fără­ de nume, ale milioanelor de frați, subjugați încă pe pământul strămoșesc. Sprijiniți în această zi Patria, nu a-i da ei cu dobîndă și nu­mai­ prisosul banilor, ci și aurul salbelor și giuvaericalelor! Cu­tremurați de fiorul sfînt al dra­­­gostei de frate, sporiți puterea României, a putea ocroti întreg neamul românesc­ Buzău, 28 A prode Comitetul FESTIVALUL 80S pentru orfanii sârbi In urma numeroaselor cereri din partea distinselor persoane ce trebue să asiste astă seară la festivalul, organizat la teatrul Regina Maria în beneficiul „Fa­miliei Luptătorilor”, s-a hotărît amînarea spectacolului de gală organizat pentru aceiași seară la Ateneu de artiștii ruși în benefi­ciul orfanilor sîrbi, pentru seara de Luni 2 Mai. Ultimele bilete pentru acest zar și unic spectacol mai pot fi­­reținute , la mag. Conservatoru­lui. * Economiile tutei, ca și dis­ponibilitățile însemnate, gă­sesc, prin subscriere la Im­­­prumutul National, un plasa­­men­t sigur și rentabil. gran­econom­ si Snaeciară IMPORT-EXPORtT Pînă ori Au intrat in tara spre a fi încărcate cu cerealele consorțiu­lui au­stro-german 20.169 vagoane goale germane. Din acestea au fost expediate 16.332. * S’a admis să tranziteze pe la noi două transporturi din Turcia pentru Germania, conținind 40 mii kgr. untdelemn și ?0 mii kgr. măsline. S’a convenit totodată ca din aceste mărfuri jumătate să rămînă la noi în țară pentru trebuințele consuma­­ției.­ Direcțiunea serviciului mișcării a comunicat telegrafic stațiunilor de frontieră, să nu mai permită Intra­rea în țară a unui număr de vagoane străine, mai mare de­cît cel al vagoa­nelor, care ies încărcate cu cereale. Dispoziția această e luată de con­­inentă cu căile ferate germane, care au limitat numărul vagoanelor, tri­mise la noi, la clte 10 pentru fiecare punct de frontieră. SITUAȚIA PIEȚEI FINANCIARE BUCUREȘTI PE ZIUA­ DE 29 APRI­LIE 1916" CURSUL EFECTELOR; CURSUL ACȚIUNILOR: Loc. de asigurări 1 Racia-România 147s 1485 Naționala 930 940­­ Generala 1090 1105 Agricola 245 250 Bănci : Banca Națională 5425 5440 Blankbanca 845 850 Banca Generală Română 2240 2250 Banca de credit Român 823 82# Banca Românească 081 883 Banca comercială Română 500 505 Bank of Rottmanie 835 240 Ban­ca Agricolă 485 488 Banca de Scont 550 560 ■ Banca Ilfov 470 480 Casa rurală 1020 1030 Alte întreprinderi: Traniv T.v București : Emis. I 1650 1680 Emis. II 1535, 1555 Navigația România 400 405 Govoră-Călimănești 145 155 Loc. com. locuințe estice 225 230 Sinaia 315 325 Tendința calină Ceruta Oferit« CURSUL SCHIMBULUI Cec : Cutii va fi refacutâ gradina Ateneului Modificările propuse de consiliul teh­nic superior. Planurile noi ale aranjărei grădinei Ateneului au fost supu­se aprobărei consiliului teh­nic superior. In urma expuneri făcute, con­siliul a opinat că planul poate fi­ aprobat în ce privește grilajul. In ce privește grădina, a fost de părere să fie schimbată în „parter englezesc” cu, pajiști de iarbă și piese de apă, spre a de­gaja fațada Ateneului, vor fi lă­sați numai cîțiva arbori. Consiliul a mai opinat să se deschidă intrări și ieșiri largi, în cele două strade laterale Franklin și Ateneului, spre a se ușura circulația pietonilor; aleea din fața intrăm sa fie făcută astfel ca să se poată da acces di­rect, trăsurilor și publicului prin­­ intrarea principală. ■Ț­inisterul de interne, luînd net de modificările propuse de consiliu, a cerut consiliului co­munal să decidă cît mai neîntâr­ziat asupra introducerei acelor modificări în planul lucrărilor. Seflota filatorală a soc. «Amicii Muzicei» Societatea „Amicii Muzicei” și-a început tot activitatea arti­stică printr o ședință inaugurală, ținută la Ateneul Român. Președintele societății, d. Co­lonel A. D. Sturdza a deschis ședința printre sobră cuvîntare, în care a arătat scopul soc. „Ami­cii Muzicei” și mijloacele ce va­ întrebuința spre a-1 realiza, în­temeiată pentru a răspîndi cul­tura muzicală în straturile cela mai largi ale țării, soc­ „Amicii Muzicei ’ va organiza, în acest scop, concerte și audiții muzi­cale Conțin­iiind: d- colonel Sturdza a arătat nevoia care se simte de o colaborare a societăților mu­zicale și dorința ce are societatea „Amicii Muzicei” spre a stabili o conlucrare a tuturor iubitori­lor de muzică. D ministru al instrucțiunei, I. G. Duca, membru de onoare al societăței, într o minunată cu­­vîntare, a scos în relief însem­nătatea culturei artistice in ge­nere și mai ales a culturei mu­zicale-D-sa și-a arătat mulțumirea pentru activitatea începută de joc. „Amicii Muzicei” și-i urea­ză reușită desăvârșită- Aplauzele unanime ale nume­rosului public au arătat simpa­tia cu care a fost primită prima manifestare a societății. A urmat apoi programul arti­stic, în care au excelat: d--ra Cionca (piano) cu d- I. Nonna Ottescu (orgă) un Preludiu, Fuga și Variație de Franck, d. Socrate Barozzi (vioară) și d-ra Cionc­a în Sonata de C. Franck, d-na Cosm­a în lieduri de Wagner și apreciatul bariton Atanasiu, în­tr-un lied de Schubert și în aria din „Hérodiade” de Massenet Cea dinții ședință a societăței „Amicii Muzicei” a fost consa­crarea artistică și socială a a­­cestei organizații. Ea dă cele mai bune speranțe pentru activitatea-i viitoare. Consfătuirea funcționarilor comerciali din ca­­pitala Joi seară a avut loc la sediul societăței „Generala” a funcțio­narilor comerciali o ședință ex­traordinară, la care au participat foarte mulți membri Luîndu-se in cercetare recla­­mațiunile membrilor societăței contra patronilor cari nu acor­dă nici un ajutor funcționarilor concentrați, comitetul hotărăște să pornească o campanie ener­gică spre a obține modificarea legei excepționale, în sensul ca patronii să fie obligați a plăti salariul funcționarilor pe tot timpul cît vor fi concentrați. De asemenea se hotărăște o intervenție spre a se dispune ca legea repaosului duminical să fie respectată în provincie. In acest scop se va ține Dumi­­nică 1 Mai, orele 10 dim., o mare întrunire publică în localul so­­cietăței’, iar Duminică, 8 Mai, un meeting într‘o sală publică. Ședința s'a ridicat se orele II STATISTICA PIERDERILOR Națien. 28 (11). — Publicarea statisticei lunare engleze asupra pierderilor militare va fi sus­pendată pe viitor. Nici Anglia, nici Franța, nici Italia, nici Ru­sia nu vor mai publica liste de pierderi, astfel că Puterile Cen­trale vor fi singurele țări în ca­­re poporul va fi informat exact desre influența războiului asu­pra­ armatei. Faptul este cu atât mai interesant întrucât presa franceză, sprijinită pe tăinuirea pierderilor franceze, s-a silit me­­reu de a exagera pierderile ger­mane față­ de cele franceze -of»*­*» Preotul si satele noastre „Aș vrea să am în această cli­pă glas de trîmbiță, care să stră­bată pînă în măduva oaselor ce­lor ce m­ă ascultă și sa-i trezeas­că pe toți din amorțeala și din toropeala intelectuală, ce parcă ne cobește moartea; aș vrea să am limbă de foc, care să ardă și să mistuiască toate boldurile și por­nirile rele ale firei noastre, tot ce ne trage la pămînt și ne a­­runcă în mocirla unor plăceri și­ interese trecătoare și nevrednice de ființa noastră intelectuală, aș vrea să am putere...” Nu pot mai nimerit a începe considerațiile asupra celor dela sate, decît­ cu aceste glasuri de trîmbiță rostite de fie iertatul Augustin Bunea. E o chestie ar­zătoare. Arde de mult, dar acum a ajuns pînă la degete, acum di­n toate părțile ne dogorește, de nu mai putem rezista focului. Mult s’a scris, multă vorbă s’a făcut, iar acuma de nu vom trece la fapte, vor trece faptele peste’noi. Războiul mondial ce se desfă­șoară în jurul tarei noastre ne face a căuta mijloacele cu cari am putea ajuta țăranului nos­tru, căci în împrejurările d’a­­cuma e nevoe a se pregăti atît sufletește, cît și economicește satele noastre. Și cine pare e în măsură a face aceasta dacă nu „preotul”? Da. Preotul e primul chemat a pregăti pe țăran. Căci și cuvântul de „părinte”, ce po­porul nostru îl dă preotului cu­prinde un vast program de mun­că pe care ei îl așteaptă de la preoții săi. Preoțimea noastră, luînd învă­țăminte de la popoarele, ce se războiesc, treime acuma a și îm­plini datoria. Această datorie nu constă numai în celebrarea li­­turgiile în zilele de Duminică și sărbătoare, împlinind după ti­pic slujbele bisericești. Din con­tră, pentru a sădi tot mai mult și adînc adevărurile de credință în sufletul poporului și a pune bază tare, și sigură moralității satelor noastre, mijlocul de căpe­tenie este propovăduirea prin grai viu a învățăturilor crești­nești, adică „predica” Predica ținută sistematic, în graiul popo­rului, urmată de pilda preotului, de viața lui nepătată, va fi un puternic reazim pentru a nu se clătina moștenirea părinților no­ștri. Dar în împrejurările de astăzi, preotul să nu se mărginească nu­mai la datoria de părinte sufle­tesc, ci din contră el trebue să fie și povățuitorul cuminte și în­suflețit al credincioșilor săi pe toate terenurile vieței. Să nu-i facă la inimă numai integritatea credinți­ și puritatea moravurilor fiilor săi sufletești, ci și bună­starea lor materială. Preotului de la sate întotdeauna îi s’a atri­buit rolul de povățuitor în toate ramurile de activitate: socială, culturală și economică in zilele de azi și viitoare, am avea un mare folos dacă preoții noștri de la sate — pe lingă pro­­povăduirea creștinească — ar da sfaturi pricepute poporului în fructuoasa­ viață economică d’a­­cum­a. De la­ preoți cerem a fi mai mult de­cît „primus inter pares”. Să vină pe amvon cu idei, ca îndrumări no­i, corespunzătoa­re împrejurărilor, să fie educa­torii țărănimei în munca pămân­tului, în desfacerea produselor și întro mai bună chiverniseală a averii. Dar pentru ca preotul să poată răspunde acestei chemări îi e de lipsă mai întîi un capital și o solidă orientare în viața­ econo­mică financiară, care le lipseș­te la mulți. De aceea fața de împrejurările grele prin care trecem, cred că, ar fi bine-venite unele organi­zări ce s’ar putea alcătui din conducătorii satelor și anume: în fiecare comună rurală­ să se înființeze un comitet din 10 persoane. In acest comitet vor intra, preotul, învățătorul, pri­marul și banca populară, iar restul vor fi aleși de locuitorii comunii din fruntașii plugari cari cunosc bine­­ agricultura. Aceș­tia, întruniți in consiliu, vor cer­ceta toate neajunsurile sătenilor dîndu-le tot concursul, spre a înlătura relele ce s’a­u ivit și se vor ivi, fie din cauza neprevede­­rilor, fie din cauza războiului mondial Cum însă, acest comitet nu poate fi deplin cunoscător în ac­tualele împrejurări, credem ni­merit ca conducătorii vieței no­a­­­stre să dea sprijinul lor acestorț­2 comitete de la sate. Ba mai mulți ar trebui să se înființeze în toa­­te reședințele de județe comis­i­i­uni, cari în urma instrucțiuni­i lor de la centru să dea la rîndul lor lămuririle necesare celor de­ la sate, supraveghindu-le desfă­­șurarea vieței economice pentru ca țăranii noștri să nu iasă păr (iubiți din repezile ei fluctuațiuni­­de azi. ) Conducatorii de la orașe au și­­priceperea și ocazia d’a putea fii mai bine ,orientați ca ,aceia dej la sate. Astfel trebuii a se ajuta intâns nin­ea noastră, fiind .i. ea prin, noi,.trite$6fii:'tfifii aluatul aces­t fa.’rob­t sP și trăi flii?. s’a plămădit­ statul. . ■ ' Iar tăria Statului, de ale cărui baze, de grațiit se sparg mișcările­ tainice ale sorții, e ’țărănimea,­ din a cărui sînge se nasc, stil­i­pii lui apărători. De Deci înc­ă odată, să ajutăm per popor, prin sfaturi și fapte, ridi­­­cîndu-1 la o bună stare materia­­­lă fată, tema viitorului. Această temă are a­tîtea laturi, la cari pot, prin exemple și fapte, * colabora toți­ aceia care-și datei .seama de datoria lor față de țarăl­ și neam. Andrei V. Popesc* i mișcare in­ magistratură Pe ziua de 29 Aprilie s-a fă­cut următoarea mișcare în magi­­­stratură: D. Gheorghe C. Sturdza, ac­tual președinte la secțiunea II-a a Curții de apel din Iași, a fost înaintat prim-președinte la­ sec­țiunea I-a a aceleiași Curți. D. Alex. V Gane, actual con­­­silier la Curtea de Apel din Iași,­ delegat să îndeplinească func­țiunile de procuror general pe lîngă acea Curte, a fost înaintat președinte la­ secțiunea a 11-a a aceleiași Curți, în locul d-lui Gheorghe C. Sturdza, înaintat.­ D Laurențiu Pilat, actual prim-președinte la secțiunea I-a a trib. Iași, a fost înaintat con­silier la Curtea de apel din Iași și delegat să îndeplinească și funcțiunile de procuror general pe lîngă acea Curte.­­ D. Ghristea A. Gorgos, actual președinte la secțiunea I-a ar . aceluiaș tribunal. \ Starea semănăturilor La minrster-ul de interne s’au cri­­m­it următoarele rapoarte cu­ privi­­re la starea timpului și semanătu­­­rilor din țară: Bacău. Timpul a fost călduros și ploios. Pe teritoriul com­. Băcăciunî a e ficut­ grindină, dar n’a taur*«­ stricăciuni de­oarece nourii s’au lă­sat mai mult spre regiunea pădu­­roasă. Semănăturile, atît cele de toamnă cît și cele de primăvară , sunt frumoase. Fînețele, imașurile/ viile și livezile de pomi roditori se prezintă bine. Se fac arăturile de­ porumb, iar pe unele locuri porum­­bul a început să răsară. 1 Iași. Timpul a fost variabil. Ar plouat în unele părți cu piatră mă­­­runtă, fără însă a cauza stricăciuni.­­La cîmp se continuă cu aratul «ii semănatul porumbului. Starea se­­­mănăturilor este 1 bună. f Fălciu. — A plouat pe alocuri to­­­rențial. Pe teritoriile comunelor ai­verești și Dolhești a căzut grindi­nă, cauzînd stricăciuni semănături­­­­lor de toamnă. Semănăturile de toam­­­nă în general sunt bune. La cele­ de primăvară se continuă, cu acti­­­vitate. Viile, gttt cele indigene e­tc­ și cele americane, sunt bune. Pomii­­fructiferi suferă din cauza omizilor.1 Constanta. A plouat in tot jude­țul. In corn. Cogiolac a căzut grin­dină, fără însă a cauza stricăciuni­. .Semănăturile sunt­ frumoase. I Vlașca. A plouat­ în tot județul. Semănăturile se prezintă bine. Fâ­­­nețurile sunt frumoase. Durostor. A plouat în tot județul. Semănăturile și pomii fructiferi, in urma ploii, se prezintă bine. Lo­­cuitor­ii se ocupă cu terminalul se­mănăturilor. BIBLIOGRAFII — A apărut revista „Salvarea­­ anul VI No. 64? sub direcțiunea cor­ j­­ fratelui nostru Mihail Leonte. — „Mamuri“, anul I, n.rul 10. ) . — „Revista ortodoxă“, anul IV,a n­rul 7. — Salubritatea cărnii de porc, medic Veterinar­­ I. Diaconu. / POSTA ZIARULUI „UNIVERSUL" Femee fără suflet­ ul A R K H OMAN D« Ä M Ä TIC Paptea II CAP, III Patroana .I Poate că a ajuns, vai, in ha­­rul d-tale. „D-ta singură ești răspunză­toare, în fața lui Dumnezeu, de această nenorocire”. — Am făcut tot ce-i omenește cu putință ca s’o găsesc, dar Wam­ dat niciodată nici peste cea mai mică urmă. Și, cu vocea cam schimbată, tînăra femee întrebă: —­ Dar Suzana? — Suzana e frumoasă și bună. Jules și cu mine am făcut din ea fată de treabă. — Și nu vorbește niciodată de mama ei? — Nici­odată- Nu te mai cu­noaște și nici că vrea să se mai­ cunoască. Apoi, patroana, își dete ia o parte de pe frunte șuvițele albe, își șterse sudoarea și se duse. Jules se plimba de pe un tro­tuar pe ceîalt. Cînd văzu pe bătrînâ ieșind din casa Lucy­ei, cu spinarea gârbovită și capul aplecat, ghici scena ce trebue să se fi intim­plat. Ei o luă de braț și o duse în­cetișor spre „Bois de Boulogne”. Era un timp splendid, niciun nor pe cer, niciun zgomot care să tulbure singurătatea. Mergeau la tăcere și ajunseră, astfel, pe aleia mare, brăzdată de echipage elegante-Fura siliți să se oprească pu­țin, să treacă trăsurile ce se în­dreptau spre lac. Un landou cochet, îmbrăcat în satin albastru și tras de doi cai superbi, se opri în fața lor. O femee tînără, de o splendidă frumusețe, sta răsturnată în tră­sură.Ea își întoarse spre cei doi bă­trâni o figură de o nespusă dul­ceață și li se păru că pe mar­ginea genelor ei, de un negru de abanos, trem­uia o lacrimă Apoi trăsura trecu. Un tînăr se opri la cîțiva pași de frumoasa preumblătoare și zise, scoțîndu’și pălăria: — Bună ziua, Floare­a Pădu­rii. Jules auzi acest nume și dădu din umeri. — încă una din femeile la modă,­­­ zise el. „Să plecăm de aci- Vrei?"" ~~ Poate te înșeli, — obiectă patroana. — Aș! — Ce frumoasă el Și bătrânus se întoarse instinc­tiv, ca s’o îhai vadă. ~ Să mergem, — stărui Jules­„Nu e aici locul unde ar tre­bui să ducem pe Suzana. „Vederea acestui lux și ele­gante ar naște, poate, într’însa dorința funeste”. — Da, să mergem, —r zise a­­cum și patroana. „Mi s’a strîns inima așa deo­dată”. Jules întrebă apoi: — Eh, văzuși pe nemernica aceea? — Am văzut­e — Și pe Marcela? — Nu. A fugit- Nu se știe ce s’a făcut. „Mă-sa nu s-a putut da de ur­mă”. — O, blestemata, blestemata! — esclamă Jules­— S’a isprăvit, n’o mai ve­dem niciodată. Și bătrîna povesti scena din­tre ea și Lucy. Cap. IV Sasson in timpul curselor normande, Lucy târî pe Jacques de Clern la Deauville și, acolo, pierdură și ce bruma mai aveau. Nenorocul acesta continuu nu înfricoșa deloc pe frumoasa con­tesă, care era sigură că,’și va procura, peste puțin, la­ Paris, mijloace ce nui oferea Deau­ville. Ea întîlni pe plajă pe Gaston Sarbas, care venise să ia cîteva băi, avînd intenția să stea prea puțin, hotărît să petreacă o ma­re parte­ a­ vacanței în Vosgi. Ia tat'său-Se vedeau in fiecare zi, și, în­cetul cu încetul, Lucy se îndră­gosti la nebunie de tînărul stu­dent. Ei însă, deși foarte incîntat de prietenia ce'i arătau contele și contesa de Giere, își păstra ini­ma, neatinsă, întreaga-i ființă fiind stăpânită de icoana celeia pe care o iubea. Intr o seară, pe cînd Lucy și Gaston erau singuri pe plajă, ea îi luă brațul și-l strînse ușor Strângerea aceasta lumină pe Gaston-El pricepu ce se petrece în i­­nima femeii, își­ desfăcu brațul, se depărta puțin de ea și stătu făcut o bucată de timp. Inima Lucy-ei bătea să se ru­pă, și prin ochii ei treceau flă­cări Niciodată încă nu iubise cu atîta putere ca pe acel tînăr. Erau departe de Deauville, în­sera cu încetul. Nori groși Se­ înălțau din zare, cuprinzînd în curînd tot cerul. Vine o furtună, doamnă, zise Gaston­,,Ar fi cuminte sa ne înapo­­iăm la Deauville”. ~~ E așa de bine aci și sunt așa de obosită! De altfel, sun­tem aproape de un sat, — repli­că ea, arătînd cu mîna cîteva căsuțe de pescari. Și șezu pe un bloc de stâncă, ce forma, în partea aceea, ca un fel de adăpost împotriva vijeliei. Stânjenit de privirile de foc în care îl învăluia, Lucy, Gaston nu vorbea-Eu zic să mergem, — reluă el peste puțin. „Cerul e negru și furtuna se apropie”. Ea răspunse cu ironie: — Ce-ar o a face furtuna? Stăm aci: „Nu-i niciun pericol și, dacă vrei să mă crezi, nu mi e frică. ..Am călătorit pe timpuri, mult mai rele și n’am tremurat „Să stăm”­!­ Cum dorești, doamnă. Vorbiră de lucruri banale: curse, cai, casino, baluri, în sfîr­șit de orice ar putea interesa ne ces fără de lucru. Lucy vorbea încet, cu glas o­­bosit. El o asculta distrat, inima, și gîndul îi sfirau aiurea-Ea întrebă deodată: ~~ Cît mai stai aci? Cred să plec la sfirșitul săptămânii — Te înaptezi la Paris? — Nu­ mă duc la Richompré. — Așa e. Ne-ai mai vorbit d-ta de călătoria asta „Sunt cam scurtă de memorie. „îmi amintesc, acum, că ne-ai vorbit cu multă căldura și de frumoasa Vladimira Mendiew, o verișoară a bărbatului meu’’­Gaston au răspuns. Ea adaugă:­­— M’am gândit că tînăra ru­soaică nu’ți e tocmai indiferen­tă. — O iubesc cum aș fi iubit pe o soră sau pe mama, — zise el c­u tristețe. — E bătrîna vasăzicât — N’are decît treizeci și doi de ani-Lucy încruntă sprîn­cenele. — Și o iubești ca pe o mamă? — N’aș putea preciza, dar pentru nimic în lume, n’aș vrea să’i produc nici cea mai mică supărare. * „Ea m’a crescut aproape, in­­suflîndu-mi ideile Înălțătoare pe cari orice om trebue să le aibă „Poți dar fi liniștită: nui voiUi vorbi niciodată de contele de­ Giere”. Lucy îi cată țintă în ochi. [ ! — Și de ce, adică, n’ai să’i­ vorbești de Jacques? \ — Mai întîi fiindcă nu a rugat­­ soțul d-tale și, al doilea, pentru­ că aș întrista-o rostind în fața­­ei numele de­ Cl­ere­­­­i „Acestea sunt cele două mo­­­tive cari mă vor face să tac“,­­ — Cît o iubești! — Și o flacără trecu prin ochii contesei. Ea reluă­— Din moment ce o iubești așa , de mult, de ce n’o iei de neva­stă? O vie roșată acoperi fruntea­ tânărului. — O, doamnă, te rog, nu inter­ ■­preta greșit natura sentimente­­­lor mele­ ! „N’o iubesc pe vladimira cumi îți închipuești d-ta. „Nu aceasta e dragostea pe care aș simți-o pentru aceea care m­i va purta, numele și va­­ fi chemată să împârtășască cu mine traiul”. Și icoana curată a Suzanei îi­ apăru ca o vedenie strălucitoare*! (Va urma) >

Next