Universul, iunie 1916 (Anul 34, nr. 150-179)

1916-06-11 / nr. 160

V­ 5 BANI EXEMPLARUL—ANUL XXXIV. — B-rnI 160 SÂMBĂTĂ 11 (24) IUNIE 1«1B Războiul economic .V In numărul nostru de Marți 7 iunie, vorbind de întrunirea con­ferinței economice la Paris, spu­neam că menirea acesteia, pe lângă rezolvarea chestiunilor de prezent, e să pină bazele vii­toarei lupte economice. O depeșă a stațiunii telegra­fice fără fir din Lyon, datată la 20 iunie st. n. și sosită Mercuri, confirmă cele anunțate de noi și nu împărtășește, în trăsături largi, hotărîrile luate de dele­gații oficiali ai Quadrupled Pe lingă rezolvarea chestiuni­lor curente, delegații au stabilit în principiu „măsuri permanente de avilare și colaborare intre a' Ha­ti'. Din comunicatul, nu tocmai lămurit, al stațiunii lyoneze re­zultă că statele Quadruples au hotărît să poarte un războiu e­­conomic înverșunat contra Pute­rilor Centrale, fiind gata să facă jertfele cele mai mari. In primul rînd, Anglia, Belgia, Franța, Italia și aderenții lor își vor unifica regimul vamal. La sfîrșit pentru un tim­n îndelun­gat cu regimul liberului schimb, protecționismul cel mai sever, împins pînă la prohibire, îi va lua locul și va domni mulți ani peste toată Europa — căci și ță­rile, cari nu fac parte din cele două blocuri vor suferi întîlrirea curentului și vor fi silite să o ur­meze. Statele Quadruple­ își vor în­lesni reciproc schimbul produse­lor, așa încît să se emancipeze, față de Puterile Centrale, „de ori­ce dependență economică fie pentru materiile prime fie pen­­tru obiectele fabricate esențiale pentru desviltarea normală a ac­tivității economice". întocmiri financiare, comerciale, maritime și toate înlesnirile de comunica­­tiune vor fi întrebuintate în sco­­pul acesta­ Intărindu-se și sustinîndu se astfel reciproc, statele acestea vor esclude de pe piețele lor produ­sele germane și le vor îngreuia desfacerea și pe alte piețe, „fi­nind — cum zice comunicatul lyonez — o perioadă în cursul căreia comerțul Puterilor inami­ce va fi supus la regule particu­lare“. Se va merge pînă acolo in­cit, împotriva tuturor ideilor de pină acum. ..se va interzice su­pușilor acelor puteri exercițiul pe teritoriul Statelor Cuadruplei a unor anumite industrii sau pro­fesiuni INTERESÂND APARA­­REA NAȚIONALA SAU INDE­PENDENTA ECONOMICA”, cu alte cuvinte a tuturor industrii­lor și mai a tuturor profesiunilor. Comunicatul din Lyon nu ne spune dacă delegații întruniți la Paris sau ocupat și de politica economică a Quadruplei față de neutri și, dacă da, ce au hotărît în privința aceasta. Nu încape însă îndoială că se va acorda neutrilor, cum am suns în arti­colul tipărit la 7 iunie, un tarif moderat, care să facă prtincipa­­se relațiunile comerciale cu dîn­­șii, cu atît mai mult cu cit, prin desvoltarea lor economică de pî­nă acum, țările Quadruplei nu sunt în stare să-și satisfacă tre­buințele de articole absolut ne­cesare ca cerealele și altele. Și pînă la isbucnirea războiu­lui, jupta economică dintre sta­­tele înaintate era destul de vie, deși se făcea cu mijloace paș­nice, pe calea concurenței. Ne putem închipui ce va fi, după încheierea păcii, cînd va isbucni războiul economic ce de pe acum se pregătește cu atîta sîrguință. De unde pînă acum fiecare stat lupta izolat, avînd în vedere numai interesele sale particu­lare, acum vor lupta unul împo­triva altuia două blocuri enor­me; prin coordonarea intereselor și împreunarea forțelor concu­rența va deveni și mai aprigă. Va rezulta din aceasta, nu în­cape îndoială, și mult bine­ căi­le de comunicațiune, industria și comerțul vor face progrese uria­șe. Va fi însă mult mai greu pentru țările mici să și apere interesele, căci se va strimta pentru ele locul de joc. Pentru țările acestea e impe­rios necesar să urmărească cu cea mai mare atențiune ce pun la cale cele două blocuri și să chibzuiască din vreme asupra mijloacelor de a și apăra inte­resele și a nu pierde pasul în mișcarea generală. ip. Adunarea generală a „Ligei comercianților săteni“ dri la orele­­ jumătate dimi­neața, numeroși membri ai „Li­gei comercianților săteni“ din diferite comune din județul Ilfov s-au întrunit în adunare genera­lă în sala „Amiciția“. Ședința a fost prezidată de d. VASILE DUMITRESCU-MILI­­TARI, președintele ligei. Discutiunea largă care a­ urmat a avut ca obiect lipsa foarte sim­țită a alimentelor, lipsă care face ca atît comercianții cît și popu­­lațiunea să fie într’o grea sufe­rință. D. TANCU MARINESCU-JILA­VA a arătat greutățile cu cari a­­re azi de luptat comerciantul să­tean. Aprovizionarea nu se mai poate face de fel, sau, dacă se fa­ce, ea e aproape să-l ducă pe ne­gustor la ruină. Autoritățile in­­ drept nu se stiesc de­loc să pre-­a vadă pentru comercianți tot felul­­ de penalități, fără să aibă însă și grija de a-i furniza articolele de prima necesitate, pe cari publi­cul le cere în zadar. O acțiune energică și solidară — a spus „ ... Tancu Marinescu­ — e necesară spre a determina pe cei în drept să aducă o ușurare. D. THEODOR SURDAN a ară­tat că azi comerciantul sătean nu mai poate face altceva decît să-și închidă prăvălia, nemai­a­­vînd ce vinde. Autoritățile și re­prezentanții lor fac ca procesele de contravenție ale negustorilor — făcute în mod arbitrar — să nu se mai sfîrșească. Pentru cea mai neînsemnată scăpare din ve­dere, negustorul riscă să intre în pușcărie. O delegație — a spus d. Sur ’dan — trebue să se prezinte au­torităților în drept spre a le cere să furnizeze comercianților za­hăr, făină, pește și celelalte arti­cole cerute de populație. Comisia de import ar trebui să aibă în ve­dere și nevoile comercianților să­teni, iar la aprovizionare primă­riile ar trebui să nu mai facă co­merț cum fac azi. D. Surdan, după ce a arătat nevoia unificării brevetelor de băuturi spirtoase, a făcut apel la cei de fată să participe la ser­­­­barea cîmpenească pe care Liga o va da în ziua de 29 Iunie în com. Militari, sub patronagiul d-lui Niculescu-Dorobanțu, pre­­fe rectui­nd Ilfov. Y . ALEX. AGA­PIE, regretînd că negustorii nu participă în număr destul de mare la această întrunire, a arătat ca valorifica­rea drepturilor lor nu se poate obține fără o acțiune solidară. „Liga comercianților săteni”, ca­re nu face niciun fel de politică, face apel la unirea tuturor ne­gustorilor, întru realizarea drep­telor lor doleanțe. D. VASILE DUMITRESCU­­MILITARU, președintele Ligei, a relevat atitudinea vrăjm­ășească și nedreaptă pe care au luat-o comercianții mari cum sunt cei de la „Centrul comercial” împo­triva comercianților săteni. S’ar părea, a spus d-sa, că cei din Bu­curești au monopolul asupra so­cietăților de comercianți. Astăzi, întreaga clasă negusto­rească de la țară suferă, pusă fiind în situațiunea cea mai­­ grea cu putință. O primejdie nouă ca­re a devenit azi foarte simțită pentru comercianți o reprezintă băncile populare, cari amenință să ia comerțul de la țară din mi­na negustorilor. Trebuie de ase­­menea protestat împotriva faptu­lui că primăriile fac și ele co­merț. Iar ca culme, procesele de contravenție fac ca negustorul, pentru 3 parale puse greșit unui cumpărător, să intre în închisoa­re sau să plătească mii de lei a­­mendă. împotriva acestei stări de lu­cruri care nu mai poate dăinui, trebuie pornită o acțiune energi­că și sprijinită de toți comercian­ții.* In urmă s’a ales o comisiune care va prezintă d-lui ministru Radovici doleanțele negustorilor, comisiune compusă din d-nii: Mihail Dumitrescu, Mihail Min­­culescu, D. Vasilescu, N. Clepciu V. Ionescu, Al. Agapie, Tancu Marinescu-Jilava, Vasile Dumi­trescu-Militari, Al. Ștefănescu, N. Dumitrescu, Stan Florescu și Theodor Surdan. Adunarea s-a terminat după o­­rele 12. Mare Incendiu in Argentina Roma, 7 1201. — Se află din Buenos Ayres. Un mare incen­diu a izbucnit în palatul admi­­nistratiunei naționale a puțuri­lor de petrol din Comodoro și Rivadavia, distrugînd tota L­­ A, T. U Ofensiva italiana­ ­ Roma, 7 (20).—Din Știrile so­ate de pe front rezultă, ca ofen­­sva italiana capătă o dezvolta­re și o p­utere din ce în ce mai mare. Pe podișul Zagna, de unde austriacii și-au început ofensi­va. în Trentin acum 36 zile, tru­pele italiene, care au păstrat mereu Coni­ Zugna (1866 m­) își extind azi zona ocupată de ele înaintînd spre Zagna Torto (1257 m.) și în valea Comaglia. Unele pozițiuni importante care au fost zilele trecute obiectul sforțărilor austriace, sunt me­reu în mîinile italienilor. In valea Brenta, austriacii se retrag încet dar mereu. Arm­a­­ta austriaca a încercat viguroa­să­­ acțiune spre Brenta pentru cucerirea pozițiunilor Muntelui­­ Lisser, dar a fost respinsă cu pierderi foarte mari. In acelaș timp, ea a încercat să progrese­ze la sud-est de Asiago, atacînd pozițiile de pe Muntele Lemerle, de unde după repetate asalturi, dușmanul a fost definitiv res­pins cu pierderi grele.Pe podișul Celor Șapte Comu­ne, atacurile continuă a se des­fășura de ambele părți cu mare înverșunare pierderile austria­­cilor fiind însă cu mult mai în­semnate. Contraofensiva italiană, care a provocat oprirea operațiilor austriace în Trentin, pronun­­țîndu-se contimporanii cu în­­frîngerea austriacilor pe frontul rus, pune Austria în imposibili­­tatea de a putea lua forțe de pe frontul italian, cu care să se fa­că față ofensivei rusești, sau de a continua ofensiva în Trentin. Mulți consideră situația Aus­­tro-Ungariei foarte gravă, de a­­semenea și pentru gravele pier­deri suferite de armatele arhi­ducelui Ferdinand și ale gene­ralului Pflanzer. (A. T. I.) EUROPEAN RĂZBOIUL SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC PE FRGHTUL ORIENTAL pe frontul austrio-italian Luarea Gernăuților și con­­secințele sale -JS Paris, 8 121). — Presa france­ză întreagă aclamă magnifica o­­fensivă rusă, în Galiția și ocu­parea Gernăuților de către ruși. Generalul Berthaut în „Le Petit Journal”, constată că două divizii bulgare au fost semnalate ca trimise în Bucovina. Ele nu­mai au altă perspectivă decît a­­ceea de a fi strașnic bătute de ruși, supozînd bine înțeles că ele vor accepta a se lupta contra rușilor. Figaro atrage atențiunea asu­pra efectului moral ce­­ are ocu­parea Cernăuților, mai mare de­cît efectul pur militar, care și el nu este neglijabil. Căderea Cernăuților și distru­gerea liniei Prutului dă lovitura de grație aripei drepte a arma­telor austro-ungare, și drumul de fer venind din Odesa spre Cer­năuți va putea fi de acum utili­zat. Această linie va aduce ser­vicii inestimabile, căci ea va permite repede aprovizionarea cu merinde a armatelor victorioa­se ruse, în timp ce armatele au­striaca, respinse spre Carpați și trecători, se vor isbi de niște re­giuni muntoase cu greutăți la a­­provizionare. Jurnalele atrag atențiunea a­­supra faptului că această ofensi­vă victorioasă va avea un efect în mod principal asupra Româ­niei, care se găsește în apropie­re. La Libre-Parole întreabă: da­că România, pentru intrarea ei în acțiune, așteaptă să vadă suc­cesele altora, rămînând ca dinsa să stea cu mîinile goale la o li­chidare, pentru care dînsa nu ar fi contribuit întru nimic. Herbette în Echo de Paris re­marcă: dacă ofensiva rusă con­tinuă să progreseze, cum totul lasă să vadă, tot viitorul rasei românești, este în joc; și chiar dacă această ofensivă ar fi să meargă pe etape schimbarea prodigioasă ce a survenit de mai bine de un an, pe frontul ansb­o­­rus, ajunge să demonstreze că Austria va sucomba. Nimeni nu trebue să uite a­cest adevăr atît de popular, in Balcani, reamintit de curînd, de către ministrul su­b, D. Marin­­kovitch: Cine luptă contra ru­sului, poate fi sigur că o să piar­­dă, fie mai înainte, fie mai tîr­­ziu. Le Petit Parisien crede ca a sosit timpul cînd neutralitatea României nu mai poate conti­nua, fără ca ea să dureze pînă la sfîrșit, dar nimeni nu trebue să uite că numai cei cari au luat parte la marea luptă vor fi în drept să ia parte la recom­pensa proporțională, sforțărilor lor pentru serviciul cauzei co­mune. Colonelul Rousset în „Le Gau­­lois“ constată că coaliția teuto­nică se află într’o situație difi­cilă, care promite să se agrave­ze repede. Este de datoria Alia­ților, să stringă încă mai mult legăturile­ care se unesc, și să urmeze, pe toate fronturile, cît mai repede posibil, exemplul convingător al Rusiei. (HavasL Mari lupte pe Știr și In regiunea Dvina Petrograd, 8 (21).— Lupta în regiunea de la nord de Gadmniși, pe Stir, continuă cu violență. Satii Gruziasin a trecut în mai multe rîndur din mină în mină. Ori, după amiazi, trupele noa­stre au năvălit iar în acel sat făcînd prizonieri 11 ofițeri, 400 soldați și luînd 8 mitraliere, dar violența focului german ne-a si­lit să evacuăm din nou acest sat. Cu o înc­îlcire furioasă, germa­nii, operînd în regiunea satului Voroniș, la nord-est de Kissel, au dat atacuri repetite pînă ce în seara de 7 (20) Iunie, tinerele noastre regimente, printr’un a­­tac năprasnic au pus pe germani pe fugă, luîndu-le 9 mitraliere și făcînd mai mulți prizonieri, a­­parținînd diferitelor regimente. Pe la 3 dimineața, în noaptea de 8 (21) Iunie, în regiunea satului Ramiesto, pe apa Stohom, la nord-vest de Nontoin, inamicul ne-a atacat în formațiuni masi­ve. Lupta a ajuns corp la corp și atunci numai germanii au dat înapoi, lăsînd în mina noastră răniți și prizonieri. Numărul lor nu a putut încă fi precizat. Lupte crîncene se dau în re­giunea Kiselin și mai spre sud. La extrema noastră stiigă trupe­le noastre urmăresc pe dușman și au trecut apa Siretului. Totalul prizonierilor și trofee­lor luate de armatele 1 general al lui Brusilov în perioada de la 4 la 17 iunie st. n. este de 3359 o­­fițeri, 189.134 soldați, 198 tunuri, 550 mitraliere, 15.189 svîrlitoare de bombe, 119 chesoane de artile­rie, 34 proiectoare și alt nume* ros material de războiu. * Pe frontul Dvina artileria ger­mană a bombardat cu mare vio­lență regiunea capului de pod de la Iksul și secțiunea de la nord de pozițiunea Padobradt. In noaptea de 20 iunie si­­n., germanii, după o intensă bom­bardare a liniilor noastre la sud de Smorgen au luat ofensiva. Inamicul a izbutit într un sector să pătrundă în tranșeele noastre, dar prin acțiunea artileriei noa­stre si a unui contraatac ce l-am dat a fost gonit si sa retras la punctul de pornire. In celelalte sectoare ale aces­tei regiuni toate încercările ad­versarului au fost respinse cînd cu focuri, cînd prin atacuri cu baioneta.* Aeroplane inamice au aruncat vreo 40 de bombe asupra gării Vieleika. In canalul Ogbinsk au avut loc ciocniri violente și duel puternic de artilerie. CamnwicîB fi «serma«« Berlin, 8 (21)__­ Știrile primi­te de pe frontul oriental dovedesc în chip tot mai strălucit că mișca­rea de ofensivă rusă a fost cu totul oprită, pe frontul Volhiniei și că contraatacurile aust­ro-germanilor au izbutit să cîștige considerabil teren Astfel colonia Perscody a fost reluată de trupele din Bohe­mia germană, în vreme ce regi­mentele renane și westfalice au cuceri­t, satul Swolnicki, la est de calea ferată Kowel-Luck. Cu privire la cucerirea acestui sat se dau următoarele amănuiri­­ i pregătirea cu artilerie a ținut a­­proape patru ore, dar cînd trupele noastre au trecut la atac au băgat de seamă că tinerii trăgători si­­berieni—cari pînă acum se bătuse­ră minunat—nu au putut­ rezista bombardărei noastre și fugiseră în parte, iar ceilalți dezertaseră în grupe de cîteva sute. Cu tot tere­nul mocirlos, mizerabil infanteria noastră a ajuns în 12 minute în sat și într’o goană a ajuns dincolo de sat pînă la viaductul care­­ aees peste apa Stochod și luîndu-l au înaintat pînă la capul de pod în­tre calea ferată și șosea. Generalul Innsingen a exprimat printr-un ordin de zi trupelor de cavalerie a gărzii și unui regi­ment de infanterie recunoștința lui pentru că au putut menține contra unui dușman numericește mult superior, trecerea Stochodu­­lui ceea ce a permis unităților noastre operînd într’alt punct, să forțeze trecerea apei. Din neferi­cire comandantul acelei trupe de cavalerie, un principe­ german care fusese deja decorat cu crucea de fier clasa I, a fost grav rănit în cursul acestui atac. (W. B.) * Berlin, 8 (21)__„Wolfsbureau” spune: Statul major rus a înștiin­țat din nou toate trupele că fami­liile acelor soldați cari se vor pre­­­­ de bună voie dușmanului nu vor căpăta nici un ajutor. Intr’un ordin adresat șefilor de corp de armată statul major expli­că necesitatea acestei măsuri prin faptul că în cîteva regimente nu­mărul soldaților și subofițerilor transfugi s’a urcat la peste o mie. ­n jurul aleger­i preșidențiale din Statele Unite Roma, 8 (21). — Din Washing­ton se anunță: A produs mare impresie faptul că Wilson a fost proclamat candidat fără opozant al Congresului partidului demo­crat. Reușita lui Wilson e socotită ca probabilă, mai ales pentru că par­tidul republican a proclamat pe Hugues, care nu se bucură de ma­re popularitate în țară. Deși Hugues a încercat și el să facă manifestări în favoarea Ințe­­legerei, totuși dat fiind lipsa lui de energie și de autoritate, atît de necesare în aceste momente, par­tizanii Ințelegerei văd tot în Wil­son pe omul situației. Așa fiind, alegerea lui Wilson va fi o nouă afirmare a sentimen­telor de simpatie nutrite de marea majoritate a americanilor față de Puterile Quadruplei. (A. T. I.)' Armata olandeză este gata Roma, 7 (20). — Se anunță din Amsterdam: Guvernul olan­dez a publicat un comunicat în care declară că armata este nu total gata și bine echipată. Toa­te lipsurile existente în 1915 la isbucnirea marelui războia au fost azi Împlinite. (A .T. I.) 1 C­Q B *­ =r= TRANSPORT V8 carne congelată din Argentina Roma, 7 (20). — Se anunță din Buenos Ayres. S'au încărcat și sunt gata de expediere spre Franța și Italia 28.000 tone de carne congelată. (A. T. I.) Interview cu generalul Brusilof Londra­ 8 (21).—Un corespon­dent al ziarului ,,Times" din Londra a avut Sîmbăta trecută un interview cu generalul Bru­­sslaff La cartierul său general. ; •J­otuitoarele succese obținu­­te de armata mea, a spus gene­ralul, nu sunt un rezultat al vreunei întîmplări sau slăbirei Austriei, ci rezultatul aplicărei tuturor lecțiunilor pe care le-am învățat în doi ani de răz­boiu înverșunat în contra ger­manilor. La începutul războiu­­lui, în special vara trecută, no­uă ne lipseau preparațiunile pe care germanii le-au făcut în ul­timii 60 de ani. Cauza principală a succesului nostru se datorește in mod absolut coordonării tu­turor armatelor angajate și în­grijită armonie între diferitele ramuri ale serviciului. Pe tot frontul nostru atacul a început în aceeași oră, așa că era imposibil pentru inamic să-și mute trupele dintr'o parte într'alta. Superbul caracter al infanteriei rusești în această luptă se datorește în m­are parte faptului că armata reprezintă acuma simțimintele întregului popor din Rusia, care e unit în dorința de a duce războiul către o indicere finală cu succes. Este im­probabil dacă nu chiar impo­sibil, că germanii vor trimite în acest an o forță mare ca să aju­­te pe austriaci du­pă cum au fă­cut anul trecut. Aceste puține săptămîni de la început au fost vl­ne de succes, dar nu­ sunt­ de­câ­ începutul campaniei noastre de vară. Cu toate că germanii ar putea să aibă mici succese înainte de a fi învinși cu desă­­vîrșire, noi sperăm să putem duce încetul cu încetul războiul în contra lor. Situația generală a fost îmbu­nătățită de către acțiunea flotei britanice, care a fost, fără îndo­­ială, o victorie pentru aliații noștri, deoarece germanii au fost forțați să se retragă la ba­za lor, abandonînd orice inten­ții ar fi avut manevra lor, în timp ce vedem Pe englezi men­­ținînd cu tărie blocada". Brusiloff a arătat apoi că o­­biectivul său principal este Ko­ vel care dacă ar fi luat, crede că tot frontul de răsărit va fi nevoit să se retragă. De la interviewul său au sosit știri cum că a pătruns și mai mult în liniile inamicului între Köves și Brody, rușii fiind tot mai aproape de cel din urmă loc la sud de Radziv­off. Importanța capturării Cernă­uților este acum recunoscută și mai mult și rușii împing acum pe austriaci dealungul căei fe­rate principale din Bucovina și au ajuns la Kurzumm­are și Sto­­rojinetz. Armata inamică care a apă­rat Cernăuții este tăiată astfel de austriacii de la Kolomea și la est de Garnici de răsărit. Un adaos de 3000 de prizonieri aduce totalul la mult peste 170 de mii de oameni foarte aproape de 3000 de ofițeri, 200 de tunuri, ISO de mitraliere, peste 100 de mor­tier­e de tranșee și o canti­tate enormă de muniții. (A-T.E-) Ce se petrece în Ungaria? Se fortifică Timișoara. — Se retrag vasele fie pe Du­nărea românească. — Se trimit întăriri la Lemb­erg­ ­, Severin, 8 Iunie De cîteva zile ungurii au în­ceput să facă lu­crări de fortifi­­cații în jurul Timișoarei. Lucrea­ză din zori pînă în noapte în­treaga tabără de prizonieri ruși. Lucrările sunt conduse de ofi­țeri austro-ungari, cari, în urma rănilor primite pe cîmpuil­ de lnptă, au rămas neapți pentru servi­ciul activ; întreaga populație ungară pri­vește aceste lucrări cu vădită în­grijorare și se așteaptă dintr'o clipă într’alta ca și România să intre în război contra Puterilor Centrale.* La Timișoara ca și în cele­lalte orașe ale Ungariei traiul a ajuns de o scumpete ne­mai po­menită. Zilnic mor bătrîni și co­­pii din cauza lipsei de merinde. Zilnic mi de oameni stau pe la porțile cantinelor populare spre a li se servi o supă compusă din apă caldă la care se adaugă un praf chim­ic și o pline- Sinuci­derile se înmulțesc pe și ce trece-Luni 6 Iunie, orele 10 seara, au plecat din Szeghe­­din două batalioane din regi­mentul 8 de pionieri, cu des­tinația Lemberg. In ace­eași direcție a pornit în a­­ceeași seară rezerva regi­mentului 8 de artilerie grea, avînd 24 de tunuri grele și 6 de 30.5.* Tot Luni noaptea au sosit în gara Szeghedin două trenuri militare cu răniți venind din Cluj. Un tren a pornit spre Buda­pesta, iar al doilea a rămas aci. In timpul nopții s'a și început transportarea răniților la spita­lele militare. In tabăra prizonierilor sârbi din Szeghedin se află și doi sol­dați muzicanți cari au făcut parte din regi 6 de infanterie din Belgrad. Ei sunt singurii ra­mași în viața din întreaga mu­­zică militară a acelui regiment. Toate vasele navigantei fluviale austriace au părăsit Dunărea pe distanța Galați-Severin, fiind trimise In susul fluviului Sărbătorirea căderea Cernăuților la cluburile conservator­șl conservator-democrat Miercuri seară membrii parti­delor conservator și conservator­­democrat au sărbătorit căderea Cernăuților în stăpînirea arma­telor rusești. La ambele cluburi — cari e­­rau iluminate — a asistat un public foarte numeros. La clibul conservator Cuvântarea d. M. Bașiiu La orele 9 și un sfert, d. M. iDeșliu comunicînd numeroasei asistente regretul d-lui N. Fili­­pescu, care lipsește fiind dus la Grănești și a d-lui M. Cantacu­­zino, care nu e în Capitală, a deschis ședința, fie-am adunat aci a spus d-sa ca să sărbătorim căderea Cer­năuților, după cum ne vom adu­na regulat, spre a sărbători vic­toriile Quadruplei. Politica noastră și realizarea idealului național depind de vic­toria Quadruplei. Neschimbați în atitudinea noastră, vom păstra-o pînă la victoria finală a Quadruple!. Și nu vom dezarma pînă nu vom vedea realizat idealul nostru na­țional. Mă adresez d-lui Brătianu, ce­­rindu-i să-și facă datoria! Dacă­­ Brătianu nu va voi, voi face apel la întreg partidul conser­­tor, să-l forțeze. Am fost întrebat cînd se va face fuziunea. Vă răspund că fuziunea e făcută. Cea mai de­plină înțelegere domnește între d-nii N. Filipescu și Take Ione­scu. Vă comunic în acelaș timp că săptămîna viitoare se va face fuziunea celor două cluburi. (A­­plauze entuziaste). Cuvântarea d-lui B. Dela­­vr­a­n­ce­a Toate tarile latine — a spus d. Delavrancea — au pornit lup­ta împotriva imperiilor centrale, cari timp de 44 ani s’au­ pregătit numai pentru măcelul la care a­­sistăm azi. Numai România a rămas ne­mișcată Nu încape azi îndoială pentru nimeni că Germania e autoarea actualului grozav răz­boi. Făcînd istoricul, împrejurări­lor în cari s’a produs războiul european, d. Delavrancea a ară­tat că Austria a trimis Serbiei o notă pe care cele mai elemen­tare considerații de demnitate cereau s’o respingă. Serbia eroi­că s’a împotrivit așa cum am văzut-o împotrivindu-se. Austria și Germania au pro­vocat războiul pentru că l’au voit și au făcut din asasinarea lui Francisc Ferdinand un motiv, c­are nu e de­cît un pretext Germania, aceea care a emis teoria că forța primează drep­tul și că forța universală e ge­­neratricea dreptului universal, a invadat toate țările, — și țara noastră — cu un potop de pub­li­­cațiuni. In ce privește publica­­țiunile germane răspîndite la noi nu se știe dacă n’a avut vre­un amestec și ministrul nostru din Berlin. Puterile centrale au pornit un groaznic asasinat, au răsturnat simțul de dreptate, deci vom fi împotriva lor. (Aplause). Spiritul latin e amenințat Am fost printre cei dintîi cari, de la început, am spus-o, acasă la d. Marghiloman, că voi fi bucuros să fiu sfărîmat alături de Fran­ța (Aplause). In primul meu discurs politic, acum 30 de ani, am arătat ne­dreptatea pe care o sâvîrșește Austro-Ungaria. Lista nedreptă­ților pe cari monarhia vecină le-a tot săvîrșit pînă azi împo­triva fraților noștri din Ardeal, e o listă fără de sfîrșit. Am citit scrisori sfîșietoare de la femeile văduve, am citit o du­reroasă scrisoare a mamei poe­tului Goga (Orale). Suntem în­trebați pe tonul cel mai amar, cînd venim? Iată al treilea imperativ cate­goric, care ne impune alăturarea noastră de Quadruplă: mărirea României. Iată de ce trebuie să iubim no­bila Franță, iată de ce trebuie să iubim Italia, Anglia, iată de ce trebuie să iubim marele im­periu rus. (Aplause). Îmi propusesem să vă vorbesc numai despre un singur lucru­­despre Unguri. Cine nu cunoaște seria de neomenii, de barbarii și de umilințe pe cari le săvîr­­șesc ungurii, împotriva români­lor? La hotarul nostru dinspre Mol­dova se desfășoară victorioasă, pe un front de 350 km., ofensiva rusă. Nu trebuie să ne temem de primejdia slavă Termin acest discurs al meu strigînd: Trăiască armatele Ța­rului! Trăiască armatele victo­rioase! (Aplause călduroase) D. M. DEȘLIU a îndemnat a­­poi pe asistență să participe în număr cît mai mare la întruni­rile la care vor fi chemați, spre a arăta guvernului care îi e da­toria. La clubul conserva­tor-democrat La clubul partidului Conserva­tor-democrat numeroși cetățeni au venit să asiste la această sărbătorire, întrunirea a fost prezidată de d. prof. dr. Severeanu, care des­chide întrunirea spunînd că tre­bue să ne bucurăm de luarea Cernăuților pentru că se pare că acest rezultat va fi în avan­tajul nostru. D. N COLACESCU spune că vremea vorbelor a trecut. E tim­pul acțiunei și prima noastră acțiune e sărbătoarea de azi. Sperăm că Cernăuții nu va mai cădea la austriaci ci în mîinile românilor. S-a dat credit guver­nului actual să pregătească ac­țiunea cea mare, dar Ta folosit în chip meschin. Guvernul a înlesnit aprovizionarea turcilor și a Puterilor Centrale. Trebue să înlăturăm cu energie acest guvern. Să începem o mișcare a noastră întîi prin a curăța terenul în cuprinsul țărei. Nu înțelegem politică externă fără politică internă căci tntîi trebue să ne pregătim în țară, formînd un guvern național, în locul elicei care se ocupă de negusto­rii. D. SIPSOMO spune că vine de la concentrare, unde a văzut că toți nu au de­cît dorința să treacă Carpații. Aceasta e și dorința țarei întregi. Guvernul e preocupat insă de afaceri fi­nanciare. Un eveniment fericit, care umple de bucurie inimile românilor, este luarea Cernău­ților și puternica ofensivă rusă. Desigur, Cernăuții vor reveni da acum românilor. In doi oameni are tara nădejde azi, în d-nii Take Ionescu și N. Filipescu. (Aplauze). In momentele acestea istorice­ acești oameni au imi­­tat animozitățile dintre ei, fosr­­mînd un singur partid care ex­primă aspirațiunile înt­­regei țări. Se cere să vină un alt gu­vern care să înfăptuiască idea­lul național pentru că guvernul actual s-a arătat incapabil și trebue deci un guvern care să întrunească toate voințele. Singuri d-nii Take Ionescu și Nicolae Filipescu au încrederea țărilor cu care vom fi aliați. Lupta cea mai hotărîtă trebue dusă pentru răsturnarea guver­nului ca să pecetluim pentru vecie înfrîngerea Puterilor cern­­trați? D." AUREL ILIESCU spune : Este timpul să ne aducem amin­te că trebue să vrem căci altfel patrimoniul strămoșilor noștri va fi pe ducă iar copiii noștri, din cauza nemerniciei noastre, vor trăi ca slugile la străinii cari vor fi stăpîni. Fiecare ro­mân e chemat să-și facă datoria către țară. D-nii Take Ionescu și Nicolae Filiipescu și-au dat mina uitînd tot ce e răutate și dușmănie și au pus totul pen­tru dorul de țară. Să facă și ceilalți români la fel. In fața do­­rului de țară nu există nici un stăvilar, nici chiar Regele și Dinastia. Azi n’avem mălai în țară pentru că merindele țarei hrăneau pe inamicii țărei. S‘o priceapă aceasta­­! El ca să ‘ajungem să zică țara ,­neam­țul" căci atunci va fi prea tir­­ziu­ Să vină lumina de acolo ca să n‘o cerem noi să vină. Nu suntem țară de drept divin și cînd ora arată unde e mîn­­tuirea și Tronul va trebui să se plece. D. N. XENOPOL spune că noi totdeauna am avut încredere în­ victoria Quadruplei pentru că are cu ea forța morală a celor cari luptă pentru dreptate și li­bertate. Fiindcă lupta ei concor­dă cu revendicările noastre sun­tem și trebue să fim alături de ea. Dacă avem bucurie de vic­toria rușilor, avem și mîhnirea că nu suntem alături de acești luptători pentru dreptate și li­berate. Am vrea ca soarta Ar­dea tul­ui să nu să decidă la Lemberg sau la‘ Verdun și la Alba-Iulia de către noi căci ast­fel se­­ întăresc națiunile cînd mărirea lor se face prin sîngele și jertfele lor. Ar fi nedemn să cîștigăm cu puține riscuri, căci ar însemna să prezentăm nota pentru neutralitate. Sperăm că guvernul va mer­ge cu noi căci altfel îl vom sili noi sau vor veni alții în locul lor. D. Dr. SEVEREANU închide întrunirea iar asistenții pornesc la sediul clubului conservator. MANIFESTAȚIA In mijlocul unei vii animații, cei de față au pornit apoi, în­corpore împreună cu cei de la Clubul Conservator înspre Liga Culturală, manifestînd

Next