Universul, mai 1916 (Anul 34, nr. 119-149)
1916-05-01 / nr. 119
wmmmmmmmmmsm ör, EííAOüE STERiAI-' Miit tnsiüo al Eforiei Spiralaior Civile SPECIALIST IN BOALELE. hil lLITICi: și I.VI iüi.VI. Consult, demn 10—13 și 0-8 2*2, Str. Bibi’Scu-'Vodii. Telo'.-.V, W scoate fară dufiliere, Plombea-H iil & & ,zâ- Executări dantui artistice in aur, cauciuc, porțelan, etc. Drili A. RIMAITispecializat ia i“ai*îs STRADA SFINȚILOR, 17 Consult. 8-13 și 2—7 3900 Dr. V. Eliá E Jiíiö CD SPECIALISAT in BOALE si OPERA ICAI DE Octil-Consult. 0—5 j. ni. or. V. őr. Moisescu Fost intern al ScitaielBi Asistent la Clinica boalalor căilor urinare din Snitslnl Gelten BOALE GENIîO-URINARE Consult 2—1 si 7—8 p. m. _ Sb.^SR nUlor. 11....... Consultațiuni pentru orice Poate Neputința, Onanism, Sifilis ULENOURUIA și FIăMlil Vindecă radical, repede,fără durere te. TAM&Baia EA. 5 Rahovei.București Liberez certificate meditate CABINET DENTAR MODERN [UNK] Corespondez, Onorariu modest — Deschis până la 9 seara. Tel. 407 S . II Iustio BaßTORUL ROSEN $ Singurul Specialist in ÎNGRIJIRiREA FEȚEI. Conuntatiuni deja ö 10 a. m.~5‘ , p. m.telefon 25/77. k 3. Str. Soarelui (prin str. Udvariig X)OOOCXlQOOOOOOBaOZ-7X.-3Ci Br.C.l.VicMi - DOCENT LA FACULTATE - Medic la Spitalele Eforiei BOII NERVOASE și MINTALE — SIFILISUL XF.IUOS — Consult. 5—7. Negustori 36 209 *M. ■ DOCTOR N . Rizvan Docent Ii Facultatea de Medicina BOL! ss r% y a operații OEUJ O ari B f*ressr»*»|ia OGii«e8ari G © r Mr. Primavereî i V Consulto—4 . Telefon 5&7/ 286 62. Bulevardul Curo! 62 colț cu Calea Moșilor — 3822 Höiltger Miniizu! — Str. Sărindar 8. Tel 49 fii — doctor M. FOCȘANER Specializat la Viena și Derűn DIAGNOSTICUL EGALELOR de: Plămân, Inimă, Stomac, Intestin, Rinichi și Chirurgicale. Tratament special al tumorilor superficiale și profunde. Tratamentul Reumatismului. Cutei, Ischias și boalelor de Pernei prin DIATHERMIE. 38« m LESGUÜC Boalele lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,SANATATEA* Dr. M. O. Stamatopol — BUCUREȘTI — Strada General Florescu, No. 9.partea dreaptă a spitalului Colțea Na intrați pînă ce nu citiți pe firmă „Sănătatea” Dr. Stamatopol,ca să nu fiți induși in eroare. 45 Dr. Marcel SPECIAL, BOALI DE STOMAC SI INTESTINE \jomuii. 2—4. lele/. 23/16 — Strada Stelea, 3 bis — ii.o Doctoraiul H. N. ANANASESCU Boceai de chirurgie Sta> ]ara.iatsa fc in GALEA VICTORIEI 144 (lângă piața Amzei) :m tî—H p. m. Distrugerea perilor de pe obraz prin ELECTROLIZA execută ar-O r Și & 1911 m Atin din țara P prh postal. DOROHOI Sinucidere. — Femeia Profira Pîslaru, din Dumerii, suferind de prelagră și nemai putînd suporta chinurile acestei cumplite boale, s’a înecat în fîntîna numită „Șipotul lui Roman” de pe teritoriul acelei cernu»© BACAU Incendiu. — Un puternic incendiu s’a declarat Miercuri noapte, la orele 11 la locuința d-lui Petre Rovai, din str. Florilor ni-rul 23 distrusted două camere și o magazie în care erau mai multe unelte de zidărie Incendiul a provenit din neglijentă. Pagubele sunt de vreo 5000 lei. CALAFAT încercare de sinucidere. Joi pe la orele 9 dimineața, a încercat să se sinucidă tînărul Albert Georgetti din localitate, în etate de 20 ani, chiar în locuința părinților, trăgîndu-și un foc de revolver în abdomen. in stare gravă a fost dus la spitalul din localitate unde i s’au dat primele îngrijiri necesare. Cauza e o boală incurabilă. Această sinucidere a impresionat populațiunea orașului întreg, familia sa fiind bine cunoscută în localitate Sunt puține speranțe că va scăpa cu viață CARACAL Tentativă de omor.— Individul Gheorghe Iurinac, din Dăbuleni, a tras un glonte de revolver asupra consăteanului său Mitru Gherlan rănindu-l grav la mina stîngă. Ei se dușmăneau din cauza unei proprietăți. Victima a fost internată în spital, iar atentatorul arestat. Arsă de vie. Copila Elena fiica lui Stanciu Trincă din Potlogeni, jucîndu-se pe lingă foc , s’au aprins hainele, căpătând arsuri grave. Din această cauză, a încetat din viată. T..JSU Diverse.— In seara de 30 Aprilie va fi în sala „Milescu" o reprezentație teatrală sub patronajul d-pei si d-lui colonel Jipa, pentru mărirea fondului ridicărei unui bust regretatului artist Achile Popescu. TCu-DRANCENI Ridicarea măsurilor sanitare,tifosul exantematic stingînduse complet, au fost ridicate toate măsurile sanitare luate. Dr. Herșcovici care fusese detașat cu combaterea epidemiei, a plecat la postul său în Oltenești. La spital a fost ridusă o istura mare pentru desrafectia mungului local, urmînd a se reprimi bolnavi Fraude. D-lui Petre Costea i s’a cauzat de cărăușii din comuna Bănceni si Ghermănești mari pagube cu transportul griului de la moșia d-sale la gara Huși. Cărăușii încărcau de cu seara la moșie și dormeau noaptea acasă si tocmai a doua zi îl transportau la gară. Acasă ei luau din saci grîu și puneau tizie, nisip, pămînt, etc. Făcîndu-se de jandarmi cîteva desrinderi pe la casele căruțașilor, a găsit parte griul dosit. TECUCI Criminali prinși.— Astăzi au fost înaintat! parchetului indivizii Costa Lazăr fost primar al com. Poiana și Ion Pricope, urmăriți pentru faptul de crimă și tîlhărie. Furt.— In noaptea de 26—27 cor. s’a furat dintr’un hambar dela moșia d-lui Tisescu, arendașul moșiei Puteni 8 saci cu sfoară de manila URZICENI Otrăvită. — In ziua de 21 Aprilie la 11 dim. femeia Vișa Petre Stamate. din Gribovi, în etate de 55 ani, suferind de mai mult timp de piept și din cauză că in ultimul timp boala i se agravase, a voit să ia floare de pucioasă spre a-și ameliora boala, dar în loc de prafuri de floare de pucioasă, a luat șoricioaică (arsenic), așa că tot în acea zi, la orele 10 seara după cele mai grozave chinuri a încetat din viață. PA&reia Starea timpului. — De 2 zile plouă aproape fără întrerupere ziua și noaptea, din care cauză lucrările viilor suferă mult. Podgorenii sunt îngrijați din cauza umezelei prea mari, mai cu seamă acum cînd sulfatul de cupru lipsește aproape cu totul. H.SARAT Morți bănuite. — Voicu Boroianu, din Dănulești, încetînd din viață, fratele acestuia, Niță, bănuind că ar fi murit în urma bătăii suferită de la Dumitru Dărbță a reclamat parchetului, și în urma autopsiei făcută cadavrului sa constatat că moartea a fost naturală, datorindu-se alcoolismului. Tot parchetul a primit un denunț că Toader Andrei din Buda, care fusese bătut de Nedelcu Lăcătușu, ar fi murit din această cauză. Autopsia a stabilit însă că moartea a fost naturală.Moarte suspectă.— In Gîrneni a murit în condițiuni suspecte fata Marita T. Stoenescu, de 21 ani. T..SEVERIN Nenorocire. —■ Băiatul Const Gh. Marcu, servitor la d. Alex. Protopopescu din Severin, ducîndu-se cu vitele la pășune, s’a înecat tetro baltă, pe cînd voia să se scalde. Găsit mort. — Locuitorul Dumitru Buză din Piria, a fost găsit mort la locuința sa. OLTENIȚA Soldat înecat în Dunăre. — Miercuri seara pe la 8, pe cînd mai mulți soldați, din reg. 76 infanterie se înapoiau din Cadrilater, unul din ei, anume Florea Stan de fel din Herăști (Ilfov), alunecând pe schela vaporului a căzut în apă. Nenorocitul soldat avînd tot echipamentul pe el, s’a înecat imediat. Pe urma lui au rămas 4 eonii. Contravenienți la legea specială. Politia locală a dat in judecată pe următorii băcani cari au vîndut mărfurile mai scump decît prețurile maxime: Alex. Ionescu, Ion Stoenescu, Const. N. Danielescu, Setrae Serchis Marsighean și Gheorghe Popescu zis Ceatcă. — Prin telefon — PLOEȘTI 28 Aprilie Inundații în oraș.-- Aseară la orele 7 a căzut o ploaie torențială asupra orașului din care cauză timp de aproape o oră orașul a fost complet inundat și circulația a încetat cu desăvârșire. In carierul Tabacilor ploaia a făcut ravagii mari, pătrunzând în pivnițe și case Au trebuit să intervie pompierii spre a salva, pe cei inundați. O femee își dă foc__Monteurul Ion Constantinescu domiciliat în str. Tudor Vladirescu 47 venind astă-noapte acasă, dela București s-a luat la ceartă cu soția sa Ana. Aceasta în urma certei și-a stropit corpul cu gaz și și-a dat foc la țipetele ei sorind soțul său a rupt hainele de pe ea, însă din cauza gravelor arsuri femeia a rămas în nesimțire- Femeia și soțul ei care de asemenea s’a ales cu răni, au fost transportați la spitalul ..Schuller” . Diverse.— Cercul comercial și industrial a lansat invitațiuni către membrii săi și toți comercianții din oraș spre a participa la întrunirea ce se va ține Joi 5 Mai, în sala „Moldavia”. TARGOVIȘTE 28 Aprilie Vizita A. S. R- Principelui Ga sol. — Sîmbătă 30 Aprilie se va ține, la liceul militar Mînăstirea Dealului,concursuri sportive organizate de ofițerii liceului și la cari vor lua parte și ofițerii reg. 62 infanterie precum și alți amatori sportsvani. Pentru această zi se anunță și sosirea A. S. R. Principelui Carol, spre a asista la această serbare sportivă- » DUMINECA ! (14) PA A? I»lft rup unor rezertori ruși din Austro-Ungria R.Vîlcea, 28 Aprilie Doi dezertori din armata rusă, după ce au luat parte la diferite lupte, pe frontul galițian, au fost făcuți prizonieri de armatele austro-germane. După ce aproape un an au îndurat mizerii în lagărul prizonierilor de acolo s-au hotărît să dezerteze. Miercuri noaptea au trecut Carpații predîndu-se soldaților noștri. Ei sunt originari din districtul Astrahan. Cu actele încheiate au fost înaintați autorităților superioare, de unde probabil vor fi trimeși la una din taberile de prizonieri. T.Severin. 28 Aprilie Joi au fost înaintați prefecturei locale 8 soldați ruși, foști prizonieri la austriaci. Ei aparțineau reg. 15 de infanterie din finlanda. Dorohoi. 28 Aprilie In ultimul timp a sporit simțitor numărul soldaților ruși cari părăsind frontul bucovinean, trec frontiera la noi, căutînd refugiu în jud. Dorohoi. In ultimele zile au mai trecut Prutul, venind din Basarabia, 5 dezertori ruși, din arma cavaleriei și a infanteriei. Toți fac parte din regimente aduse din interiorul Rusiei si nu vorbesc decît numai rusește. Corpurile din cari fac parte se află actualmente în regiunea Boianului. Dînșii au profitat de primul prilej pentru a dezerta și, odată intrați în județul nostru, s'au predat autorităților de frontieră, cari i-a înaintat la Dorohoi Dezertorii, cu hainele aproape rupte, sleiți de puteri, cu fetele supte de suferințe, istorisesc episoade mișcătoare de la luptele la cari, unii din ei, participă fie aproape doi ani de zile și declară că cauza dezertarei le constitue greutățile și viesitudinele unei campanii atât de îndelungate și al cărei sfîrșit ei nu-i pot încă întrevedea. Ei au adăugat că în decursul acestei săptămâni au fost reluate luptele între ruși și austriaci în regiunea dintre Boian-Mahala-Rarancea-Toporăuți. Toți vor fi trimeși la tabăra Șipotele. £ £ Maji — Circulara „Ligei Culturale", secția Buzău — Ziua istorică, în care acum 68 de ani, la 1848, s’au strîns Românii pe Câmpia Libertății, lîmgă Blaj din toată, țara Ardealului, ca la 40 de mii, „din vremi bătrâne de demult, gemînd de grele patimi” și, pătimind amar de dorul libertății, cerură drepturi pentru națiunea română^ Liga Culturală pentru urizare, in simțire și gândire a tuturor Românilor, secția Buzău, roagă pe toți Românii s’o netreacă în sfințenie și aducere aminte, cugetînd mai ales la suferințele de azi, cele fără de nume, ale milioanelor de frați, subjugați încă pe pământul strămoșesc. Sprijiniți în această zi Patria, nu a-i da ei cu dobîndă și numai prisosul banilor, ci și aurul salbelor și giuvaericalelor! Cutremurați de fiorul sfînt al dragostei de frate, sporiți puterea României, a putea ocroti întreg neamul românesc Buzău, 28 A prode Comitetul FESTIVALUL 80S pentru orfanii sârbi In urma numeroaselor cereri din partea distinselor persoane ce trebue să asiste astă seară la festivalul, organizat la teatrul Regina Maria în beneficiul „Familiei Luptătorilor”, s-a hotărît amînarea spectacolului de gală organizat pentru aceiași seară la Ateneu de artiștii ruși în beneficiul orfanilor sîrbi, pentru seara de Luni 2 Mai. Ultimele bilete pentru acest zar și unic spectacol mai pot fireținute , la mag. Conservatorului. * Economiile tutei, ca și disponibilitățile însemnate, găsesc, prin subscriere la Imprumutul National, un plasament sigur și rentabil. graneconom si Snaeciară IMPORT-EXPORtT Pînă ori Au intrat in tara spre a fi încărcate cu cerealele consorțiului austro-german 20.169 vagoane goale germane. Din acestea au fost expediate 16.332. * S’a admis să tranziteze pe la noi două transporturi din Turcia pentru Germania, conținind 40 mii kgr. untdelemn și ?0 mii kgr. măsline. S’a convenit totodată ca din aceste mărfuri jumătate să rămînă la noi în țară pentru trebuințele consumației. Direcțiunea serviciului mișcării a comunicat telegrafic stațiunilor de frontieră, să nu mai permită Intrarea în țară a unui număr de vagoane străine, mai mare decît cel al vagoanelor, care ies încărcate cu cereale. Dispoziția această e luată de coninentă cu căile ferate germane, care au limitat numărul vagoanelor, trimise la noi, la clte 10 pentru fiecare punct de frontieră. SITUAȚIA PIEȚEI FINANCIARE BUCUREȘTI PE ZIUA DE 29 APRILIE 1916" CURSUL EFECTELOR; CURSUL ACȚIUNILOR: Loc. de asigurări 1 Racia-România 147s 1485 Naționala 930 940 Generala 1090 1105 Agricola 245 250 Bănci : Banca Națională 5425 5440 Blankbanca 845 850 Banca Generală Română 2240 2250 Banca de credit Român 823 82# Banca Românească 081 883 Banca comercială Română 500 505 Bank of Rottmanie 835 240 Banca Agricolă 485 488 Banca de Scont 550 560 ■ Banca Ilfov 470 480 Casa rurală 1020 1030 Alte întreprinderi: Traniv T.v București : Emis. I 1650 1680 Emis. II 1535, 1555 Navigația România 400 405 Govoră-Călimănești 145 155 Loc. com. locuințe estice 225 230 Sinaia 315 325 Tendința calină Ceruta Oferit« CURSUL SCHIMBULUI Cec : Cutii va fi refacutâ gradina Ateneului Modificările propuse de consiliul tehnic superior. Planurile noi ale aranjărei grădinei Ateneului au fost supuse aprobărei consiliului tehnic superior. In urma expuneri făcute, consiliul a opinat că planul poate fi aprobat în ce privește grilajul. In ce privește grădina, a fost de părere să fie schimbată în „parter englezesc” cu, pajiști de iarbă și piese de apă, spre a degaja fațada Ateneului, vor fi lăsați numai cîțiva arbori. Consiliul a mai opinat să se deschidă intrări și ieșiri largi, în cele două strade laterale Franklin și Ateneului, spre a se ușura circulația pietonilor; aleea din fața intrăm sa fie făcută astfel ca să se poată da acces direct, trăsurilor și publicului prin intrarea principală. ■Ținisterul de interne, luînd net de modificările propuse de consiliu, a cerut consiliului comunal să decidă cît mai neîntârziat asupra introducerei acelor modificări în planul lucrărilor. Seflota filatorală a soc. «Amicii Muzicei» Societatea „Amicii Muzicei” și-a început tot activitatea artistică printr o ședință inaugurală, ținută la Ateneul Român. Președintele societății, d. Colonel A. D. Sturdza a deschis ședința printre sobră cuvîntare, în care a arătat scopul soc. „Amicii Muzicei” și mijloacele ce va întrebuința spre a-1 realiza, întemeiată pentru a răspîndi cultura muzicală în straturile cela mai largi ale țării, soc „Amicii Muzicei ’ va organiza, în acest scop, concerte și audiții muzicale Conținiiind: d- colonel Sturdza a arătat nevoia care se simte de o colaborare a societăților muzicale și dorința ce are societatea „Amicii Muzicei” spre a stabili o conlucrare a tuturor iubitorilor de muzică. D ministru al instrucțiunei, I. G. Duca, membru de onoare al societăței, într o minunată cuvîntare, a scos în relief însemnătatea culturei artistice in genere și mai ales a culturei muzicale-D-sa și-a arătat mulțumirea pentru activitatea începută de joc. „Amicii Muzicei” și-i urează reușită desăvârșită- Aplauzele unanime ale numerosului public au arătat simpatia cu care a fost primită prima manifestare a societății. A urmat apoi programul artistic, în care au excelat: d--ra Cionca (piano) cu d- I. Nonna Ottescu (orgă) un Preludiu, Fuga și Variație de Franck, d. Socrate Barozzi (vioară) și d-ra Cionca în Sonata de C. Franck, d-na Cosma în lieduri de Wagner și apreciatul bariton Atanasiu, într-un lied de Schubert și în aria din „Hérodiade” de Massenet Cea dinții ședință a societăței „Amicii Muzicei” a fost consacrarea artistică și socială a acestei organizații. Ea dă cele mai bune speranțe pentru activitatea-i viitoare. Consfătuirea funcționarilor comerciali din capitala Joi seară a avut loc la sediul societăței „Generala” a funcționarilor comerciali o ședință extraordinară, la care au participat foarte mulți membri Luîndu-se in cercetare reclamațiunile membrilor societăței contra patronilor cari nu acordă nici un ajutor funcționarilor concentrați, comitetul hotărăște să pornească o campanie energică spre a obține modificarea legei excepționale, în sensul ca patronii să fie obligați a plăti salariul funcționarilor pe tot timpul cît vor fi concentrați. De asemenea se hotărăște o intervenție spre a se dispune ca legea repaosului duminical să fie respectată în provincie. In acest scop se va ține Duminică 1 Mai, orele 10 dim., o mare întrunire publică în localul societăței’, iar Duminică, 8 Mai, un meeting într‘o sală publică. Ședința s'a ridicat se orele II STATISTICA PIERDERILOR Națien. 28 (11). — Publicarea statisticei lunare engleze asupra pierderilor militare va fi suspendată pe viitor. Nici Anglia, nici Franța, nici Italia, nici Rusia nu vor mai publica liste de pierderi, astfel că Puterile Centrale vor fi singurele țări în care poporul va fi informat exact desre influența războiului asupra armatei. Faptul este cu atât mai interesant întrucât presa franceză, sprijinită pe tăinuirea pierderilor franceze, s-a silit mereu de a exagera pierderile germane față de cele franceze -of»**» Preotul si satele noastre „Aș vrea să am în această clipă glas de trîmbiță, care să străbată pînă în măduva oaselor celor ce mă ascultă și sa-i trezească pe toți din amorțeala și din toropeala intelectuală, ce parcă ne cobește moartea; aș vrea să am limbă de foc, care să ardă și să mistuiască toate boldurile și pornirile rele ale firei noastre, tot ce ne trage la pămînt și ne aruncă în mocirla unor plăceri și interese trecătoare și nevrednice de ființa noastră intelectuală, aș vrea să am putere...” Nu pot mai nimerit a începe considerațiile asupra celor dela sate, decît cu aceste glasuri de trîmbiță rostite de fie iertatul Augustin Bunea. E o chestie arzătoare. Arde de mult, dar acum a ajuns pînă la degete, acum din toate părțile ne dogorește, de nu mai putem rezista focului. Mult s’a scris, multă vorbă s’a făcut, iar acuma de nu vom trece la fapte, vor trece faptele peste’noi. Războiul mondial ce se desfășoară în jurul tarei noastre ne face a căuta mijloacele cu cari am putea ajuta țăranului nostru, căci în împrejurările d’acuma e nevoe a se pregăti atît sufletește, cît și economicește satele noastre. Și cine pare e în măsură a face aceasta dacă nu „preotul”? Da. Preotul e primul chemat a pregăti pe țăran. Căci și cuvântul de „părinte”, ce poporul nostru îl dă preotului cuprinde un vast program de muncă pe care ei îl așteaptă de la preoții săi. Preoțimea noastră, luînd învățăminte de la popoarele, ce se războiesc, treime acuma a și împlini datoria. Această datorie nu constă numai în celebrarea liturgiile în zilele de Duminică și sărbătoare, împlinind după tipic slujbele bisericești. Din contră, pentru a sădi tot mai mult și adînc adevărurile de credință în sufletul poporului și a pune bază tare, și sigură moralității satelor noastre, mijlocul de căpetenie este propovăduirea prin grai viu a învățăturilor creștinești, adică „predica” Predica ținută sistematic, în graiul poporului, urmată de pilda preotului, de viața lui nepătată, va fi un puternic reazim pentru a nu se clătina moștenirea părinților noștri. Dar în împrejurările de astăzi, preotul să nu se mărginească numai la datoria de părinte sufletesc, ci din contră el trebue să fie și povățuitorul cuminte și însuflețit al credincioșilor săi pe toate terenurile vieței. Să nu-i facă la inimă numai integritatea credinți și puritatea moravurilor fiilor săi sufletești, ci și bunăstarea lor materială. Preotului de la sate întotdeauna îi s’a atribuit rolul de povățuitor în toate ramurile de activitate: socială, culturală și economică in zilele de azi și viitoare, am avea un mare folos dacă preoții noștri de la sate — pe lingă propovăduirea creștinească — ar da sfaturi pricepute poporului în fructuoasa viață economică d’acuma. De la preoți cerem a fi mai mult decît „primus inter pares”. Să vină pe amvon cu idei, ca îndrumări noi, corespunzătoare împrejurărilor, să fie educatorii țărănimei în munca pământului, în desfacerea produselor și întro mai bună chiverniseală a averii. Dar pentru ca preotul să poată răspunde acestei chemări îi e de lipsă mai întîi un capital și o solidă orientare în viața economică financiară, care le lipsește la mulți. De aceea fața de împrejurările grele prin care trecem, cred că, ar fi bine-venite unele organizări ce s’ar putea alcătui din conducătorii satelor și anume: în fiecare comună rurală să se înființeze un comitet din 10 persoane. In acest comitet vor intra, preotul, învățătorul, primarul și banca populară, iar restul vor fi aleși de locuitorii comunii din fruntașii plugari cari cunosc bine agricultura. Aceștia, întruniți in consiliu, vor cerceta toate neajunsurile sătenilor dîndu-le tot concursul, spre a înlătura relele ce s’au ivit și se vor ivi, fie din cauza neprevederilor, fie din cauza războiului mondial Cum însă, acest comitet nu poate fi deplin cunoscător în actualele împrejurări, credem nimerit ca conducătorii vieței noastre să dea sprijinul lor acestorț2 comitete de la sate. Ba mai mulți ar trebui să se înființeze în toate reședințele de județe comisiiuni, cari în urma instrucțiunii lor de la centru să dea la rîndul lor lămuririle necesare celor de la sate, supraveghindu-le desfășurarea vieței economice pentru ca țăranii noștri să nu iasă păr (iubiți din repezile ei fluctuațiunide azi. ) Conducatorii de la orașe au șipriceperea și ocazia d’a putea fii mai bine ,orientați ca ,aceia dej la sate. Astfel trebuii a se ajuta intâns ninea noastră, fiind .i. ea prin, noi,.trite$6fii:'tfifii aluatul acest fa.’robt sP și trăi flii?. s’a plămădit statul. . ■ ' Iar tăria Statului, de ale cărui baze, de grațiit se sparg mișcările tainice ale sorții, e ’țărănimea, din a cărui sînge se nasc, stilipii lui apărători. De Deci încă odată, să ajutăm per popor, prin sfaturi și fapte, ridicîndu-1 la o bună stare materială fată, tema viitorului. Această temă are atîtea laturi, la cari pot, prin exemple și fapte, * colabora toți aceia care-și datei .seama de datoria lor față de țarăl și neam. Andrei V. Popesc* i mișcare in magistratură Pe ziua de 29 Aprilie s-a făcut următoarea mișcare în magistratură: D. Gheorghe C. Sturdza, actual președinte la secțiunea II-a a Curții de apel din Iași, a fost înaintat prim-președinte la secțiunea I-a a aceleiași Curți. D. Alex. V Gane, actual consilier la Curtea de Apel din Iași, delegat să îndeplinească funcțiunile de procuror general pe lîngă acea Curte, a fost înaintat președinte la secțiunea a 11-a a aceleiași Curți, în locul d-lui Gheorghe C. Sturdza, înaintat. D Laurențiu Pilat, actual prim-președinte la secțiunea I-a a trib. Iași, a fost înaintat consilier la Curtea de apel din Iași și delegat să îndeplinească și funcțiunile de procuror general pe lîngă acea Curte. D. Ghristea A. Gorgos, actual președinte la secțiunea I-a ar . aceluiaș tribunal. \ Starea semănăturilor La minrster-ul de interne s’au crimit următoarele rapoarte cu privire la starea timpului și semanăturilor din țară: Bacău. Timpul a fost călduros și ploios. Pe teritoriul com. Băcăciunî a e ficut grindină, dar n’a taur*« stricăciuni deoarece nourii s’au lăsat mai mult spre regiunea păduroasă. Semănăturile, atît cele de toamnă cît și cele de primăvară , sunt frumoase. Fînețele, imașurile/ viile și livezile de pomi roditori se prezintă bine. Se fac arăturile de porumb, iar pe unele locuri porumbul a început să răsară. 1 Iași. Timpul a fost variabil. Ar plouat în unele părți cu piatră măruntă, fără însă a cauza stricăciuni.La cîmp se continuă cu aratul «ii semănatul porumbului. Starea semănăturilor este 1 bună. f Fălciu. — A plouat pe alocuri torențial. Pe teritoriile comunelor aiverești și Dolhești a căzut grindină, cauzînd stricăciuni semănăturilor de toamnă. Semănăturile de toamnă în general sunt bune. La cele de primăvară se continuă, cu activitate. Viile, gttt cele indigene etc și cele americane, sunt bune. Pomiifructiferi suferă din cauza omizilor.1 Constanta. A plouat in tot județul. In corn. Cogiolac a căzut grindină, fără însă a cauza stricăciuni. .Semănăturile sunt frumoase. I Vlașca. A plouat în tot județul. Semănăturile se prezintă bine. Fânețurile sunt frumoase. Durostor. A plouat în tot județul. Semănăturile și pomii fructiferi, in urma ploii, se prezintă bine. Locuitorii se ocupă cu terminalul semănăturilor. BIBLIOGRAFII — A apărut revista „Salvarea anul VI No. 64? sub direcțiunea cor j fratelui nostru Mihail Leonte. — „Mamuri“, anul I, n.rul 10. ) . — „Revista ortodoxă“, anul IV,a nrul 7. — Salubritatea cărnii de porc, medic Veterinar I. Diaconu. / POSTA ZIARULUI „UNIVERSUL" Femee fără suflet ul A R K H OMAN D« Ä M Ä TIC Paptea II CAP, III Patroana .I Poate că a ajuns, vai, in harul d-tale. „D-ta singură ești răspunzătoare, în fața lui Dumnezeu, de această nenorocire”. — Am făcut tot ce-i omenește cu putință ca s’o găsesc, dar Wam dat niciodată nici peste cea mai mică urmă. Și, cu vocea cam schimbată, tînăra femee întrebă: — Dar Suzana? — Suzana e frumoasă și bună. Jules și cu mine am făcut din ea fată de treabă. — Și nu vorbește niciodată de mama ei? — Niciodată- Nu te mai cunoaște și nici că vrea să se mai cunoască. Apoi, patroana, își dete ia o parte de pe frunte șuvițele albe, își șterse sudoarea și se duse. Jules se plimba de pe un trotuar pe ceîalt. Cînd văzu pe bătrînâ ieșind din casa Lucyei, cu spinarea gârbovită și capul aplecat, ghici scena ce trebue să se fi intimplat. Ei o luă de braț și o duse încetișor spre „Bois de Boulogne”. Era un timp splendid, niciun nor pe cer, niciun zgomot care să tulbure singurătatea. Mergeau la tăcere și ajunseră, astfel, pe aleia mare, brăzdată de echipage elegante-Fura siliți să se oprească puțin, să treacă trăsurile ce se îndreptau spre lac. Un landou cochet, îmbrăcat în satin albastru și tras de doi cai superbi, se opri în fața lor. O femee tînără, de o splendidă frumusețe, sta răsturnată în trăsură.Ea își întoarse spre cei doi bătrâni o figură de o nespusă dulceață și li se păru că pe marginea genelor ei, de un negru de abanos, tremuia o lacrimă Apoi trăsura trecu. Un tînăr se opri la cîțiva pași de frumoasa preumblătoare și zise, scoțîndu’și pălăria: — Bună ziua, Floarea Pădurii. Jules auzi acest nume și dădu din umeri. — încă una din femeile la modă, zise el. „Să plecăm de aci- Vrei?"" ~~ Poate te înșeli, — obiectă patroana. — Aș! — Ce frumoasă el Și bătrânus se întoarse instinctiv, ca s’o îhai vadă. ~ Să mergem, — stărui Jules„Nu e aici locul unde ar trebui să ducem pe Suzana. „Vederea acestui lux și elegante ar naște, poate, într’însa dorința funeste”. — Da, să mergem, —r zise acum și patroana. „Mi s’a strîns inima așa deodată”. Jules întrebă apoi: — Eh, văzuși pe nemernica aceea? — Am văzute — Și pe Marcela? — Nu. A fugit- Nu se știe ce s’a făcut. „Mă-sa nu s-a putut da de urmă”. — O, blestemata, blestemata! — esclamă Jules— S’a isprăvit, n’o mai vedem niciodată. Și bătrîna povesti scena dintre ea și Lucy. Cap. IV Sasson in timpul curselor normande, Lucy târî pe Jacques de Clern la Deauville și, acolo, pierdură și ce bruma mai aveau. Nenorocul acesta continuu nu înfricoșa deloc pe frumoasa contesă, care era sigură că,’și va procura, peste puțin, la Paris, mijloace ce nui oferea Deauville. Ea întîlni pe plajă pe Gaston Sarbas, care venise să ia cîteva băi, avînd intenția să stea prea puțin, hotărît să petreacă o mare parte a vacanței în Vosgi. Ia tat'său-Se vedeau in fiecare zi, și, încetul cu încetul, Lucy se îndrăgosti la nebunie de tînărul student. Ei însă, deși foarte incîntat de prietenia ce'i arătau contele și contesa de Giere, își păstra inima, neatinsă, întreaga-i ființă fiind stăpânită de icoana celeia pe care o iubea. Intr o seară, pe cînd Lucy și Gaston erau singuri pe plajă, ea îi luă brațul și-l strînse ușor Strângerea aceasta lumină pe Gaston-El pricepu ce se petrece în inima femeii, își desfăcu brațul, se depărta puțin de ea și stătu făcut o bucată de timp. Inima Lucy-ei bătea să se rupă, și prin ochii ei treceau flăcări Niciodată încă nu iubise cu atîta putere ca pe acel tînăr. Erau departe de Deauville, însera cu încetul. Nori groși Se înălțau din zare, cuprinzînd în curînd tot cerul. Vine o furtună, doamnă, zise Gaston,,Ar fi cuminte sa ne înapoiăm la Deauville”. ~~ E așa de bine aci și sunt așa de obosită! De altfel, suntem aproape de un sat, — replică ea, arătînd cu mîna cîteva căsuțe de pescari. Și șezu pe un bloc de stâncă, ce forma, în partea aceea, ca un fel de adăpost împotriva vijeliei. Stânjenit de privirile de foc în care îl învăluia, Lucy, Gaston nu vorbea-Eu zic să mergem, — reluă el peste puțin. „Cerul e negru și furtuna se apropie”. Ea răspunse cu ironie: — Ce-ar o a face furtuna? Stăm aci: „Nu-i niciun pericol și, dacă vrei să mă crezi, nu mi e frică. ..Am călătorit pe timpuri, mult mai rele și n’am tremurat „Să stăm”! Cum dorești, doamnă. Vorbiră de lucruri banale: curse, cai, casino, baluri, în sfîrșit de orice ar putea interesa ne ces fără de lucru. Lucy vorbea încet, cu glas obosit. El o asculta distrat, inima, și gîndul îi sfirau aiurea-Ea întrebă deodată: ~~ Cît mai stai aci? Cred să plec la sfirșitul săptămânii — Te înaptezi la Paris? — Nu mă duc la Richompré. — Așa e. Ne-ai mai vorbit d-ta de călătoria asta „Sunt cam scurtă de memorie. „îmi amintesc, acum, că ne-ai vorbit cu multă căldura și de frumoasa Vladimira Mendiew, o verișoară a bărbatului meu’’Gaston au răspuns. Ea adaugă:— M’am gândit că tînăra rusoaică nu’ți e tocmai indiferentă. — O iubesc cum aș fi iubit pe o soră sau pe mama, — zise el cu tristețe. — E bătrîna vasăzicât — N’are decît treizeci și doi de ani-Lucy încruntă sprîncenele. — Și o iubești ca pe o mamă? — N’aș putea preciza, dar pentru nimic în lume, n’aș vrea să’i produc nici cea mai mică supărare. * „Ea m’a crescut aproape, insuflîndu-mi ideile Înălțătoare pe cari orice om trebue să le aibă „Poți dar fi liniștită: nui voiUi vorbi niciodată de contele de Giere”. Lucy îi cată țintă în ochi. [ ! — Și de ce, adică, n’ai să’i vorbești de Jacques? \ — Mai întîi fiindcă nu a rugat soțul d-tale și, al doilea, pentru că aș întrista-o rostind în fațaei numele de Clerei „Acestea sunt cele două motive cari mă vor face să tac“, — Cît o iubești! — Și o flacără trecu prin ochii contesei. Ea reluă— Din moment ce o iubești așa , de mult, de ce n’o iei de nevastă? O vie roșată acoperi fruntea tânărului. — O, doamnă, te rog, nu inter ■preta greșit natura sentimentelor mele ! „N’o iubesc pe vladimira cumi îți închipuești d-ta. „Nu aceasta e dragostea pe care aș simți-o pentru aceea care mi va purta, numele și va fi chemată să împârtășască cu mine traiul”. Și icoana curată a Suzanei îi apăru ca o vedenie strălucitoare*! (Va urma) >